Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE


Referat Istoria Economiei Mondiale
< Rolul oraselor in economia medievala >
Coordonator : Marin Badea
STUDENT : IORDANIDANIEL !IOREL
ANUL : " Frecventa Red#sa
BUCURESTI
$%%&
'andirea economica in antic(itate si ev#l medi#
La ince)#t *andirea economica a fost #n refle+ sa# o com)onenta a *andirii
reli*ioase contin#ta in te+te c# o valoare sacra, ea des)rin-and#.se din acest cadr# al
*andirii moral.reli*ioase si filo-ofic.)olitice a/ia in e)oca moderna
Organizarea social-economica in Orientul Antic
Datorita vicisit#dinilor conditiilor nat#rale, a necesitatii or*ani-arii #nitare a
vietii in f#nctie de evol#tia factorilor e+terni, a s#)rafetelor intinse ce tre/#ia#
administrate si c#ltivate, a de)endentei ritmicitatii vietii economice de #nele fenomene
climatice c#m ar fi revarsarea ra#rilor Nil, Ti*r# si E#frat, )rec#m si datorita nevoilor
economice si de a)arare, statele Orient#l#i Antic 0E*i)t#l, Asiro.Ba/ilonia sa# 1alestina2
a# fost or*ani-ate a)roa)e de la ince)#t in str#ct#ri centrali-ate S.a )rod#s astfel o
centrali-are )olitica, economica si reli*ioasa ce a cond#s la o centrali-are a c#lt#rii, care
)atr#n-and adanc in )o)or, a devenit o )#tere #nificatoare, a dat stat#l#i o fi-ionomie
c#lt#rala #nitara La rand#l sa# acest l#cr# a cond#s de.a l#n*#l tim)#l#i la reali-area
#nor insemnate )ro*rese in n#meroase domenii de activitate:
E*i)tenii a# inventat scrisul si s#)ort#l acest#ia papirusul, calcularea timpului ce a
cond#s la inventarea Calendarului )rec#m si a Astronomiei, #rmand a)oi matematica si
geometria.
Asiro/a/ilonienii )rin de-voltarea comert#l#i a# dat omenirii moneda metalica. Tot ei a#
introd#s si )rimele acte juridice scrise Codul lui Hammurabi.
Fenicienii a# introd#s )rimele desco)eriri le*ate de navi*atie, scrierea alfabetica si
sistemul greutatilor de masura.
Evreii a# lasat l#mii o noua conceprie religioasa, o noau atitudine despre viata sociala,
despre dezvoltarea economiei de marfuri.
1erce)tia dominanta in Antic(itate des)re ordinea nat#rala si or*ani-area sociala
era #na f#ndamental reli*ioasa
1entr# )erioada de ince)#t, la toate )o)oarele Orient#l#i Antic e+ista o forma de
)ro)rietate com#na as#)ra /#n#rilor In mileni#l al III.lea ien ince)e sa se de-volte
)ro)rietatea )rivata si odata c# ea are loc str#ct#rarea societatii in clase sociale Are loc
restran*erea economiei nat#rale si e+tinderea economiei de marf#ri, intensificarea
circ#latiei /anesti, )rec#m si a)aritia )rimelor instit#tii de credit A)are si ia am)loare
sc(im/#l de marf#ri in localitati si intre acestea si c(iar intre tari
S)re sfarsit#l mileni#l#i I ien )ro)rietatea )rivata tinde sa devina dominanta
in intrea*a Antic(itate Si tot ac#m asistam la formarea )rimelor im)erii sa# sisteme
coloniale Iar in linii *enerale str#ct#ra sociala a statelor antice era formata din sclavi si
sta)ani, desi, ea )#tea varia intr.o oarecare mas#ra in f#nctie de re*i#ne, tara sa# de
)erioada de tim) la care ne ra)ortam Dar cele do#a clase se re*asesc si s#nt dinstincte
indiferent de tim) sa# re*i#ne De asemenea, indiferent daca era or*ani-ata )e /a-a
)ro)rietatii com#ne sa# )rivate, societatea antica a fost diferentiata in intrea*a sa
e+istentaUna dintre cele mai vec(i c#le*eri de le*i din l#me Codul lui Hammurabi
evidentia-a e+istenta in Ba/ilonia a #n#i dre)t de )osesi#ne si familial, )rin care se
re*lementea-a starea /#n#rilor, a )ersoanelor, contractelor, delictelor si )ede)selor ce
varia# d#)a starea sociala 1o)or#l era or*ani-at in stari sociale ca: sclavi, servi,
m#ncitori li/eri, meseriasi )e lan*a )reoti, no/ili si tarani li/eri
Organizarea sociala in Grecia Antica
Contrar )o)oarelor din Orient #nde conditiile a# im)#s formarea statelor
centrali-ate in E#ro)a diversitatea cadr#l#i nat#ral, etero*enitatea res#rselor si formelor
de relief , )rec#m si alte conditii sociale a# contri/#it la mentinerea )entr# o )erioada mai
indel#n*ata al caracter#l#i descentrali-at al al activitatii #mane Statele centrali-ate a)ar
a/ia la sfarsit#l Ev#l#i Medi# E+ce)tie fac Im)eri#l 'recesc si cel Roman
E+tinderea )o)#latiei *recesti in ins#lele din Marea E*ee si )e Coasta Asiatica a
)#s.o in contact )ermanent c# )o)oarela Orient#l#i a3#nse la #n nivel s#)erior de
de-voltare economica, c#lt#rala, te(nica si de or*ani-are sociala Din im/inarea
elementelor im)r#m#tate de la alte )o)oare c# s)ecificitatea )ro)rie *recii a# creat o
c#lt#ra no#a, ori*inala, m#lt s#)erioara celorlalte c#lt#rii ale Antic(itatii
La ince)#t *recii )oseda# #n de-voltat s)irit de inde)endenta si demnitate,
societatea *receasca nascand#.se in divi-i#ne, c# accent )e de-voltarea individ#alitatii si
c# constiinta e#l#i )ersonal Cetateni li/eri, *recii traia# in orase n#mita polisuri in care
eli/erati de *ri3ile materiale ale vietii sa )oata de-volta atat afacerile )ersonale cat si cele
)olitice Polisul grecesc este o com#nitate li/era formata din cetatenii li/eri, care se
#nesc constient in stat din dorinta ca#tarii /inel#i com#n si individ#al Rol#l stat#l#i este
de a a3#ta la formarea de /#ni cetateni si sa le inlesneasca e+istenta, o)tima fiind
considerata #rmatoarea ierar(ie: (rana, meserii, arme, /ani, c#lt#l -eilor, 3#risdictia
1#nct#l central al vietii )olitice este Adunarea Poporului.
Desi str#ct#rata in clase sociale: nobili, tarani si sclavi 4 )rimele do#a cate*orii avea#
calitatea de cetateni si se /#c#ra# de an#mite dre)t#ri: e*alitate in 3#stitie, dre)t#l de a
)#rta arme, in tim) ce sclavii era# li)siti de orice dre)t#ri . societatea *receasca n# a
c#nosc#t ine*alitatile intalnite in Orient
De la nat#ra 0in mod nat#ral2 oamenii s#nt diferiti intre ei, societatea fiind im)artita in
do#a clase: oameni liberi si sclavi. 1rimii, mai dotati intelect#al, )entr# a cond#ce, iar
ceilalti, mai sla/ dotati intelect#al, )entr# a le fi incredintata m#nca )rod#ctiva Sa# cea
de.a do#a clasa fiind clasa )rod#ctiva in tim) ce )rima clasa fiind cea intretin#ta
Caile de o/tinere a /#n#rilor s#nt: a*ric#lt#ra, cresterea animalelor, )esc#it#l, vanatoarea
Comert#l fiind considerat o intre)indere nenat#rala de o/tinere a /#n#rilor si deci condamnata
Sc(im/#l in sine n# era insa condamna/il, )entr#i ca dec#r*e in mod nat#ral din diversivicarea
nevoilor si s)eciali-area )rod#catorilor, din divi-i#nea m#ncii Orice l#cr# )#tea fi intre/#intat
fie direct in f#nctie de calitatile sale )artic#lare fie indirect, ca mi3loc de sc(im/ Sc(im/#l )#tea
fi troc , fara interventia /anilor, acestia fiind considerati nat#rali odata c# introd#cerea comert#l#i
intre tari, /#catile metalice fiind mai #sor de trans)ortat C# toate acestea /anii a# )ermis
de-voltarea comert#l#i, adica a #nei activitati ce consta in folosirea /anilor )entr# a face sc(im/
si ma+imi-a )rofit#lRol#l /anilor era acela #nitate de mas#ra a valorii si ca mi3loc de circ#latie,
elementele si sco)#l sc(im/#l#i O/tinerea /anilor se face )rin trei metode : comertul exterior,
imprumutul cu dobanda, munca salariata sau vanzarea muncii pe bani.
Oricat de /ine ar fi fost or*ani-ata societatea elena, declin#l ei a s#rvenit in #rma e+tinderii
teritoriale Cetatile *recesti era# nera/datoare sa c#cereasca noi teritorii, in sco)#l de a trimite in
ele e+ces#l de )o)#latie Cetatile devin din ce in ce mai avide l#cr# care cond#ce la intensificarea
l#)telor dintre ele In acelasi tim) in interior#l lor ine*alitatea economica dintre cetateni se
accent#a tot mai m#lt, inm#ltind#.se ra-/oaiele civile )rec#m si revoltele )#/lice Sla/ite de
ra-/oaiele interne cetatile *recesti a# fost s#)#se de re*ii macedonieni
Organizarea social-economica in oma Antica
La ince)#t#l secol#l#i ! ien Roma era o cetate republicana or*ani-ata )e de o
)arte )e /a-a distinctiei intre no/ili0patricieni2 si neno/ili0plebei2, si )e de alta )arte )e
/a-a im)artirii societatii in clase, in f#nctie de avere Toti cetatenii a)artinea# centuriilor,
de la care emana Adunarea centuriana Dar in realitate )#terea a)artinea celor /o*ati,
marilor )roletari Acestia n# s.a# m#lt#mit c# res#rsele de care dis)#nea# din
)ro)rietatea f#nciara si a# incercat sa se im/o*ateasca si )rin comert
C#ceririle militare a# d#s la t#l/#rari interne ce a# d#s la im/o*atirea #norasi
saracirea celor mai m#lti 1e mas#ra e+tinderii *ranitelor s.a e+tins si sclava*ism#l D#)a
rascoala l#i !partacus re)#/lica a lasat loc imperiului. 1e viitor toate li/ertatile )olitice
a# fost a/olite, )#terea fiind e+ercitata doar de o sin*#ra )ersoana, im)arat#l
Im)artirea sociala in clase s.a mentin#t, )e )rim#l loc fiind senatorii ce )#tea# fi
n#miti *#vernatori de )rovincii, ii #rmea-a cavalerii ce )#tea# o/tine in e+cl#sivitate
ran*#ri de ofiteri s#)eriori, )le/ea, strainii, ce era# tratati in f#nctie de ran*#l oc#)at, si
in sfarsit sclavii care era s#)#si la #n re*im e+trem de d#r
La ince)#t#l secol#l#i III en arisrocratia se revolta im)otriva )#terii im)eriale,
dar este imfranta, ceea ce d#ce la modificarea sistem#l#i m#nici)al 1e viitor clasa
dominanta devenind colectorii de ta"e, perceptorii, a caror a#toritate se transmite
ereditar La mi3loc#l secol#l#i, sistem#l administrativ s.a transformat, im)aratii incercand
sa re-olve )ro/lemele )rintr.#n interventionism accent#at 1entr# a #s#ra incasarea
im)o-itelor, stat#l i.a le*at )e tarani de )amant, transformand#.i astfel in coloni.
1ro)rietatile se concentrea-a din ce in ce mai m#lt iar micile )ro)rietati ince) sa
dis)ara fiind aca)arate de cele mari, fa)t ce a d#s #n re*res al )rod#ctivitatii, care a atras
d#)a sine o ne*li3enta din )artea m#ncitorilor Datorita a/sol#tism#l#i im)erial s)irit#l
civic a fost distr#s, dific#ltatile economice s.a# accent#at, astfel Im)eri#l Roman a sla/it,
de-inte*rand#.se mai intai cel A)#s in secol#l !, iar a)oi cel de Rasarit in secol#l 5!
Organizarea sociala in #vul $ediu
In )erioada fe#dala ideile economice era# ras)andite in carti c# caracter
reli*ios, filo-ofic, sa# in scrierile )arintilor /isericii crestine 'andirea economica era
s#/ordonata teolo*iei, s#)#sa #nor norme 3#ridice si )si(olo*ice de ori*ine reli*ioasa
Biserica crestina #rmarea o evol#tie de ordin moral, dar ra-/at si idei de nat#ra
economica c#m ar fi: condamnarea comert#l#i mare, camatariei, a l#+#l#i si )rofit#l#i
e+a*erat, casti*#l tre/#ia sa re-#lte din m#nca si n# din manevrarea /anilor, insa odata c#
de-voltarea economica este acce)tata si ideea de credit /anesc, care im)lica #n mivel
dest#l de ridicat al do/an-ilor Banii s#nt )riviti ca si instr#mente ale circ#latiei
marf#rilor, iar valoarea lor n# de)inde de valoare metalelor no/ile incor)orate, ci sta/ilita
ar/itrar de catre ca)eteniile statelor, de )#terea )olitica In ceea ce )riveste )ro)rietatea
fe#dala, ea este considerata de ori*ine divina, cores)#n-and le*ilor nat#rale, deriva din
)osesi#ne si se 3#stifica )rin fa)t#l ca stim#lea-a m#nca Se face deose/irea dintre m#nca
intelect#ala, avand #n caracter no/il, si m#nca fi-ica, ase-and#.se aceasta distinctie la
/a-a im)artirii societatii in clase, stari
Conce)tia dominanta des)re Ev#l Medi# a fost aceea de ,,e)oca int#necata66 in
care *andirea economica a )ro*resat foarte )#tin, dar se face remarcata )rin a)aritia
scolasticii care a av#t #n rol )o-itiv )rin ed#catia )e care a fac#t.o )o)or#l#i in s)irit#l
m#ncii, al solidaritatii dintre mem/rii diferitelor cor)orati, ceea ce a facilitat de-voltarea
mestes#*#rilor, a #mani-at relatiile sociale, aten#and tensi#nile dintre *r#)#ri Marii
*anditori economici medievali a# )#s /a-ele stiintei economice moderne, antici)and idei
ce v.or fi de-voltate de economistii secolelor #rmatoare
SOCIETATEA SI COMERT! I" E#! ME$I
Intre secolele 5I si 5I!, E#ro)a medievala a inre*istrat mari )ro*rese economice si
sociale 1o)#latiile, s#)rafetele c#ltivate, orasele si comert#l s.a# e+tins, )#nand#.se
/a-ele #nor sc(im/ari radicale
In secol#l al 5.lea, d#smanii E#ro)ei crestine a# fost in final )acificati, al#n*ati sa#
o)riti Orand#irea fe#dala, c# relatiile stranse dintre no/ili, cavaleri si ser/i, a# )rins
radacini in m#lte loc#ri, insa n# a fost niciodata #niversala si nici re-istenta in fata
sc(im/arilor De fa)t, odata ce )resi#nile din afara a# dis)ar#t, e#ro)enilor le.a# tre/#it
doar do#a secole )entr# a crea o civili-atie dinamica c# orase )ros)ere, catedrale si
#niversitati, sisteme le*ale si intelect#ale sofisticate, administratori instr#iti, o retea
comerciala internationala si o varietate /o*ata de mestes#*ari talentati
Aceasta era o reali-are im)ortanta, dar n# si o transformare com)leta a societatii, c#m a#
fost sc(im/arile *enerate de Revol#tia Ind#striala din secol#l 5I5 A*ric#lt#ra contin#a
sa se afle la /a-a vietii medievale, iar ma3oritatea covarsitoare a )o)#latiei .taranimea .
traia la tara si m#ncea )amant#l Standard#l de viata al taranilor a ramas sca-#t, iar o
s#ccesi#ne de recolte sla/e insemna foamete in masa
Alimentarea economiei
Tot#si, s.a# inre*istrat an#mite im/#natatiri de.a l#n*#l secolelor, in ci#da cresterii
n#mar#l#i )o)#latiei la scara e#ro)eana Acest l#cr# a av#t o im)ortanra deose/ita in
facilitarea cresterii economice, )rintre altele, deoarece stim#la c#ltivarea de noi
)amant#ri Res#rsele nationale era# e+)loatate7 )ad#rile era# c#ratate, iar mlastinile
drenate7 #neori, taranii )arc#r*ea# distante l#n*i )entr# a coloni-a noi teritorii Un
e+em)l# de acest *en a fost 8mi*rarea s)re est8 a *ermanilor, care a ince)#t in aceasta
)erioada si a contin#at mai m#lte secole
Cresterea )rod#ctiei alimentare s.a datorat maririi s#)rafetei )amant#l#i ara/il, dar si
metodelor de l#cr# im/#natatite 1rintre acestea se n#mara# sistem#l de c#ltivare 8trei
cam)ii8 si folosirea morilor de a)a7 aceste do#a metode era# c#nosc#te de m#lt, insa s.a#
ras)andit in )erioada medievala Fara o )rod#ctie ridicata, (ranirea )o)#latiei din orase ar
fi fost im)osi/ila, orase a caror crestere a fost #na dintre cele mai im)ortante trasat#ri ale
secolelor 5I si 5II In E)oca Int#necata, centrele #r/ane al caror n#mar sca-#se a#
contin#at sa decada Doar cateva orase, in s)ecial in Italia, a# re#sit sa.si mentina o
/o*ata activitate economica, dar acestea n# se )#tea# com)ara c# ca)itala /i-antina,
Constantino)ol, sa# c# marile orase ale l#mii islamice
Cresterea #r/ana
Odinioara ine+istenta, cresterea #r/ana medievala a devenit semnificativa, desi d#)a
standardele moderne m#lte orase era# mici si in*(es#ite La ince)#t#l secol#l#i al 5III.
lea, comert#l c# Orient#l im/o*atise Italia7 !enetia, Florenta, Milano si 1alermo era#
)ro/a/il cele mai mari orase din Occident, c# #n total de "%%%%% de loc#itori In Al)ii de
nord, doar 1aris#l se com)ara ca marime Orasele mai mici era# ac#m /anale, m#lte
dintre ele afland#.se in im)ortante -one comerciale si ind#striale, ca Flandra, s#d#l
'ermaniei si Italia
Ince)and c# sfarsit#l secol#l#i 5I, orasele e#ro)ene se strad#ia# sa casti*e control#l
as#)ra )ro)riilor afaceri, c#m)arand adesea o carta c# )rivile*ii de la no/il#l fe#dal sa#
e)isco)#l local 9id#rile ce im)re3m#ia# orasele era# #n sim/ol al acestei inde)endente,
asi*#rand si )rotectie im)otriva d#smanilor intr.o l#rne violenta In Italia, #nde sit#atia
era mai com)licata, conflictele dintre no/ili si /#r*(e-i 0cond#catorii oraselor2 s.a#
transformat in miscari sociale frecvente si san*eroase Acestea a# contin#at c(iar si d#)a
ce nord#l Italiei a devenit o *r#)are de orase state 0state cond#se de sef#l oras#l#i2
)ros)ere si active, c# #n rol deose/it in istoria medievala si renascentista
Mestes#*ari si constr#ctori
1rintre altele, oras#l re)re-enta centr#l #nde mestes#*arii isi )#tea# confectiona si vinde
marf#rile De aici a l#at nastere o instit#tie s)ecifica Ev#l#i Medi#, /reasla
mestes#*arilor Desi deseori com)arata c# sindicat#l, /reasla era total diferita de acesta
deoarece acce)ta orice )ersoana care se )rice)ea la o an#mita meserie . maistri, calfe
0m#ncitori calificati2 si #cenici Sco)#rile /reslei era# mentinerea standardelor
l#cratorilor si )rote3area mem/rilor sai, care 0intr.o l#me in care clientii era# relativ
)#tini2 incl#dea sta/ilirea n#mar#l#i celor admisi m /reasla, asi*#rand#.se de asemenea
ca )ersoanele din afara sa n# faca afaceri in oras#l res)ectiv
1ros)eritatea si e+tinderea oraselor era# strans le*ate de cresterea n#mar#l#i
constr#ctiilor in E#ro)a Medievala Castel#l de )iatra s#*era contin#area dominatiei
no/il#l#i fe#dal, dar in m#lte -one acesta servea dre)t centr# si citadela #n#i no# oras
Marile catedrale era# elemente #r/ane esentiale, in a caror constr#ire si finantare se
im)lica de o/icei intrea*a com#nitate Contri/#tiile *eneroase ale mirenilor facea# ca
Biserica sa fie )ros)era, a3#ta# cole*iile #niversitare si contri/#ia# in mare mas#ra la
constr#irea /isericilor si manastirilor Intre tim), casele /reslelor, s)italele, casele de
amanet si alte instit#tii )#/lice si )rivate )#nea# in evidenta fa)t#l ca oras#l medieval
devenise o com#nitate com)le+a, consolidaia
Comert#l international
Orasele era# )iete si )#ncte de distri/#te ale /#n#rilor trans)ortate si comerciali-ate in
E#ro)a: astfel, orasele si comert#l inflorea# im)re#na Cel mai )rofita/il comert
international se facea c# Orient#l, o s#rsa de )rod#se de l#+ )rec#m mirodeniile, matasea,
satin#l si -a(ar#l7 )i)er#l, *(im/ir#l si alte condimente era# )referate deoarece
im/#natatea# *#st#l carnii conservate, im)ortanta in alimentatia e#ro)enilor Flotele
comerciale italiene . in s)ecial cele venetiene . trans)orta# /#n#rile din est#l Marii
Mediterane, iar orasele italiene /eneficia# din intermediere
B#n#rile )rod#se in E#ro)a . *rane, /lan#ri, )este, fr#cte, sare, cositor, fier, arama si
c(erestea . era# fie comerciali-ate local sa# re*ional, fie e+)ortate s)re Orient C# vastele
s#)ratete c#ltivate c# *rane din E#ro)a Centrala si de Est, si res#rsele /o*ate ale Marii
Baltice inte*rate in economia e#ro)eana, a cresc#t im)ortanta r#telor comerciale nord.
s#d Insa cele mai mari si mai /ine or*ani-ate intre)rinderi e#ro)ene era# ind#stria te+tila
din Flandra si nord#l Italiei, care a# devenit -onele #r/ane cele mai )o)#late din E#ro)a
An*lia a devenit )rinci)al#l f#rni-or de materii )rime . de e+em)l#, lana . folosite in
Flandra, iar la mi3ioc#l secol#l#i al 5I!.lea a ince)#t sa faca )resi#ni )olitice as#)ra
oraselor flamande )rin o)rirea e+)ort#rilor Comerciantii )arc#r*ea# distante mari s)re
tar*#rile din C(am)a*ne 0in nord.est#l Frantei2, #nde se vindea )an-a in ceea ce am
n#mi asta-i )iata intemationala
Calatoriile si trans)ort#l
Oamenii calatorea# m#lt in Ev#l Medi#, in ci#da dific#ltatilor si )ericolelor 1entr#
comercianti, risc#rile era# mari, dar recom)ensele era# )e mas#ra Datorita starii
de)lora/ile a dr#m#rilor, trans)ort#l terestr# se facea c# a3#tor#l animalelor, or*ani-at in
convoaie )entr# o mai mare si*#ranra Trans)ort#l n# s.a sc(im/at m#lt, desi s.a#
constr#it )od#ri )e mai m#lte fl#vii si s.a# ad#s #nele im/#natatiri saretelor si car#telor
Trans)ort#l )e a)a era mai #sor, in s)ecial al /#n#rilor *rele, astfel incat marile fl#vii,
c#m ar fi Rin#l, a# devenit artere comerciale de /a-a Navele maritime e#ro)ene n#
a3#nsesera inca in lar*#l a)elor oceanice, ci navi*a# cat mai a)roa)e de tarm In Marea
Mediterana contin#a# sa fie folosite *alerele 0nave c# m#lte vasle2, in tim) ce nordicii si.
a# constr#it cora/ii solide c# )an-e
C(esti#ni finantare
C# toate acestea, economia e#ro)eana avea o finantare fra*ila si nesi*#ra Moneda de
ar*int era acce)tata ca moneda de sc(im/, dar e+ista# m#lte versi#ni false ale acesteia,
iar comerciantii vicleni cantarea#, n# n#mara#, /anii )rimiti Ca)ital#l era red#s si se
facea# efort#ri )entr# cresterea acest#ia, deoarece Biserica crestina inter-icea acordarea
de do/an-i, considerata s)ec#la c# /ani Desi*#r, nimeni n# vroia sa riste im)r#m#tand
/ani fara o recom)ensa #lterioara, l#mea folosind#.se de m#lte tr#c#ri in ela/orarea
contractelor de im)r#m#t, )entr# a asc#nde fa)t#l ca do/anda era de fa)t )erce)#ta
O alternativa im)ortanta consta in im)r#m#tarea s#melor de /ani de la camatari evrei,
care era# sc#titi de )ro(i/itia crestina Evreii avea# voie sa )ractice foarte )#tine meserii,
)rin #rmare, m#lti im)r#m#ta# /ani celor care avea# nevoie O )arte din evrei a# devenit
foarte /o*ati . risc#l de a fi 3ef#iti si #cisi fiind astfel foarte ridicat 1re3#decatile
reli*ioase a# accent#at resentimentele )e motive economice, facand din evrei victime
inevita/ile ale a)roa)e t#t#ror miscarilor sociale medievale Rol#l lor in finantarea
activitatii economice a fost im)ortant )ana in secol#l al 5I!.lea, cand acesta a fost
)rel#at de finantatorii italieni care ince)#sera sa de-volte o)erati#nile /ancare moderne
Im)act#l social al e+)ansi#nii medievale a fost )rof#nd In secol#l 5II, relatiile monetare
ince)#sera sa transforme in totalitate instit#tiile fe#dale 1ro)rietarii de )amant avea#
nevoie de /ani )entr# a c#m)ara /#n#rile oferite de ne*#stori si, in consecinta, facea#
a*ric#lt#ra )entr# )rofit, sa# )erce)ea# /ani )entr# cel )#tin o )arte din rente M#lti
cavaleri a# devenit aristocrati si n# ra-/oinici, )referand sa.l )lateasca )e re*e in loc sa.l
sl#3easca mer*and la ra-/oi7 si, la rand#l lor, re*ii si marii no/ili era# /#c#rosi sa )oata
an*a3a tr#)e in loc sa se /a-e-e )e servici#l fe#dal deose/it de ri*id C(iar si taranii
foarte saraci era# afectati, deoarece cei mai desc#rcareti dintre ei )#tea# sa stran*a /ani
)entr# a.si rasc#m)ara li/ertatea
C# toate acestea, de-voltarea #nei economii /a-ate )e /ani a fost #n )roces foarte lent,
de)arte de a fi com)let c(iar si catre sfarsit#l Ev#l#i Medi# Intr.o mare mas#ra,
)racticile fe#dale s.a# ada)tat la noi circ#mstante in loc sa fie a/olite, iar orand#irea
aristocratica si cavalereasca a s#)raviet#it tim) de secole Sta)anirea si loialitatea, vite3ia
ra-/oinicilor, )resti*i#l n#merosilor )ro)rietari si min#natele s)ectacole in aer li/er,
avea# sa se )astre-e ca valori aristocratice )rimordiale )ana in vrem#ri moderne
E+)ansi#nea e#ro)eana a d#rat )ana in secol#l 5III Im)ortanta din ce in ce mai mare a
Nord#l#i a fost )#sa in evidenta de fondarea Li*ii :anseatice, formata din orase ca
Lii/ec;, :am/#r*, <oln si Dan-i*, care #rmarea# tinte com#ne 0metode de sec#ritate
)entr# eliminarea )irateriei2 In secol#l 5I!, Li*a c#)rindea )este o s#ta de mem/ri
D#)a aceasta )erioada, declin#l acesteia ince)e, lent dar si*#r, ea dis)arand com)let doar
la sfarsit#l secol#l#i 5!II
Desc(ideri s)re Orient
Comert#l c# Orient#l a fost facilitat de marile c#ceriri mon*ole din secol#l 5III, care a#
dat caravanelor 0*r#)#ri de ne*#stori ce calatorea# im)re#na2 )osi/ilitatea de a trece
nestan3enite )rin im)eri#l asiatic
Ne*#storii venetieni se avent#ra# ac#m dincolo de est#l Mediteranei si de Marea Nea*ra,
iar #n#l dintre acestia, Marco 1olo, a a3#ns )ana in Cat(a= 0C(ina2 #nde s.a )#s in sl#3/a
im)arat#l#l <#/ia <(an Marco 1olo a calatorit in m#lte )arti ale Asiei in sl#3/a
servici#l#i im)erial, inainte sa se intoarca la !enetia in "$&>, #rmand sa.si descrie
e+)erientele in calatorile l#i Marco 1oloComer?#l @nce)e sa se de-volte 1e #scat
comer?#l era mai *reoi deoarece n# era# dr#m#ri , )od#ri si era# n#meroase vAmi
Cel mai avanta3os era comer?#l )e fl#vii si mari In s)ecial in Marea Nord#l#i si Marea
MediteranA, se de-volta cele mai )#ternice centre economice si comerciale: oraBele
olande-e si italiene Aceste sc(im/Ari si de-voltAri im)ortante a# d#s la @nflorirea
oraBelor in E#ro)a Ori*inea lor era diferita: vec(i cetati romane, a# re-istat inva-iilor 7
c#m ar fi Bi-an?#l, Roma, 1aris ,L=on, Milano, Floren?a, Londra, acestea avea# rol#l
#nor centre administrativ reli*ioase Unele oraBe a# a)Ar#t la intersec?ia marilor dr#m#ri
comerciale, lCn*A )ort#ri Altele oraBe s.a# de-voltat in 3#r#l #nor castele fortificate A#
a)Ar#t ase-ari #r/ane care din motive reli*ioase s.a# aBe-at in 3#r#l mAnAstirilor
Toate oraBele si ase-arile r#rale se afla# s#/ domina?ia fe#dalilor care le
)erce)ea# ta+e: in nat#ra, m#nca si /ani Li/ertatea lor era @n*rAdita de aceea ei se #nesc
s#/ 3#rAmCnt intr.o asocia?ie n#mita Dcom#naE )rin care isi acorda# a3#tor#l reci)roc
Com#nele avea# rol#l de a o/?ine de la seniori o ,,cartaE )rin care sa fie fi+ate o/li*a?iile
oraBelor si eliminate a/#-#rilor no/ililor
Ele a# fost o/iBn#ite fie )e cale )aBnica fie )rin l#)te A)ari?ia si de-voltarea
oraBelor, a centrelor mestes#*aresti si comerciale a# im)#lsionat de-voltarea )rod#c?iei si
sc(im/#rilor dintre oraBe ceea ce a# d#s la a)ari?ia #nei )ie?e interne Sc(im/#rile de
)rod#se n# )#tea# fi reali-ate decCt intre oamenii li/eri Li/ertate de care se /#c#ra#
oraBele , ceea ce a# d#s ,, la disc#?ii de li/ertateE In oraBe s.a trec#t la #n no# mod de
viata ,, civili-a?ia #r/anaE care era #n factor de )ro*res in l#mea medievala
Activitatea mestes#*#rilor era controlata , avea# condi?ii de l#cr# , )rocedee de
fa/rica?ie, c(iar #neori )re?#l MeBterii , )atronii atelierelor , mem/rii , com)anionii, s.a#
calfe se distin*ea# de rest#l oamenilor Ne*#storii era# *r#)a?i in asocia?ii n#mite
*(ilde '(ildele avea# #n sco) de.a )rote3a caravanele comerciale )e #scat s.a# )e a)e
Mai m#lte oraBe se asocia# in,, li*iiE s.a#,, (anseE : aceasta den#mire era #tili-ata cCnd
era vor/a de comer?#l maritim cel mai c#nosc#ta a fost :ansa sa# Li*a (anseatica
Idei si inovatii
Toate acestea a# inc#ra3at ado)tarea de metode si idei noi, desi in m#lte -one datinile si traditiile
im)iedica# sc(im/area Boltile inalte ale catedralelor *otice e+)rima# o credinta inflacarata, insa
se inalta# s)re cer datorita )ro*reselor te(nolo*ice care facea# )osi/ila ridicarea arc#rilor si
distri/#irea )resi#nilor aferente in mod eficient 1rod#ctia de )ostav a /eneficiat de asemenea de
inovatii im)ortante . vartelnita si fa/rica te+tila .inventate in 3#r#l secolelor 5 si 5II Incet#l c#
incet#l, e#ro)enii ince)ea# sa.si dovedeasca #na din cele mai remarca/ile calitati . ca)acitatea n#
n#mai de a face inovatii, ci si de a le intre/#inta in mod eficient
Esec#ri si reveniri
Secol#l 5I! a fost caracteri-at de m#lte esec#ri De-inte*rarea im)eri#l#i mon*ol a
in*re#nat din no# acces#l s)re Orient E+ista# n#meroase semne ca E#ro)a era de3a
s#)ra)o)#lata si ca limitele ca)acitatilor de )rod#ctie f#sesera atinse
Cea mai devastatoare dintre toate a fost a)aritia Ci#mei Ne*re, o e)idemie sinistra care a
secerat a)ro+imativ o treime din )o)#latia E#ro)ei Re-#ltat#l a fost o concentrare
*enerala )e toate front#rile M#lte sate a# fost )arasite si o mare )arte din )amant a
ramas nec#ltivat Comert#l s.a restrans T#l/#rarile sociale s.a# accent#at, iar nevoia
dis)erata de forta de m#nca a marilor )ro)rietari de )amant le dadea taranilor
)osi/ilitatea de a sta/ili conditii avanta3oase )entr# ei Ro/ia a dis)ar#t ra)id si )ana la
sfarsit#l secol#l#i m#lti tarani a# devenit li/eri Astfel, Ci#ma Nea*ra a *ra/it trecerea
s)re o economie monetara
E#ro)a si.a revenit tre)tat d#)a aceste de-astre, secol#l 5! fiind foarte )romitator
Foarte im)ortante era# im/#natatirile ad#se navelor maritime si inc#rsi#nile indra-nete
ale )ort#*(e-ilor )e coasta Africii Fara sa.si dea seama, e#ro)enii se afla# la ince)#t#l
#nei noi ere de e+)lorari, c#ceriri, comert si coloni-ari