REZILIEREA SI REZOLUTIUNEA

ANGHEL MIHAELA MIRELA

Facultatea de Drept, Anul II, Grupa 1
Introducere
Rezilierea si rezolutiunea sunt institutii juridice deosebit de importante, ce se identifica
printre remediile substitutive
1
ale neexecutarii contractului.
In analiza acestora, se impune a se mentiona faptul ca in limbajul codului civil, prin
remedii se inteleg acele drepturi ale creditorului in caz de neexecutare.
Facand referire la noua formula legislativa trebuie subliniate doua aspecte, pentru a
intelege sistemul remediilor ( adica, al mijloacelor pe care creditorul le are la indemana in cazul
neexecutarii).
Capitolul II Executarea silita a obligatiilor al Titlului V Executarea obligatiilor-, al
Cartii a V-a despre obligatii se refera, astfel cum rezulta din economia textelor legale la:
a) la mijloacele pe care creditorul le are la indemana in caz de neexecutare fara
justificare a obligatiilor sale
b) mijloacele pe care creditorul le are la indemana in caz de neexecutare
justificata a obligatilor contractuale
c) fie ca la baza neexecutarii sta notiunea de culpa, fie ca nu, intelege sa regrupeze
toate mijloacele sub egida aceluiasi capitol.
Remediilor li se aplica si o serie de reguli, cu valoare principiala, aplicabile, de altfel, si
rezilierii si rezolutiunii. Mentionam: principiul dreptului la o executare conforma, principiul
neexecutarii, principiul favor contractus, principiul punerii in intarziere, principiul cumulului
remediilor, cenzura clauzelor contractuale privind remediile.
Interpretand aceste principii, reiese ca pentru a ne afla sub efectul remediilor trebuie a fi
respectate urmatoarele:
- creditorul are dreptul la indeplinirea integrala, exacta si la timp a obligatiei
- existenta unei neexecutari (fara neexecutare neputand fi vorba de remedii)
- prioritatea executarii in natura a obligatiilor debitorului
- pentru aplicarea oricarui remediu este obligatoriu punerea in intarziere a debitorului,
adica acordarea unui termen de executare

2. Pozitia rezolutiunii in ierharhia actuala a remediilor pentru neexecutare
Conform reglementarii exprese a art. 1516 din Codul civil, creditorul are dreptul de a
opta intre a solicita executarea in natura, in mod exact si la termen a obligatiei, iar in cazul in
care debitorul refuza sa-si execute obligatiile, creditorul este indreptatit sa opteze intre
executarea silita, rezoutiunea, rezilierea contractului sau reducerea prestatiei, sau sa utilizeze
orice alt miloc prevazut de lege pentru realizarea dreptului sau.
Acestea sunt solutii de ultim resort, la care se apeleaza numai daca
termenul suplimentar de executare nu da roade, solutii care pot fi exercitate numai de catre
creditor.

1
Remediile substitutive sunt cele care duc la atingerea rezultatului contractual asteptat printr-o reconstituire,
substituire a caii naturale de realizare a contractului
3. Domeniul de aplicare
Domeniul de aplicare al rezolutiunii este dat de contractele sinalagmatice. Noua
reglementare vine insa cu reglementari ce trebuie avute in vedere, vorbind despre anuite derogari
de la regimul juridic general al rezoutiunii.
a) exceptii date de specificitatea fiecarui contract. Este vorba despre precizari pe care
legiuitorul le face cu privire la rezolutiune/ reziliere in functie de specificul fiecarui contract
special si implicit, de anumite derogari de la regimul general. Exemplu: specificitaile rezolutiunii
pentru excedent sau minusuri la imobile, specificitatile rezolutiunii pentru neplata pretului etc.
b) exceptii instituite de Codul civil:
b.1. Rezolutiunea contractului de intretinere. (exceptie de la domeniul de aplicare al rezolutiunii
unilaterale)
Conform textului legal, in cazul in care comportamentul celeilalte parti face imposibila
executarea contractului in conditii conforme bunelo moravuri() sau cand debitorul nu isi
executa in mod culpabil obligatia de intretinere, rezoutiunea nu poate fi pronuntata decat de
instanta.
b.2. Imposibilitatea invocarii rezolutiunii in cazul jocului si pariului
Obligatiile nascute din contractele de joc si prinsoare nu sunt inzestrate cu sanctiune
juridica, ceea ce presupune ca nu se poate reclama in justitie neexecutarea lor.
2

4. Tipuri de rezolutiune
In perspectiva vechiului cod civil, rezolutiunea contractului era intotdeauna judiciara. Mi
exact, se considera ca era absolut necesara pronuntarea unei hotarari judecatoresti pentru ca
efectele rezolutiunii sa se produca, chiar si in cazul existentei unui pact comisoriu
3
bine pus la
punct.
Odata cu intrarea Noului Cod civil in vigoare, creditorului i-a fost deschisa o noua
optiune, acesta putand opta intre doua variante: rezolutiunea judiciara si rezolutiunea
unilaterala extrajudiciara.
Baza legala a acestei afirmatii se regaseste in art. 1550 alin (1) din Codul civil:
Rezolutiunea poate fi dispusa de instanta, la cerere, sau, dupa caz, poate fi declarata unilateral
de partea indreptatita.
Alaturi de aceste tipuri de rezolutiune, noua reglementare cunoaste si rezolutiunea
de drept legala, prevazuta expres de art.1550 alin. (2) din Codul civil: in cazurile anume
prevazute de lege sau daca partile au convenit astfel, rezolutiunea poate opera de plin drept. Mai
exista si rezolutiunea de drept conventionala (care opereaza in conditiile stabilite contractual
intre parti). Art. 1549 alin. (2) releva posibilitatea optarii pentru rezolutiune partiala
sau rezolutiune totala a contractului, optiunea rezolutiunii partiale fiind viabila numai in cazul in
care executarea contractului este divizibila, sau in cazul contractelor plurilaterale, cand chiar

2
Totusi, jocurile si pariurile autorizate au aplicabil regimul dreptului comun, printr-o asa numita exceptie de la
exceptie
3
Pact comisoriu: Clauza contractuala prin care intervine desfiintarea contractului in urma neexecutarii obligatiilor
asumate de catre o parte.
daca o parte nu isi indeplineste obligatia, nu se atrage rezolutiunea contractului fata de celelelate
parti., doar in cazul in care in care neexecutarea nu este considerata esentiala.
Definitia rezolutiunii: o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic, constand
in desfiintarea retroactiva a acestuia si repunerea partilor in situatia avuta anterior contractului.
4
O alta definitie, mai precisa este urmatoarea: prin rezolutiunea contractului se intelege
desfiintarea unui contract, de regula sinalagmatic, cu executare dintr-odata, la cererea unei parti,
pentru motivul ca cealalta parte nu a executat obligatiile la care s-a indatorat prin angajamentul
sau contractual.
5

Caracteristici:
a) este o institutuie prin care se sanctioneaza neexecutarea obligatiilor asumate prin
contract, intalnindu-se de regula in cadrul contractelor sinalagmatice, cu executarea dintr-o data,
iar prin exceptie si la contractele unilaterale.
b) intervine in cazul in care neexecutarea obligatiilor contractuale se datoreaza culpei
debitorului si nu unei cauze exterioare cum ar fi cazul fortuit sau forta majora;
c) opereaza in temeiul unei hotarari judecatoresti, al declaratiei unilaterale de rezolutiune
ori al unui text expres de lege;
d) invocarea si obtinerea rezoutiunii ae ca efect distrugerea fiintei contractului;
e) rezolutiunea il elibereaza pe cel care o obtine sau o invoca de propriul sau angajament
f) caracterul retroactiv, care produce urmatoarele consecinte:
1. Partile vor fi repuse in situatia anterioara incheierii acestuia, in sensul ca
prestatiile deja executate se vor restitui;
2. Drepturile consfintite tertilor de catre dobanditorul bunului se vor desfiinta si
ele cu efect retroactiv, tertul de buna-credinta, beneficiaza de efectele posesiunii de buna-
credinta, in sensul ca devine proprietarul fructelor si chiar al bunurilor;
3. Efectul retroactiv al rezolutiunii nu afecteaza actele de conserare
si actele de administrare facute de terti;
g) rezolutiunea sanctioneaza debitorul pentru aneatizarea contractului, in
sensul ca acesta poate fi condamnat sa plateasca daune-interese, chiar atunci cand neexecutarea
contractului se datoreaza culpei acestuia;
h) are un caracter facultativ. Astfel, creditorul are dreptul de optiune intre
a solicita fie executarea silita a obligatiei, fie desfiintarea contractului. De altfel, judecatorul este
liber sa aprecieze daca se impune sau nu rezolutiunea contractulu.
6

Rezolutiunea judiciara:
NCC reglementeaza rezolutiunea judiciara pe parcursul mai multor texte de lege. Astfel,
prin art. 1549 NCC noul legiuitor consacra dreptul creditorului la rezolutiune, precum si la
daune-interese daca i se cuvin.
Prin intermendiul dispozitiilor art. 1550 NCC este relementata procedura de
operare a rezoutiunii judiciare, precizandu-se faptul ca aceasta va fi dispusa de instanta de

4
Noname 385
5
idem
6
Idem 386
judecata la cererea partii indreptatite.
Un alt aspect important este acela ca legiuitorul restrictioneaza
dreptul creditorului de a cere rezoutiunea unui contract, atunci cand neexecutarea provenita din
partea debitorului este de mica insemnatate, in cazul contractelor uno ictu. Daca insa vorbm
despre contracte cu executare succesiva, creditorul are dreptul la reziliere chiar daca
neexecutarea este de mica insemnatate dar are caracter repetat.
De asemenea, cand executarea unui contract
este divizibila, conform art. 1549 alin(2), este permisa rezolutiunea partiala a unui contract,
singura conditie fiind ca neexecutarea sa fie considerata esentiala la incheierea contractului,
pentru ca in caz contrar neindeplinirea de catre una din parti a obligatiei nu atrage rezolutiunea
fata de celelalte parti. Nu trebuie insa neglijat faptul ca
rezolutiunea nu este obligatorie pentru creditor, el vand posibilitatea de a opta intre a cere
pronuntarea rezolutiunii contractului sau obligarea debitorului la executare. Prin urmare,
creditorul are posibilitatea, in conformitate cu dispozitiile art. 1516 coroborate cu prevederile ar.
1549 NCC, de a alege intre desfiintarea si mentinerea contractului. Rezolutiunea are
caracter facultativ si pentru instanta de judecata. Se aplica
tuturor contractelor cu titlu oneros sau cu titlu gratuit si poate fi introdusa numai de partea care a
executat obligatiei contracutale sau este pe cale sa le execute.
1.Conditiile cerute exercitari rezolutiunii judiciare:
a) Una dintre parti sa nu-si fi executat oblogatiile sale
7
. Legat de aceasta conditie, in
practica judiciara s-a statuat ca instanta sesizata cu o actiune in rezoutiune are obligatia sa
verifice si sa aprecieze in ce masura neexecutarea obligatiei este importanta si grava. Aceasta
chestiune este reglementata si in NCC, care in cadrul dispozitiilor art. 1551 (1) stipuleaza faptul
ca creditorul nu are dreptul la rezoutiune atunci cand executarea este de ica insemnatate.
b) neexecutarea sa fie imputabila partii care nu si-a indeplinit obligatiile. In
cazul in care neexecutarea se datoreaza unei cauze fortuite, nu se va pune problema rezolutiunii
contractului ci aceea a riscului contractului.
c) debitorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus in intarziere, in conditiile
prevazute de lege. Institutia punerii in intarziere prezinta o importanta deosebita in materie
contractuala. NCC consacra reglementari intr-o sectiune speciala acesteia. Intitulata Punerea in
intarziere a debitorului, din capitoul denumit Executarea silita a obligatiilor. Aceasta poate
opera de drept sau la cererea creditorului.

2.Actiunea in rezolutiunea contractului:
Actiunea in rezolutiune este mijlocul procedural prin care partea contractanta care si-a
executat prestatia asumata se poate adresa justitiei pentru a solicita rezolutiunea contractului,
respectiv atunci cand cealalta parte contractanta nu si-a executat culpabil propria sa prestatie.
Ca natura juridica, aceasta este o actiune in constatare in cazul contractelor prin care
partile au stipulat un pact comisoriu de gradul II sau II.

7
Neexecutarea constituie orice infrangere sau executare necorespunzatoare a obligatiei contractuale, orice
neconcordanta intre prestatia promise de creditor prin contract si prestatia efectiv executata de debitor intrand in
sfera acestei notiuni.
Este o actiune personala, prescriptibila in termenul general de prescriptie
extinctiva. Titularul actiunii este creditorul obligatiilor care sia executat obligatiile
contractuale sau care este gata sa si le execute. Acesta isi indreapta actiunea contra debitorului
sau care nu si-a executat propriile obligatii.
La rezolutiunea judiciara vor putea recurge si mostenitorului creditorului, in
ipoteza in care creditorul originar nu mai exista la momentul actiunii sau a incetat sa existe in
cursul procesului, actiunea in rezoutiune putand fi introdusa, sau, dupa caz, continuata de catre
creditorii derivati care sunt succeesorii in drepturi ai creditorului originar.
3.Acordarea daunelor interese
In afara de rezolutiunea contractului, art. 1549 (1) dispune ca partea din culpa
careia s-a rezolutionat contractul poate fi obligata la daune interese, acestea reprezentand
prejudiciul suferit de creditor ca urmare a neexecutarii contactului.
Rezolutiune unilaterala
Rezolutiunea unilaterala consta in acea rezolutiune care opereaza in puterea creditorului,
fara apelul la instanta de judecata, avand un caracter esentialmente extrajudiciar. Reprezinta o
premiera pentru dreptul pozitiv si trebuie salutata ca un mare castig.
In esenta aceasta presupune posibilitatea creditorului, chiar si in lipsa unui pact
compromisoriu expres, de a invoca rezolutiunea contractului pentru neexecutare, fara a apela la
foruri judiciare sau orice autoritate exterioara propriei vointa.
Un risc semnificativ este legat insa de acest tip de rezolutiune mai ales pentru cel care o
invoca. Astfel, ctediitorul isi asuma o raspundere semnificativa. Daca in opoteza rezolutiunii
judiciare apreciata de instanta ca fiind nefondata, creditorul nu risca decat cheltuieli de judecata
si eventuale daune-interese generate de tulburarile contractuale rezultate din invocarea nefundata
a rezolutiunii, in ipoteza celei unilaterale, creditorul risca mai mult. In primul rand, instanta poate
aprecia ca rezolutiunea a fost invocata abuziv. In acest caz, trebuie considerat ca actul unilateral
de invocare este nul si ca la data declararii rezoutiunii aveam de a face cu un contract in vigoare
Rezulta astfel o re-repunere a partilor in situatia anteriare. Se pot genea astel consectinte
patrimoniale nefavorabile pentru creditorul abuziv.
8

Este un remediu care trebuie utilizat de un creditor respinsabil.
Conditii de operare:
a) existenta unei executari insemnate
b) existenta unei puneri in intarziere creditorul trebuie sa acorde un termen suplimentar
debitorului, inainte de a invoca rezolutiunea unilaterala. Prin exceptie, nu este necesara in
ipotezele de punere in intarziere de drept.
c) declaratia unilaterala de rezolutiune este actul central al mecanismului
rezolutiunii unilaterale. In esenta, aceasta declaraie constra intr-un act unilateral supus
comunicarii prin care creditorul isi manifesta vointa de a desfiinta unilateral contractul pentru
neexecutare. Declaratia unilaterala de rezoutiune trebuie facuta in termenul de
prescriptie prevazut de lege pentru eventuala actiune in rezolutiune si daca priveste contracte
supuse publiitatii aceeaci declaratie se inscrie in cartea funciara ori dupa caz in alte registre

8
Cartea mea
publice pentru a fi opozabla tertilor.
Dupa modelul oricarui act juridic unilateral supus
comunicarii, debitorul poate reveni asupra declaratiei sale unilaterale de rezolutiune daca aceasta
nu a fost comunicaa inca debitorului. Efectul declaratie de rezolutiune este acela de desfiintare a
contractulul d) conditia de efectivitate a rezolutiunii unilaterale
notificarea rezoutiunii. este vorba de fapt de comunicarea declaratiei de rezolutiune debitorului
Aceasta conditie este dedusa din reglementarea cuprinsa ai nart. 1552 (1). Notificarea trebuie s
fie scrisa conform textului citat, putand sa insoteasca declaratia de rezolutiune sau sa fie inclus
in aceasta. Esentiala este chestiunea comunicarii sale catre debitor care trebuie net distinsa de
notificarea prablabila care consta in punerea in intarziere a debitorului, care este de asemenea
supusa comunicarii.

Rezolutiunea conventionala intemeiata pe pactele comisorii
Reprezinta acea rezolutiune care poate opera (judiciar sau unilateral) in virtutea unei
clauze rezolutorii numita pact comisoriu- prin care partile contractante stabilesc in prealabil
care neexecutare contractuala poate sa atraga rezolutiunea.
Avantajul pactelor comisorii este acela ca, arbitrariul aprecierii neexecutarii ca fiind
insemnata sau nu, este eliminat prin clauza rezolutorie.
Conditii:
a) conditia transparentei pactelor comisorii: este necesar ca pactele comisorii sa fie
stiplate expres si ca ele sa prevada in manier neechivoca obligatiile a caror neexecutare atrage
rezolutiunea sau rezilierea de drept a contractului. Cenzura instantei de judecata poate opera
numai cand pretinsa clauza rezolutorie este lipsita de transparenta, precum si cand acestea au un
continut abuziv si disproportionat.
b) pactul comisoriu trebuie sa fie invocat cu buna-credinta
c) neexecutarea definita in pactul comisoriu trebuie sa se fi produs si sa aiba o gravitate
suficienta. mai alex in cazul in care neexecutarea definita contractual este partiala, fiind nevoie
sa se revina la criteriile generale de determinare a neexecutarii rezolutorii.
d) notificarea specializata: De regula, rolul pactului comisoriu este acela de a inlatura
exigenta unei puneri in intarziere (daca se prevede lipsa acestei conditii in pact, punerea in
intarziere nu mai este necesara). Cu toate acestea, pentru efectivitatea rezoutiunii conventionale,
este necesara notificarea specializata a debitorului ceea ce semnifica obligatia creditorului de a
aduce la cunostinta debitorului prin intermediul unei notificari, faptul ca a invocat rezolutiunea
contractului si conditiile in care aceasta opereaza.
In cadrul acestei sectiuni se impune a fi trecute in lista si reducerea prestatiilor: intelesul
acestui remediu este ca daca neexecutarea obligatiilor nu este suficient de insemnata pentru a se
putea invoca rezolutiunea totala a contractului, creditorul desi nu are dreptul sa invoce
rezolutiunea, va avea dreptul la reducerea proportionala a prestatiilor, cu conditia ca aceasta sa
fie posibila. Daca nici aceasta nu este posibila, atunci el va avea dreptul doar la daune interese.
Daca obligatiile au fost executate din partea creditorului, el are dreptul la resitutirea
prestatiei in proportie cu neexecutarea prestatiei debitorului, iar daca prestatiile creditorului nu
au fost executate in intregime, el poate sa nu mai execute partea ramasa, din nou, proportional cu
neexecutarea din partea debitorului.

Rezilierea ( Prezentare si comparatie cu rezolutiunea)
Rezilierea contractului reprezinta o forma de rezolutiune a acestuia, ale carei efecte au
caracter numai pentru viitor.
Se mai impune sublinierea a unei a doua diferente, si anume aceea ca rezilierea este
specifica acelor contracte in care executarea este succesiva, spre deosebire de rezolutiune, care se
aplica in general contractelor cu executare uno ictu.
Conditiile de invocare a rezilierii, atat la nivel substantial cat si la nivel formal sunt
identice cu cele ale rezolutiunii, insa au specificul lor conform art. 1549 (2) NCC Daca nu se
prevede altfel, dispozitiile referitoare la rezolutiune se aplica si in cazul rezilierii. Astfel, este
necesara si in cazul rezilierii o neexecutare insemnata.
Conform NCC,in cazul contractelor cu executare succesiva, creditorul are
dreptul la reziliere, chiar daca neexecutarea este de mica insemnatate insa are un caracter repetat.

Efecte
Efectele acestor doua institutii se impun a fi tratate diferit, dupa tipul acestora, respectiv:
efecte intre parti, si efecte fata de terti.
Efectele intre parti: principalul efect este desfiintarea contractului. O asemenea
desfiintare, are ca efect nnaasterea obligatiilor reciprice de restituire a prestatilor executate, ori
daca nu au fost executate, acestea nu mai trebuie executate.
Regula fundamentala in aceasta materie este ca restituirea prestatiilor se
face in natura, prin inapoierea bunului primit (art. 1639 NCC), dar de la aceasta regula, se
delimiteaza doua exceptii:
a) in ipoteza in care restituirea in natura nu mai este posbila din cauza
imposibilitatii sau a unui impediment serios ori aceasta priveste prestatea unorservicii,
restituirea nu se va face in natura, ci prin echivalent, adica in bani
b) la restituirea in natura a prestatiilor se va tine seama de
momentul in care debitorul a primit ceea ce trebuia sa restituie
c) in cazul restituiri de catre incapabili, acestia vor fi tinuti
la restituirea prestatiilor doar in limita imbogatirii sale, apreciata la data cererii de restituire. Prin
exceptie, persoana incapabila poate fi tinuta la restituirea integrala, atunci cand, cu intentie sau
din culpa grava a facut ca restituirea sa fie imposibila
d) cumulul restituirii cu executarea prin echivalent-
restituirea in natura sau prin echivalent poate fi dublata de o cerere de despagubir/daune
interese, in masura in care creditorul obligatiei contractuale neexecutate i-a fost cauzat un
prejudiciu.
Efectele rezolutiunii si rezilierii in raporturile fata de terti
Regula de baza este cea a desfiintarii drepturilor tertilor constituite de catre dobanditorul
initial intre momentul incheierii contractului si cel al desfiintarii acestuia. Exceptii:
a) actiunea in restituire nu poate fi formulata fata de tertul dobanditor , daca regulile din
cartea funciara il impiedica sa o faca
b)actiunea in restituire nun poate fi utilizata nici impotriva dobanditorului de buna-
credinta a unui bun mobil, daca se dovedeste intrunirea tuturor conditiilor pentru dobandirea
proprietatii asupra bunurilor mobile prin posesie de buna-credinta
c) restituirea nu va putea fi solicitata nici tertului care a uzucapat bunul ce face
obiectul actiunii in restituire
d) toate actele juridice cu exceptia celor de dispozitie si cu executare succesiva
vor fi mentinute, daca au fost facute in favoarea unui tert de buna-credinta.