Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea Politehnica Bucuresti Cojocaru Petru

Facultatea de Inginerie Electrica Grupa 114 A, anul I




Energia eoliana




2

Cuprins
Energia eoliana ................................................................................................................................................. 4
Energia eolian .................................................................................................................................................................... 4
Morile de vnt persane ....................................................................................................................................................... 4
Morile de vnt medievale europene .................................................................................................................................. 4
Morile de vnt americane pentru ferme ............................................................................................................................ 5
Turbinele eoliene moderne ................................................................................................................................................ 5
Aspecte tehnico-ecologice ................................................................................................................................. 6
Mrimea turbinelor eoliene ................................................................................................................................................ 6
Siguranta energiei eoliene .................................................................................................................................................. 6
Fundamentul energiei eoliene modern .............................................................................................................................. 6
Cresterea ponderii energiei eoliene n lume ...................................................................................................................... 7
Potentialul mondial al energiei eoliene .............................................................................................................................. 7
Top tri energie eolian ...................................................................................................................................................... 7
Energia eolian n Europa ................................................................................................................................................... 7
Energia eolian n Romnia .............................................................................................................................. 9
Comparatii cu alte resurse energetice ............................................................................................................. 10
Avantaje ............................................................................................................................................................................ 10
Dezavantaje ....................................................................................................................................................................... 10
Energia eoliana ............................................................................................................................................... 12
Avantaje ............................................................................................................................................................................ 13
Dezavantaje ....................................................................................................................................................................... 13
Bibliografie....................................................................................................................................................... 15





3













- aceasta pagina a fost lasata libera in mod intentionat -
4

Energia eoliana

Energia eolian este energia vntului, o form de energie regenerabil. La nceput energia vntului era
transformat n energie mecanic. Ea a fost folosit de la nceputurile umanittii ca mijloc de propulsie pe ap
pentru diverse ambarcatiuni iar ceva mai trziu ca energie pentru morile de vnt. Morile de vnt au fost
folosite ncepnd cu sec al 7-lea .Hr de persi pentru mcinarea gruntelor. Morile de vnt europene, construite
ncepnd cu sec al 12-lea n Anglia si Franta, au fost folosite att pentru mcinarea de boabe ct si pentru
tierea bustenilor, mruntirea tutunului, confectionarea hrtiei, presarea semintelor de in pentru ulei si
mcinarea de piatr pentru vopselele de pictat. Ele au evoluat ca putere de la 25-30 KW la nceput pn la
1500 KW (anul 1988), devenind n acelasi timp si loc de depozitare a materialelor prelucrate. Morile de vnt
americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de ap de la mare adncime. Turbinele eoliene moderne
transform energia vntului n energie electric producnd ntre 50-60 KW (diametre de elice ncepnd cu
1m)-2-3MW putere (diametre de 60-100m), cele mai multe genernd ntre 500-1500 KW. Puterea vntului
este folosit si n activitti recreative precum windsurfing-ul. La sfrsitul anului 2010, capacitatea mondial a
generatoarelor eoliene era de 194 400 MW. Toate turbinele de pe glob pot genera 430 Terawatior/an,
echivalentul a 2,5% din consumul mondial de energie. Industria vntului implic o circulatie a mrfurilor de 40
miliarde euro si lucreaz n ea 670 000 persoane n ntreaga lume.
Trile cu cea mai mare capacitate instalat n ferme eoliene sunt China, Statele Unite, Germania si Spania. La
nceputul anului 2011, ponderea energiei eoliene, n totalul consumului intern era de 24% n Danemarca, 14%
n Spania si Portugalia, circa 10% n Irlanda si Germania, 5,3% la nivelul UE; procentul este de 3% n Romnia
la nceputul anului 2012. La aceeasi dat n Romnia existau peste o mie de turbine eoliene, jumtate dintre
ele fiind n Dobrogea.
Morile de vnt persane
Morile de vnt persane aveau palete fcute din mnunchiuri de trestie, care se nvrteau n jurul unei axe verticale si
erau folosite la mcinarea gruntelor. Ele au nceput s fie folosite de persi din secolul al VII-lea .Hr
Morile de vnt medievale europene
Primele mori de vnt din Europa au fost construite n sec al 12-lea n nordul Frantei si n sudul Angliei, ele s-au
rspndit apoi n Belgia, Germania si Danemarca. n Olanda ele au fost folosite pentru a drena (asana) zonele
mlstinoase pentru a le face locuibile de ctre Jan Leegwater si inginerii danezi care i-au urmat.
Morile de vnt europene erau folosite att la mcinarea gruntelor ct si la tierea bustenilor, mruntirea
tutunului, confectionarea hrtiei, presarea semintelor de in pentru ulei si mcinarea de piatr pentru vopselele
de pictat.
Europenii au dezvoltat mori de vnt cu rotoare care se nvrteau n jurul unor axe orizontale, spre deosebire
de persi care mergeau pe principiul unor axe verticale.
Morile de vnt europene tipice aveau patru palete, unele aveau cinci si ocazional mai existau si cu sase.
Treptat multe din aceste mori de vnt europene au ajuns s aib dou sau trei nivele interioare unde bunurile
(gruntele, vopseaua, tutunul) puteau fi stocate.
5

La nceput morile de vnt europene erau capabile de a produce 25-30 kW de putere mecanic dar la
momentul de vrf al evolutiei lor, sfrsitul sec al 19-lea, ele au ajuns s produc aproximativ 1500 MW. Acest
nivel nu a fost depsit pn n 1998.
Morile de vnt americane pentru ferme
Morile de vnt americane pentru ferme se foloseau pentru pomparea de ap de la mare adncime, fiind
folosite n agricultura american n vestul Statelor Unite.
Eficienta rotorului s-a dublat gratie mbunttirilor paletelor- acum din metal- realizate de inginerul american
Thomas Perry, la sfrsitul anilor 1800. Omul de afaceri american La Verne Noyes a construit cea mai de succes
moar de vnt pentru ferme, Aermotorul, gratie unor palete de metal foarte speciale. Aceasta s-a dovedit asa
eficient nct a revolutionat morile de vnt pentru ferme si se foloseste si n zilele noastre.
Morile de vnt americane au rmas memorabile prin siguranta si eficienta lor n capacitatea de a pompa ap
de la mare adncime. Totusi ele produc aproximativ o zecime din puterea unei turbine eoliene echivalente ca
mrime. Astfel ele nu sunt potrivite pentru generarea de electricitate.
Morile de vnt pentru ferme au fost n vog n prima parte a sec. al 20-lea. Mai mult de 1 milion de asemenea
mori sunt nc n functiune n lume.
ntre 1850- 1970 au fost construite peste 6 milioane n Statele Unite.
Turbinele eoliene moderne
Dorinta de electrificare a gospodriilor de-a lungul Great Plains din anii 30 a impulsionat dezvoltarea de turbine
eoliene battery-charging. Asa-numitele windchargers au premers turbinelor eoliene cu cu 2 sau trei palete
actuale, folosite pentru furnizarea de electricitate pentru resedintele ndeprtate si pentru a asigura
electricitate satelor din trile n curs de dezvoltare.
Criza petrolului din anii 1970 a fost un stimulent pentru preocuprile de valorificare a energie eoliene ca o
surs verde, alternativ de electricitate. Turbinele de vnt uzuale moderne genereaz ntre 250-300KW putere,
aproape de 10 ori mai mult ca turbinele traditionale europene de aceeasi mrime.

6

Aspecte tehnico-ecologice
Mrimea turbinelor eoliene
Turbinele eoliene pot fi mprtite arbitrar n trei clase: mici, medii si mari. Turbinele eoliene mici sunt capabile
de generarea a 50-60 KW putere si folosesc rotoare cu diametru ntre 1-15 m. Se folosesc n principal n zone
ndeprtate, unde exist un necesar de energie electric dar sursele traditionale de electricitate sunt scumpe
sau nesigure.Unele mici turbine sunt asa compacte nct pot fi crate n locatii ndeprtate pe spatele calului.
Cele mai multe dispozitive eoliene sunt turbinele de dimensiune medie. Acestea folosesc rotoare care au
diametre ntre 15-60 m si au o capacitate ntre 50-1500 KW. Cele mai multe turbine comerciale genereaz o
capacitate ntre 500KW-1500KW.
Turbinele eoliene mari au rotoare care msoar diametre ntre 60-100 m si sunt capabile de a genera 2-3 MW
putere. S-a dovedit n practic c aceste turbine mastodont sunt mai putin economice si mai putin sigure n
raport cu cele de dimensiune medie. n 2010 cea mai mare ferm eolian din lume era Roscoe Wind Farm in
Texas, care producea 781 MW. Prin comparatie o uzin de crbune genereaz n medie 550 MW. Turbinele
eoliene mari produc pn la 1,8 MW si pot avea o palet de peste 40 m, ele fiind plasate pe turnuri de 80 m.
Unele turbine pot produce 5 MW, desi aceasta necesit o vitez a vntului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de
kilometri pe or. Putine zone pe pmnt au aceste viteze ale vntului, dar vnturi mai puternice se pot gsi la
altitudini mai mari si n zone oceanice.
Siguranta energiei eoliene
Energia eolian este o energie curat si regenerabil dar este intermitent, avnd variatii n timpul zilei si al
anotimpului, si chiar de la un an la altul. turbinele eoliene opereaz cam cam 60% din an n regiunile mcu
vnt. Prin comparatie, uzinele de crbune opereaz la circa 75-85% din ntreaga capacitate.
n cazurile n care turbinele eoliene sunt conectate la mari retele de electricitate, caracterul intermitent al
energiei eoliene nu afecteaz consumatorii. Zilele fr vnt sunt compensate prin alte surse de energie cum ar
fi uzinele de crbune sau uzinele hidroelectrice care sunt conectate la retea.
Oamenii care locuiesc n locuri ndeprtate si care folosesc electricitatea de la turbinele eoliene utilizeaz
adesea baterii sau generatoare de rezerv pentru asigurarea energiei n timpul perioadelor fr suficient vnt.
Cele mai multe turbine eoliene comerciale sunt offline (pentru ntretinere sau reparatii) mai putin de 3 % din
timp, fiind, asadar, la fel de sigure ca si uzinele conventionale de energie.
Turbinele eoliene au reputatia de a fi longevive. Multe turbine produc energie de la nceputul anilor 80. Multe
mori de vnt de ferm americane sunt folosite de generatii ntregi. Unele mori de vnt traditionale europene
ating venerabila vrst de 300 de ani.
Fundamentul energiei eoliene modern

Ferm eolian de turbine de 5 MW, Estinnes, Belgia
7

Vnturile se formeaz deorece soarele nu nclzeste Pmntul uniform, fapt care creeaz miscri de aer.
Energia cinetic din vnt poate fi folosit pentru a roti niste turbine, care sunt capabile de a genera
electricitate.
Cresterea ponderii energiei eoliene n lume
Energia eolian este folosit extensiv n ziua de astzi, si turbine noi de vnt se construiesc n toat lumea,
energia eolian fiind sursa de energie cu cea mai rapid crestere n ultimii ani.n ultimii 10 ani, utilizarea
energiei eoliene a consemnat un progres deosebit. Astfel, ntre 1995 2005, rata anual de crestere a fost de
cca 30%, conducnd la o putere instalat total nou de 32.000 MW, adic dublu dect n domeniul energiei
nucleare din aceeasi perioad.
Majoritatea turbinelor produc energie peste 25 % din timp, acest procent crescnd iarna, cnd vnturile sunt
mai puternice.
Potentialul mondial al energiei eoliene
Cea mai mare parte din ferma eolian de 619 MW San Gorgonio Pass Wind Farm, a patra cea mai mare ferm
eolian din Statele Unite, la captul vestic al Coachella Valley, California
Se crede c potentialul tehnic mondial al energiei eoliene poate s asigure de cinci ori mai mult energie dect
este consumat acum. Acest nivel de exploatare ar necesita 12,7 % din suprafata Pmntului (excluznd
oceanele) s fie acoperite de parcuri de turbine, presupunnd c terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de
vnt pe kilometru ptrat. Aceste cifre nu iau n considerare mbunttirea randamentului turbinelor si a
solutiilor tehnice utilizate
Top tri energie eolian

Turbine eoliene lng Copenhaga, Danemarca
China a ajuns lider mondial n ceea ce priveste capacitatea instalat n ferme eoliene, devansnd Statele Unite,
potrivit unui raport al Wind Energy Association (Asociatia Energiei Eoliene-nr) si citat de Reuters, la 11 iunie
2011. La aceast dat China a ajuns la circa 45.000 MW instalati n mori de vnt, dup ce n 2010 a adugat
18.900 MW. n SUA s-au adugat doar 5.116 MW iar totalul a ajuns la 40.000 MW, de ajuns ct s furnizeze
energie pentru 10 milioane de locuinte.n 2009 Statele Unite devansase Germania la productia de energie
eolian.n lume cele mai mari productoare de energie eolian sunt: China (44 7333MW), Statele Unite (40
180MW), Germania (27 215MW), Spania (20 776MW), India (13065 MW), Italia (5797MW), Franta (5560MW),
Marea Britanie (5203MW), Canada (4008MW), Danemarca (3734MW).
Cea mai mare ferm eolian din lume (2010) este The Roscoe Wind Complex, cu o capacitate de 781 MW,
capabil de a oferi electricitate pentru 230 000 gospodrii. Ea are 627 turbine, a costat 1 miliard de dolari,
constructia ei a nceput n 2007 si se ntinde pe 100 000 acri de teren
Energia eolian n Europa
Desi nc o surs relativ minor de energie electric pentru majoritatea trilor, productia energiei eoliene a
crescut practic de cinci ori ntre 1999 si 2006, ajungndu-se ca, n unele tri, ponderea energiei eoliene n
consumul total de energie s fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).Ponderea
8

energiei eoliene, n totalul consumului intern era, la nceputul anului 2011, de 24% n Danemarca, 14% n
Spania si Portugalia, circa 10% n Irlanda si Germania si 5,3% la nivelul UE, iar n Romnia de numai 1,6%.
La nivelul Uniunii Europene, capacitatea total de productie energetic a turbinelor eoliene era la finele anului
2010 de 84.074 MW. Potrivit datelor de la finele anului 2010 Germania are cea mai mare capacitate de
productie de energie eolian din UE, de 27.214 MW, urmat de Spania, cu 20.676 MW, iar apoi, la mare
distant, de Italia (5.797 MW) si Franta (5.660 MW).
n martie 2011, energia eolian a devenit, pentru prima dat, tehnologia cu cea mai mare productie electric
din Spania, potrivit Retelei Electrice din Spania (REE), cu 21 % din totalul cererii de electricitate din Spania. Pe
locurile urmtore: energia nuclear (19%), energia hidraulic (17,3%), ciclurile combinate (17,2%),
termocentralele pe crbune (12,9%) si energia solar (2,6%). Multumit aportului energiei eoline, s-a evitat
importarea de hidrocarburi n valoare de 250 de milioane de euro si emisia de 1,7 milioane de tone de CO2,
adic echivalentul plantrii a 850.000 de copaci.

n anul 2011, pentru constructia unei capacitti de productie energetice eoliene de 1 MW, este necesar o
investitie de 1,5 1,7 milioane de euro.
n prezent, parcul eolian Whitelee din Scotia este cel mai mare parc eolian terestru din Europa.


9

Energia eolian n Romnia
n sectorul eolian din Romnia au investit CEZ (Cehia), ENEL (Italia), Energias de Portugal (Portugalia) si
Iberdrola Renovables (Spania).
CEZ a instalat 115 turbine la Fntnele, 90 dintre ele fiind deja legate la reteaua national de energie electric.
Eolienele au cca 100 m nltime. Turbinele pentru parcul eolian construit de CEZ sunt livrate de ctre gigantul
industrial american General Electric.
Energias de Portugal (Portugalia), al treilea cel mai mare investitor n energie eolian la nivel mondial, a
terminat constructia unui parc eolian de 69 MW la Cernavod, n mai 2011. Energia poate alimenta 70 000 de
gospodrii si a costat 200 milioane de dolari. La aceast dat n Dobrogea sunt construite deja parcuri eoliene
care nsumeaz 600MW.
n 2009 erau instalati doar 14 MW. n 2010, n centralele eoliene erau instalati n total 462 MW. Romnia a
ajuns, n 2011, la 850 MW instalati n total n eolian (adic o putere mai mare dect cea a unui reactor nuclear
de la Cernavod). Un MW instalat cost 1,6 milioane de euro.
La nceputul anului 2012, n Dobrogea exist peste 500 de turbine eoliene. Cehii de la CEZ, portughezii de la
EDP sau italienii de la Enel au investit n energie eolian n Dobrogea.
n Romnia, la nceputul anului 2012, exist peste 1000 de turbine eoliene care produc 3% din totalul de
energie. Investitiile n eoliene au creat pn acum 1000 de locuri de munc.
Eolienele din Romnia produc, n medie 150 - 200 de megawati-or. Costul energie eoliene este de 170 de
euro pe megawatt/or, de aproape trei ori mai mult fat de energia produs de hidrocentrale. Potrivit hrtii
energiei "verzi", potentialul Romniei cuprinde 65% biomas, 17% energie eolian, 12% energie solar, 4%
microhidrocentrale, 1% voltaic + 1% geotermal. n Romnia, cu exceptia zonelor montane, unde conditiile
meteorologice dificile fac groaie instalarea si ntretinerea agregatelor eoliene, viteze egale sau superioare
nivelului de 4 m/s se regsesc n Podisul Central Moldovenesc si n Dobrogea. Litoralul prezint si el potential
energetic deoarece n aceast parte a trii viteza medie anual a vntului ntrece pragul de 4 m/s. n zona
litoralului, pe termen scurt si mediu, potentialul energetic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu o
cantitate medie de energie electric de 4.500 GWh/an.
Pe baza evalurii si interpretrii datelor nregistrate, n Romnia se pot monta instalatii eoliene cu o capacitate
de pn la 14.000 MW, ceea ce nseamn un aport de energie electric de aproape 23 000 GWh/an. Potrivit
unui studiu al Erste Group, potentialul eolian al trii, estimat la 14.000 de MW, este cel mai mare din sud-estul
Europei si al doilea din Europa.
Transelectrica a avertizat c n sistemul national pot fi preluate turbine eoliene de maximum 4.000 de MW, n
contextul n care a primit cereri de racord la retea pentru proiecte de peste 30.000 de MW, din care 8.000 de
MW au deja contracte semnate.

10

Comparatii cu alte resurse
energetice
Avantaje
n contextul actual, caracterizat de cresterea alarmant a polurii cauzate de producerea energiei din arderea
combustibililor fosili, devine din ce n ce mai important reducerea dependentei de acesti combustibili.
Energia eolian s-a dovedit deja a fi o solutie foarte bun la problema energetic global.
[35]
Utilizarea
resurselor regenerabile se adreseaz nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare
reformuleaz si modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eolian n special este printre
formele de energie regenerabil care se preteaz aplicatiilor la scar redus.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante si gaze cu efect de ser,
datorit faptului c nu se ard combustibili.
Nu se produc deseuri. Producerea de energie eolian nu implic producerea nici unui fel de deseuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produs. Costul energiei electrice produse n centralele eoliene
moderne a sczut substantial n ultimii ani, ajungnd n S.U.A. s fie chiar mai mici dect n cazul
energiei generate din combustibili, chiar dac nu se iau n considerare externalittile negative inerente
utilizrii combustibililor clasici.
[36][37][38]

n 2004 pretul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fat de cel din anii 1980, iar previziunile sunt de
continuare a scderii acestora deoarece se pun n functiuni tot mai multe unitti eoliene cu putere instalat de
mai multi megawati.
Costuri reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde
costurile de scoatere din functiune pot fi de cteva ori mai mari dect costurile centralei , n cazul
generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din functiune, la captul perioadei normale de functionare,
sunt minime, acestea putnd fi integral reciclate.
Dezavantaje

Ferm de energie eolian n Tarifa, Spania
Principalele dezavantaje sunt: resursa energetic relativ limitat, inconstanta datorat variatiei vitezei
vntului si numrului redus de amplasamente posibile. Putine locuri pe Pmnt ofer posibilitatea producerii
a suficient electricitate folosind energia vntului.La nceput, un important dezavantaj al productiei de
energie eolian a fost pretul destul de mare de producere a energiei si fiabilitatea relativ redus a
turbinelor. n ultimii 25 de ani, eficacitatea energetic s-a dublat, costul unui kWh produs scznd de la 0,7
euro la circa 0,32 euro n prezent. Un alt dezavantaj este si "poluarea vizual" - adic faptul c au o aparitie
neplcut - iar altul ar fi faptul c produc "poluare sonor" (sunt prea glgioase). De asemenea, se afirm
c turbinele afecteaz mediul si ecosistemele din mprejurimi, omornd psri si necesitnd terenuri mari
11

virane pentru instalarea lor
.
Argumente mpotriva acestora sunt c turbinele moderne de vnt au o aparitie
atractiv stilizat, c masinile omoar mai multe psri pe an dect turbinele si c alte surse de energie,
precum crbunele, sunt cu mult mai duntoare pentru mediu, deoarece creeaz poluare si duc la efectul
de ser
De asemenea, exist un risc mare de distrugere n cazul furtunilor.

12

Energia eoliana


Puterea eolian instalat si predictii pe 1997-2010, Sursa: World Wind Energy Association
Energia eolian este o surs de energie regenerabil generat din puterea vntului. La sfrsitul anului 2006,
capacitatea mondial a generatoarelor eoliene era de 73 904 MW, acestea producnd ceva mai mult de 1 %
din necesarul mondial de energie electric.
Desi nc o surs relativ minor de energie electric pentru majoritatea trilor, productia energiei eoliene a
crescut practic de cinci ori ntre 1999 si 2006, ajungndu-se ca, n unele tri, ponderea energiei eoliene n
consumul total de energie s fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).
Vnturile se formeaz deorece soarele nu nclzeste Pmntul uniform, fapt care creeaz miscri de aer.
Energia cinetic din vnt poate fi folosit pentru a roti niste turbine, care sunt capabile de a genera
electricitate. Unele turbine pot produce 5MW, desi aceasta necesit o vitez a vntului de aproximativ 5.5m/s,
sau 20km/h. Putine zone pe pmnt au aceste viteze ale vntului, dar vnturi mai puternice se pot gsi la
altitudini mai mari si n zone oceanice.
Energia eolian este folosit extensiv n ziua de astzi, si turbine noi de vnt se construiesc n toat lumea,
energia eolian fiind sursa de energie cu cea mai rapid crestere n ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc
energie peste 25% din timp, acest procent crescnd iarna, cnd vnturile sunt mai puternice.
Se crede c potentialul tehnic mondial al energiei eoliene poate s asigure de cinci ori mai mult energie dect
este consumat acum. Acest nivel de exploatare ar necesita 12,7 % din suprafat Pmntul (excluznd
oceanele) s fie acoperite de parcuri de turbine, presupunnd c terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de
vnt pe kilometru ptrat. Aceste cifre nu iau n considerare mbunttirea randamentului turbinelor si a
solutiilor tehnice utilizate.
13

Avantaje
n contextul actual, caracterizat de cresterea alarmant a polurii cauzate de producerea energiei din arderea
combustibililor fosili, devine din ce n ce mai important reducerea dependentei de acesti combustibili.
Energia eolian s-a dovedit deja a fi o solutie foarte bun la problema energetic global. Utilizarea resurselor
regenerabile se adreseaz nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaz
si modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eolian n special este printre formele de
energie regenerabil care se preteaz aplicatiilor la scar redus.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante si gaze cu efect de ser,
datorit faptului c nu se ard combustibili.
Nu se produc deseuri. Producerea de energie eolian nu implic producerea nici unui fel de deseuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produs. Costul energiei electrice produse n centralele eoliene
moderne a sczut substantial n ultimii ani, ajungnd n S.U.A. s fie chiar mai mici dect n cazul
energiei generate din combustibili, chiar dac nu se iau n considerare externalittile negative inerente
utilizrii combustibililor clasici.
n 2004 pretul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fat de cel din anii 1980, iar previziunile sunt de
continuare a scderii acestora deoarece se pun n functiuni tot mai multe unitti eoliene cu putere instalat de
mai multi megawati.
Costuri reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde
costurile de scoatere din functiune pot fi de cteva ori mai mari dect costurile centralei}}, n cazul
generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din functiune, la captul perioadei normale de functionare,
sunt minime, acestea putnd fi integral reciclate.
Dezavantaje
Principalele dezavantaje sunt resursa energetic relativ limitat, inconstanta datorit variatiei vitezei vntului si
numrului redus de amplasamente posibile. Putine locuri pe Pmnt ofer posibilitatea producerii a suficient
electricitate folosind energia vntului.
La nceput, un important dezavantaj al productiei de energie eolian a fost pretul destul de mare de producere
a energiei si fiabilitatea relativ redus a turbinelor. n ultimii ani, ns, pretul de productie pe unitate de
energie electric a sczut drastic, ajungnd, prin mbunttirea parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de
ordinul 3-4 eurocenti pe kilowatt or.
Un alt dezavantaj este si "poluarea vizual" - adic, au o aparitie neplcut - si de asemenea produc "poluare
sonor" (sunt prea glgioase). De asemenea, se afirm c turbinele afecteaz mediul si ecosistemele din
mprejurimi, omornd psri si necesitnd terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente mpotriva
acestora sunt c turbinele moderne de vnt au o aparitie atractiv stilizat, c masinile omoar mai multe
psri pe an dect turbinele si c alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind crbunele,
sunt cu mult mai duntoare pentru mediu, deoarece creeaz poluare si duc la efectul de ser.
Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere n cazul furtunilor, dac viteza vntului depseste limitele
admise la proiectare. Orict de mare ar fi limita admis, ntotdeauna exist posibilitatea ca ea s fie depsit.
14





15

Bibliografie
www.wikipedia.com
www.scribd.com
www.energie-eoliana.com