MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBER INTERNAIONAL DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I ASISTEN SOCIAL
CATEDRA SOCIOLOGIE I ASISTEN SOCIAL
Particularitil! a"i"t!#!i "$cial! ac$r%at! &!r"$a#!l$r
'(r"t#ic! cu )a#%ica& i#"titui$#ali*at!
T!* %! +a"t!r
,A%+i" &!#tru "u"i#!r!-
C$#%uct$r .tii#i/ic0
c$#/1 u#i'1 %r2 Vict$ria G$#a

_________________
C$#"ulta#t0
Aut$r0 "tu%!#t3+a"t!r
________________________
C)i.i#u2 4565
CUPRINS
INTRODUCERE 7
CAPITOLUL 61 ASPECTE PSIHOSOCIALE ALE PROCESULUI DE
8MBTR9NIRE
:
616 Caracteristicile i bolile specifice batrneii :
614 Trsturi eseniale ale politicii sociale n favoarea populaiei vrstnice ;
617 Depresiile vrstnicului, tentative de suicid, somnul i tulburrile lui <
61= Btrnii i ultima etap a ciclului de via 64
CAPITOLUL II1 COMUNICAREA CU PERSOANA V9RSTNIC 6=
CAPITOLUL IIII ASISTENA LA DOMICILIU A PERSOANEI V9RSTNICE 47
716
Principii si obiective ale asistentei la domiciliu
47
714
Orani!area activitii la domiciliu
4=
717
"tribuiile nri#itorului la domiciliu privind nri#irea btrnilor
4>
CAPITOLUL IV1 IMPLICAII PSIHOSOCIALE ALE INSTITUIONALI?RII
PERSOANELOR V9RSTNICE
4<
=16 $ervicii psi%osociale, furni!ori de servicii si institutii speciali!ate de
asistenta sociala
4<
=14 &nstituionali!area persoanelor vrstnice 7=
CAPITOLUL V1 STUDIUL EMPIRIC AL IMPLICAIILOR SOCIALE ALE
INSTITUIONALI?RII PERSOANELOR V9RSTNICE
7;
@16 'etodoloie i metode de cercetare 7;
@14 "nali!a re!ultatelor studiului empiric =7
CONCLU?II I RECOMANDRI @=
BIBLIOGRAFIE @;
(
INTRODUCERE
Prima regul a eficienei managementului este dispariia ambiguitilor.
Succesul n economia real a rii noastre, performana i competitivitatea
organizaiilor economice depind n mare msur de calitatea managementului.
)ames *arrinton

Actualitat!a c!rc!trii0 +voluia i transformrile din domeniul social au evideniat i n
ara noastr necesitatea unor servicii speciale adresate unor cateorii diverse de beneficiari ,
persoane aflate n dificultate sau care se confrunt cu o serie de probleme-nevoi crora nu le pot
face fa i care a#un adesea n situaii de disconfort, inadaptare, i!olare, marinali!are sau c%iar
e.cludere social /0, p12341
'surile de politic social din domeniul uvernamental i interesul societii civile au
permis de!voltarea unor practici noi de intervenie i asisten psi%osocial, n unele ca!uri aceasta
constituind elemente de noutate pentru societatea romneasc, att prin tipul de servicii oferite
beneficiarilor, ct i prin modul de aciune n cadrul acestor servicii1 Pe fondul sc%imbrilor
sociale s,a impus nevoia pretirii specialitilor n domeniul serviciilor sociale i au aprut o serie
de speciali!ri mai puin familiare n conte.tul nostru socio,cultural /55, p1(541
Cercetarea anali!ea! conte.tul actual de reorani!are i transformare radical a serviciilor
de intervenie psi%osocial n domeniul asistenei persoanelor vrstei a treia cu cerine speciale
sau aflate n dificultate i are n vedere perspectivele de evoluie a acestor servicii1 +a repre!int
re!ultatul preocuprii recente din domeniul reformelor de politic social, adresate persoanelor
vrstei a treia, n perspectiva moderni!rii i racordrii rii noastre la sistemele europene de
asisten social pentru aceasta cateorie de persoane /(041
Pentru elaborarea i redactarea pre!entei lucrri au fost utili!ate i adaptate o serie de
informaii obinute n urma cercetrii unor serii de lucrri ce abordea! tema specific
manaementului asistentei psi%osociale a persoanei vrstnice1
Problematicii n domeniu, nsoit de cadrul #uridic n vioare, ofer o imaine reala i
ncrederea c manaementul asistenei sociale, un domeniu vast, de altfel, precum i aciunea
social, care repre!int re!ultatul acesteia, vin n spri#inul persoanei vrstnice aflate n nevoie,
oferindu,i alternative concrete pentru asiurarea unui trai decent1
Contiina comunitar stimulat de o cultur social poate contribui din plin la diano!a
social i la mbuntirea dinamicii acesteia n sensul soluionrii operative i favorabile a nevoii
0
sociale/0(, p10(41
Domeniul asistenei sociale n eneral este unul al faptelor, fenomenelor sociale comple.e1
Pr$Al!+a c!rc!trii0 dei una dintre direciile cele mai importante de cercetare, dar i de aciune
n ceea ce privete protecia social a persoanelor vrstnice vi!ea! combaterea srciei i
promovarea inclu!iunii sociale, totui, protecia social a persoanelor vrstnice nu a captat n mod
deosebit atenia, aa cum este ca!ul copiilor, tinerilor, rupurilor etnice1 Problematica lor apare cel
mai adesea implicit, cu e.cepia celei leate de sistemul de pensii /06, p12741
Odat cu aplicarea reformei economice n 8omnia, este necesar s se treac i la o
reform n domeniul social, respectiv al asistenei sociale, care s atenue!e, pe ct posibil,
deprecierea nivelului de trai a vrstnicilor i nu numai , considerat un sement apreciabil de
populaie1 9n rol important n soluionarea ca!urilor sociale l are administraia public local,
care trebuie s intervin cu profesionalism i metode specifice, potrivit atribuiilor stabilite prin
actele normative n vioare de ctre administraia publica central1 Pentru a interveni prompt i
eficient, salariaii din aparatul primriilor este necesar s cunoasc domeniul n care lucrea! i
mi#loacele pe care le au la dispo!iie pentru soluionarea problemelor sociale din cadrul
comunitilor /06, p13241
:n funcionarea sistemului naional de asisten social mai particip i ali actori ;instituii
publice, orani!aii non,uvernamentale, Biserica, persoane fi!ice< care trebuie, la rndul lor, s
cunoasc modul i radul optim de participare, de implicare n soluionarea ca!uisticii sociale1
O problem social ce vi!ea! persoana vrstnica nu apare din neant1 =a modul cel mai
eneral, este o ,,abatere,, constant ntre o situaie pre!ent nesatisfctoare i o situaie ulterioara
de dorit1 De e.p1 ,,n orae, un numr semnificativ de btrni triesc n srcie e.trem> btrni
sinuri, cu pensii mici sau fr spri#in din partea copiilor sau fr copii, care pierd locuina prin
nelciune sau prin acumulare de datorii,,1 "adar o problem social este declarat ca atare de
ctre membri implicai ai comunitii, societii, de ctre ,,societate,, de ctre decideni, de ctre
practicieni, de ctre profesionitii tratrii i soluionrii acesteia/0?41
Pentru identificarea i re!olvarea problemelor sociale a persoanei vrstnice este nevoie de o
multitudine de informaii1 'anaementul, psi%oloia, socioloia i asistena social vin cu o
privire distinct de cea administratorului i politicianului asupra problemelor sociale, asupra
modului de orani!are a activitilor, asupra mi#loacelor i procedeelor de pus n act pentru
soluionarea eficient a lor1 Cercetarea tiinific n domeniu poate induce mai multa coeren,
evitnd ideoloi!area lui /2741
ercetarea managementului serviciilor de asisten social destinate persoanelor
7
vrstnice a strnit n ultima vreme un nou val de interes n rndurile celor care lucrea! n
domeniul asistenei sociale1 +a are numeroi adepi i ca o noua opiune n domenii cum sunt
nri#irea persoanelor vrstnice, modificri fi!ice i psi%oloice caracteristice vrstei a &&&,
dependena acestora precum i instituionali!area persoanelor vrstnice1 Domeniul asistenei
sociale necesit@ o important@ infu!ie de resurse materiale i umane /25, p15(041
=umea studiat de tiinele sociale este o lume a particularului, alctuit din indivi!i,
orani!aii, orae, rupuri, state, provincii, naiuni1 Obiectivul tiinei este de a depi acest nivel,
de a a#une la unul mai ridicat de eneralitate1
Cu toate acestea, enerali!area nu elimin importana evenimentelor particulare1 De fapt,
scopul real al tran!iiei de la particular la eneral este o mai bun neleere a ambelor ;111<,
cunoaterea ca!urilor individuale este facilitat de enerali!ri1 $electarea adecvat a elementelor
de intervenie n domeniul social repre!int@ o aciune con#uat@ a actorilor sociali i politici, cu
contribuia celor anrenai n activitatea tiinific@ de cercetare i evaluare a politicilor i
proramelor sociale1
Sc$&ul c!rc!trii0 $tudiul empiric al implicatiilor psi%osociale ale institutionali!arii persoanelor
varstnice i elaborarea de recomandaii privind sporirea calitii vieii btrnilor i diminuarea
consecinelor neative ale institutionali!arii acestora1
OAi!cti'!0
51 anali!a conceptelor calitii veii i instituionali!rii n literatura de specialitate, leislaiei
naionale i internaionale privind asistena persoanelor vrstnice, evidenierea problemelor i
lacunelor e.istenteA
(1 identificarea problemelor psi%oloice i sociale a persoanei vrstnice din 8omniaA
01 evidenierea implicaiilor psi%osociale ale persoanelor vrstnice instituionali!ai n cminele de
btrni spre deosebire de cei din centrul de nri#ire pentru vrstniciA
71 elaborarea conclu!iilor i recomandaiilor privind sporirea calitii vieii btrnilor i diminuarea
consecinelor neative ale institutionali!arii acestora1
I&$t!*!l! c!rc!trii0
51 instituionali!area btrnilor este nsoit de un ir de implicatii psi%osociale, ce se reflect
n stri depresive, astenie,
(1 e.ist diferene n ce privete situaia psi%osocial a btrnilor instituionali!ai n cminele
de btrni spre deosebire de cei din centrul de nri#ire pentru vrstniciB
Ba*a c$#c!&tual a lucrrii0 o constituie teoriile dezvoltrii ;91 Bc%iopu,<, teoriile privind
problemele fundamentale ale psi!ologiei varstnicilor ;CDrD, B1<, Politicile sociale n "omnia i
2
Strategii anti#srcie i dezvoltare comunitar, ;Camfir, C1,Camfir, +1,<
T!r+!#i3c)!!0 instituionali!are, asistena persoanelor vrstnice2 implicatii psi%osociale, politici
i prorame sociale, protecia social, inclu!iune social, calitatea vieii etc1
3
CAPITOLUL I1 ASPECTE PSIHOSOCIALE ALE PROCESULUI DE 8MBTR9NIRE
6.1 Caracteristicile si bolile specifice btrneii
$ntatea mintala repre!int o componenta fundamentala a sntii individuale si
constituie un obiectiv ma#or al politicii de sntate publica /(3, p16E41
a< prin persoana cu tulburri psi%ice se nelee persoana bolnava psi%ic, persoana cu de!ec%ilibru
psi%ic sau insuficient de!voltata psi%ic ori dependenta de alcool sau de drouri, precum si
persoana care manifesta alte derelri ce pot fi clasificate, conform normelor de dianostic in
vioare din practica medicala, ca fiind tulburri psi%iceA
b< prin persoana cu tulburri psi%ice rave se nelee persoana cu tulburri psi%ice care nu este in
stare sa nelea semnificaia i consecinele comportamentului su, astfel nct necesita a#utor
psi%iatric imediatA
c< prin pacient se nelee persoana cu tulburri psi%ice aflata in nri#irea unui serviciu medicalA
d< prin ec%ipa terapeutica se nelee totalitatea profesionitilor in domeniul sntii mintale
implicai in asiurarea sntii mintale, a asistenei medicale i n nri#irea unei persoane cu
tulburri psi%ice, cum sunt> medic, psi%iatru, psi%olo, asistent medical speciali!at, asistent social,
eroterapeut i personal paramedicalA
e< prin personal paramedical se nelee un membru component al ec%ipei terapeutice, altul dect
medicul sau asistentul medical speciali!atA
f< prin servicii complementare se nelee serviciile care asiura nri#iri de sntate mintala si
psi%iatrice, precum> consiliere psi%oloica, orientare profesionala, psi%oterapie si alte proceduri
medico,psi%osocialeA
< prin servicii comunitare se nelee serviciile care permit nri#irea pacientului in mediul sau
firesc de viataA
%< prin capacitate psi%ica se nelee atributul strii psi%ice de a fi compatibila, la un moment dat,
cu e.ercitarea drepturilor civile sau a unor activitatea specificeA
u< prin %andicap psi%ic se nelee incapacitatea persoanei cu tulburri psi%ice de a face fata vieii
in societate, situaia decurnd direct din pre!enta tulburrii psi%iceA
#< prin consimmnt se nelee acordul persoanei cu tulburri psi%ice cu privire la procedurile de
internare, dianostic si tratament, care trebuie sa fie liber de orice constrnere i precedat de o
informare complet, ntr,un limba# accesibil, din care sa re!ulte avanta#ele, de!avanta#ele si
6
alternativele procedurilor respective, si sa fie reconfirmat in continuare ori de cate ori este nevoie
sau la iniiativa persoanei n cau!A
F< prin discernmnt se nelee componenta capacitii psi%ice, care se refer la o fapta anume si
din care decure posibilitatea persoanei respective de a aprecia coninutul si consecinele acestei
fapteA
l< prin periculo!itate sociala se nelee atributul unei stri psi%ice sau al unui comportament ce
implica riscul unei vtmri fi!ice pentru sine ori pentru alte persoane sau al unor distrueri de
bunuri materiale importanteA
m< prin repre!entant leal se nelee persoana desemnata, conform leislaiei in vioare, pentru a
repre!enta interesele unei persoane cu tulburri psi%iceA
n< prin repre!entant personal se nelee persoana, alta dect repre!entantul leal, care accepta sa
repre!inte interesele unei persoane cu tulburri psi%ice, desemnata de aceastaA
o< prin internare voluntara se nelee internarea la cererea sau cu consimmntul pacientuluiA
p) prin internare nevoluntar se nelee internarea mpotriva voinei sau fr consimmntul
pacientului
614 Tr"turi !"!#ial! al! &$liticii "$cial! (# /a'$ar!a &$&ulai!i 'Cr"t#ic!
Orice stat democratic are o politic social prin care prote#ea! i acord a#utor social
tuturor cateoriilor defavori!ate ale populaiei, inclusiv persoanelor de vrsta a &&& a1 "cest a#utor
se acord din perspectiva oportunitii oferite de a participa la viaa social i de a menine un
anumit standard de siuran i confort /27, p1 2341
:n 8omnia procentul populaiei vrstnice este destul de ridicat1 "cest fapt, pe fondul cri!ei
economice prin care trecem, face ca problema btrnilor s fie una din marile probleme sociale de
ast!i1 Din pcate, serviciile sociale la noi n ar sunt limitate1
"cestea se refer n special la persoanele de vrst a &&& a care sunt i!olate social i fr contact cu
comunitatea, abandonate de familie sau copii, rmase sinure, fr venituri sau cu venituri mici,
bolnavi, cu nevoi speciale, incapabile de autoospodrire /27, p1 3?41
Pentru aceste persoane serviciile se realizeaz prin$
=uarea n eviden i urmrirea evoluiei lor socio,medicaleA
&ntervenia de uren pentru preluarea celor cu probleme n centre de suprave%ere, n scopul
asiurrii de a#utor speciali!atA
?
Prestarea de servicii ospodreti ;curenie, mena#, etc1<A
"siurarea de mas la domiciliu pentru cei care nu se pot deplasa1
Preocuparea actual este de a crea modele, mecanisme i structuri comple.e de servicii sociale
prin care s se poat interveni operativ, direct n cadrul comunitii/(0, p17(41
:n acest conte.t, diversificarea i de!voltarea serviciilor sociale pentru vrstnici repre!int un
aspect prioritar al reformei asistenei sociale1
+ste necesar ca unele servicii ce se vor crea s fie interate n mecanismul de asisten al
statului att operaional ct i n alocarea resurselor, astfel nct acestea s fie acordate potrivit
nevoilor1 De asemenea este necesar ca serviciile sociale s fie administrate i practicate la nivel
local, prin delearea responsabilitii de acordare celor care cunosc cel mai bine nevoia fiecruia
din cadrul comunitii /2741
+.ist ns o serie de bloca#e de ordin social, psi%oloic i economic care mpiedic autoritile
locale i naionale s seasc soluii la problemele persoanelor de vrsta a &&& a1
Pentru reali!area unei politici sociale focali!ate pe diferite arii problematice pa care le presupune
procesul de mbtrnire este necesar identificarea i evaluarea e.act a problemelor, contactarea
persoanelor i aeniilor interesate n aceste probleme, de!voltarea unui plan de investiie,
implementarea acestui proram i urmrirea etapelor specifice1 'surile politice, este necesar s
fie elaborate n funcie de nevoile semnalate, resursele e.istente i prioriti /2741
6.3 Depresiile vrstnicului, tentative de suicid, somnul i tulburrile lui
AL?HEIMER
Dementa "l!%eimer familiala se refera la un numr redus de ca!uri, considerate n eneral ca
repre!entnd mai puin de 2G din total, n care e.ista o modalitate evidenta de transmitere
ereditara, asociata de reula cu o vrsta mai mica de 3H de ani la debutul bolii1 +ste forma de boala
n care factorii enetici au un rol determinant1 $,a constatat ca rudele de radul nti ale
persoanelor cu dementa "l!%eimer au un risc crescut de a face boala ;apro.imativ 2HG la vrsta
de EH de ani<1
Dementa "l!%eimer non,familiala, constituind mai mult de E2G din totalul ca!urilor, include
acele situaii n care nu e.ista o transmitere ereditara evidenta1 Iu se cunoate cu e.actitate n
pre!ent care sunt factorii cu rol decisiv n apariia bolii, fiind discutate doua ipote!e, cea a unei
afeciuni de natura predominant enetica, dar influenata de factorii de mediu si cea a unei
afeciuni n a crei producere aciunea mediului are o funcie %otrtoare1
E
:n ceea ce privete aspectele enetice, au fost de#a identificate o serie de ene a cror implicare n
etioloia bolii este bine determinata1 Jenele familiale caracteri!ate n ca!ul dementei "l!%eimer
provoac o forma de boala cu debut de reula n decadele patru si cinci de viata1 "ceste ca!uri se
asocia! n principal cu o serie de mutaii cromo!omiale1 De asemenea, peste alte (H de ene au
fost asociate cu forma sporadica de boala.
Referitor la factorii de mediu, se pare ca alimentaia, aluminiul si a infeciile virale au o contribuie
la producerea dementei Alzheimer. De asemenea, o activitate fizica si intelectuala peste medie n
perioada adulta reprezint aparent un important factor de reducere a riscului de apariie a bolii. S-a
observat ca nivelul sczut de educaie, statusul socio-economic redus deci nutriia
necorespunztoare) si traumatismele cranio-cerebrale se coreleaz cu apariia dementei Alzheimer
nsa la persoanele care au rude de !radul nt"i cu aceasta afeciune) #$%, p. &'().
Dieta bo!ata n lipide creste n !eneral riscul de a face boala. *nii acizi !ra+i din alimente se asociaz
cu prezenta tulburrilor co!nitive la v"rstnici, n timp ce alii cum sunt de e,emplu cei din uleiurile de
peste) au un rol protector.
-olesterolul este cunoscut ca fiind un factor de risc pentru dementa Alzheimer nc de la nceputul
anilor ./0. 1ivelul colesterolului circulant este afectat n mare msura de alimentaie, !lucidele si
lipidele n special cele saturate) contribuind la formarea colesterolului seric.

Suicidul 2deaia suicidala reprezint dorina e,primata sau nu) a unui individ de a se omori. 3entativa
de suicid reprezint un termen care, in conformitate cu recomandrile fcute de e,perii 4r!anizaiei
5ondiale a Sntii, a fost nlocuit n literatura de specialitate cu termenul de parasuicid, care este
definit ca 6un act nonfatal, prin care un individ ntreprinde in mod deliberat un comportament care, fr
o intervenie e,terioara, i-ar cauza moartea sau ca un act care are drept scop obinerea unor
schimbri dorite de ctre subiect, prin intermediul unor consecine fizice reale sau presupuse7. Astfel,
termenul de parasuicid include at"t tentativa de suicid in vechea sa accepie, de suicid ratat in urma
unei intervenii e,terne), c"t +i +anta8ul suicidal, elimin"ndu-se, astfel, din definiii prezenta sau
absenta inteniei de a muri, !reu de cuantificat in practica #$',p.9:).
Factori de risc in conduita suicidala:
a< "ntecedente suicidale
51 tentativa de suicid anterioara, care este, prin ea nsi, factorul de risc cel mai clar pentru o
tentativa viitoareA recidiva se produce, de obicei, intr,un termen scurt K cel mult 5( luniA
(1 e.primarea inteniei de a se sinucide prin viu rai sau prin intermediul unor documente
personale1
b< "feciuni somatice
51 boala somatica rava, incurabila, dureroasaA
(1 malformaii conenitaleA
5H
01 intervenii c%iruricale ma#ore si recente1
c< +lemente psi%opatoloice
51 episoade depresive ma#oreA
(1 tulburri afectiveA
01 tulburri an.ioase ;nelinitit, nri#orat,ncordat<A
71 tulburri psi%otice1;suferind de psi%o!a L boala mintala caracteri!ata prin tulburri ale
comportamentului, ndirii sau afectivitii bolnavului de care acesta nu este contient<
d< Tulburri comportamentale
51 to.icomanieA
(1 alcoolismA
01 tulburri de conduita alimentara, in special anore.ia;lipsa poftei de mncare<A
71 comportamente antisociale, deviante1
e< $ituaii e.isteniale
51 sinuciderea unui membru de familie, sau sinuciderea unei persoane apropiateA in aceasta situaie,
apare riscul transmiterii acestui comportament ;ca i cnd ar MnvaN de la persoana respectiv
aceasta MsoluieN<A
(1 neneleerile familialeA
01 pierderea unei fiine draiA
71 abandonulA
21 i!olarea si sinurtateaA
31 de!rdcinarea, sc%imbarea reedinei intr,o alta localitateA
61 dificultatea materiale, ri#i financiare, pierderea unor surse de venituri si bunuri /20, p1(54A
"nali!a tabloului psi%opatoloic poate evidenia, de asemenea, un rup de simptome
;Msindromul presuicidarN< care, intensificate, indica un risc suicidal important>
51 Dinamica somnului>
Oinsomnii de luna durataA
Oinsomnii predominant in a doua parte a nopiiA
Ovise cu caracter autodistructiv1
(1 "fectivitatea>
Oriiditate afectivaA
Odepresie accentuata dimineaa1
01 &deaia>
Oidei de inutilitate, sentimentul de a nu fi de folos la nimic si nimnuiA
55
Oidei de vinovie, autoreprouriA
Oidei de inferioritate, de autoacu!areA
Ofobia ;teama< de mbolnvire psi%ica, de a se da in spectacol, de a face ru cuiva1
71 Comportamentul>
Oin%ibiie psi%omotorie, aitaie an.ioasa intensa, pierderea iniiativei si a interesului pentru
activitateA
Oanore.ie, scderea in reutate ;in absenta unei afeciuni somatice care sa o #ustifice<A
Oinsensibilitate la influenta mediului1
Pre!enta unuia sau a mai multor factori de risc nu determina, in mod automat, recurerea la actul
suicidal1 Toi aceti factori de risc trebuie sa se nscrie intr,un conte.t mai lar, al unei structuri
psi%ice e.trem de vulnerabile /7(, p1 (54.
Riscul de sinucidere este superior la persoanele care prezint mai multe elemente din !rupele de
factori menionate. ;rezenta mai multor factori sf"r+e+te prin a crea o situaie muli problematic,
considerata intolerabila de ctre individ.
6.4. BtrC#ii .i ulti+a !ta& a ciclului %! 'ia
9n moment de rscruce, un stres cruia vrstnicului i se adaptea! cu dificultate i care poate avea
n multe ca!uri, un rsunet important asupra strii de sntate / 26, p150(41
Comple.ul de tulburri care poate urma retraerii din activitate a fost descris ca M oc psi%oloic
al pensionriiP sau Msindromul psi%osomatic al btrnului validP1 Qrsta pensionrii este cuprins
ntre anumite limite, variabil n funcie de leislaia fiecrei ri1 "cest moment coincide cu
anumite perioade critice ale e.istenei umane1
"titudinea i adaptarea la pensionare depinde de> statutul socio,economic individual sau familial,
enul de munc, starea de sntate etc1 Remeile suport mai bine evenimentul pensionrii, ceea ce
e.plic lonevitatea mai mare a acestora comparativ cu a brbailor1 Cri!a pensionrii este nai
puin brutal la femei, deoarece ele trec mai uor de la activitatea profesional la cea casnic1
Problemele deosebite apar la femei nainte de pensionare, fiind leate mai ales de cri!a de adaptare
la naintarea n vrst, n timp ce la brbai tulburrile apar dup pensionare, mai ales n primii doi
ani1 'omentul pensionrii poate aciona sub forma unui stres ma#or cu ocuri cri!e de ravitate
imediat, cu tulburri de adaptare, an.ietate, insomnii, depresii etc1
Prevenirea acestor simptomatoloii leate de pensionare, atenuarea efectelor stresului de
pensionare presupune relarea urmtoarelor situaii conflictuale>
"cceptarea pierderii statutului social i a rolurilor profesionale
5(
"cceptarea noului statut social mai restrns sau mai diminuat, eali!ator
"cceptarea mbtrnirii somatice, psi%ice i sociale
"cceptarea declinului spre moarte
Pretirea pentru pensionare se face individual sau n rup i are ca scop prevenirea, combaterea
sau ameliorarea morbiditii enerate de pensionare1
Procesul de mbtrnire este re!ultatul unor fenomene comple.e ce imprim modificri continue,
ireversibile, n structura celulelor i esuturilor oranismului1 "ceste modificri antrenea! n a
doua #umtate a vieii o scdere a capacitii de adaptare la mediu i o cretere a sensibilitii
oranismului fa de factorii perturbatori e.terni1
Tabloul morbiditii la vrstnici va conine o serie de boli cronice, nere!olvate anterior, pe care
btrnii le contactea! mai uor i care vor arava evoluia bolilor cronice1 +tioloia morbiditii
la aceast vrst, cuprinde o serie de factori enetici, psi%oloice, familiali i socio,economici care
vor favori!a mbtrnirea precoce, aravarea bolilor e.istente, infirmitile i n cele din urm
decesul /26, p150(41
Cea mai mare parte a oamenilor nu se pot ndi la moarte dect n strns letur cu reliia C%iar
cei mai puin reliioi i creea! filo!ofii de via care le dau un sens i o direcie1 =a persoanele
de vrst naintat, teama de moarte trece pe primul plan1 'oartea la oamenii n vrst se numete
Mstaiu terminalP1 'omentul morii este puin studiat, moartea este sinistr i cere cura# ,
sacrificiu, demnitate dat fiind faptul c muribundul prsete viaa, dar i cei vii din #ur l prsesc1
Ielinitea morii pare s fie o parte din condiia uman de,a lunul vieii /06, p16541

50
CAPITOLUL II1 COMUNICAREA CU PERSOANA V9RSTNIC
" ti s comunici cu o persoana n vrsta, potrivit stadiului de reresie a funciilor psi%ice
care sunt premi!a fi!ioloica a comunicrii, presupune nsuirea ctorva cunotine enerale
despre influenta procesului de mbtrnire asupra funciilor psi%ice, cu alte cuvinte despre
mbtrnirea psi%oloica1 +ste ceea ce a fost pre!entat n cele de mai nainte1
Comunicarea are un rol esenial nu numai in investiare si cunoaterea nevoilor, dar si n
actul de nri#ire1 9n erontolo afirma cu multa dreptate ca a,i vorbi persoanei vrstnice este un
act de nri#ire1 Cuvntul bine ales, bine receptat poate avea un efect terapeutic1
'ulte persoane vrstnice sufer adesea mai mult din cau!a i!olrii, inorrii,
marinali!rii, lipsei de comunicare cu cei din #ur, dect de o boala sau alta1 ",i vorbi unui
vrstnic, n raba, rstit, plictisit, indiferent, fara a te asiura ca te,ai adaptat neleerii sale,
nivelului de cultura, capacitii de recepie, capacitii auditive, poate sa,i fac ru, adncindu,i
suferinele1 :ntre abu!urile contra persoanelor vrstnice este inclus abu!ul psi%oloic, emoional
sau verbal care se refera la un limba# nepotrivit menionat mai sus, care se constituie ntr,un stres
care se adua celorlalte pe care este obliat sa le suporte o persoana vrstnica dependenta care are
nevoie de a#utor1 Iecomunicarea cu o persoana vrstnica poate nsemna o condamnare la i!olare
psi%oloica si sociala, la precipitarea reresiei psio,intelectuale, constituindu,se n acelai timp si
ntr,un stres de subsolicitare /26, p15041
:ntr,o definiie simpla, comunicarea consta n transmiterea unui mesa# de la o persoana la
alta1 Comunicarea devine efectiva atunci cnd mesa#ul transmis este identic cu cel recepionat,
altminteri avem un mesa# fie incomplet, fie distorsionat1
De reinut ca n toate conceptele aparinnd de teoria nevoilor, comunicarea este inclusa
printre nevoile fundamentale ale unei persoane n eneral, a unei persoane suferinde si vrstnice cu
att mai mult1
$,a afirmat ca fiina umana comple.a este un tip indivi!ibil a crei e.istenta implica nevoi
psi%oloice, nevoi de comunicare, nevoi spirituale1 "ceasta arumentea! pluridimensionalitatea
fiinei umane1
Orice persoana este o entitate umana ale crei nevoi si resurse sunt individuale si specifice1
"stfel, nevoile umane se pre!int ca multiple si comple.e, scopul satisfacerii lor fiind acela
de a obine o Mstare de bineP, de confort, de cretere a calitii vieii, ori calitatea vieii devine
pentru vrstnic unul din obiectivele eseniale ale oricrei intervenii de a#utor sau de protecieA
uneori, de pilda, vindecarea sau recuperarea nu mai pot fi posibile, calitatea vieii insa totdeauna1
57
:n conceptul celor 57 nevoi fundamentale elaborat de %irginia &enderson, nevoia de
comunicare ocupa un loc important ca si n la fel de cunoscuta MPiramida nevoilorP, modelul
propus de psi%oloul american 'aslo( n care nevoia de comunicare este subinteleasa n toate
cele cinci rade ale piramidei sale pornind de la ba!a ctre vrf K nevoi psi%oloice de ba!a, nevoi
de securitate fi!ica si psi%ica, nevoi de apartenena si afeciune, nevoi de stima si respect, nevoi de
reali!are de sine1
Pentru vrstnic se poate afirma ca nevoia de comunicare este vitala, e.istenta sa, calitatea
si durata vieii fiind ameninate de nesatisfacerea nevoii de comunicare ca si de o comunicare
inadecvata1 'ai devreme sau mai tr!iu, o persoana n vrsta i triete ultima parte a vieii care
precede sfritul nc%eind e.istenta, comunicarea n acest stadiu avnd semnificaii particulare si
fiind alturi de alte elemente de nri#ire paleativa o soluie a calitii vieii pana n ultima clipa
/26, p150541
"m anali!at n cele de mai nainte rolul comunicrii ca nevoie umana fundamentala,
efectele absentei comunicrii n mod deosebit pentru orice persoana, defavori!ata , vulnerabila,
suferinda, vrstnica mai ales, si sa anali!am n continuare efectele unei comunicri distorsionate
cau!ele si consecinele n care poate avea loc aceasta n condiiile unei persoane n vrsta cu
diverse suferine sau %andicapuri si modalitile de depire a barierelor care se ivesc n aceste
ca!uri1
Riindc, dincolo de rolul comunicrii n eneral ca factor de vitalitate, de combatere a
i!olrii si de reinterare sociala si socio,familiala, comunicarea la un lucrtor social, nelend
prin aceasta ntr,un sens lar orice profesionist ;sau voluntar< care are ntre atribuii intervenia de
a#utor, nri#ire terapeutica, de protecie n favoarea unei persoane n vrsta, cu nevoi, dependenta,
comunicarea cu o astfel de persoana este un instrument de abordare, de eficacitatea utili!rii cu
ma.imum de randament al acesteia depin!nd re!ultatele interveniei /((, p1 3(41
Cu a#utorul comunicrii investiam tipoloia persoanei, modificrile psi%oloice
determinate de mbtrnire, radul acestora mbolnvire, suferina, stres social si psi%oloic,
%andicapA prin comunicare obinem date preioase privind nevoile unei persoane sau alteia, n fine
cu a#utorul comunicrii putem influenta c%iar si n sens terapeutic ;psi%oterapeutic< starea
persoanei, ne mai punnd la socoteala transmiterea spre nsuire a mesa#elor noastre destinate s,o
a#ute1
O clasificare utili!ata n eriatrie, n clinica eriatrica si n psi%oloia eriatrica, din
punctul de vedere al Capacitatii de comunicare, distine> persoane vrstnice comunicante,
persoane vrstnice parial comunicante, persoane vrstnice non#comunicante1
52
Trecnd la anali!a condiiilor si factorilor de distorsiune a unei comunicri, care fie
Spiedica transmiterea mesa#ului, fie duce la o recepionare incompleta sau distorsionata, afectnd
neleerea, receptarea si evident si rspunsul se considera ca e.ista>
a< factori personaliA
b< factori de mediu1
'enionam ca acetia nu sunt neaprat specifici unei persoane vrstnice dar incidenta lor este mai
mare la aceasta cateorie care cumulea! efectele psi%oloice reresive ale naintrii in vrsta,
stresul i!olrii sociale consecutive, efectele mbolnvirilor multiple ;polipatoloie, adic e.istenta
mai multor boli concomitent<, %andicapul si di!abilitatile consecutive1 "cest cumul si asociere
includ evident si particularitatea pe care le vom sublinia
a< factorii personali K in de structura partenerilor la actul comunicrii si pot fi>
, emoionali ;psi%oloici< K timiditate, suprare, teama, an.ietate ;teama e.aerata fara
obiect<, resentimenteA
, fi!ici, oranici K oboseala, defecte de vorbire, sur!enie, durere, boalaA
, intelectuali K nivel de cunotine, de instruire, limba#>
, sociali K diferene de cultura, clasa socio,economica, oriine etnica, oriine rurala sau
urbana, accent, s1a1
b< factori de mediu care pot influena po!itiv sau neativ comunicarea, prin creterea tensiunii
sau disconfortului1
, fi!ici> !omot, lipsa intimitii, neacomodareA
, sociali> pre!enta sau absenta altor persoane1 " se tine seama ca anumite plneri,
rspunsuri la nevoi pot repre!enta probleme intime care e.clud si pre!enta altoraA alteori persoana
se simte mai n larul sau n pre!enta, de reula, a unei rude apropiate, care eventual o ncura#ea!
sa comunice, confirma sau ntrete cele spuse1
:naintea iniierii comunicrii, a dialoului se impune evaluarea cu ri#a a persoanei cu care
se comunica ;factori personali<, cat si a mediului de comunicare ;factori de mediu<1
Orice comunicare implica verbali!area mesa#ului, forma cea mai comuna, ideala, si
manifestrile non,verbale1 :n ca!ul persoanelor vrstnice, suferinde, cu diverse disfuncii de
limba#, de neleere, de memorie si orientare nu totdeauna poate fi utili!at mesa#ul verbali!at1
omunicarea verbala se manifest prin limba#ul vorbit sau scris care repre!int codul cel
mai folosit de transmitere a mesa#elor si este bine cnd acest cod este neles de ambele pari
implicate n procesul de comunicare1 Iu este suficient ca se vorbete aceeai limba ci, mai
important este acelai neles pentru cuvinte ;neoloisme, termeni te%nici, abrevieri, sinonime,
53
etc1<1 Ca urmare, o condiie eseniala este aceea de a ne asigura n permanenta ca vom fi nelei.
=imba#ul non,verbal, care are la ba!a alte coduri dect cuvintele, codurile fiind de o mai mare
varietate, include> e.presia fetei, mimica, privirea, volumul vocii, tonul folosit, estica, atinerea1
:n plus, persoana poate emite o serie de semne de comunicare care trebuie nreistrate si
interpretate cu ri#a, semne vocale, emisiuni vocale dar non,verbale, ce pot avea semnificaii ce
trebuie descifrate> emete, oftat, tuse, plns, ras, diferite infle.iuni ale vocii, etc1
C%iar si po!iia corpului n pat poate arata celor avi!ai e.istenta unei dureri care silete
persoana sa ia o anumita po!iie n care durerea e resimita la o intensitate mai mica ;n practica
medicinii clinice sunt numite po!iii-posturi MantaliceP pentru ca diminua durerea<A o po!iie de
retraere, cu enunc%ii la brbie, nsoita de o privire care e.prima teama si nri#orare poate fi
suestiva pentru an.ietate, pentru diferite stri %alucinatorii vi!uale sau auditive1 'enionarea si a
acestor semne intenionea! sa sublinie!e doar ama variata de manifestri non,verbale,
interpretarea lor revenind specialitilor K medici, psi%iatri, psi%oloi, asisteni sociali, dar si altor
persoane cu e.periena1
De remarcat ca manifestrile non,verbale sunt mai aproape de realitate, fiind mai reu de
distorsionat, de trucat1
:n evaluarea de ansamblu a unor persoane de la care dorim sa culeem cat mai multe date
vom identifica si alte mesa#e non,verbale> micri repe!i, aitaie, nelinite, an.ietate, ncletare
musculara, tremurturi, dificultatea de concentrare1 9rmrim daca eventual unele e.presii, cuvinte
i pot declana persoanei suprare, teama, iritare, plns sau alte stri deosebite1
O comunicare capt o cat mai buna calitate cu cat determina din partea persoanei
vrstnice si-sau bolnave o desc%idere cat mai mare, totala c%iar, care se ba!ea! pe ncrederea pe
care persoana cu care intra n dialo i,a inspirat,o A aceasta ncredere este c%eia desc%iderii,
premisa obinerii unui ma.im de date privind suferinele, nemulumirea, nevoileA n acelai timp,
ncrederea este si o ba!a pentru un posibil efect terapeutic al comunicrii ;psi%oterapia<1 Riindc
e.ista comunicare terapeutica ce poate rbi si favori!a vindecarea, potentnd celelalte tratamente,
convenionaleA o comunicare terapeutica poate reda dorina de viata la cei depresivi1
:mprtirea de idei i #udeci, empati!area comunicrii, apropie participanii la dialo,
valori!ea! persoana ce trebuie a#utata, transforma comunicarea ntr,un instrument eficient1
+.ista si situaii n care comunicarea poate fi ntrerupta si blocata neintenionat, situaii ce
pot fi prevenite n beneficiul eficienei comunicriiA aceasta eventualitate , blocarea se poate
ntmpla n ca!ul sc%imbrii subiectului, impunerii fr tact a prerii proprii, rabei i trecerii
brute la conclu!ii i soluii, a unui limba# incompre%ensibil, neadaptat la nivelul de instruire i de
56
cunotine, pe alocuri, c%iar ncifrat1 Pentru toate acestea se impune o pretire atent a intrrii n
dialo , evaluarea prealabila a personalitii interlocutorului, a condiiilor speciale K boala, deficit
de memorie, deficiente sen!oriale, etc1
:n ca!ul persoanelor vrstnice vom tine seama ntodeauna de afectarea n mai mica sau mai
mare msura a Capacitatii de neleere sau, altfel spus, a vite!ei de percepie a mesa#ului1 Qite!a
proceselor psi%ice este ncetinita, vite!a flu.ului nervos este mai sc!utaA informaia de la emitator
la receptor parcure un timp mai lun dect n mod normal ceea ce ntr!ie si rspunsul pe care
uneori trebuie sa,l ateptam cu mai multa rbdare1
=a oamenii n vrsta se instalea! n timp o lentoare a proceselor psi%ice, numita si
bradipsi%ie si, de asemenea, n fluenta debitului verbal, n termeni de specialitate K bradilalieA de
altfel, terminoloia MbradiP care semnifica ncetineala este valabila si pentru alte procese si funcii
ale oranismului n mbtrnire /(H, p1 ?H41
O persoana n vrsta i sete mai reu cuvintele pentru a,si alctui rspunsurile care, n
final, sunt site daca cel ce conduce dialoul are rbdarea necesara1 De altfel, rbdarea este o
nsuire obliatorie pentru toi cei ce lucrea! cu vrstnicul ca si pentru orice antura# al unei astfel
de persoane1 Tulburrile de memorie pot interveni ntr!iind si mai mult rspunsurile, c%iar daca
persoana vrstnica a neles, a recepionat mesa#ul1
:n alte situaii de mbtrnire mai avansata, cu diverse afectri ale structurilor neuroloice
de suport a funciilor psi%ice, aa cum se ntmpla n mbtrnirea avansata complicata cu boli
neuropsi%ice sau c%iar n mbtrnirea timpurie cnd pot aprea astfel de tulburri cu debut
precoce, este afectata neleereaA persoana asculta, aude dar nu nelee datorita deradrii unor
!one din creier unde se face recepia si prelucrarea mesa#elor1 Iici n aceste ca!uri nu trebuie sa ne
pierdem rbdarea ci, sa insistam, sa apelam si la celelalte forme de comunicare non,verbale,
fiindc poate fi vorba de o afa!ie pariala ;afa!ie numindu,se pierderea Capacitatii de neleere si
de e.primare<, de tulburri ale e.primrii verbale ;disfa!ie<, sau de tulburri de au!1
$a fim, de asemenea, pretii, pentru confruntarea cu un limba# simplificat, mai srac,
stereotip adesea, ceea ce este o alta caracteristica a mbtrnirii creia trebuie sa adaptam si
propriul nostru limba# si sa utili!am constant calitatea pe care o subliniam anterior, rbdarea1
Pentru favori!area comunicrii se vor utili!a diverse te%nici care nu e.clud, ci potentea!
calitile celui care intra n dialo, n cadrul actului profesional, cu o persoana n vrsta K
pretirea n domeniul psi%oloiei mbtrnirii, a comunicrii, rbdarea, empatia, s1a1 K te%nici
menite sa ncura#e!e persoana sa discute, cu desc%idere si sinceritate, sa determine culeerea unui
ma.imum de informaii1
5?
Cele mai cunoscute te%nici de comunicare sunt>
)scultarea care nu trebuie identificata cu au!itul, fiina implica ascultarea persoanei ntru
totul, inclusiv observarea mesa#elor non,verbale care nsoesc pe cele verbale, n scopul obinerii
unui mesa# total1 Qor fi observate> tonul vocii, fluenta vorbirii, postura, e.presia fetei, micrile,
cutarea si aleerea cuvintelor1 $e aprecia! ca, n eneral, doar 5HG dintre cei care conduc astfel
de discuii, iau interviuri unor persoane cu diverse deficiene o fac in mod corespun!tor, ceea ce
reduce eficienta ascultrii si, n consecina,a comunicrii1 Pentru a reali!a o ascultare eficienta, e
necesara o anumita pretire> re!ervarea timpului necesar ascultrii ;nu raba, e.pedierea,
superficialitatea, formalismul vor avea darul sa ofere premise pentru ascultare eficienta<A
concentrarea asupra comunicrii K ceea ce spunem noi, ce relaie propunem, ceea ce spune
persoana respectiva, ntrebrile, rspunsurile, acceptarea perioadelor de linite, necesare si
semnificativeA evitarea ntreruperilor ;persoanele vrstnice i pierd mai uor irul, fluenta vorbirii
cnd sunt ntrerupteA reluarea se face mai reu sau intervine blocarea<1 Putem totui, orienta
discuia cu ri#a, n direcia pe care o dorim si ne,am propus,o atunci cnd e.ista tendine de
deprtare de subiectul pus n discuie, ceea ce se ntlnete adesea la o persoana n vrstaA
nreistrarea semnelor non,verbale nsoitoareA evitarea esturilor care pot distrae ;nelinite,
uitatul la ceas, privitul n alta parte K !iar, televi!or, care pot suera de interes si raba, ceea ce
poate suspenda comunicarea<1
Concomitent cu ascultarea se va face verificarea percepiei ntrebnd persoana daca a
neles, verificnd calitatea, adaptarea rspunsului1 Pentru verificarea percepiei vom folosi
procedeele> reafirmarea, repetarea ca un ecou, parafra!area, repetarea rspunsului, afirmaiei,
re!umarea1
O metoda de confirmare sau de demontare ca mesa#ul a fost receptat este reflectarea1
"ceasta i permite evaluarea comunicrii, constatarea ca cel care vrea sa o a#ute ncearc sa o
nelea si sa se recunoasc prin altcineva Sn cuvinte si imaini1 "tenie la aspectele eseniale>
acordarea de pau!e pentru linitire, ca si pentru odi%na si adunarea ndurilor1
"scultatul nu este nsa eficient daca nu avem n vedere si disponibilitatea sau desc%iderea
care, pe ln c sunt indicatoare ale personalitii, pot fi i dobndite prin formare
corespun!toare1 Cercetrile au arat c disponibilitatea atrae dup sine disponibilitate1 "ceasta
privete mai ales pe cel care asculta, dei trebuie stimulata i la interlocutorul su1 $e poate reali!a
prin mprtirea biorafiei si istoriei personale, prin sinceritate si naturalee1 $,a observat ca
folosirea linitei n comunicare este utila, poate MaerisiP relaiaA da ra! pentru adunarea
ndurilor, asiura persoana ca este ascultata, sporete calitatea si cantitatea informaiilor1
5E
&ntercalarea comunicrii prin MatinereP sporete ncrederea, face mai eficienta comunicarea1
Daca n cele de mai nainte am pre!entat aspecte ale comunicrii n eneral, cu nuanri
particulare pentru ca!ul persoanei n vrsta, n continuare vom anali!a situaia comunicrii cu
persoana n vrsta n condiii deosebite1
*epresia Roarte multe persoane vrstnice sunt depresive, depresia fiind o situaie comuna1
:n aceste ca!uri, vorbirea este mai lenta, mai nceata, rspunsurile ntr!ie, sunt scurte1 "bordarea
este mai dificila din cau!a lipsei de concentrare, a sentimentului de inutilitate si nencredere, a
pesimismului sau c%iar, in ca!uri rave, a ideilor de suicid1 Tot n depresiile rave ne putem ntlni
cu neativismul verbal, cu mutismul, adic refu!ul de a vorbi, de a comunica1
&n aceste ca!uri, ntrebrile vor fi scurte, spre a nu solicita capacitatea de concentrare, reluate dup
o pau!a, fr insistente si persuasiune care pot determina o blocare a comunicrii /0, p1 5(H41

:ncercam sa convinem ca tot ceea ce facem este n scopul de a,l ocroti, de a,l a#uta1
+ulburrile de auz1 $urditatea totala ;mai rar< sau pariala ;mai frecvent< sau %ipoacu!ia
sunt frecvente la o persoana n vrsta al crui au! diminua c%iar n cadrul mbtrnirii normale1
:n aceste ca!uri, ne po!iionam n aa fel nct sa ne poat vedea fata si bu!ele n timp ce vorbim1
Qerificam daca persoana folosete prote!a auditiva, daca este desc%isa, daca bateria este
funcionala1 Qorbirea va fi clara, simpla, cu fra!e scurte, vom vorbi mai tare, dar fr a ipa,
rostind silabele mai rar1 "duam mimica si estica1 Iu ne enervam, fiindc persoana nu ne aude,
sau nc nu aude, deoarece nu am luat masurile menionate anterior1 Putem comunica, eventual,
prin semne, prin scris, prin desen1
+ulburrile de vedere. $cderea acuitii vi!uale este de asemenea paralela cu naintarea n
vrsta1 +ste de diferite rade, pana la pierderea completa a vederii ;cecitate vi!uala<1 =imba#ul
verbal este n prim plan, mi#loacele non,verbale ieind din discuie1 &nformam persoana n letura
cu orice alte !omote, alte persoane care intra n camera, diferite manevre necesare de pilda unei
e.aminri, cercetrii unor documente personale1
+ulburrile de nelegere si de e,primare1 $e ntlnesc la persoanele cu suferine cerebrale,
cu sec%ele dup accidente cerebrale,vasculare si se traduc prin> incoordonarea n vorbire,
dificultatea n aran#amentul cuvintelor n fra!a, inabilitate de a,si si cuvintele, imposibilitatea de
a rspunde ;n termeni de specialitate afa!ie, disfa!ie, disle.ie<1
$e pun ntrebri care sa comporte rspunsuri prin MdaP si MnuP, sau printr,un dat din cap1 "cordam
mai mult timp pentru a obine rspunsurile1 Observam concomitent comportamentul si limba#ul
non,verbal1
-ervozitatea1 9nele persoane vrstnice pot fi surprinse intr,o stare deosebita de
(H
iritabilitate, de nervo!itate, determinate de suprare sau fara o e.plicaie anumeA nervo!itatea poate
traduce teama, an.ietate sau neputina, stri ce pot fi prevenite si risipite prin e.plicaii si asiurri1
:ncercam sa,i deturnam atenia de la obiectul suprrii, nervo!itii, antrennd persoana n alte
activitatea pentru o perioada mai scurta sau mai luna, dup care revenim la scopul comunicrii1 :n
nici un ca! nu ne vom enerva si nu vom rspunde Mcu aceeai monedaP1
%iolenta1 O situaie mai speciala pe care o putem ntlni la unele persoane n vrsta si care
sa se e.plice printr,o serie de cau!e ;pe care trebuie sa le investiam dinainte<> le!iuni cerebrale,
senilitate, diverse afeciuni psi%ice, consum de alcool, reacii secundare la unele medicamente care
pot determina stri de aitaie1 Ie informam, de asemenea, naintea iniierii comunicrii, privind
potenialul de violenta ;accese de violenta n antecedente, confu!ie si de!orientare, aitaie,
iritabilitate, impulsivitate, non,cooperanta, suspiciune<1 Daca suspectam un potenial de violenta,
vom lua urmtoarele masuri> informarea celorlali membri ai ec%ipei ;e recomandabil sa nu
abordam sinuri o astfel de persoana<, identificarea eventuala a unor anumite cau!e care pot
declana violenta, plasarea persoanei ntr,o camera unde poate fi observata n permanenta,
ndeprtarea obiectelor contondenteA nu vom atine persoana si nici nu vom face micri brute
spre aceasta, spre a nu,i declana reacii de aprare, aresivitate1 $e pstrea! o anumita distanta
de persoana, evitam sa stm cu spatele1 Daca nu reuim, apelam la a#utor, c%iar speciali!at>
psi%olo, psi%iatru, ambulanta1
Plnsul1 Putem ntlni persoane care pln uor, emotive, labile sau pln spontan,
nestpnit, nemotivat, n anumite mbolnviri cerebrale cum sunt unele forme de sclero!a
cerebrala K sindromul pseudo,bulbar1 :n prima situaie plnsul este o supapa de uurare, de
descrcare a tensiunilor si de aceea trebuie nduit1 Iu,i vom cere sa ncete!e plnsul, nu vom
plne alturi, fiindc nu este un model de empatie, de compasiune recomandabil n aceste ca!uri1
Qom romane alturi, cu rbdare pana se linitete, asiurndu,i intimitatea1 Rolosim atinerea ca
mi#loc de comunicare si apropiere1 Dup ce va nceta plnsul, vom relua comunicarea, cu ri#a, cu
blndee, cu mena#amente si cu tact1
"m insistat mai mult asupra comunicrii fiina, dincolo de rostul sau n ctiarea
ncrederii n obinerea de informaii, n identificarea nevoilor, ne a#uta n cunoaterea
individuali!ata1 :n eneral, comunicarea este cel mai important mi#loc de evaluare1 O comunicare
eficienta asiura cea mai mare parte a evalurii1 +ste o evaluare directa, c%iar daca nu ntotdeauna
este suficienta, avnd n unele ca!uri nevoie si de %eteroevaluare, adic de informaii culese de la
alte persoane din antura#, rmne totui esenial1 $i evaluarea presupune o formare adecvata,
cunotine de psi%oloie, putndu,se afirma ca este si o arta1 +valuarea este nsa mai concreta, ceea
(5
ce a fcut ca sa poat fi standardi!ata, fapt ce uurea! mult ;si direcionea!< activitile
profesionitilor care au drept obiect al muncii o latura sau alta a proteciei si a#utorului persoanelor
vrstnice1
((
CAPITOLUL III1 ASISTENA LA DOMICILIU A PERSOANEI V9RSTNICE
716 Pri#ci&ii "i $Ai!cti'! al! a"i"t!#!i la %$+iciliu
O problema importanta a unor varstnici o constituie ine.istenta unei locuinte siure si
edecvate, adoptata vietii persoanelor dependente1 $tatisticile arata ca mai mult de #umatate dintre
persoanele varstnice au mari dificultati in ceea ce priveste ac%itarea facturilor la serviciile curente>
intretinere, telefon, electricitate, etc1 ca urmare cei mai multi dintre pensionari au redus c%eltuielile
pentru %rana la mai putin de un sfert din necesarul caloric !ilnic specific varstei, au renuntat la
telefon, la Tv, la radio, pentru a,si putea cumpara medicamentele necesare si a,si ac%ita macar
c%eltuielile de intretinere si electricitate /26, p150(41
O parte dintre varstnici care au urmasi in viata se bucura de un anumit spri#in din partea
acestora1
Cea mai vulnerabila cateorie repre!inta varstnicii sinuri, mai ales cand sinuratatea se
asocia!a cu lipsa mi#loacelor materiale si dependenta1
Pentru a creste calitatea vietii persoanelor varstnice dependente, politicile in domeniu
trebuie sa puna accentul pe>
51$tabilire principiilor si obiectivelor inri#iriiA
(1De!voltarea sistemelor de inri#ire primara, secundara si comunitaraA
01De!voltarea cadrului institutional si orani!atoric care sa permita implementarea cu succesa
serviciilor de inri#iri la domiciliu
71$pri#inirea de!voltarii retelei informationale de inri#ire;inri#ire acordata de familie, prieteni,
vecini<A
21$pri#inirea formarii de personal care sa furni!e!e servicii de inri#ire la domiciliu
31Cresterea calitatii serviciilor de inri#ireA
61Cresterea masurilor privind prevenirea situatiei de dependentaA
?1$tabilirea sistemului de finantare a serviciilor de inri#ireA
E1Cresterea participarii persoanelor varstnice dependente1
Pentru a putea oferi servicii unei persoane in varsta este nevoie ca aceasta persoana sa fie
evaluata si sa & se stabileasca un rad de dependenta11
*efinitie> $tarea in care se asesc persoanele care, datorita unor cau!e leate de diminuarea
sau pierderea autonomiei fi!ice, psi%ice sau intelectuale, au nevoie de o asistenta si - sau de a#utor,
impoortante pentru a,si indeplini actele curente de viata /7, p15HE41
(0
De cele mai multe ori dependenta este considerata sinonim al pierderii autonomiei1
+ste posibil sa fii dependenta de alta persoana pentru a te deplasa, dar in acelasi timp sa fii
autonom in ceea ce priveste deci!ia asupra momentului, modului de deplasare si destinatie1
Toate cateoriile de populatie pot fi afectate de dependenta1 Pentru orice persoana in varsta trebuie
insa sa ne andim ca e.ista riscul ca, in urma unei fracturi, a unui accident, sa devina o persoana
dependenta1
$ituatia de dependenta temporara ;care poate fi eliminata in urma unui proram de inri#ire
si recuperare adecvat<
$ituatia de dependenta poate fi permanenta dar poate fi ameliorata in urma unui proram
de inri#ire adecvat la nevoile persoanei1
714 OrDa#i*ar!a acti'itii la %$+iciliu
C!l! : !ta&! al! i#tr!Dului &r$c!" %! c$$r%$#ar! al i#DriEiril$r "u#t>
51&nformarea populatiei despre ama de servicii oferite, in cat timp se poate primi serviciul si care
este procedeul prin care se poate obtine1
(1=uarea in evidenta> procedeul prin care se face o luare in evidenta a nevoilor si, astfel, sa putem
aprecia care ar trebui sa fie nivelul de evaluare pentru a se potrivi cu nevoile fiecarui client1
01+vluarea nevoilor> a intelee nevoile fiecarui individ care solicita servicii si a le oferi, in functie
de prioritati, si de resursele pe care le are orani!atia1
71Planul de inri#ire pe ba!a nevoilor identificate, elaborarea planului de inri#ire individual
21&mplementarea planului de inri#ire1 "siurarea de resurse pe toata durata stabila pana la
atinerea obiectivelor din planul de inri#ire1
31'onitori!area serviciilor1 Controlul si asiurarea cu resurse astfel ca serviciile sa fie furni!ate1
61+.amenele de bilant1 8eanali!area periodica a elementelor si, astfel, rea#ustarea planului de
inri#ire1
I#/$r+ar!a &$&ulati!i1
Primul pas in manaementul serviciilor de inri#ire este acela de a informa populatia despre ama
de servicii oferite care pot sa raspunda anumitor nevoi1
&nformarea se face nu numai ca beneficiarii sa poata face o aleere intre un serviciu si altul, ci, mai
ales, pentru a putea da un cuvant de spus celui care il primeste si, in acest fel, beneficiarul
;clientul< sa fie tratat ca un adevarat partener de,a lunul intreului proces1
(7
Crit!rii %! !liDiAilitat! a A!#!/iciaril$r
Persoanele varstnice, sinure, lipsite de spri#in la domiciliu ;familie, prieteni, vecini< care necesita
a#utor din partea comunitatiiA
Persoanele care necesita inri#iri temporare dupa spitali!are in vederea recrutarii, spre e.emplu>
,persoanele care au suferit operatii si se e.ternea!a din spital si nu au a#utor pentru inri#ire acasaA
,convalescenti dupa "1Q1C1 ;accident vascular cerebral<
Bolnavii in stare terminala1
Persoanele care necesita inri#iri de durata, cum ar fi>
,bolnavi cronici care, din cau!a bolii, sunt impiedicati sa,si desfasoare activitatile cotidiene
;%ranire, toaleta personala, etc1<, fiind imobili!ati la pat si necesita a#utor1
EFi"ta tr!i cat!D$rii %! &ri$ritati
51Cei care sunt la risc si au nevoie urenta de inri#iri personale ;de e.emplu persoanele in varsta
care sunt operati pentru facturi de col femural si sunt e.ternati din spital direct acasa<A
(1Cei care au o boala cronica si au nevoie de inri#iri personale ;de e. persoanele in varsta dupa
"1Q1C1<A
01Cei care sunt sinuri si, pe lana o boala cronica fi!ica, de!volta si o boala mentala, iar riscul lor
este crescut1
Beneficiarii sau potentialii beneficiari pot fi trimisi si pot beneficia de servicii de inri#ire la
domiciliu din mai multe surse> spitale, policlinici, biserica, servicii sociale1
E'aluar! i#t!Drata a #!'$il$r G;2 &1 67>H1
+ste procesul prin care inteleem nevoile fiecarui beneficiar si, functie de acestea si de prioritati,
oferim servicii conform unui plan de inri#ire1 +valuarea, care este primul serviciu acordat efectiv,
va fi facut in termen de ma.im 7?,6( de ore de la solicitare1
Procesul de evaluare al nevoilor e bine sa aiba loc la domiciliul beneficiarilor pentru a avea o
imaine completa asupra mediului in care acestia traiesc1
+valuarea este un proces c%eie de care depinde oferirea serviciilor pe viitorA o evaluare corecta va
avea ca re!ultat un plan de inri#ire corespun!ator1
Fi"a %! !'aluar! "$ci$3+!%icala cu&ri#%!>
,date personale
,evaluare sociala
,evaluarea starii de sanatate
(2
,evaluarea radului de dependenta
,re!ultatele evaluarii cu incadrarea in rade de dependenta
,servicii sociale si socio,medicale recomandate, in functie de nevoile identificate
,dorintele persoanei varstnice
,dorintele inri#itorilor din reteaua informationala
,oferta locala de servicii care poate acoperi nevoile identificate
,conclu!ii, recomandari finale
,ec%ipa de evaluare
I# c$#clu*i!0
,evaluarea trebuie sa fie un proces simplu si rapid,
,evaluarea este un proces individuali!at
,daca nevoile sunt comple.e si nu pot fi acoperite de serviciile unei sinure orani!atii, faceti
aran#amentele necesare cu alte orani!atii
,nu permiteti ca veti face mai mult si mai repede incat decat puteti intr,adevar sa faceti,
,incercati sa inteleeti, pe cat posibil, din prima evaluare care sunt adevaratele nevoi si cum aceste
nevoi se intrepatrund
,pentru nevoia pe care o descoperiti in timpul evaluarii ca fiind cea mai importanta
,aleerea locului potrivit pentru evaluare
717 AtriAuiil! (#DriEit$rului la %$+iciliu &ri'i#% (#DriEir!a AtrC#il$r
Pla#ul %! i#DriEiri i#t!Drat!
$a faci un plan de inri#iri inseamna sa identifici cele mai bune cai pentru a atine obiectivele
stabilite in urma evaluarii nevoilor si pre!entarea lor sub forma unui plan individual de inri#ire1
Ti&uri %! "!r'icii /ur#i*at! i# i#DriEiril! la %$+iciliu G442 &14;7H
a1servicii de inri#ire de ba!a>
servicii de inri#ire personala>
,iiena corporala
,imbracat-de!bracat
,alimentatia
b1servicii de asistenta sociala>
(3
,manaement de ca!
,servicii de informare
,evaluarea nevoilor sociale si eleborarea unui plan social de interventie
,consiliere
,asiurarea leaturii cu alte servicii, institutii
,coordonarea si suprave%erea activitatii voluntarilor
c1servicii medicale
,inri#irea medicala directa
,monitori!area parametrilor fi!ioloici
,administrarea medicamentelor
,alimentatia enterala si parenterala
,inri#irea plailor
,alte manevre terapeutice
,sc%imbarea si inri#irea cateterelor urinare permanente
,inri#irea stomelor
,efectuarea tratamentului durerii1
I+&l!+!#tar!a &la#ului %! i#DriEiri
+ste procesul prin care planul de inri#ire este pus in practica de cate unul sau mai multi
profesionisti si sunt furni!ate efectiv serviciilor de inri#ire1
8itmul in care se face implementarea planului de inri#ire este un subiect delicat si va fi neociat
cu beneficiarul si cei din familia care il a#uta
$,a propus un model de servicii de interare socio,medicale care sa fie furni!ate de o
ec%ipa compusa din> inri#itori la domiciliu, asistente medicale, Finetoterapeuti, asistenti sociali1
Coordonatorul de ec%ipa responsabil, pentru furni!area serviciilor de inri#ire de catre
ec%ipa indisciplinara, va avea in vedere urmatoarele elemente>
,daca planul de inri#ire este individual si daca cel care este trimis are e.perienta si cunostintele
necesare
,daca cel care este trimis isi face treaba fara sa fie suprave%eat la fel ca atunci cand este
suprave%eat1
,daca timpul este necesar pentru a se putea deplasa de la un ca! la altul
M$#it$ri*ar!a
(6
+ste o forma de suprave%ere practica a implementarii si consta in asiurarea
implementarii obiectivelor propuse si adoptarea planului de inri#iri nevoilor mereu in sc%imbare
ala beneficiarilor1
'onitori!area se face practic prin>
,vi!ite la domiciliu
,telefoane-scrisori
,consultatii intre aentii-orani!atii
'onitori!area va urmari daca>
,obiectivele propuse in planul de inri#iri sunt de o maniera cost eficienta
Bila#t
Rrecventa cu care se face bilantul depinde de comple.itatea nevoilor si de nivelul
investitiilor1 De obicei, se face cu atat mai frecvent cu cat dinamica nevoilor este mai mare1 Ca si
evaluarea, bilantul se ba!ea!a pe anali!a nevoilor, iar aceasta va fi facuta nu pe serviciile oferite, ci
pe nevoile, preferintele si eficacitatea serviciilor de a re!olva aceste nevoi1
Cei care au fost implicati initial in definirea planului de inri#iri initial vor fi invitati sa
participe la aceasta ec%ipa1
Ce se anali!ea!a la un bilantT 81 Daca obiectivele de indeplinit initiale au fost, realiste si
daca mai sunt elevante in continuare /5E, p1 ?541
Punctul de plecare pentru o evaluare de etapa este perceptia atat a furni!orului, cat si a
beneficiarului despre servicii, despre proresele facute privind starea beneficiarului din momentul
furni!arii serviciilor de inri#ire la domiciliu
Daca au avut succes sau nu si de ceA anali!a reultatelor, mai ales a celor in care nu am avut
succes si din care putem invata pentru inbunatatirea calitatii serviciilor noastreA
Daca persoana inri#ita devine independenta
"nali!a costului si calitatii serviciilor
Data urmatoarei vi!ite pentru o noua evaluare de etapa
(?
CAPITOLUL IV1 IMPLICATII PSIHOSOCIALE ALE INSTITUTIONALI?ARII
PERSOANELOR VARSTNICE
:n tara noastra sistemul serviciilor sociale destinate persoanelor varstnice este nca insuficient
de!voltat1 Desi cadrul leal este n curs de definire pentru ansamblul serviciilor sociale, n
beneficiul persoanelor varstnice s,au nfiintat si functionea!a pana n present relativ putine servicii
comunitare, atat ca varietate cat si ca numar1 "ceste servicii sunt promovate de orani!atii
neuvernamentale, de biserici - culte reliioase K serviciile publice ;preponderant re!identiale<
fiind n eneral asimilate celor pentru persoane cu %andicap /22, p1(0541
Daca n mediul urban e.ista o serie de servicii, datorita de!voltarii OIJurilor si a accesului
mai facil la surse de finantare, n mediul rural lipsesc aproape cu desavarsire1 Doar centre
re!identiale K camine de batrani sau camine spital K institutii de talie mare din cateoria celor de
tip ca!on, ascunse n sate rupte de lume, UmostenireP a vec%ii societati111
=16 S!r'icii "$cial!2 /ur#i*$ri %! "!r'icii "i i#"titutii "&!ciali*at! %! a"i"t!#ta "$ciala
aI S!r'icii "$cial!
Ce sunt serviciile socialeT Cea mai coerenta si mai completa definitie am asit,o n primul
articol al Ordonantei 3?, deci o reproducem ca atare>
U$erviciile sociale 1111 repre!inta ansamblul comple. de masuri si actiuni reali!ate pentru a
raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de rup, n vederea depasirii unor situatii de
dificultate, pentru pre!ervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marinali!arii
si e.clu!iunii sociale si promovarea inclu!iunii sociale1P
$erviciile sociale pot fi servicii de asistenta sociala si servicii de nri#ire social,medicala1
$erviciile de asistenta sociala sunt servicii cu caracter primar si servicii speciali!ate /26, p1
50(41
$erviciile cu caracter primar au drept scop prevenirea sau limitarea unor situatii de
dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marinali!are sau e.clu!iune sociala1
$erviciile speciali!ate au drept scop mentinerea, refacerea sau de!voltarea capacitatilor
individuale pentru depasirea unei situatii de nevoie sociala1 Beneficiarii sunt> persoanele varstnice,
copiii, persoane cu %andicap1
$erviciile de nri#ire socio,medicala repre!inta un comple. de activitati care se acorda n
cadrul unui sistem social si medical interat si au drept scop principal mentinerea autonomiei
(E
persoanei, precum si prevenirea aravarii situatiei de dependenta /0(,p1 5?H41
servicii de ba!a> a#utor pentru iiena corporala, mbracare si de!bracare, iiena eliminarilor,
%ranire si %idratare, transfer si mobili!are, deplasare n interior, comunicareA
servicii de suport> a#utor pentru prepararea %ranei sau livrarea acesteia, efectuarea de
cumparaturi, activitati de mena#, nsotirea n mi#loacele de transport, facilitarea deplasarii n
e.terior, companie, activitati de administrare si estionare, activitati de petrecere a timpului liberA
servicii de nri#iri medicaleA
servicii de recuperare si reabilitare, cone.e domeniului medical si social> Finetoterapie,
fi!ioterapie, terapie ocupationala, psi%oterapie, psi%opedaoie, loopedie, podoloie si altele
asemeneaA
servicii de reabilitare si adaptare a ambientului> mici amena#ari, reparatii si altele asemenea1
Riecare serviciu social trebuie acordat cu respectarea a noua principii fundamentale, enumerate la
articolul 0, referitoare la>
modul de lucru cu persoana ;respectarea individualitatii fiecarei persoaneA respectarea libertatii
de a alee serviciul social n functie de nevoia socialaA tratament eal prin e.cluderea privileiilor
si eliminarea oricarei forme de discriminareA respectarea vietii intimeA respectarea
confidentialitatii<
modul de organizare a serviciului ;asiurarea calitatii, a fle.ibilitatii si a accesibilitatiiA
asiurarea accesului la informatieA asiurarea drepturilor si a siurantei beneficiarilorA de!voltarea
parteneriatului<1
TaAl$ul ti&uril$r %! "!r'icii ac$r%at! 'ar"t#icil$r
$erviciu cu caracter Cadrul institutional n care se acorda
Primar Specializat .nitate
rezidetial
a
Serviciu
comunita
r
pentru
varstnici
Serviciu social
comunitar pt toate
categoriile de varsta
Ja!duire V V
:nri#ire V V V
8ecuperare-reabilitare V V V
Consiliere V V V
&nformare V V V V V
$ociali!are si
petrecerea timpului
V V V V V
0H
liber
$uport material V V V
"sistenta la domiciliu V V V V
$ervicii %ot,line V V V
AI Fur#i*$rii %! "!r'icii "$cial!
$erviciile enumerate anterior pot fi acordate ;individual sau combinate< de persoane fi!ice
sau #uridice, numite n ordonanta Ufurni!ori de servicii socialeP, care sunt de doua cateorii>
, cu statut public> serviciul public de asistenta sociala si alte servicii publice speciali!ate la
nivel #udetean si localA unitati de asistenta medico,socialaA institutii publice care de!volta
compartimente de asistenta sociala speciali!ate
, cu statut privat> persoane fi!ice autori!ate, asociatii si fundatii, culte reliioase, orani!atii
internationale, filiale si sucursale ale asociatiilor si fundatiilor internationale recunoscute n
conformitate cu leislatia in vioare1
+ste denumita Ufurni!or de servicii socialeP o structura orani!ationala care are n mod
obliatoriu personalitate #uridica, respectiv o persoana fi!ica autori!ata pentru prestarea de servicii
sociale conform leii1
=a data elaborarii acestui %id nu a fost nca aprobata metodoloia de acreditare a
furni!orilor de servicii sociale ;preva!uta a fi finali!ata n trimestrul &Q (HH7<, dar este important
faptul ca aceasta metodoloie urmea!a sa se aplice tuturor furni!orilor, publici si privati1
$istemul serviciilor sociale este %!"c!#trali*at, astfel ncat principalul furni!or de servicii
sociale este "!r'iciul &uAlic %! a"i"t!#ta "$ciala al c$+u#itatii l$cal!A doar n situatiile n care la
nivel local nu e.ista posibilitatea de a oferi interal pac%etul de servicii necesare facandu,se apel
la preluarea acestor servicii de catre asociatiile neuvernamentale1
:n vederea asiurarii serviciilor sociale pentru varstnici, la nivel comunitar serviciul public
de asistenta sociala poate furni!a o serie de servicii care favori!ea!a mentinerea varstnicului n
familie si n propria locuinta> asistenta la domiciliu, %ot,line, centru de !i sau cl"ub al seniorilor1
De asemenea, pot fi acordate servicii de tip re!idential, prin crearea de unitati de tip familial, de
talie mica sau medie K daca nevoile comunitatii impun acest lucru, e.istand un numar mare de
varstnici care nu pot fi inri#iti n familie1 $erviciile speciali!ate, cu precadere cele de inri#ire
socio,medicala si de recuperare, care necesita resurse financiare importante si resurse umane
calificate corespun!ator, pot fi furni!ate de $erviciul public de asistenta sociala #udetean1 Tot la
nivel #udetean sau n comunitatile urbane mari se pot furni!a serviciile de asistenta sociala n
reim de urenta1
Rurni!orii de servicii sociale si desfasoara activitatile n institutii speciali!ate de asistenta
05
sociala, la domiciliul beneficiarilor, precum si n alte cateorii de institutii publice sau private
;unitati de nvatamant, unitati medicale, case de cultura, penitenciare etc<
cI I#"tituiil! "&!ciali*at! %! a"i"t!#ta "$cial
Conform articolului 52 din Ordonanta 3?, U&nstitutiile speciali!ate de asistenta sociala
cuprind toate institutiile publice sau private care acorda servicii sociale si asiura suprave%ere si
nri#ire cu titlu permanent sau temporar, cu sau fara a!duireP/07, p157041
"ceste institutii trebuie sa respecte criteriile obliatorii de orani!are si functionare a institutiilor
speciali!ate de asistenta sociala K de asemenea palnificate a fi validate n ultimul trimestru al
acestui an1
&I$T&T9T&&
$P+C&"=&C"T+ D+
"$&$T+IT"
$OC&"=" P+IT89
Q"8$TI&C&
$+8Q&C&& "CO8D"T+ Observatii
Centru re!idential Ja!duire pe termen lun -
nedeterminat
'anaement de ca!
:nri#ire
8ecuperare
Terapie
$ociali!are si petrecerea
timpului liber
Consiliere
:n aceasta cateorie se ncadrea!a centre de
talie mare, precum si centre de tip familial1
'a#oritatea caminelor e.istente n pre!ent
;cu statut public< sunt de talie mare si
functionea!a n subordinea Directiilor
)udetene de "sistenta $ociala, fiind asimilate
centrelor re!identiale pentru persoane cu
%andicap1 +.ista de asemenea unitati de talie
mica si centre orani!ate ca un sistem de
locuinte prote#ate, nfiintate n eneral din
initiativa privata si eventual co,finantate din
buetul public1
Centru re!idential tip
UrespiteP
Ja!duire pe termen scurt
:nri#ire
8ecuperare
$ociali!are si petrecerea
timpului liber
Consiliere
Persoanele varstnice care locuiesc n familie
pot beneficia de re!identa si nri#ire pe
termen scurt K respectiv n perioada n care
familia pleaca n concediu sau nu poate sa,i
asiure nri#irea din diferite motive1
Centru de primire n
reim de urenta
Ja!duire pe termen scurt, cu
primire fara formalitati
+valuare n vederea asirii
unei solutii de reinterare
familiala sau protectie
re!identiala pe termen
mediu- lun
:n acest tip de centru sunt a!duiti batrani
asiti n strada, inclusiv cu identitate
necunoscuta, sau batrani abandonati n spital,
care locuiesc sinuri si nu se mai pot
autontretine1 Perioada de re!identa este
limitata K n acest interval se reali!ea!a
evaluarea comple.a
Centru de !i de
nri#ire si recuperare
:nri#ire
8ecuperare
$erviciul are componente speciali!ate, cu
accent pe nri#ire, asistenta medicala si
0(
Terapie
Consiliere
&nformare
$ociali!are si petrecerea
timpului liber
$ervirea mesei
Consilierea familiei
recuperare1 "stfel de servicii pot fi infiintate
pentru a raspunde unor nevoi specifice ale
unui public tinta bine definit> de e.emplu,
centru de !i pentru batranii bolnavi de
"lt!eimer
Centre de !i de
sociali!are W Clubul
seniorilor X
&nformare
Consiliere
Petrecerea timpului liber
Terapie ocupationala
$timularea voluntariatului
persoanelor varstnice
"ceste centre sau cluburi pun accent pe
componenta de sociali!are si pe petrecerea
timpului liber n rup, fiind servicii relativ
usor de reali!at la nivel de cartier - localitate1
Qarstnicii pot fi antrenati n activitati
voluntare, ei repre!entand o resursa a
comunitatii n prorame cu caracter educativ
si social1
$ervicii de asistenta la
domiciliu
:nri#ire personala de ba!a
$ervicii mena#ere si
ospodaresti
'anaement de ca!
&nformare
Consiliere
$ociali!are
$unt servicii comunitare care includ o unitate
de coordonare si ec%ipe mobile care se
deplasea!a la domiciliul beneficiarilor pentru
a le furni!a serviciile personali!ate de care au
nevoie1 Concepute ntr,o maniera fle.ibila,
serviciile de asistenta la domiciliu pot
de!volta, n functie de nevoi, componente
speciali!ate, cum ar fi Uambulanta socialaP,
prin care se asiura asistenta medicala
preventiva la domiciliu si consilierea
solicitantilor, n vederea prevenirii instalarii
situatiilor de dependenta sau de risc vital1
$ervicii de consiliere
si asistenta %ot,line
&nformare
Consiliere
Orientare catre alte servicii
&nformare si consilierea se reali!ea!a
telefonic, pe tot parcursul !ilei ;(7 de ore<1
$unt servicii adaptate comunitatilor urbane,
marilor cartiere n care persoanele varstnice
se simt i!olate1 8aspund nevoii de
comunicare a varstnicilor si sunt servicii
complementare celor de asistenta, de nri#ire
sau de petrecere a timpului liber1
Centru de nri#ire
medico,sociala
:nri#ire
'anaement de ca!
"sistenta medicala
Consiliere
Centre de nri#ire nfiintate n vederea
reducerii numarului de paturi spitalicesti
ocupate n mod permanent de persoane
dependente de nri#ire medicala permanenta1
Centre de nri#ire tip
M*ospiceP, pentru
batrani aflati n fa!a
terminala
:nri#ire
"sistenta medicala
Consiliere
$ervicii speciali!ate care asiura nri#irea
persoanelor varstnice aflate n fa!a terminala1
"ceste institutii sunt forte bine dotate cu
ec%ipament medical1 :n eneral serviciile
sunt prestate de o ec%ipa multidisciplinara n
care pe lana personalul medical, specialisti
n domeniul tanatoloiei #oaca un rol esential1
$erviciile centrului vi!ea!a atat beneficiarul
cat si apartinatorii acestora
00
=ocuinte prote#ate Ja!duire pe termen lun-
nedeterminat
'anaement de ca!
:nri#ire
Consiliere
$ociali!are
$ervicii caracteri!ate prin oferirea de locuinte
special construite si amena#ate pentru
persoane varstnice1 "cest sistem de locuinte
sau c%iar mini,cartiere pe lana serviciile
cone.e dupa ca! ;mena#, nsotire,
cumparaturi, spalatorie, activitati de recreere,
cantina pe roti, coafura, masa#, Fineto,
terapie, etc< asiura un mediu cu rad de
securitate ridicata1
Cantina sociala "siurare masa
$ociali!are
+ste un serviciu destinat tuturor cateoriilor
de varsta, nu doar persoanelor varstnice1 $e
recomanda ca aceste cantine sa functione!e
n complementaritate cu centre de !i sau
cluburi, pentru ca functia de sociali!are sa fie
mai bine ndeplinita1
"ceste institutii pot functiona atat individual, cat si rupate ntr,un comple. de servicii
comunitare1 $erviciile pentru varstnici trebuie sa fie bine cunoscute n comunitate si interate n
comunitate, sa aiba relatii de parteneriat cu alte institutii sociale, culturale, educative, cu
orani!atii neuvernamentale si firme private /2641
=14 I#"titui$#ali*ar!a &!r"$a#!l$r 'Cr"t#ic!
Dei actualmente tendina este de de!instituionali!are, n toat lumea e.ist forme de
ocrotire a vrstnicului n asemenea ae!minte1
O instituie repre!int o orani!aie care are statut, reuli de funcionare stabilite prin
reulamente i-sau lei, avnd funcia social de a satisface anumite nevoi colective /274 1
n 8omnia, e.ist mai multe tipuri de instituii speciali!ate de ocrotire1 n funcie de
perioada ct vrstnicul este ocrotit, instituiile pot presta servicii pe termen lun sau temporar, ele
aparinnd pn nu demult unor ministere diferite, astfel >
a< pe termen lun> sub tutela 'inisterului 'uncii i Proteciei $ociale i a consiliilor locale se afl
cminele de pensionari unde acetia se pot interna ca urmare a deci!iei DJ"$PC,9=9&A
sub tutela &nspectoratelor Teritoriale pentru Persoanele cu *andicap, e.ist cmine,spital unde
sunt internai vrstnicii i dependenii sau cmine pentru persoane fr nici un fel de venitA
b< temporar,cel mai frecvent, aparinnd unor fundaii sau orani!aii nonuvernamentale1
Ocrotirea temporar presupune accesul n centre de !i n care vrstnicul i poate petrece sub
suprave%ere timpul liber n mod plcut sau poate fi nri#it ;n ca!ul dementului< pe perioada ct
familia ;aparintorii< i desfoar alte activiti ;serviciu, cumprturi<A de asemenea, vrstnicii
07
pot desfura diverse terapii fi!ice i eroterapeutice, n cadrul unor prorame
recuperatorii i profilactice orani!ate1
Deci!ia privind instituionali!area pe termen lun trebuie s fie o deci!ie elaborat de o
ec%ip pluridisciplinar format din asistent social, medic, psi%olo, la care va participa
obliatoriu vrstnicul n cunotin de cau!, eventual i familia vrstniculuiA este o deci!ie de
mare rspundere care vi!ea! viitorul persoanei i are numeroase repercusiuni psi%ice, morale,
financiare1 Qrstnicul este o persoan matur, responsabil, care are dreptul de a decide ce este
mai bine pentru el, dar poate fi spri#init, consiliat, pre!entndu,i,se riscurile i beneficiile traiului
sinur sau n instituie1
Cau*!l! i#"titui$#ali*rii &! t!r+!# lu#D ar fi /2E, p1?54>
sinurtatea i lipsa reelei de suportA
dorina manifest a vrstniculuiA
lipsa veniturilorA
diferite afeciuni croniceA
%andicapul fi!ic sau mintalA
pierderea locuineiA
lipsa adaptrii n cadrul serviciilor la domiciliuA
Mcri!eN n snul familiei de oriineA
imobili!area la patA
violena domestic sau a celor ce s,au ana#at s,5 nri#easc1
Populaia n instituiile de ocrotire este relativ omoene pe rupe e virsta n cminele
pentru vrstnici predomin persoanele de se. feminin ;6HG<A de asemenea, din distribuia pe
vrste, re!ult c ?HG dintre persoanele institu,ionali!ate depesc 6H ani i aproape 3HG se
situea! peste 62 ani1 Iivelul de instrucie al vrstnicilor din aceste instituii este de peste 2HG sub
nivelul mediu, ntre acesta i statutul social al pensionarului e.istnd o relaie direct1
Dei dup 5EEH s,au sc%imbat multe n privina instituiilor pentru vrstnici, totui btrnii
din multe instituii spun c sunt deprimai, nefericii, inadaptaiA studiile au demonstrat c au mai
puin vitalitate, mai puin activitate i mor mai repede dect persoanele de aceeai vrst din
societate1 $c%ult! i Bremmer raportau n 5E66 tulburri de ordin psi%oloic i tristee n ca!ul
acestor vrstnici, mai ales atunci cnd transferul era involuntar1
Procedeul de admitere n aceste instituii se face prin adresabilitatea vrstnicului sau
02
aparintorilor ctre serviciul de asisten social, ceea ce demonstrea! o redus implicare a
serviciului de asisten social n aciunea de cunoatere a strii i condiiilor persoanelor vrstnice
care se afl n risc ma#orA cateoric, vrstnicii cu nevoi speciale sunt mult mai muli, dar lipsa
reelei de ocrotire privind persoana vrstnic, precum i marinali!area problemelor vrstnicilor au
dus la slaba monitori!are i la lipsa soluionrii multor probleme ale acestor cateorii de persoane1
n eneral, procedeul de admitere aduce daune individului, care este adesea privit ca un MobiectN
uor de prelucrat, este privat de la intrare de propriile sale %aine i este o victim a aresiunii
verbale i, uneori, fi!ice a personalului1 Iu rareori, re!idenii sunt pui n situaia de a implora
personalul pentru lucruri minore ;un pa%ar cu ap sau permisiunea de a folosi telefonul<1 O
atitudine ce accentuea! scderea stimei de sine este Mstimati!areaN ;personalul sau ceilali
re!ideni pot poneri un anumit pacient, l pot arta cu deetul sau pot vorbi despre el ca i cum n,
ar fi pre!ent< /26, p150E41
&n opo!iie, poate aprea tendina de a Mspitali!aN e.aerat spaiile, toaletele, instaurndu,se
reimuri stricte fa de riscul de contaminare a alimentelor i len#eriei1 9n aspect deloc de neli#at
este violarea intimitii, e.istnd nc instituii n care toaletele nu sunt desprite n cabin,
camerele au 6,5H locuri, dulapurile i %ainele sunt comune etc1
"ceste nea#unsuri, ce nu se pot enerali!a pentru toate instituiile, i au oriinea n
ncercarea acestora de a satisface nevoile de ba! ale vrstnicului n limita buetului1
$e pune problema de ce n 5H ani nu s,a putut sc%imba mai multA pentru c e.ist nc
structuri riide i persoane n po!iii de deci!ie care nu doresc sc%imbarea, personalul este foarte
puin numeros i adesea necalificat, e.ist foarte puine cursuri care au ridicat nivelul de pretire
al personalului, personalul nu este selectat ;pentru c, n eneral, cei care doresc un astfel de post
au o situaie social,economic precar, el fiind o alternativ a e.istenei lui, i nu o aleere<1
Considerm deosebit de importante respectarea deontoloiei medicale, creterea nivelului
de comunicare dintre medic i pacient, dar i re!olvarea retribuirii adecvate a personalului medical
i de nri#ire, care trebuie recompensat adecvat, pe msura condiiilor de lucru i a
responsabilitii pe care i,o asum1
Conform noii lei privind asistena social a persoanei vrstnice, beneficia! de asisten
social persoana vrstnic aflat n una dintre urmtoarele situaii /3H, p1 364>
a< nu are familie sau nu se afl n ntreinerea uneia sau a unor persoane obliate la aceasta potrivit
dispo!iiilor leale n vioareA
b< nu reali!ea! venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asiurarea nri#irii necesareA
c< nu are locuin i nici posibilitatea de a,i asiura condiii de locuit pe ba!a resurselor propriiA
03
d< nu se poate dspodri sinur sau necesit nri#ire speciali!atA
e< se afl n imposibilitatea de a,i asiura nevoile sociomedicale din cau!a bolii ori a strii fi!ice
sau psi%ice1
06
CAPITOLUL V1 STUDIUL EMPIRIC AL IMPLICAIILOR SOCIALE ALE
INSTITUIONALI?RII PERSOANELOR V9RSTNICE
@16 M!t$%$l$Di! .i +!t$%! %! c!rc!tar!
M!t$%$l$Dia a"i"t!#!i "$cial! %!"ti#at! &!r"$a#!i 'Cr"t#ic! este domeniul de reflecie
preocupat de manierele de aciune, de principiile i procedeele utili!ate n practica asistenial1
'etodoloia ne permite s neleem care este loica ce uvernea! cunoaterea i aciunea, avnd
n atenie, deopotriv procesul de investiare a problemelor sociale ale vrstnicilor, precum i
strateiile de intervenie n vederea soluionrii acestora1
Componentele metodoloiei asistenei sociale destinate persoanei vrstnice sunt>
51 teoriile de referin ;socioloice, psi%oloice, psi%osocioloice, asisteniale, manaeriale<A
(1 metodele, te%nicile i strateiile de cunoatere i intervenieA
01 procedeele de evaluare a realitii empirice1
'etodoloia manaementului asistenei sociale destinate persoanei vrstnice are o
dimensiune teoretic, una te%nic,normativ i alta evaluativ, de sinte! ntre teoretic i empiric,
autorefle.iv i autoevaluativ /75, p1 5H(41 "ceasta este perspectiva de definire a metodoloiei
asistenei sociale cu care ne,a familiari!at literatura de specialitate francez1
:n literatura asistenial american, metodoloia este privit mai puin ca un comple. de
teorii i principii ce structurea!, modalitile de intervenie, i mai derab ca o colecie de
metode i te%nici cu relevan practic1 "stfel au fost identificate mai multe tipuri de practici, n
funcie de dimensiunea interveniei i de obiectivele propuse>
social case(or/ K acea orientare sau acel tip de practic utili!at de asistentul social n
spri#inirea preponderent psi%oloic a unui vrstnic,
social group (or/ K metod ce const n a#utorarea unui rup de persoane constituit pe criteriul
comunitrii de interese sau al confruntrii cu aceeai problema,
communit0 organisation K practica a#utorrii indivi!ilor, rupurilor i comunitarilor care
locuiesc n aceiai arie eorafic sau care se confrunt cu aceleai probleme, pentru a a#une la
identificarea scopurilor i intereselor comune, mobili!area resurselor n vederea reali!rii
proiectelor de de!voltare comunitar,
administration in social (or/ destinate old people 1 manaementul asistenei sociale destinate
persoanelor vrstnice1
0?
:n practica asistenial contemporan s,au delimitat doua arii teoretico,metodoloice principale
care acoper ntreul cmp al aciunilor asistenial> practica de tip pozitivist ;reparatorie,
recuperatorie, represiv< i practica umanist#e,istenial1 "ceste tipuri de practici descriu
tendinele enerale ale interveniei asisteniale, raportate la marile paradime ale cunoaterii
socioumane ;paradima po!itivist i paradima interpretativ,fenomenoloic< /7?, p15(41

:n literatura france! e.ist unele ncercri de construcie a metodoloiei, n sensul adevrat al
termenului, ncercri centrate pe recuperarea dimensiunilor teoretice i epistemoloice ale practicii
asisteniale, pe conturarea unei loici enerale a investigaiei, interveniei i evalurii n asistena
social. C$#c!&t! J c)!i!0 +!t$%a ;mod de cercetare, manier de cunoatere sau de transformare
a realitii<, t!)#ica ;ansamblul de prescripii metodoloice pentru o aciune eficient n planul
pra.isului sau al refleciilor teoretice<, &r$c!%!ul ;mod de utili!are a instrumentelor de investiare
tiinific<, i#"tru+!#tul ;mi#loc material utili!at de cercettor pentru cunoaterea tiinific a
fenomenelor sociale> foaia de observaie, %id de interviu<, "trat!Dia ;combinarea unor metode i
te%nici de investiare i intervenie social, %idate de un set de presupo!iii adecvate obiectivelor
stabilite< /20, p15HE41
Complementaritatea dintre cercetarea fundamental i cercetarea aplicat atest rolul decisiv al
cunoaterii teoretice n creterea calitii vieii1 $e menine nc un decala# semnificativ ntre
cercetarea social i aciunea asistenial, c%iar i n rile cu tradiie n cercetarea asistenei
sociale /(6, p1 53241
Dis#uncia ntre cercetare i aciune a alimentat o cri! epistemic din al crei impas s,a ieit
prin utili!area principiilor metodoloiei cercetrii sociale, care afirm necesitatea unitii ntre
teoretic i empiric, e,plicaie i nelegere, teoretic i practic, cantitativ i calitativ, constatativ i
evaluativ n cunoaterea realitii socio 1 umane.
Demersul cercetare K aciune, n practica asistenial, este un proces circular, activ i continuu,
al crui punct iniial i final este un conte.t situaional concret1 :ntre etapele sale este posibil un
sc%imb informaional permanent, ceea ce permite o a#ustare i o mbuntire a derulrii activitii
n aceste secvene, care se desfoar aproape simultan1
"ceasta rspunde unui dublu $Ai!cti'> realizarea sc!imbrii sociale, pe de o parte, i
mbogirea cunotinelor tiinifice cu referire la realitatea socio,uman, pe de alt parte1 Distana
ntre cercetarea social i valorificarea re!ultatelor acesteia n practic se reduce la minim,
nreistrndu,se un feedbacF relativ rapid1 8e!ultatele obinute prin cercetare aciune sunt
interate mai nti in practic i apoi n teorie, traseul fiind invers celui urmat n cercetarea social
clasic /2E, p15534
0E
"leerea metodelor i a te%nicilor se nscrie ntr,o strateie a anc%etei1 Iu vom putea alee
o metod ;inductiv, deductiv< i opta pentru te%nici n funcie de vreo ideoloie sau anumite
valori1 Pentru a nu a#une la enerali!ri eronate, pentru a acumula cunotine enerali!abile,
metodoloia anc%etei poate folosi ,,variabile, indicatori, indici,, fr a reduce resursa uman
;oamenii, rupurile< la acestea1
M!t$%$l$Dia a#c)!t!i este demersul rerupat de producere a cunoaterii#n#vederea#aciunii,
te!nicile fiind procedeele operatorii ce vor permite aplicarea metodei anc%etei la obiectul de studiu
ales /0741
:n 2ulletin de m3t!odologie sociologi4ue, nr1 76-(HHH, )1 $alvador propune o sc%em care
poate reda comple.itatea unui demers de cunoatere a problemelor vieii socioumane i a
te%nicilor anc%etei1 9n demers menit s evite punctele lacunare, reducioniste1 " ine seama doar
de structuri, uitnd de actorii implicai este la fel de reducionist ca a ine seama doar de actori,
neli#nd impactul constrnerilor i abilitant al structurilor1
Ri1 nr1 5 Demersul de cunoatere i te%nica anc%etei /(6, p1 (074
CO'P8+*+I$&9I+
T!)#ica $A"!r'ai!i 1 "$C ;anali!a sistemic a cercetrii< caut s cercete!e profun!imile vieii
socioumane cotidiene pentru a descoperi acolo problemele sociale ale persoanelor vrstnice, cau!e
ale acestor probleme, factori i actori care ar putea contribui la re!olvarea lor1
:ntre te%nicile pe care le utili!ea!, observaia ocup un loc aparte1 Y1 DurF%eim /(H, p1(564
cerea ,,s tratm faptele persoanelor vrstnice ca lucruriZZ , adic s le observm ca i cum ar fi
lucruri, obiecte, s evitm interpunerea subiectivitii noastre ntre ele i ideile despre ele1
Observaiile noastre %rnesc anali!a sistemic teoretic, iar teoriile orientea! i ncadrea!
7H
&mersie transparent
Observaie direct
'arturii istorice
Documentare interpretativa
OB$+8Q"[&+
Convorbiri non-semi directe
Cercetarea aciunii
&ntervenia socioloic
+VP+8&'+IT"8+
observaie
comparare diacronic i sincronic
+VP=&C"[&+
c%estionare
te%nici sociometrice
masurari de laborator
observaiile1 "tunci cnd face observaii, cercettorul adopta un comportament activ, nu pasiv1 9n
aspect al realitii socio umane, un eveniment, un fapt devine social i prin intervenia
cercettorului1 ,,Iu e.ist idei fr fapte, nu e.ist fapte fr ideiZZ spunea R $imiand1
Distinem urmtoarele tipuri de observaie> observaia nestructurat i observaia structurat1
C$#'$rAir!a c$+&r!)!#"i'1 Iu e.ist reete pentru utili!area cu bune re!ultate a te%nicii
convorbirii1 $unt ns importante cteva clarificri iniiale> cine este vrstnicul din faa noastrT ce
ateptm de la elT de asemenea nu trebuie s uitam c relaia cu interlocutorul nu este una de
autoritate, de putere, ci de ;re<cunoatere reciproc, de modestie reciproc, fr a uita scopul
ntrevederii> culegerea de date utile, semnificative pentru cercetarea#intervenia sa.
Convorbirea poate ncepe cu o ntrebare desc%is care s suscite spontaneitatea, ntrebri privind
variabile independente ;vrsta, statutul matrimonial< sunt lsate pentru fa!a de nc%eiere a
convorbirii1 8eformulrile, redundana sunt eficiente pentru emerena mesa#ului esenial al
convorbirii1 9tili!nd convorbirea ca te!nic de cercetare avem avanta#ul c putem obine
informaii importante1 $upleea acestei te%nici este un avanta# pentru reali!area unui studiu de
profun!ime1 ,, De!avanta#eleP ar fi ca apropierea celor doi poate distorsiona informaiile din cau!a
emoiilor1
Stu%iul %! ca*1 $tudiind un ca!, putem deprinde cunotine, abiliti de intervenie, ne putem
mboi cunotinele teoretice sau ne putem verifica ,,aplicabilitatea,, unei teorii1 $e identific o
problematic de via cotidian a unui vrstnic, cu a#utorul celor implicai n ea1 Qom descrie
condiiile, resursele, valorile, normele, factorii, actoriei, narmndu,ne cu o orientare sau o ipote!
cu care ,,traversm,, situaia i cutam s,i surprindem comple.itatea1 :ns nainte de toate ne
completm informaiile din studierea ca!ului cu documente oficiale, cu observaii directe,
convorbiri1
Putem utili!a te%nica pattern#matc!ing 5678> se compar fenomenul studiat ntr,un ca! cu
fenomenul pre!is1 ,,Te.tul,, re!ultat din studierea ca!ului este supus ateniei unora dintre subiecii
implicai n ca!1 "stfel, aduam elemente omise, considerate semnificative, cori#m1
,,Rorma re!umativa,, a "tu%iului %! ca* se poate pre!enta astfel>
51 pre!entarea problemelor identificate de cercettorA
(1 pre!entarea problemelor identificate de ctre persoanele implicateA
01 istoria problemelor K conte.tulA
71 puncte tari, puncte slabeA
75
21 mod de funcionare formal-informalA
31 evaluarea problemei de studiat i definirea eiA
61 cercetare , intervenieA
?1 evaluarea, impactul, diseminarea re!ultatelor1
Stu%iul "&aiului "$cial %!"ti#at &!r"$a#!i 'Cr"t#ic! 1 Cercettorul nu se interesea! de mediul
natural n eneral, ci de mediul locuit de ctre vrstnici1 $paiul comunitar, spaiul social, este
produs nu doar dat1 De aceea e.ist diferene ntre spaiile etnosocioculturale ale oamenilor, ale
rupurilor diferite1 Poate e.ista o spaiali!are ,, europeanZZ, dar cu numeroase modaliti de
particular1
'ediul n care locuiesc oamenii unei comuniti este un ansamblu de lucruri i de oameni,
re!ultat al ateptrilor, dorinelor, aspiraiilor lor, al instituiilor dup cum acestea au fost i sunt
raionale, inteliente, ordonate, punctual, dup cum respect sau nu anumite valori, norme, reuli1
$paiali!area nu este o proiecie strict a orani!rii sociale, dar nu putem nea c o e.prim
totui1 8ealitatea social este cea observat n orae, sate etc1
Pentru a pricepe, e.plica i interveni eficient n mediul social al unui vrstnic, trebuie s
observm, s studiem %abitatul su, ordonarea obiectelor din comunitatea din care face parte,
posibilitile deplasrii, posibilitile informrii, recrerii etc1
Dac anali!m conte.tul lobal, i ideoloia i comportamentele ,,vi!ibile,, ale instituiilor
i locuitorilor, vom pricepe mai uor de ce i cum apar problemele sociale ale persoanelor
vrstnice1
7(
@141 A#ali*a r!*ultat!l$r "tu%iului !+&iric
$T9D&9 D+ C"C
I#"titui$#ali*ar!a &!r"$a#!l$r 'ar"t#ic! 3 "$lui! !Ftr!+ cu i+&licaii
&"i)$"$cial!
Rinalitatea asistenei sociale a persoanei vrstnice este intervenia eficient1 Iici teoria sinur nu,
i poate aroa monopolul stiinificitii, nu este sinura depo!itar a adevrului1
:n lucrarea 9a rec!erc!e en travail social

/(5, p1 5(54, cercetarea n domeniul asistenei sociale a
persoanei vrstnice este definit ca o metodologie de investigare a fenomenelor, faptelor
problematice dintr#o situaie social datat, localizat, identificarea i anali!a lor fiind fcute n
perspectiva interveniei eficiente1
alitatea vieii caracteristic vrstnicilor s,a impus ca fiind una dintre cele mai relevante noiuni
evaluative, pentru a desemna nu numai aspectele vieii materiale, dar si celelalte aspecte implicate
de starea de vrstnic, implicit propriile opiuni i preferine ale repre!entanilor vrstei a treia si a
patra1 +.ista o serie de inealitati care privesc condiiile de locuit, accesul la servicii, i!olarea
comunicaionala, lipsa unei asistente sociale active a vrstnicilor1
Persoanele n vrsta au nevoie de o atenie special1 De cineva care sa fie ln ei cnd au nevoie,
care sa,i nri#easc, sa se asiure ca au tot ce le trebuie, c i,au luat medicamentele la timp, c au
%rana adecvata, ca i pot petrece timpul ntr,un mod plcut1
Pe msura naintrii in vrsta, ca urmare a unor rave invaliditi , sindromul de imobili!are,
incontinentele, pierderea autonomiei si a capacitaii de autoservire , la care se adau factori
sociali> ca diminuarea veniturilor, lipsa familiei sau imposibilitatea acesteia de a asiura
suprave%erea si nri#irea, apare creterea solicitrilor de spitali!are pe termen lun1 Din
populaia de peste 32 de ani, 7G este internata permanent1 Dup unii autori, aceasta nu este dect o
forma mascata de i!olare a btrnului, pe care o promovea! familia si societatea1 $e constata o
presiune crescnda att din partea familiilor cat si din partea unor unitati spitaliceti ;cu bolnavi
prsii sau cu spitali!ri ndelunate si frecvente<, de a fora internarea n cmine spital1 Deci!ia
este un act de mare rspundere si trebuie sa cuprind numai urentele medicale sau sociale1
+.periena arata ca mediul cel mai prielnic pentru btrn rmne familia ;aceasta este si dorina
70
btrnilor<, de aceea ntoarcerea la domiciliu este un de!iderat, mai ales in ca!ul in care condiiile
de la domiciliu sunt prielnice1 &n orice ca!, ntotdeauna, pentru orice eventualitate, pretirea
psi%oloica a vrstnicului trebuie fcuta, pentru a se evita tulburrile de adaptare1 &n unitile
pentru vrstnici ;cmine de btrni, cmine,spital<, asistenta trebuie asiurata in ec%ipa ;medic
eneralist, medic eriatru, psi%iatru, psi%olo, fi!ioterapeut<1
9n rol principal l are asistenta medicala si personalul de nri#ire1
Calitile morale ale acestora, nicieri nu sunt mai necesare ca in aceste uniti1 +c%ipa trebuie sa
insufle bolnavului ncredere, cura#, si sa,i ridice tonusul1 Qiitorul vrstnicului, redobndirea
autonomiei, a tonusului vital, reinterarea sociala, depind de calitile ec!ipei medicale1 De aceea
suportul psi%o,afectiv, respectul pentru demnitatea vrstnicului sunt condiii de ba!a1 Pentru
btrni, familia constituie factorul vital fundamental1 De aceea resursele familiei trebuie
valorificate ntotdeauna1 Conflictul dintre eneraii e.ista, dar nu este o reula1 Renomenele de
respinere si violentele fata de vrstnic trebuie cunoscute, combtute in msura posibilitilor1
$pitali!area, in multe ca!uri, este nefavorabila vrstnicului1 $tresul de mutare este o realitate1 :n
eneral, din partea familiei, se pot delimita comportamente variate> cooperare, %iperprotectie,
culpabilitate, anoasa, dar uneori si abandon si respinere1 Cnd nu mai e.ist alt posibilitate,
cnd bolnavul este sinur, cnd viaa n familie este imposibil, medicul i ec!ipa pe care o
conduce trebuie s preia toate funciile familiei normale> rbdare, afeciune i susinere moral1
Datorit strii materiale precare persoanele vrstnice se confrunt cu probleme acute, ca>
abandonul rolurilor sociale active, sntate deficitara, stare de sinurtate, de dependen,
sentimentul ca sunt o ,,povar,, pentru societate i familie1 :n raport cu aceste probleme,
i#!Fi"t!#a u#ui "i"t!+ i#"titui$#ali*at %! "&riEi# .i &r$t!ci! "$cial, de asisten la domiciliu
contribuie la adoptarea i#"titui$#ali*rii ca soluie e.trema de via, cel mai adesea din iniiativa
familiei sau rudelor1 Persoanele vrstnice lipsite de orice resurse se adresea! direct pentru %rana
cantinelor sracilor, organizaiilor caritabile care spri#in material aceasta cateorie1 :n Bucureti
i n ar funcionea! cteva orani!aii nonuvernamentale care transport masa de la Cantina
Central la domiciliul persoanelor vrstnice, ns lipsa mi#loacelor de transport a pus capt acestei
aciuni eneroase1 Dei pe plan mondial, actuala tendina este ca instituionali!area sa repre!inte o
soluie e.trem, veritabila protecie sociala a vrstnicilor trebuind sa fie asiurat la domiciliul lor1
:n 8omnia, instituionali!area rmne nc o soluie necesar, atta timp ct internarea re!olv, n
limite acceptabile, nevoia de locuina, de asiurare a %ranei i n multe ca!uri confer un sentiment
de securitate vrstnicilor1 :n Occident e.ist sisteme de protecie, care asiura ca instituionali!area
s fie un act voluntar, reali!at numai la cererea beneficiarilor1 :ns specialitii au averti!at asupra
77
faptului c e.istena unor cmine pentru persoane vrstnice, prea eleante sau prea ieftine, ar putea
tenta familiile s,si abandone!e btrnii n astfel de ae!minte1
O asemenea tentaie fost denumita de ctre medicii france!i ,, efect pervers al ratuitii,,1 entrul
de zi este o forma de instituionali!are unde vrstnicii i petrec dimineaa, iar dup,amia!a este
readus n cadrul familiei1 O asemenea forma a fost nfiinat pentru prima data la Clu#, n cadrul
unui proiect reali!at prin colaborarea $ocietii 'edicilor de 'edicina Jeneral, "sociaiei
8omane de Iursin i "sisten $ocial a 9niversitii Babe,Bol\ai1
:n martie (HHE s,a reali!at un studiu n entrul pentru ngri:irea varstnicilor si in aminul pentru
varstnici din Jala i, unde au fost c%estionati un numar de 0H de batrani1 "cestia au raspuns la o
serie de intrebari cu privire la conditiile de subsistenta, relatiile dintre varstnici dar si dintre
varstnici si personalul anrenat in desfasurarea activitatilor din centrul si caminul pentru batrani1
De un mare interes a fost insa abordarea relatiilor dintre varstnici si rudele cu care vin in contact,
prietenii din e.terior1 "m avut in vedere radul de multumire cu privire la conditiile in care sunt
tratati varstnicii institutionali!ati, probelemele psi%osociale cu care se confrunta acestia si mai ales
implicatiile de natura psi%o,somatic intalnite in centrele speciale destinate varstnicilor1 Pre!entarea
comparativa a datelor este pre!entata succint in continuare in urma e.traerii datelor din
c%estionarele completate1 &ntrebarile care au compus c%estionarul impreuna cu datele centrali!ate
sunt redate mai #os1
72
61 Cu+ a&r!ciati c$#%itiil! %i# ac!a"ta i#"tituti!K
0
&
(
'
:
$
Centrul de ingrijire pentru virstnici
<AR<A32 ( : ' ' (
=>5>2 : $ ( : &
f oarte
bune
bune
accepta
bile
proaste
f oarte
proaste
0
(
:
9
?
&0
Caminul pentru virstnici
<AR<A32 $ 9 & 0 0
=>5>2 / $ : 0 0
foarte
bune
bune
accept
abi l e
proaste
foarte
proaste
11
1
13
!
4
4
"
"
0
(
:
9
?
&0
&(
&:
&9
foarte bune acceptabi l e foarte
proaste
->13R*@ D>
21AR2B2R>
;>13R*
CARS312-2
-A521 ;>13R*
CARS312-2
73
"u fost intervievate 0H de persoane din cminul pentru vrstnici din Jala i i 0H de persoane din
centrul de nri#ire pentru vrstnici cu privire la condiiile de viata din aceste centre1 "stfel 2HG
dintre vrstnicii din Cminul pentru btrni au afirmat ca au condiii foarte bune de trai in
comparaie cu 00G din persoanele vrstnice din cminul pentru vrstnici1 De asemenea pentru o
treime din vrstnicii din cmin condiiile sunt decente, acceptabile in timp ce 72G dintre vrstnicii
din centru au afirmat ca au condiii acceptabile n care i pot consuma restul !ilelor1 9n mic
procent, n acelai numr att vrstnicii din centru cat si cei din cmin sunt nemulumii de
condiiile precare n care sunt obliai s triasc1 &at deci c nc mai sunt multe de fcut n
sistemul instituionali!at pentru a asiura un trai decent persoanelor vrstnice pentru a le conferi
un ec%ilibru i o stare de bine material i psi%oloic1
41 Cu+ a&r!ciati r!laiil! %u+#!a'$a"tr cu c!ilali 'Cr"t#ici %i# i#"tituti!K
0
&
(
'
:
$
9
%
?
Centrul de ingrijire pentru virstnici
<AR<A32 % : ' 0 0
=>5>2 ? 9 & & 0
f oarte
bune
bune
accepta
bile
proaste
f oarte
proaste
0
(
:
9
?
&0
Caminul pentru virstnici
<AR<A32 9 : & & 0
=>5>2 &0 $ & & &
foarte
bune
bune
accept
abi l e
proaste
foarte
proaste
76
1
1#
1$
!
4
"
1
"
1
0
(
:
9
?
&0
&(
&:
&9
foarte bune acceptabi l e foarte
proaste
->13R*@ D>
21AR2B2R> ;>13R*
CARS312-2
-A521 ;>13R*
CARS312-2
Iu trebuie neli#at raportul dintre vrstnicii care sunt !duii att de centru ct i de cminul
destinat nri#irii persoanelor vrstnice1 $e observ ca predomin o stare de calm i de bine,
comunicarea este facil innd cont de apropierea vrstelor i de preocuprile comune1 2G dintre
vrstnicii intervievai au afirmat c au probleme de comunicare1 $a nu uitm c acetia vin din
medii diferite, au avut preocupri diferite i mai ales radul de cultur este diferit1 :n continuare n
cadrul caminului pentru varstnici se observ o bun comunicare, un manaement eficient care prin
pr%iile ntreprinse insufl persoanelor vrstnice liniste, calm, siuran pentru ca raporturile
dintre acetia sa nu fie influenate de probleme adiacente1
71 Cu+ a&r!ciati r!latiil! %u+#!a'$a"tra cu &!r"$#alul %i# i#"tituti!K
0
&
(
'
:
$
9
%
Centrul de ingrijire pentru virstnici
<AR<A32 $ % & & 0
=>5>2 9 9 ' & 0
foarte
bune
bune
accept
abi l e
proaste
foarte
proaste
7?
0
(
:
9
?
&0
Caminul pentru virstnici
<AR<A32 9 : & & 0
=>5>2 / $ ' & 0
foarte
bune
bune
accept
abi l e
proaste
foarte
proaste
11
1
13
!
4
4
"
"
0
(
:
9
?
&0
&(
&:
&9
foarte bune acceptabi l e foarte
proaste
->13R*@ D>
21AR2B2R>
;>13R*
CARS312-2
-A521 ;>13R*
CARS312-2
9n procent semnificativ de varstnici din cadrul Caminului pentru varstnici din Jala i au apreciat
ca avand relatii foarte bune cu membrii componenti ai personalului unitatii n care sunt nri#ii si
circa (0G dintre acestia au fost de parere ca relatiile stabilite intre acestia sunt accceptabile1 2G
insa si,au e.primat nemultumirea vis a vis de comportamentul si atitudinea personalului din cadrul
Centrelor de inri#ire speciale destinate varstnicilor1 Privind situatia celor doua centre comparativ
se observa o comunicare eficienta in cadrul Caminului pentru varstnici si mai puin eficient n
cadrul Centrului de nri#ire pentru varstnici1

=1 Cu+ a&r!ciati r!latiil! %u+#!a'$a"tra cu ru%!l!2 &ri!t!#ii %i# !Ft!ri$rK
7E
0
&
(
'
:
$
Centrul de ingrijire pentru virstnici
<AR<A32 ( : ' ' (
=>5>2 : $ ( : &
f oarte
bune
bune
accepta
bile
proaste
f oarte
proaste
0
&
(
'
:
$
9
%
Caminul pentru virstnici
<AR<A32 : ( ' ' 0
=>5>2 % : ( : &
f oarte
bune
bune
accepta
bile
proaste
f oarte
proaste
#
11
!
#

%
%
3
1
0
(
:
9
?
&0
&(
f oarte
bune
acceptabile f oarte
proaste
->13R*@ D>
21AR2B2R> ;>13R*
CARS312-2
-A521 ;>13R*
CARS312-2
De o mare importan rmne comunicarea persoanelor instituionali!ate cu rudele, cu cei care vin
i i vi!itea!, cu familia n deosebi1 $tare psi%ic va fi cu mult mbuntit daca acetia nu au
sentimentul de abandon i dac simt c pentru restul !ilelor au o apartenen, c nu sunt uitai1
2H
00G dintre persoanele vrstnice din cminul pentru vrstnici spun c relaia dintre cei care i
vi!itea! i ei sunt foarte bune, c ateapt cu nerbdare ]ee,Fand,ul ca s,i vad nepoii i s
afle veti despre rudele apropiate i prieteni1 (HG dintre vrstnicii din centru se declar mulumii
de letura care s,a pstrat cu mediul familial i prietenii1 9n numr mic de vrstnici resimt starea
de abandon acetia avnd nevoie de o nri#ire special, de asisten psi%o,terapeutic1
@1 Car! "!r'iciu %i#tr! ur+at$ar!l! c$#"i%!rati ca ar tr!Aui "a /i! "c)i+Aat i# i#"titutia ac!a"taK
0
&
(
'
:
$
9
Centrul de ingrijire pentru virstnici
<AR<A32 $ : & ( (
=>5>2 9 : ( & '
person
al
condi ti i
servi ci u
l
servi ci u
l soci al
servi ci u
l adm.
0
&
(
'
:
$
9
%
Caminul pentru virstnici
<AR<A32 $ ( ( & (
=>5>2 % ' : ( (
persona
l
conditii
serv iciu
l
medical
serv iciu
l social
serv iciu
l adm.
25
11
1"
#

#
%
3
1
4
0
(
:
9
?
&0
&(
personal condi ti i servi ci ul
medi cal
servi ci ul
soci al
servi ci ul
adm.
->13R*@ D>
21AR2B2R>
;>13R*
CARS312-2
-A521
;>13R*
CARS312-2
9n aspect important abordat l repre!int serviciile oferite persoanelor vrstnice1 Persoanelor
instituionali!ate li s,au mbuntit mult serviciile acordate dup 5E?E1 &mpactul sc%imbrilor att
n 8omnia ct i n strintate s,a resimit la nivelul tuturor reiunilor care au centre destinate
nri#irii persoanelor vrstnice1 07G dintre vrstnicii intervievai att n centru ct i n cminul
destinat nri#irii acestora se declara mulumii de serviciile oferite n mediul instituionali!at1 $,au
mbuntit mult condiiile medicale i sociale1 9n trend cresctor l,au avut i serviciile
administrative oferite1 Personalul care ofer asisten este calificat astfel nct putem afirma c ne
raliem rilor membre 91+ n privina serviciilor oferite vrstnicilor1
Dei puine ca numr, iniiative asemntoare n spri#inul persoanelor vrstnice au fost de!voltate
n mai multe localiti din 8omnia, de ctre mai multe /u#%aii care i,au propus ca obiective
principale> de!instituionali!area sau semi,instituionali!area vrstnicilor, protecia, recuperarea i
interarea lor social, restituirea sentimentului lor de demnitate1
O relementare pe care o consideram e.trem de important se refer la evaluarea nevoilor ;de
natura medicala, sociala si psi%oafectiva< populaiei vrstnice, pe ba!a unei rile naionale, care sa
fie revi!uit la fiecare trei ani de !ile1 "r fi de dorit ca n aplicarea instrumentelor evaluative s fie
cooptate ec%ipe interdisciplinare formate din medici, socioloi, psi%oloi i ali specialiti care
aparin domeniului socio,medical1
&n lucrarea DiaD#$*a calitaii 'i!ii 'ar"t#icil$r (# R$+a#ia *ildeard Pu]aF mentionea! c n
caminele destinate varstnicilor predomina persoanele de se. feminin n proporie de 6HG, de
asemenea din distribuia pe varste, re\ulta ca ?HG dintre persoanele institutionali!ate depasesc 6H
ani si aproape 3HG se situea!a peste 66 ani1 Iivelul de educaie al varstnicilor din aceste institutii
2(
este de peste 2HG sub nivelul mediu, intre acesta si statutul social al pensionarulu e.istand o
relatie directa1
Desi dupa 5EEH sau sc%imbat multe in privinta institutiilor pentru varstnici, totusi batranii din
multe institutii spun ca sunt deprimati, nefericiti, inadaptati studiile au demonstrat ca au mai
putina vitalitate, mai putina activitate si decedea!a mai repede decat persoanele de aceiasi varsta
din societate1 &ata deci care sunt aspectele cu privire la implicatiile psi%oloice dar si psi%osociale
ale 'ar"t#icil$r car! "u#t i#"tituti$#ali*ati1 Sc)ult* "i Br!++!r ra&$rtau i# 6<:: tulburari de
ordin psi%oloic si tristete in ca!ul acestor varstnici, mai ales atunci cand transferul din mediul
familial in mediul institutionali!at se reali!a involuntar1
20
CONCLU?II II RECOMANDRI
61 :nfiinarea de Cmine private pentru persoanele vrstnice instituionali!ate care , ofer contra
cost condiii adecvate de ca!are, %ran, asisten medical, terapie ocupaional i multiple
posibiliti de petrecere a timpului liber1
Pentru acest sement de populaie, trebuie s e.iste o ba!a de date care s cuprind personal cu
pretire medical> foste sau actuale cadre medicale , n eneral asistente medicale sau infirmiere,
sau persoane cu e.periena n acest tip de activitate, dispuse s lucre!e ntr,un proram fle.ibil, de
la cteva ore pe !i pana la un proram prelunit, de !i, de noapte i c%iar ca intern, la domiciliu sau
n alta locaie ;spital, etc1<1
"leerea unei astfel de persoane depinde de urmtoarele elemente>
radul de deplasabilitate al vrstnicului-bolnavuluiA
asistenta medicala necesara si radul de speciali!are al asistenteiA
proramul de lucru solicitat1
8esponsabilitatea ana#atului vi!ea! un ansamblu de activiti care s,i cree!e celui n cau! un
mediu adecvat strii sale medicale, de la suprave%erea medicaiei, a iienei i alimentaiei i pana
la ntreinerea capacitaii sale mentale prin conversaie i companie1
'isiune. Cminele private isi propun sa incorpore!e servicii profesioniste, sa recrute!e si sa
plase!e personal pe sementul de lo] personnel1
;uncia de personal <recrutatrea personalului=, cuprin!nd ansamblul activitilor n cadrul
orani!aiei pentru reali!area obiectivelor din domeniul asiurrii potenialului uman necesar1
"ceasta include>
51 recrutarea, selectarea, promovarea ana#ailorA
(1 formarea i perfecionarea profesionalA
01 orani!area unui sistem de evaluare a performanelorA
71 orani!area unui sistem de cointeresare personalului ana#atA
21 evaluarea radului n care sunt luate n considerare resursele umane cnd sunt aplicate
deci!ii strateice1
27
>c!ipa1 C+i#!l! &ri'at! au nevoie de o ec%ipa tnra si ambiioasa, formata din persoane cu
studii de specialitate in domeniul asistentei socio,medicale, dornice de a rspunde prompt si
eficient solicitrilor persoanelor vrstnice1
Cminul privat i propune>
oferirea serviciilor sociale, %ran ratuit, servicii de nri#ire a sntii ;consultaii medicale,
tratamente ratuite<, unui numr de persoane varstnice
crearea de locuri de munca pe perioada determinata1
"mena#area i dotarea cminului cu, cabinet de Finetoterapie i bibliotec1
+liberarea de medicamente pentru vrstnici
Oferirea de sesiuni de informare i educaie medical pentru vrstnicii susinute de medici
invitai1
Beneficiari pot fi persoanele de vrsta a treia, care se ncadrea! n cateoria persoanelor
afectate de srcie e.trem sau sever, se confrunt cu probleme sociale i de sntate, pre!int
diferite rade de dependen, sunt afectate de e.clu!iune social, fiind lipsite de spri#in material i
moral din partea familiei i sunt i!olate de comunitate1 "cestora li se adu i btrnii fr
adpost ;aa,numiii Nbtrni ai str!iiN< sau cei care triesc n adposturi improvi!ate1
Servicii1 /2?, p1 3(4

"cordarea spri#inului se face strict pe considerente social,umanitare, n ba!a
evalurii social,medicale, indiferent de apartenena etnica i reliioas1
$tandardele +tice &nternaionale ale manaerilor sociali, stabilite n consens cu Declaraia
9niversal a Drepturilor Omului i cu alte convenii care deriv din acestea1 Plecnd de la
principiul de ba! al profesiei de manaer social, potrivit cruia acesta intervine pentru creterea
bunstrii individuale, $tandardele +tice &nternaionale ale manaerilor sociali relementea!
relaiile dintre>
+a#aD!rul "$cial .i &r$Al!+atica "$cial, n care sunt prev!ute standardele
referitoare la identificarea, neleerea i interpretarea nevoilor individuale i socialeA
+a#aD!r "$cial .i cli!#t, referitoare la principiile de colectare i utili!are a informaiei
privind situaia clientului i modalitile de lucru cu clientulA
+a#aD!rul "$cial .i $rDa#i*atia n care lucrea!, privind problemele referitoare la
aspecte ce in de procedurile i practicile adecvate serviciilor oferite de orani!atieA
+a#aD!rul "$cial .i c$l!Dii, n care sunt prev!ute standarde referitoare la susinerea
oportunitilor de informare i e.perien ntre specialiti i relementea! situaiile n care este
nclcat etica profesionalA
22
+a#aD!rul "$cial .i &r$/!"i!, referitoare la modalitile de meninere i aplicare a
valorilor profesionale n practica manaementului social1
61 :nfiinarea de Gr%i#i! %!"ti#at! 'Cr"t#icil$rLCluAuri n vederea oferirii de prorame care
urmresc reducerea i prevenirea i!olrii sociale, meninerea relaiilor de familie derevndu,i pe
cei care sunt ocupai de anumite activitati1
Clubul persoanelor vrstnice, permite accesul att persoanelor asistate ct i al vrstnicilor
neasistai1 :n viitorul Club al persoanelor vrstnice, cei care l vor frecventa vor fi beneficiarii unor
activiti diverse , consiliere, terapie ocupaional, recrere prin concursuri, serate, serbri,
cenacluri literare etc1 :ntr,un astfel de cadru, persoanele n vrst se vor simi cu siuran
confortabil, iar cei pe care societatea i,a e.ilat din diverse motive vor simi efectele benefice ale
unui tratament lipsit de ostilitate1 9n astfel de loc se vrea a fi n primul rnd tmduitorul rnilor
sociale1
41 :nfiinarea unei )genii de servicii sociale de spri:in pentru vrstnici la domiciliu, care s
permit independena de !i cu !i ;servicii de informare, consultan, transport la cerere,
aprovi!ionare, nri#iri comunitare, %oline i intervenii de uren, teleasisten pentru cei cu
nevoi speciale<1
OAi!cti'!0
, revitali!area sentimentului de apartenena n cadrul comunitatii , prin frecventarea serviciilor
reliioase si facilitarea accesului la consiliereA
, orani!area o data la doua luni a unor ntlniri ale vrstnicilor , menite sa combat sinurtatea,
care de cele mai multe ori induce depresia1 "ceste ntlniri au rolul de a ncura#a, de a conversa pe
diferite teme si de a si mpreuna soluii la problemele cu care se confrunta fiecareA
, orani!area de plimbri n aer liber i activiti socialeA
, implicarea persoanelor vrstnice, cu o condiie fi!ica bun, n mod voluntar, la ntlniri, vi!ite la
domiciliul persoanelor asistate1
:n Rrana sunt rupuri de cldiri autonome, dotate sau nu cu servicii colective ;reparaii, splarea
len#eriei, suprave%ere medical, centru de nfrumuseare, spaii de recriere< a cror folosire este
facultativ1 8e!idenii pltesc o ta. pentru diferitele servicii1 +i pot ti n cldirea lor i primesc
spri#inul serviciilor de a#utor mena#er sau de nri#ire la domiciliu1 :n Rrana preurile pentru astfel
de servicii varia! de la o reiune la alta, iar ni#irile sunt finanate de asiurrile de
23
sntate/(E,p1 3741
'etode utili!ate pentru reali!area acestui studiu au fost>
analiza documentelor care au fost puse la dispo!iie de sursele de informaii din ba!e de date
ale 'inisterului 'uncii $olidaritii $ociale si Ramiliei, Rundatia Qarstnicilor din )udetul Jala i1
&nformaiile obinute au fost sistemati!ate si cuantificate din punct de vedere cantitativ si calitativA
interviul i ntrevederea cu persoane vrstnice i cu repre!entani ai instituiilor publice,
O1I1J,urilor, O1I1P,urilor,
observaia reali!ata asupra populaiei vrstnice din Caminele de batrani,
studiul de caz , s,au anali!at problemele cu care se confrunta persoanele vrstnice in 8omnia
i statele membre ale 91+1
Pr$&u#!ril! '!#it! %i# c!rc!tar!a "$cial cu privire la reorani!area sistemului de management
a asistenei sociale privesc> evaluarea lobal a sistemului de asisten social destinata
persoanelor varstnice care s fie fundamentat de o diano! a nevoilor de asisten social,
eliminarea framentrii sistemului i a responsabilitilor lui, profesionali!area serviciilor sociale,
orientarea spre prevenirea cri!elor, accentul serviciilor de asisten social s fie direcionate spre
rupurile de risc, printre care i btrnii aflai n situaii dificile etc1
Cu+ i"i &!tr!c 'Cr"t#icii ti+&ul liA!r M&$'!"ti$arI
,,Oamenii tineri, care inca muncesc m ntreab din cnd in cnd ce fac acum ca sunt ieit la
pensie cu timpul meu liber1
Ciua trecuta, am fost prin centru la cumprturi1 "m intrat intr,un supermarFet pentru 2
minute, ca sa,mi cumpr o pine1 Cnd am ieit, un poliist scria o amenda pentru parcare in
loc nepermis1
&,am !is>
NCe,ar fi sa iertai un btrnel de data astaTN
+l m,a inorat si a continuat sa scrie amenda1 &,am !is atunci ca e un Comunist1
$,a oprit, s,a %olbat la mine, si apoi a nceput sa scrie alta amend1 "m continuat prin a,i
spune ca e rutcios cu oamenii n vrst^1
" terminat si cu a doua amend i a nceput s o scrie pe a treia1 "m continuat aa vreo (H
minute1
Cu ct l !ndream, cu att scria mai mult1 Iu,mi psa, eu venisem cu autobu!ul1
:ncerc sa m distre! puin in fiecare !i, acum ca sunt la pensie1 + foarte important la vrsta
mea1 ,,
26

2?
BIBLIOGRAFIE
51 "llaire, _1 'anaement strateic1 Bucureti> +ditura +conomic, 5EE?1 (63 p1
(1 Briar, $1, 'iller, *1 Problems and &ssues in $ocial Case]orF1 Ie] _orF> Columbia
9niversit\ Press, 5E651 5?2 p1
01 Boudon, 81 =a loi`ue du social1 &ntroduction a lZanal!se socioloi`ue1 Paris>
*ac%ette, 5E6E1 (2( p1
71 Boudon, 81 Tratat de socioloie1 Bucuresti> +ditura *umanitas, 5EE61 230 p1
21 Cndea, D1, Cndea, 81 Comunicare manaerial1 Concepte, deprinderi,strateie1
Bucureti> +ditura +.pert, 5EE3 15E( p1
31 Cndea, D1, Cndea, 81 Comunicarea manaerial aplicat1 Bucureti> +ditura +.pert,
5EE?156E p1
61 Cornescu, Q1, 'i%ailescu, &1 'anaement1 Bucuresti> Pro "rcadia Press, 5EE0 1 (37
p1
?1 Davies, '1 T%e +ssential $ocial borFer1 Jo]er, "lders%ot, 5E?2 1 56H p1
E1 Drunlescu, I1 &nvitaie la Benc%marFin1 c,media nr1 (-5EEE, pa1 57,531
5H1 Drunlescu, I11 'odelul european al e.celenei1 c,media nr1 (-5EEE, pa1 7E1
551 DrucFer, P1
'anaement> TasFs, 8esponsabilities, Practices1 *arper d 8o], 5E671 (2? p1
5(1 DrucFer, P1'anaement eficiena factorului deci!ional1Bucuresti>+ditura D+$T&I, D
eva, 5EE71 (7E p1
501 DrucFer, P1 =umea n vi!iunea lui Peter DrucFer1 Bucuresti> +ditura Teora, 5EE?1 (3(
p1
571 DrucFer, P1 8ealitile lumii de mine1 Bucuresti> +ditura Teora, 5EEE1 (5? p1
521 DrucFer, P1 $ocietatea postcapitalist1 Bucuresti> +ditura &mae, 5EEE1 (5H p1
531 DrucFer, P1 Orani!aia viitorului1 Bucuresti> +ditura Teora, (HHH1 5E? p1
561 DrucFer, P1 'anaement1 Bucuresti> +ditura Teora, (HH51 (5( p1
5?1 DrucFer, P1 R1 'anaementul viitorului1 Bucuresti> +ditura "$"B, (HH71 (H3 p1
5E1 DrucFer, P1 R 1 'anaement1 +ficienta sistemului deci!ional1 Bucuresti> +ditura
Destin, 5EE7 , (HE p1
(H1 DurF%eim Y1, =eYcu\er1 'ft%odoloie de leanal\se dfveloppementale de contenu1
Presses 9niversitaires de cufbec, 5EEH , 56? p1
(51 Duc%amp, Bou`uet i Drouard1 =a rec%erc%e en travail social1 Paris> *ac%ette,5EE61
p15(5
((1 +nc%escu, C1 Tratat de Psi%anali! i Psi%oterapie1 Bucuresti> +ditura Didactica si
Pedaocica, 5EE?1 263 p1
(01 +t\ioni, "1 =es Oranisations modernes1 --$ocioloie nouvelle1T%eories1 Presses
9niversitaires de cufbec, 5E651 5E2 p1
2E
(71 Rerrfol, J1 'et%odoloie de sciences sociales1 Paris> "rmand Colin, 5EE01 5?6 p1
(21 J%eru, "1 'anaementul serviciilor de asisten psi%opedaoic i social1 &ai>
+ditura Polirom, 5EE01 0(? p1
(31 Jolu, '1 Dinamica personalitatii1 Bucureti> +ditura Jene!e, 5EE01 56E p1
(61 &osifescu, $1 +lemente de manaement strateic i proiectare1 Bucureti> +ditura
Corint, (HHH1 562 p1
(?1 &ucu, 81 'anaementul i estiunea clasei de elevi1 Rundamente teoretice i
metodoloice1 &ai> +ditura Polirom, (HHH1 (3H p1
(E1 )o%ns, J1 Comportament orani!aional1 Bucureti> +ditura +conomic, 5EE?
0H1 )oita, +lena1 'anaement educaional1 &ai> +ditura Polirom, (HHH1(52 p1
051 ge\s, 81 Ie] 'anaement in *uman $ervices, Iational "ssociation of $ocial
borFers1 &nc1 $ilver $prin, 5E??1 (?6 p1
0(1 gin, J1, geo%ane, 81, Qerba, $1 Rundamentele cercetrii sociale1 &ai> +d1 Polirom,
(HHH1 0(E p 1
001 gotler, P1 'arFetin for Ionprofit Orani\ations1 I) Pretince *all, +nle]ood
Cliffs, 5E?( 1 052 p 1
071 =e Pla\1 =e 'ft%ode sociale1 Paris> Yditions 'eridiens glincFsiecF, 5E?E 1572 p1
021 'addi, $1 81Personalit\ T%eories1 C%icao> T%e Dorse\ Press, 5E?H15?2p
031 'rinean, &1 "sisten $ocial n 8omnia1 &ai> +ditura Polirom, (HH7 (6E p1
061 'rinean, &1 "nali!a comparativ a finanrii politicilor sociale din 8omnia K ri n
tran!iie K rile 9+1 Bucureti> C"$P&$, (HH(1(27 p1
0?1 'ataoan, J1 +valuarea proramelor sociale1 Bucureti> +ditura +.pert, 5EEE1
0E1 'at%is, 81=1, Iica, P1, 8usu, C1 'anaementul resurselor umane1 Bucureti> +ditura
+conomic, 5EE? 105( p1
7H1 'orriel, 81 =1 T%e $patial Orani!ation of $ociet\1 Belmont> Du\bur\ Press, 5E6H 1
(E6 p1
751 Ieamu, Jeore1 Tratat de "sisten $ocial1 &ai> +ditura Polirom, (HH01327 p1
7(1 Ieamu, JeoreA Bocancea, C1 +lemente de asisten social1 &ai> +ditura Polirom,
(HH71((5 p1
701 Iicolescu, O1 'anaement1 Bucureti> +ditura Didactic i Pedaoic, 5EE(1
771 Iicolescu, O1 J%idul manaementului eficient1 vol1 5,(, Bucureti> +ditura Te%nic,
5EE01 76? p1
721 Iicolescu, O1 $istemul deci!ional al orani!aiei1 Bucureti> +ditura +conomic, lEE
?1 (6? p1
731 Olaru "driana 1 'anaement1 Jala i> +ditura +uroplus, (HH7 15?5 p1
761 Pavelcu, Q1 $tructura si orientarile personalitatii1 Bucuresti> +ditura "cademiei, 5E?H1
(57 p1
7?1 ParF, 81 =a ville, p%fnomhne urbain1 Paris> Yditions 'eridiens glincFsiecF, 5E?7,
3H
(50 p1
7E1 Paa, Rlorin1 "sisten $ocial1 &ai> +ditura Polirom, (HH71 (7H p1
2H1 Paa, =uminia1 Cadrul #uridic i orani!atoric al asistenei sociale n 8omnia1 &ai>
+ditura Polirom, (HH01 (57 p1
251 Peel, '1 &ntroducere n manaement1 Bucureti> +ditura "lternative, 5EE71 0(5 p1
2(1 Peters, T1 *1 , "ustin, I1 8aionali!area parado.urilor1 Bucureti> +ditura Didactic i
Pedaoic,5E?3 , (?5 p1
201 Tabac%iu, "1 'oraru, &1 Tratat de psi%oloie medical1 Bucureti> +ditura Didactic i
Pedaoic, 5EE6 1 3(? p1
271 Camfir, C1 Politici sociale n 8omnia1 Bucureti> +ditura +.pert, 5EEE1 (2? p1
221 Camfir, +1 $trateii anti,srcie i de!voltare comunitar1 Bucureti> +ditura +.pert,
(HHH1 (62 p1
231 Cparan, =1 P1 Doctrine Politice1 &ai> +ditura Rundaiei C%emarea, 5EE71 07E p1
261 CDrD, B1 Probleme fundamentale ale psi%oloiei varstnicilor1 Bucuresti> +ditura
"cademiei, 5E?H 1 063 p1
2?1 Qlsceanu, '1 Psi%osocioloia orani!aiilor i a conducerii1 Bucureti> +ditura
Paideia, 5EE0 1 057 p1
2E1 Qalentin, Q1 Teorie i practica n manaementul nri#irilor comunitare1 &ai> +ditura
Polirom,(HH01(?7 p1
$urse>
3H1 &nstrumente $tructurale, 8eulamentul Jeneral nr1 5H?0 al Comisiei +uropene,
Bru.elle, (HH3 1(35 p1
35