Avangardis

m
Avangardismul
Termenul de avangarda vine din limba franceza (avant-garde), unde inseamna
detasamentul avansat al unei armate (garda dinainte) care investigheaza un teren
necunoscut, fiind alcatuit din soldati care isi asuma riscul sacrificiului, pentru a
apara grosul armatei.
Utilizat metaforic pentru denumirea unor orientari artistice, termenul suprinde
pozitia avansata pe care s-au plasat in mod constient avangardistii, ca si atitudinea
lor radicala, revolutionara in raport cu traditia estetica. Avandarda artistica se
coaguleaza astfel in urul ideii de ruptura totala de traditie si de promovare
vizonara a unornoi formule estetice. Termenul aunge, deci, sa denumeasca in sens
ceva mai restrans un curent-umbrela ,care include multe orientari din secolul al
!!-lea caracterizate prin e"tremism artistic, asa cum arata #atei $alinescu in
volumul $inci fete ale modernitatii.
#iscarea de avangarda ilustreaza o stare de criza prin acte anarhice si revolte
spectaculoase.Actiune de soc, avangarda are functie regeneratoare si
dischizatoare de drum. %n literatura romana se poate vorbi despre un avangardism
activ mai ales in anii &'((-&')(.
*evistele avangardei romanesti au fost colectionate de medicul si poetul +asa
,ana.-"ista doua antologii si un studiu remarcabil al lui %on ,op, .Avangardism
literar romanesc. .Arti/tii avangardei dau dovada unui activism sus0inut /i se
concentreaz1 asupra crea0iei ca proces, neinteres2ndu-se de rezultatul ei (opera).
$a precursor al avangardismului poate fi socotit Urmuz care, prin prozele sale
insolite unice, anunta absurdul suprarealist. *eprezentanti din literatura universala3
Tristan Tzara, 4reton, 5ans Arp, #arinetti, etc.*eprezentanti din literatura
romana3 Tudor Arghezi, #acedons6i, 7avidescu, Aderca.

Caracteristici ale avangardei literare
Negarea distructiva
8iteratura de avangarda a respins violent orice traditie , orice cliseu
constrangator, insemnand, cum arata %larie 9oron6a in articolul :ramatica, o
violenta si temeinica zdruncinare a academismului. ;ronda fata de conventiile
literare, dar si sociale a constuit o reactie a avangardistilor la epuizarea unor
formule estetice si la tensionarea lumii din cauza ,rimului *azboi #ondial si a
crizelor din perioada interbelica.
<egarea avangardista are caracter distructiv, producand o disolutie a
structurilor literare la nivel prozodic , pentru ca dispare orice organizare strofica la
nivel sintactic, fiindca discursul nu mai respecta relationarea gramaticala obisnuita,
si la nivel stilistic, din cauza ca accentul este pus pe imaginea artistica, refuzandu-
se figurile de stil si stergandu-se diferentele dintre limbaul figurat si nonfigurat.=
asemenea intelegere a literaturii a produs si amestecul genurilor. %n cazul
avangardei, spiritul negativ nu a dus la gasirea unui nou model literer, ci a oferit
mai mult o solutie e"istentiala.
Spiritul ludic
>ocul a reprezentat pentru avangardisti o solutie prin care au distrus tiparele
conventionale. 7e aici , teribilismele grafice, le"icale, imagistice. +urprind mai
ales asocierile considerate incompatibile, combinandu-se termenii tehnici cu
limbaul impudic si cu anumite clisee cazute in desuetudine. 5azardul, ca e"presie
a ocului, a luat locul ordinii logice a discursului devenit incoerent, marind puterea
de sugestie a te"tului literar. Artistul avangardist isi schimba mastile, bravand ,
refuzand ostentativ receptarea dulceaga a realitatii, propunandu-si sa socheze
cititorul , sa-i provoace o reactie refle"iva asupra lumii si a literaturii.
Valorizarea existentei
Avangardistii si-au afirmat increderea in e"istenta, opunand-o literaturii ,careia
nu i-au mai recunoscut valoarea. Aceasta conceptie a determinat schimbarea
statutului operei literare , a carei scop era sa surprinda viata , sa prezinte fidel
momentul , cultivand poezia ? reporta , poezia telegrafica , transcrierea starilor
halucinatorii si onirice etc. $a atare, opera nu mai trebuie sa aiba un caracter unitar
si finit , fiindca era necesar sa corespunda miscarii permanente a e"istentei.
Dadaismul
Denumirea micrii
=riginea numelui este neclar1. +unt p1reri care sus0in c1 vine din
afirma0ia Da, folosit1 foarte des @n discu0iile purtate de ini0iatorii mi/c1rii, de
origine rom2neasc1, Tristan Tzara (pseudonimul literar provine de la
cuvintul rom2nesc ara) /i #arcel %ancu. Alte p1reri sus0in c1 ini0iatorii
mi/c1rii dadaiste au creat acest cuv2nt prin @n0eparea cu un cu0it a unui
dic0ionar ;rancez :erman, /i deschiz2nd cartea acolo unde indicau
loviturile.
<umele mi/c1rii lor este ales prin hazard, dintr-un dic0ionar 8arousse.
-l apare dupa ce initiatorul mi/c1rii, Tristan Tzara introduce un creion in
#arele dic0ionar francez 8arousse /i acesta se opre/te @n dreptului cuv@ntului
onomatopeic dada.
7enumirea curentului dadaism provine din fran0uzescul dadisme
( dada A c1lu0 de lemn @n limbaul copiilor). 7adaismul ia nastere @n mod
oficial la B februarie &'&B.
Cn conformitate cu manifestul 7ada, mi/carea nu ar trebui s1 se
numeasc1 7adaism, av2nd oroare de cuvintele terminate @n ?ism, cu at2t mai
pu0in s1 fie considerat1 o mi/care artistic1.
Reprezentanii dadaismului
n literatur: Tristan Tzara, Richard Hlsenbeck, Hugo
Ball
n !ictur: "arcel #ancu, $rancis %icabia, %ablo %icasso,
"arcel Ducham!
Definiia i descrierea micrii
$urent cultural /i artistic nonconformist /i anarhic @ndreptat @mpotriva
rutinei @n via01, g2ndire /i art1, dezvoltat plenar @ntre &'&B /i &'() /i @nfiin0at
@n DErich la B februarie &'&B de poetul de origine rom2n1 Tristan Tzara,
c1ruia i s-au al1turat, la @nceput, scriitorii 5ugo 4all /i *ichard 5Elsenbec6
/i artistul plastic 5ans Arp, apoi pictori ca3 rom2nul #arcel %ancu, ;rancis
,icabia, #arcel 7uchamp(+.U.A.), #a" -rnst, Furt +chGitters (:ermania),
etc.
Asociind unor elemente ale futurismului italian, cubismului francez /i
e"presionismului german, un negativism declarat, dadaismul(cf. Tristan
Tzara, 8a premiHre aventure celeste de #. AntipIrine,&'&B /i seriei
manifestelor 7ada %-9%%) cultiv1 arbitrariul total, neprev1zutul, abolirea
formelor constituite, provoc2nd dezordinea /i stupoarea /i prin organizarea
unor spectacole de scandal @ndreptate @mpotriva artei, gustului estetic,
moralei tradi0ionale, programatic puse sub semnul @ntreb1rii.
%n manifestul acestei miscari, 7ada, se vorbeste despre o cautare a
unei e"treme limite a divor0ului dintre g2ndire /i e"presie, contrazice totul,
neag1 totul, ridic2nd nihilismul /i mistificarea la rangul de principii
supreme3 abolirea logice, dansul neputincio/ilor crea0iei3 dadaJ KLKabolirea
arheologiei3 dadaJ abolirea profe0iilor3 dadaJ abolirea viitorului3 dadaJ
credin01 indiscutabil1 @n fiecare zeu produs imediat al spontaneit10ii3
dada . KLK#arele secret este aici 3g2ndirea se face @n gur1LApriori, dada
pune @naintea ac0iunii /i @nainte de tot3 Cndoiala. 7ada se @ndoie/te de tot.
(T.Tzara).
Manifestri dadaiste n cultura romn
Cn *om2nia, dadaismul este vizibil, par0ial, @n unele produc0ii poetice sau a
unora din domeniul artelor plastice, publicate @n reviste de avangard1 a/a
cum ar fi3 unu, $ontimporanul, %ntegral, ,unct, MN 5.,. unde
al1turi de elemente suprarealiste se recunosc /i cele futuriste etc..
$aracteristica misc1rii rom2ne/ti de avangard1 literar1 este chiar
eclectismul. 7e aceea un dadaism @n stare pur1 este mai greu de descoperit.
Un dadaism mai marcat este vizibil @n te"tele lui +a/a ,an1.

Dadaismul i suprarealismul
7in martie &'&', o dat1 cu T. Tzara, mi/carea se mut1 la ,aris, unde se
@nt2lne/te cu scriitorii din grupul miscarii suprarealiste AndrO 4reton, 8ouis
Aragon, ,aul -luard, ,hillipe +oupault), cu A. >acPues 9achH etc.
#ul0i dadai/ti public1 @n revista lui ;rancis ,icabia )'& (@nfiin0at1 la
4arcelona @n &'&M, transplantat1 la <eG Qor6, DErich, apoi la ,aris) unde
apar nume ca3 8ouis Aragon, :uillaume Apollinaire, Albert-4irot, #arcel
7esnos, #a" >acob, #arie 8aurenciu, *enO #agritte, *ibemont-7essaignes,
-ri6 +atie, ,hillipe +oupault, Tristan Tzara, -dgar 9arese etc.
+e reiau spectacolele de scandal /i @n mai &'(& se regizeaz1 procesul
intentat lui #. 4arrRs acuzat de delict @mpotriva securit10ii spiritului. 7up1
ce @n &'(& ,icabia se separase de mi/care, @n &'(( se produce ruptura @ntre
dadaism /i grupul lui AndrO 4reton, din care se va dezvolta suprarealismul.
7adaismul supravie0uie/te @nc1 datorit1 aproape e"clusiv personalit10ii
lui Tzara /i ? ca o variant1 ? lettrismului lui %sidore %sou), abord2nd tendin0e
protestar-anarhice (ignirea sfintelor precepte curente /i epatarea
filistinismului din oroarea de academism ? :eorge $1linescu), f1c2nd din
arbitrar /i din hazard principii ale crea0iei(Tristan Tzara3 .8ua0i un urnal,
lua0i o pereche de foarfeci, alege0i un articol, t1ia0i-l, t1ia0i pe urm1 fiecare
cuv2nt, pune0i totul @ntr-un sac, mi/ca0i L .).
,rincipiile teoretice nu sunt aplicate, @ns1, cu toat1 stricte0ea. %at1 de
e"emplu c2teva versuri ale perseverentului dadaist >ean Arp(cunoscut mai
ales ca sculptor)3 8e pRre sSest penduK T la place de la penduleK 8a mRre est
muette. K 8a fille est muette.K 8e fils est muet KTou les trois suiventK le tic-tac
de pRre. 7incolo de nihilismul /i de enormit10iile sale ? care au anulat,
uneori, arta ? dadaismul a fost un protest, un elan spre absurd, pled2nd
pentru o libertate absolut1 promov2nd inven0ii plastice /i verbale adesea
seduc1toare care au l1rgit investiga0ia artistic1 /i a creat o atmosfer1 propice
pentru @ndr1zneal1 /i e"perien0e uluitoare.
&u!rarealism
ul
Suprarealismul este termenul care denume/te curentul artistic /i literar
de avangard1 care proclam1 o total1 libertate de e"presie, @ntemeiat de
AndrO 4reton (&U'B - &'BB) /i dezvoltat mai ales @n deceniile trei /i patru ale
secolului trecut (cu aspecte /i prelungiri ulterioare).
Suprarealismul n literatur
,rimul care a utilizat termenul @ntr-o accep0ie legat1 de crea0ia artistic1 a
fost :uillaume Apollinaire @n Les Mamelles de Tirsias, subintitulat1 .dram1
suprarealist1. (reprezentat1 @n &'&B).
Cnceputurile mi/c1rii se leag1 de grupul (nonconformist /i de evident
protest antiburghez) de la revista parizian1 Littrature (&'&') condus1 de
AndrO 4reton, 8ouis Aragon /i ,hillipe +oupault, care ? reclam2ndu-se de la
tutela artistic1 a lui Arthur *imbaud, 8autrOamont /i +tephane #allarmO ?
capteaz1 tot mai mult din @ndr1zneal1 spiritului @nnoitor /i agresiv al
dadaismului (mai ales dup1 ce @n &'&', acesta @/i mutase centrul de
manifestare de la DErich la ,aris). 7e altfel, at2t @n Littrature (unde 4reton
public1, @n colaborare cu ,hillipe +oupault, Cmpurile magnetice, primul
te"t specific suprarealist), c2t /i @n alte reviste, te"tele dadaiste alterneaz1 cu
cele ale noii orient1ri, ce avea s1 se numeasc1 apoi suprarealism. +unt dou1
mi/c1ri apropiate, av2nd scriitori comuni, dar alian0a nu va dura.
Cn &'(( se produce ruptura /i, dup1 doi ani de fr1m2nt1ri, c1ut1ri /i
tensiuni polemice, se constituie .grupul suprarealist. (AndrO 4reton, 8ouis
Aragon, ,hillipe +oupault, ,aul Vluard, 4ernard ,eret etc.). *elativ la
geneza suprarealismului, de/i unii cercet1tori autoriza0i (recent
#.+anouillet) consider1 c1 suprarealismul nu a fost altceva dec2t forma
francez1 a dadaismului, AndrO 4reton, dimpotriv1, a sus0inut totdeauna c1
este ine"act /i cronologic abuziv s1 se prezinte suprarealismul ca o mi/care
ie/it1 din 7adaism.
Cn &'(W AndrO 4reton, public1 primul s1u .#anifest al suprarealismului.
@n care, fi"2nd net anume repere ale mi/c1rii ? antitradi0ionalism, protest
antiacademic, e"plorarea subcon/tientului, deplin1 libertate de e"presie,
@nl1turarea activit10ii de premeditare a spiritului @n actul crea0iei artistice etc.
? o define/te astfel3 Automatism psihic prin care @/i propune s1 e"prime, fie
verbal, fie @n scris, fie @n orice alt chip, func0ionarea real1 a g2ndirii, @n
absen0a oric1rui control e"ercitat de ra0iune, @n afara oric1rei preocup1ri
estetice sau morale. +uprarealismul sus0ine c1 adev1rul /i arta se afl1 .@n
realitatea superioar1 a anumitor forme de asocia0ie. bazate pe atotputernicia
visului, pe .ocul dezinteresat al g2ndirii. eliberate de constr2ngeri.
#i/carea se e"tinde @n medii artistice diverse (cuprinz2nd arti/ti plastici,
cinea/ti etc.) /i @n mai toate 01rile -uropei, dar cunoa/te convulsii interioare
care duc la noi separ1ri din pricina vederilor social-politice.
Astfel se delimiteaz1 dou1 direc0ii3 cea anarhist1, .ortodo"1., de la
revista Rvolution surraliste a lui 4reton (care, @n manifestul .8egitim1
ap1rare. respinge ideea .oric1rui control, chiar mar"ist asupra e"perien0elor
vie0ii interioare.) /i cea .comunist1. reprezentat de revista Claire (director
>ean 4erbier) spre care vor gravita, p2n1 la urm1, maoritatea suprareali/tilor
cu e"cep0ia lui 4reton (care ader1, @n &'(M, la ,artidul $omunist ;rancez,
dar vrea s1 p1streze o total1 independen01 artistic1).
7isensiunile politice survin /i mai violent dup1 &'(', c2nd cazul 8eon
Trotz6I produce noi scind1ri @ntre suprareali/tii protestatari, a/a-zis
.stalini/ti. (8ouis Aragon, ,aul Vluard, ,ablo ,icasso,,. <aville, :eorge
+adoul etc.) /i cei trotz6I/ti, sus0inu0i de 4reton, sau cei reprezent2nd un
crez e"clusiv artistic (*oger 7esnos, :. *ibemont-7essaignes, Antonin
Artaud, *oger 9itrac etc.).
Cn &'(', la data de &N decembrie, 4reton public1 Al doilea manifest al
suprarealismului, @n care @ncerca s1 stabileasc1 inciden0a dialectic1 @ntre vis
/i ac0iunea social1, @ntre activitatea poetic1, psihanaliz1 /i actul revolu0ionar,
iar @n &')) se rupe total de comunism consider2ndu-se reprezentantul
autentic al suprarealismului .pur.(la care vor adera, @ntre al0ii, *enO $har,
8uis 4uXuel, +alvador 7ali). Cn &')U, 4reton pleac1 @n #e"ic, unde
fundeaz1 @mpreun1 cu 8eon Trotz6I .;edera0ia interna0ional1 a artei
independente. /i, al1turi de acesta /i de 7iego *iviera, public1 al treilea
.#anifest. al suprarealismului ( @n realitate redactat de Trotz6I). Cn timpul
celui de-al doilea r1zboi mondial /i al ocupa0iei ;ran0ei, 4reton este @n +UA
(va fi /i acuzat de dezertare de c1tre suprareali/tii din patrie, care particip1
activ la *ezisten01).
4reton se @ntoarce @n ;ran0a @n &'WB, @ncerc2nd s1 re@nvie un nou grup
suprarealist, dar f1r1 rezultate notabile. +e poate aprecia c1 o dat1 cu al
doilea r1zboi mondial suprarealismul, chiar dac1 a supravie0uit @n unele
forme /i aspecte epigonice, nu a mai constituit o mi/care cum fusese @n
perioada interbelic1. -"perien0a suprarealismului ? din care 4reton a f1cut o
adev1rat1 cruciad1 pentru .recuperarea total1 a for0ei noastre psihice. ?
dep1/ea literatura /i urm1rea, @n fond o modificare a sentimentului vie0ii,
prin negarea distinc0iei dintre e"istent, virtual, poten0ial /i nee"istent /i
printr-o abandonare total1 fa01 de .automatismul psihic pur., singurul
capabil s1 determine acest punct al spiritului @n care via0a /i moartea, realul
/i imaginarul, comunicabilul /i necomunicabilul, @naltul /i ad2ncul,
@nceteaz1 de a mai fi sim0ite @n chip contradictoriu.
Cn condi0iile unei violente (p2n1 la scandal) polemici
anticonven0ionaliste, dorindu-se realizarea climatului libert10ii absolute, se
caut1 faptul psihic nud /i elementar(@n lumea subcon/tientului, a
e"perien0elor onirice, a mecanismelor suflete/ti ira0ionale transmise direct,
f1r1 interven0ia cenzurii logice), consider2ndu-se ca fiind unica modalitate
revelatoare a veritabilei noastre esen0e /i poten0ialit10i. ,roclamata revolu0ie
supranaturalist1 pentru .eliberarea eului. era, adesea, un anarhism
destructiv, ce a evoluat spre o frond1 @ndreptat1 @mpotriva structurilor logice
a c1ror alterare /i abolire devine programatic1 /i este urm1rit1 at2t prin
e"altarea psihanalizei(cultivarea lumii tulburi a comple"elor, a proiec0iilor
onirice, a halucina0iilor), c2t /i pe alte c1i, de la hipnoz1 /i delir p2n1 la
drogare /i patologie declarat1 (demen01, paranoia etc.). +uprarealismul a
l1sat vizibile amprente /i @n alte literaturi din perioada interbelic1.
Un aspect specific l-a luat @n +pania (unde imagismul debordant este o
tendin01 constant1 a spiritului spaniol, @nclinat spre o deformare a datelor
reale, @mpinse adesea @n planul metamorfozelor onirice). Cn poezie a fost
prezent, cu accente diferite, @n e"perien0a scriitorilor .genera0iei din (M., ca
/i al0i poe0i (>uan 8arrea, *afael Alberti, chiar :arcia 8orca, 9icente
Alei"andre, 7amaso Alonso, #anuel Altolaguirre, -milio ,rados, ,ablo
+alinas).
Cn %talia, unde nu a cunoscut o prea mare dezvoltare - cu toat1 str1duin0a
lui $urzio #alaparte /i a revistei Prospective de a-l aclimatiza /i propaga) -
suprarealismul e vizibil, par0ial m1car, @n opera lui #assimo 4ontempelli, @n
poezia lui Antonio ,alazzeschi, Alfonso :atto, +alvatore Yuasimodo /.a.
8a fel @n Anglia, unde cel mai de seam1 reprezentant este 7avid
:ascoIne /i grupul lui din urul revistei New Verse. ;orme /i nuan01ri
particulare a luat @n +UA unde /i-a prelungit ecourile, sporadic, /i dup1 al
doilea r1zboi mondial.
,e l2ng1 inevitabilele e"cese anarhiste, suprarealismul .a e"altat o
literatur1?poezie.(:. ,icon), o fluiditate liric1, o libertate asociativ1, o
dinamizare a metaforei, un gest al aventurii spirituale, care au l1rgit /i au
ad2ncit sensibilitatea poetic1 a contemporaneit10ii.
Suprarealismul n Romnia
Cn *om2nia, suprarealismul a fost teoretizat /i practicat de revistele Alge /i
urmuz. +uprarealismul urm1rea prin programul s1u p1trunderea artei @n
planul incon/tientului, al visului, al delirului @n care spa0iile umane scap1 de
controlul con/tiin0ei. Generaia a doua a suprarealitilor romni 7.Trost
/i :herasim 8uca scriu /i public1 diverse manifeste, astfel @nc2t curentul,
care-/i consumase in anii treizeci vigoarea la ,aris, @n &'WM @/i mut1 capitala
la 4ucure/ti. $el mai de seam1 poet suprearealist rom2n r1m2ne totu/i :ellu
<aum, supranumit ultimul mare poet suprarealist european.
Citate
"uprarealismul este credina !n realitatea superioar" a unor #orme
de asociere pn" atunci dispreuite$ !n omnipotena visului$ !n %ocul
de&interesat al gndirii'" ()ndr *reton$ +,-./
"Ce ar #i putut s"0mi plac" dac" nu enigmele1" (2iorgio De C3irico$
+,+-/
"Nu eu sunt 4u#onul$ ci societatea monstruos de cinic" 5i naiv de
incon5tient" care pretinde c" este serioas" numai pentru a05i ascunde mai
4ine ne4unia' 6u$ !n sc3im4 0 nu sunt ne4un'" (alvador Dal7/
"8n ta4lou ar tre4ui s" #ie #ertil' Din el ar tre4ui s" se nasc" lumea'
Nu are importan" dac" vedem !n el #lori$ oameni sau cai pentru a descoperi
aceast" lume$ adic" ceva viu'" (9oan Mir:$ +,;,/
"Vreau s" picte& numai ta4louri care evoc" mister cu acela5i #armec
5i preci&ie speci#ice vieii spirituale'" (Ren Magritte/
$uturismul
!uturismul este o mi/care a modernismului artistic italian, celebr2nd
noua er1 a tehnologiei moderne. %ni0iatorul mi/c1rii este poetul ;illipo
Tomasso #arinetti care, @n &'Z' public1 #anifestul futurist. *evolta
futurist1 @mpotriva tuturor trad0iilor culturale merge m2n1 @n m2n1 cu
glorificarea .frumuse0ii vitezei., cultul ma/inilor /i al societ10ii
contemporane. #etropolele europene, care se dezvolt1 @ntr-un ritm alert la
@nceputul secolului al !!-lea, puls2nd de vuietul asurzitor al traficului rutier
@n care primele automobile @/i croiesc drum prin mul0imea de pietoni,
bicicli/ti /i tr1suri, e"presie a dorin0ei de mobilitate a omului - iat1 cadrul @n
care a luat na/tere futurismul (din limba italian13 il #uturo A viitorul).
Cn manifestul s1u, #arinetti @ndeamn1 la respingerea artei tradi0ionale /i
la lichidarea muzeelor /i bibliotecilor, glorific2nd curaul, revolta /i r1zboiul,
pream1re/te viteza, c2nt1 .mul0imile e"citate de munc1., precum /i
realiz1rile tehnice ale erei industriale. 7e/i manifestul este publicat la ,aris -
cel mai important centru al avangardei timpului - el este destinat cu
prec1dere mediilor intelectuale italiene. Cn acelal/i timp, pe zidurile ora/ului
#ilano apar afi/e cu l10imea de trei metri /i @n1l0imea de un metru, din care
sare @n ochi cuv2ntul .;UTU*%+#=., scris cu ro/u aprins. Cntre anii &'Z'-
&'&B, apar peste cincizeci de manifeste care se refer1 la sfere at2t de variate
precum politic1, dans, muzic1, film, sculptur1, pictur1 sau chiar buc1t1rie. Cn
anul &'((, 4enito #ussolini instituie dictatura fascist1. Cn ciuda
angaamentului na0ionalist al lui #arinetti /i al c2torva tineri reprezentan0i ai
mi/c1rii, noul regim @i atac1 pe futuri/ti, acuz2ndu-i de depravarea
tineretului.#arinetti a vizitat *om2nia la invita0ia avangardei literare
rom2ne/ti, care vedea @n el pe unul din patriarhii s1i, declar2nd-se
impresionat de incendiul provocat de e"plozia unei sonde de la #oreni.
Al0i reprezentan0i ai futurismului @n literatur1 au fost Ardengo +offici (@n
acela/i timp /i pictor), ;ortunato 7epero /i :ian ,ietro 8uciani. Cn &'&),
:iovanni ,apini se situeaz1 pe pozi0ii futuriste @n revista "Lacer4a", de
e"emplu cu articolul "Caldo 4agno di sangue" (.4aie cald1 de s2nge.), apoi,
v1z2nd ororile r1zboiului, se retrage.
%n pictur1, futurismul este reprezentat de c1tre Umberto 4occioni, :ino
+everini, :iacomo 4alla, $arlo $arrT /i 8uigi *ussolo, care public1 pe U
martie &'&Z .#anifestul picturii futuriste., mai t2rziu (&'&N), .#anifestul
construirii futuriste a universului..



:ino +everini - Tren 4lindat !n aciune, &'&N Umberto 4occioni - Dinamismul
unui ciclist, &'&).
;uturismul devine, a/adar, o mi/care interdisciplinar1 care intervine @n
toate sferele crea0iei artistice. ,ictura celor cinci arti/ti italieni futuri/ti este
adaptat1 timpului @n care tr1iesc, constituindu-se @n avangard1 artistic1,
corespunz2nd avangardei tehnologice.
7ac1 unui observator neini0iat mecanismele, motoarele sau bicicletele i
se par lipsite de poezie, pentru futurismul italian, dinamismul, for0a,
geometria ma/inilor, viteza devin teme fundamentale. $rea0ia futuri/tilor
datoreaz1 mult divizionismului ("Pointilismului") /i cubismului, /i a
influen0at, direct sau indirect, curentele artistice ale secolului al !!-lea,
@ncep2nd de la .cubofuturism. @n *usia (&'&Z), p2n1 la reprezentan0ii artei
.chinetice. @n anii /aizeci.
#uzee3 ,eggI :uggenheim ;oundation, 9ene0iaJ ,inacoteca di 4rera,
#ilanoJ $olec0ia :.#attioli, #ilanoJ #usOe <ational d[Art #oderne, ,arisJ
9on der 5eIdt #useum, \uppertalJ <ational :allerI of $anada, =ttaGaJ
#useum of #odern Art, <eG Qor6J Allbright Fno" Art :allerI, 4uffalo.
8ucr1ri reprezentative @n pictur13 Umberto 4occioni "Dinamismul unui
ciclist", (&'&))J :ino +everini "Dansul ursului la Moulin Rouge" (&'&)) sau
"Tren 4lindat !n aciune" (&'&N)J :iacomo 4alla "Lamp" cu arc" (&'&Z-
&'&&)J $arlo $arrT "<e5irea de la teatru" (&'&Z-&'&&)J 8uigi *ussolo
"Dinamismul automo4ilului" (&'&(-&'&)).
"oderni
smul
"odernismul este o mi'care cultural, artistic 'i ideatic
care include artele vizuale, arhitectura, muzica 'i literatura
!rogresiv care s(a conturat n circa trei decenii nainte de
anii )*)+ ( )*),, c-nd arti'tii s(au revoltat m!otriva
tradi.iilor academice 'i istorice im!use 'i considerate
standard ale secolelor anterioare, nce!-nd cu cele ale
secolului al /#0(lea 'i culmin-nd cu rigiditatea 'i 1osi2icarea1
academismului secolului al )*(lea3
"odernismul a 2ost initiat la noi in )*)* de 4ugen
5ovinescu, a carui doctrina !orneste de la ideea ca e6ista
1un s!irit al veacului1 care im!une !rocesul de sincronizare a
literaturii romane cu literatura euro!eana, cunoscut si ca
!rinci!iul sincronismului3 #deea de la care !orneste 4ugen
5ovinescu este aceea ca civilizatiile mai !utin dezvoltate
sunt in2luentate de cele avansate, mai intai !rin imitatia
civilizatiei su!erioare, 1Teoria imitatiei1 emisa de 2rancezul
7abriel Tarde, iar du!a im!lantare, !rin stimularea crearii
unui 2ond literar !ro!riu3 De aceea, teoria 2ormelor 2ara 2ond
sustinuta de Titu "aiorescu este acce!tata si de 5ovinescu,
dar acesta considera ca 2ormele !ot sa(si creeze uneori
2ondul
8nii istorici ai artei m!art secolul al //(lea n !erioada
modern 'i cea !ostmodern, !e c-nd al.ii le vd ca dou
!erioade ale aceleia'i ere artistice3 %rezentul articol !rezint
mi'carea care a nce!ut la 2inele secolului al /#/(lea !entru
arta du! anii )*9+, vede.i articolul des!re !ostmodernism3
elurile modernismului
"oderni'tii au crezut c !rin re2uzarea tradi.iei ar 2i !utut
desco!eri noi 'i radicale 2eluri de a crea 1un alt2el de art13
Arnold &choenberg a crezut n ignorarea armoniei tonale,
tradi.ionale : sistemul ierarhic de organizare a muzicii care a
ghidat acest domeniu !entru mai bine de dou secole 'i
;umtate : ntruc-t a desco!erit un mod nou de a organiza
sunetul, bazat !e gru!area notelor n r-nduri de c-te
dous!rezece3 Aceast tehnic a rezultat n creerea muzicii
seriale a !erioadei de du! !rimul rzboi mondial3
Arti'tii abstrac.i, ins!ira.i de mi'carea im!resionist 'i de
lucrrile lui %aul <=zanne 'i 4dvard "unch, au !ornit
conce!tual de la !resu!unerea c at-t culoarea c-t 'i 2orma
( nu re!rezentarea lumii naturale ( sunt elementele esen.iale
ale artei vizuale3 Ast2el, >assil? @andinsk?, %iet "ondrian 'i
@azimir "alevich au ncercat s rede2ineasc arta ca 'i
aran;amentul culorii !ure3 Dezvoltarea 2otogra2iei a a2ectat
!uternic acest as!ect al modernismului, 2iindc nu mai era
nevoie de 2unc.ia !ur descri!tiv ale niciuneia din artele
vizuale3 Ace'ti arti'ti moderni'ti au crezut cu trie c !rin
re2uzarea re!rezentrilor reale 'i materiale, arta va trece de
2aza materialist 'i va intra ntr(una s!iritual3
Expresioni
smul
-"presionismul este reac0ia fireasc1 a unui grup de pictori germani la
academism /i conven0ii estetice rigide, dar /i la autoritarismul celui de-al
doilea *eich. *evolta arti/tilor a proclamat libertatea creatoare absolut1 /i
primatul e"presiei asupra formei. *ezultatul este o art1 spectaculoas1 din
punct de vedere cromatic /i o estetic1 revolu0ionar1.
$urentul a!are in 7ermania, intre anii )*))()*AB
denumirea lui !rovine din 2rancezul e6!ressionisme si
germanul 46!ressionismus3 &e deosebeste in mod
2undamental de naturalism si im!resionism3 &!iritul creator
nu mai ramane !asiv, nu mai este su!us obiectului, ci se
re2lecta in e6terior, 0enind sa dea e6!resie intregului3
46!resionismul se mani2esta cu intregul sau cortegiu de
2enomene, !rin trairile halucinatorii, re!rezentarile 2antaste,
de2ormate ale lumii, constiinta 2inala, a!ocali!tica, generate
de !riza societatii tim!ului3 46!resionismul e un glas de
dis!erare al omului im!otriva unei civilizatii aca!aratoare,
demonice, su2ocanta !rin mecanicitatea ei, !rin li!sa de
ada!tare la coordonatele 2iintei umane, ramasa la un nivel
in2erior de evolutie3 A!ro!iat de e6!resionism este si
constructivismul, legat de !ictura dinamica, !romotor 2iind
0ladimir Tatline 3
Cn !o2ida !rogramelor 'i !eriodicilor sale, e6!resionismul
nu a 2ost niciodat o 'coal n adevratul sens al cuv-ntului3
Re!rezentat de arti'ti 2oarte di2eri.i, e6!resionismul se
im!une mai mult ca un stil, dec-t ca o mi'care artistic3
Acest stil va de!'i de alt2el re!ede grani.ele !icturii: va
cu!rinde n s2era sa 'i scul!tura, !oezia 'i muzica, cu
com!ozitori ca Arnold &chDnberg 'i Alban Berg3 Revolta
e6!resionist !ro!une o 2ormul nou, dar !streaz temele
tradi.ionale, rareori abord-nd revendicri !olitice sau
sociale3 4ste o revolu.ie !ur estetic, caracterizat de culori
.i!toare, contrastante, de linii 2r-nte 'i curbe, de un ritm
discontinuu3
46!resionismul devine, nce!-nd din )*EE, .inta atacurilor
naziste3 Cn anul )*E9 se organizeaz e6!ozi.ia 1Arta
degenerat1: e6!resioni'tii sunt !rezenta.i aici ca du'mani ai
regimului 'i rasei germane3 F!erele lor sunt con2iscate 'i
e6cluse din muzee3 Din 2ericire, n ciuda distrugerilor 'i a
rzboiului, s(a reu'it recu!erarea multor tablouri, chiar dac
unele au 2ost deteriorate3 4le au 2ost redate !atrimoniului
universal 'i iubitorilor de art, ca o dovad c violen.a nu
!oate nvinge niciodat 2rumosul3
Cn a2ara 7ermaniei, cei mai cunoscu.i !ictori e6!resioni'ti
sunt norvegianul 4dvard "unch, cu celebrul su tablou
iptul, elve.ianul <uno Amiet, olandezii 5ambertus Gi;l 'i
@ees van Dongen, 2inlandezul Akseli 7allen(@allela !recum 'i
cehul Bohumil @ubista3
$ronda in
literatura romana

!ronda reprezinta o atitudine de negare a unor
conceptii,idei,atitudini normale. ;ronda in intelesul ei strict literar este o
miscare indreptata impotriva conventiilor si a modelelor
clasice,traditionale ale literatura. +-a manifestat in peritada interbelica
prin refuzul modelelor anterioare
(futurism,constructivism,dada]sm,suprarealism,simbolism).
;ronda s-a manifestat atat in proza cat si in poezie,teatru.
"roza
,roza a fost mai putin reprezentata ca atitudine de fronda.
Aparitia in &'(Z a romanului %on marcheaza deplina izbanda a acestei
specii ($iocoii vechi si noi. , . *omanul $omanestilor ., . <eamul
+oimarestilor.).
$reatiile lui $amil ,etrescu, $alinescu au drept cadru de desfasurare a
actiunii orasul modern. +e dezvolta problematica intelectualului ilustrata de
romanele lui $amil ,etrescu.
%n studiul .$reatie si analiza. :.%braileanu constata e"istenta a doua tipuri
de romane.
&). Unul care prezinta personae prin comportamentul lor, roman de creatie.
(). Unul interesat de viata interioara, roman de analiza.
*omancierii in perioada interbelica e"perimenteaza tehnici multiple ale
romantismului.
*omanul interbelic cunoaste si alte orientari3
- 8irica (%.Teodoreanu)
- -stetizata si simbolica (#.$aragiale)
- #emorialistica ($.+tere)
- ;antastica (#ircea -liade)
$el mai reprezentativ autor a fost Urmuz cu scrierile %smail si
Turnavitu si ,alnia si +tamate.,ersonaele lui Urmuz sunt construite
ironic,actioneaza mecanic,sunt golite de spirit. Umorul negru creat de
Urmuz a fost urmat de un comic al absurdului,in dramaturgia lui -ugen
%onescu.
8rmuz
Urmuz, pseudonimul literar al lui 7emetru
7emetrescu-4uz1u, s-a n1scut la &M martie
&UU) @n $urtea de Arge/. 9isa o carier1 de
compozitor, citea literatur1 /tiin0ifico-
fantastic1, descrieri de c1l1torii. ;ace studii de
drept /i, dup1 luarea licen0ei, func0ioneaz1 ca
udec1tor @n ude0ele Arge/, Tulcea /i la
T2rgovi/te. 7up1 campania din 4ulgaria
(&'&)), la care particip1, este numit grefier la
Cnalta $urte de $asa0ie.Cncepe s1 scrie,
aparent f1r1 con/tiin0a c1 produce literatur1,
numai pentru a-/i distra fra0ii /i surorile,
parodiind cu ni/te false automatisme
academismul prozei curente.
Te"tele lui @i atrag aten0ia lui Tudor Arghezi, care @i g1se/te pseudonimul /i
@i public1, @n &'((, @n dou1 numere consecutive din Cugetul romnesc,
,2lnia /i +tamate, .antiproz1. intitulat1 ironic .roman @n patru p1r0i., @n care
face o serie calambururi de esen01 sofistic1 prin duplicitatea de sens a
cuvintelor3 oamenii coboar1 nu pe sc1ri, ci din maimu01J o mas1 f1r1
picioare bazat1 pe calcule /i probabilit10iJ pere0ii sunt, conform obiceiului
oriental, sulemeni0i @n fiecare diminea01, alteori m1sura0i cu compasul,
pentru a nu sc1dea la @nt2mplare.
Absurditatea cea mai izbutit1 este %smail /i Turnavitu, premerg1toare
teatrului lui -ugen %onescu3 ....%smail este compus din ochi, favori0i /i
rochie... +e plimb1 @nso0it de un viezure de care se afl1 str2ns legat cu odgon
de vapor /i pe care @n timpul nop0ii @l m1n2nc1 crud /i viu, dup1 ce mai @nt2i
i-a rupt urechile /i a stors pe el pu0in1 l1m2ie....
Alte scurte scrieri sunt3 cunoscuta .fabul1. Cronicarii, )lga&= > 2rummer,
Plecarea !n str"in"tate, Cotadi 5i Dragomir.
Cn anul urm1tor, &'(), se sinucide la () noiembrie, @n 4ucure/ti, f1r1 s1 lase
vreo e"plica0ie asupra funestului s1u gest. 9oia s1 moar1 @n chip original, .
f1r1 nici o cauz1..
+crierile lui - pu0ine la num1r - cunosc o glorie postum1, care nu a @ncetat s1
se consolideze. -le au avut o nea/teptat1 @nr2urire asupra literaturii
rom2ne/ti de avangard1 /i au contribuit la l1rgirea con/tiin0ei estetice. +a/a
,an1 @i tip1re/te @n &')Z o edi0ie a scrierilor, iar :eo 4ogza scoate o revist1
8rmu&. -ugen %onescu va e"plora mai t2rziu filonul literaturii absurdului,
consider2ndu-l pe Urmuz unul din precursorii .tragediei limbaului.. #ai
aproape poate de spiritul dadaist - de/i nu pare s1 fi avut cuno/tin01 de
e"isten0a curentului Dada - prin gustul primedios pentru hazardul creator de
personae mecanomorfe, insidios monstruoase, dec2t de suprarealismul
adversar principial al lucidit10ii, Urmuz a @ntreprins o critic1 @n esen01
grotesc1, unic1 @n felul ei, a literaturii, c1reia nu-i l1sa nici o speran01 de
supravie0uire. 7e aceea, @n ciuda aparen0ei hilare, de bufonerie a scrierilor
sale, i se opune, @ntr-o tensiune abia mascat1, un fond tragic, dizolvant.
Poezia
,rimul razboi mondial a constituit un moment de cotitura. ,erioada
interbelica se caracterizeaza printr-o varietate de curente si tendinte care
marcheaza ilirismul.
Tendintele se grupeaza in doua mari categori.
- #=7-*<%+#U83 +ustinut de -.8ovinescu.
- T*A7%T%=<A8%+#U83 $are a fost dezvoltat in .:anditorul..
,oezia capata o totala libertate de inspiratie cuprinzand domenii interzise.
=pera lui Arghezi valorifica estetic aspectele impure. +e cultiva 9-*+U8
8%4-* dar si cel clasic cuaccente de incantatie.*eprezentanti in
poezie3Tristan Tzara,ion vinea,:elu <aum,%larie 9oronca.Alaturi de acestia
elemente de fronda mai intalnim si in creatiile lui Arghezi,%on 4arbu,$amil
,etrescu,4laga.
#lemente sacre n poezia inter$elic
,erioada interbelic1, dintre cele dou1 r1zboaie mondiale, este perioada
unei noi sensibilit10i poetice, a unei noi con/tiin0e de sine a poeziei care avea
s1 se @nscrie @n mi/carea de idei european1% @n circuitul ei valoric, de crea0ie.
-ra o evolu0ie dialectic1, obiectiv1.
Al1turi de alte reviste care, prin reprezentan0i, militau pentru o direc0ie
realist1, democratic1 @n literatur1, teoretiz2nd ideea specificului ei na0ional,
revista :2ndirea, dincolo de limitele ei ideologice, a avut meritul de a fi
grupat @n urul ei pe unii dintre cei mai mari scriitori ai no/tri. $ritica
vorbe/te despre tradi0ionali/ti de tendin01 religioas1, despre un
tradi0ionalism decorativ, patetic, elegiac, despre iconari, ortodo"i/ti
etc.
$el mai intens tradi0ionalism l-a reprezentat @ns1 g2ndirismul,
mi/care literar1 dezvoltat1 @n urul revistei :2ndirea. Av2ndu-l ca doctrinar
pe <ichifor $rainic, g2ndirismul s-a @nc1rcat, @n timp, de conota0ii negative,
@n afara esteticului. $rainic repro/eaz1 sem1n1torismului preocuparea sa
unilateral1, ad1ug2ndu-i dimensiunea eleva0iei spirituale prin racordarea
tradi0ionalismului la ortodo"ism. A/adar, tradi0ionalismul este poezia
solidarit10ii cu p1m2ntul, cu /esurile natale, cu str1bunii /i cu miturile
na0ionale. <ichifor $rainic @mbin1, @ntr-o manier1 specific1, bucolicul cu
evanghelicul, adic1 sacralitatea plaiului str1bun cu sfin0enia /i gravitatea
sufletului rom2nesc. -l nu e at2t poetul peisaelor e"terioare sau l1untrice,
c2t e poetul solidarit10ii cu ele.
A/adar ideea ortodo"iei confer1 tradi0ionalismului preconizat de
$rainic o not1 aparte, prin care se deosebe/te de sem1n1torism. Treptat, linia
ortodo"ist1 a poeziei sale o va pune @n umbr1 pe cea tradi0ional1. #otivele
lirice cre/tin-ortodo"e aung dominante, Tot @n linia tradi0ionalismului
g2ndirist, 9asile 9oiculescu scrie o poezie puternic influen0at1 de spiritul
religios, de/i ortodo"ismul este la el doar un element conven0ional, nu
unul de structur1. +emnele tradi0ionalismului s1u se puteau l1muri @nc1 din
volumul de debut c@nd poetul evoca via0a satului, casa p1rinteasc1, peisaul
0inutului natal @ntr-o manier1 sem1natorist1.
+imbolurile religioase, tot mai frecvente @n poezia sa devin repezent1ri
iconografice, c1p1t2nd sensuri morale, general-umane, eliberate de orice
umbr1 de misticism. Cngerii din poemele sale sunt metafore ale unor idei
abstracte sau se @ndeletnicesc cu lucruri care au un caracter foarte profan,
particip2nd la muncile c2mpului, de e"emplu.
+e realizeaz1 astfel un transfer @ntre sacru /i profan, universul se
diafanizeaz1, dar totul 0ine de un program, care este nu numai al s1u, ci al
@ntregii grup1ri pe care o reprezint1.
Cnceputurile poetice ale lui 9asile 9oiculescu sunt mistuite de setea de
cunoa/tere, manifestat1 @n c1utarea $rea0iunii, @n dorin0a de obiectivare a ei.
#edita0ia religioas1 se a/az1 mereu al1turi de cea filozofic1J #odalitatea
artistic1 principal1 este @mbinarea motivelor cre/tine cu c2ntecele lume/ti.
-sen0a cre/tinismului vine din @ntrep1trunderea dureroas1 @ntre stihiile
lumii /i senzualitatea gras1, umil1 a p1m2ntului. Acest poet religios, hr1nit
din substan0a evangheliilor c1rora le d1 form1 de alegorie sau de parabol1, se
@ntoarce mereu c1tre sufletul str1mo/esc, re@nviind cumin0enia p1m2ntului
/i frumuse0ea p2rguit1 de soarele de peste veac al credin0ei cre/tine.
,oezia lui devine cuminec1tur1 pentru sufletul ce caut1 dincolo de
aparen0ele @n/el1toare ale vie0ii.
Arhaicul c1tre care tinde constant poezia sa @l face s1 @ndr1geasc1 tot
ce a fost creat de m2na lui 7umnezeu /i p1strat astfel. %maginile @ngerilor,
prezente @n toat1 lirica poetului nu pledeaz1 pentru @ncadrarea sa @n sfera
ortodo"ismului, dar ortodo"ismul lui 9. 9oiculescu este anterior aceluia al
:2ndirii ? (:. $1linescu). Cn poezia sa apar @ngeri profani, redu/i la simple
elemente de decor. -i sunt dematerializa0i p2n1 la abstractizare, uneori
r1m2n2nd simple nume. Cn general, poezia de inspira0ie a lui 9oiculescu
acuz1 cerebralitatea /i medita0iile.
,ropensiunea c1tre o figura0ie biblic1, component1 esen0ial1 a
tradi0ionalismului voiculescian se manifest1 plenar @n poemul Cn gr1dina
:hetsimani.. *1d1cinile poemului se afl1 @n universul copil1riei, unde
religia era pravil1, enciclopedie a vie0ii practice. $artea oamenilor de la 0ar1
era 4iblia. %nspira0ia religioas1 @/i fi"eaz1 limitele @n scena biblic1 a ultimei
nop0i pe care ;iul 7omnului o petrece @mpreun1 cu apostolii. Tabloul narativ
se estompeaz1 sub c1utarea @nfrigurat1 a simbolului. $u o @nver/unare de
c1tut1tor de comori, de rob @n f1urirea poeziei, poetul arunc1 @n oc toate
armele stilistice pentru evitarea c1r1rilor b1tute. Tema r1m2ne @n ultim1
instan01 cea a con/tiin0ei umane3 posibilitatea p1catului respins chiar /i @n
ideea de posibilitate. %isus @ncarneaz1 pe de o parte neputin0a omeneasc1 de
a-/i dep1/i limitele @n mi/care spre @nalt, sacrificiul dureros, sf2nt, @n fa0a
cerului @nchis /i pe se alta ispita @nfr2nt1, dobor2rea p1catului prin moarte.
Tendin0a general1 este cea de hiperbolizare, pentru ca astfel s1 se
sublinieze /i mai mult efortul de a ocoli ispita. $1tre final, poemul ofer1
un contact cu natura, dar un contact @n primul r2nd vizual. ,erceput1 cu
autorul privirii, natura emo0ioneaz1 produc1nd voluptate estetic1 /i
curiozitate intelectual1 vie.
#eritul de necontestat al crea0iei voiculesciene este acela de a face s1
tr1ie/ti concomitent @n spa0iul arhaic al lumii biblice, s1 tr1ie/ti concomitent
@ntr-un atunci /i @ntr-un acum care p1strez1 sensul purit10ii cre/tine.
Tristan Tzara
%n &'&(, pe c@nd era inc1 @n liceu, public1 *evista
.+imbolul. @mpreun1 cu #arcel %ancu /i %on 9inea, cu
binecuv@ntarea lui Ale"andru #acedons6i /i autorul lui
%osif %ser. %n aceast1 perioada semneaz1 cu pseudonimul
+. +amIro, pe care @l va schimba mai t@rziu in Tristan
*uia /i @n final Tristan Tzara. %n realitate numele de
.Tristan. nu e ales pentru rezonan0a particular1 pe care o
are numele @n rom2n1 sau ca omagiu c1tre opera lui
\agner - o referin01 important1 pentru simboli/tii care l-
au influen0at puternic pe t@n1rul poet, ci, dup1 cum
spunea $olomba 9oronca (so ia lui %larie 9oronca i sora lui $laude +ernet)
datorit1 faptului c1 e"prima starea de spirit a t2n1rului poet .trist @n ar1.
(sursa3 5einrich +tiehler @n .Tristan Tzara zGischen ,eripherie und
Dentrum.).
#i/carea dadaist1 @/i are originea @n ora/ul elve0ian DErich @n timpul
,rimului *1zboi #ondial. Tzara aunge acolo @n toamna lui &'&N /i cur@nd
se al1tur1 unui grup de tineri intelectuali care pun la cale .happening-urile.
de la $abaret 9oltaire. Astfel s-a n1scut celebra mi/care 7ada, care nu e o
inven0ie e"clusiv1 a lui Tzara, dar .nu ar fi devenit niciodat1 ceea ce a
devenit f1r1 eforturile de popularizare /i diploma0ia lui. (parafraz1 dup1 *.
5uelsenbec6).
%n &'&' se mut1 la ,aris @ntr-o @ncercare de a lansa 7ada pe o scen1 cu
adev1rat universal1. #ul0i critici consider1 totu/i c1 perioada cu adev1rat
inovativ1 a mi/c1rii @nceteaz1 odat1 cu acest .transfer.. ;iind la ,aris s-a
angaat @n activit10i tumultuoase cu AndrO 4reton, ,hilippe +oupault /i 8ouis
Aragon pentru a /oca publicul /i a dezintegra structurile limbii.
$ele mai cunoscute te"te dadaiste ale lui Tzara s@nt3 La Premi?re )venture
cleste de Monsieur )ntip=rine (&'&BJ Prima aventur" cereasc" a domnului
)ntip=rine) /i Vingt0cin@ po?mes (&'&UJ Dou"&eci 5i cinci de poeme),
respectiv manifestele mi/c1rii3 ept mani#estes Dada (&'(WJ Aapte mani#este
Dada).
Cn a doua parte a anului &'(', s1tul de nihilism /i distrugere, intr1 @n
activit10ile mai constructive ale +uprarealismului. ^i-a consumat mult timp
pentru reconcilierea +uprarealismului cu #ar"ismul /i a intrat @n *ezisten0a
;rancez1 @n timpul celui de-Al 7oilea *1zboi #ondial /i @n ,artidul
$omunist ;rancez @n &'WM, c2nd a devenit cet10ean francez. 9a demisiona
din partid @n &'NB, ca protest @mpotriva suprim1rii revoltelor din Ungaria de
c1tre Uniunea +ovietic1.
Aventurile lui politice @l vor apropia de fiin0ele umane /i gradat se va
transforma @ntr-un poet liric. ,oemele lui &ristan &zara reveleaz1 durerile
sufletului prins @ntre revolt1 /i uimirea datorat1 tragediilor zilnice ale
condi0iei umane.
8ucr1rile sale de maturitate @ncep cu LBComme approDimati# (&')&J Emul
aproDimativ) /i continu1 cu Parler seul (&'NZJ Vor4ind singur) /i La Face
intrieure (&'N)J Faa interioar"). Cn acestea, cuvintele aleatoare ale lui
7ada sunt @nlocuite cu un dificil, dar umanizat limba. A murit la ,aris /i a
fost @nhumat acolo @n $imetiRre de #ontparnasse.

Tudor Arghezi
&udor 'rg(ezi (n. (& mai &UUZ,
4ucure/ti - d. &W iulie &'BM) a fost un
scriitor rom2n cunoscut pentru contribu0ia
sa la dezvoltarea liricii rom2ne/ti sub
influen0a baudelairianismului. =pera sa
poetic1, de o originalitate e"emplar1,
reprezint1 o alt1 v2rst1 marcant1 a
literaturii rom2ne. A scris, @ntre altele,
teatru, proz1 (notabile fiind romanele
Cimitirul *una Vestire /i Ec3ii Maicii
Domnului), pamflete, precum /i literatur1
pentru copii. A fost printre autorii cei mai
contesta0i din @ntreaga literatur1 rom2n1.
<umele s1u adev1rat este )on N*
&(eodorescu, iar pseudonimul s1u,
Arghezi, provine, e"plic1 @nsusi scriitorul,
din )rgesis - vechiul nume al Arge/ului. =vid +. $rohm1lniceanu propunea
@n studiul consacrat operei poetului din <storia literaturii romne !ntre cele
dou" r"&4oaie mondiale o alt1 e"plica0ie, pseudonimul ar proveni din unirea
numelor a doi celebri eretici, Arie /i :eza. Arghezi este unul dintre autorii
canonici din literatura rom2n1.
A @nceput s1 fie un admirator al simbolismului /i a altor curente
apar0in1toare polemiz2nd @n articolele vremii cu :eorge ,anu de la 9unimeaB
asupra atitudinii critice a celui din urm1 privind 8iteratura modernist1.

7up1 izbucnirea primului r1zboi mondial, Arghezi a scris articole
@mpotriva taberei politice conduse de partidul na0ional liberal /i de grupul de
sus0in1tori ai lui Ta6e %onescu, care doreau ca *om2nia s1 intre @n r1zboi
al1turi de puterile Antantei a fost un sus0in1tor al unirii 4asarabiei 9echiul
*egat /i detesta alian0a implicit1 cu *usia %mperial1.
Cn timpul realiz1rii *om2niei #ari mai e"act @n perioada &'&U - &'&' e
@nchis doi ani, @mpreuna cu && ziari/ti /i scriitori (@ntre care /i %oan +lavici),
la penitenciarul 91c1re/ti, acuzat de tr1dare, pentru c1 colaborase cu
autorit10ile germane de ocupa0ie. %n &'(M apare cu mare @nt2rziere prima
sa carte de poezii .$uvinte potrivite., iar un an mai t2rziu tot sub direc0ia sa,
apare ziarul .4ilete de papagal.. Cn anul &'(M @i apare volumul de versuri -
cu titlu semnificativ - $uvinte potrivite. 7up1 aceast1 dat1, Tudor
Arghezi va publica mai multe volume de versuri, romane, nenum1rate
articole. 9a impune @n literatura rom2n1 ca specie literar1 tableta.

Cn &'(' public1 prima sa carte de proza, .%coane de lemn.. Cn &')& va
publica placheta de versuri .;lori de mucigai. legat1, ca /i .,oarta neagr1.,
de anii de deten0ie. Tot acum, pentru copii, public1 volumul @n proza .$artea
cu uc1rii., inaugur2nd o direc0ie secundar1 @n crea0ia scriitorului, ce va
continua, mai apoi, cu poemele /tiute de /colari3 .$2ntec de adormit
#itzura., .4uruieni., .#1r0i/oare., .,risaca., .Ddrean01. s.a. #anualele
/colare cuprind multe crea0ii ale sale destinate copiilor din toata lumea. Cn
&')W public1 romanul .=chii #aicii 7omnului. , tema principal1 fiind
dragostea materna /i devotamentul filial. $ontinu1 s1 scrie poeme /i @n &')N
public1 volumul .9ersuri de sear1..

Cn &')B apare .$imitirul 4una-9estire., roman, dar care poart1 subtitlul
.poem.. Cn &'W( vede lumina tiparului romanul .8ina., de fapt un lung
poem @n proz1. Cn &'W), sub genericul .4ilete de papagal. public1 @ndeosebi
pamflete ustur1toare, pentru care e cercetat de poli0ie.
,entru activitatea sa remarcabila @n literatura prime/te prima oar1 @n &')B,
la egalitate cu :eorge 4acovia /i a doua oar1 @n anul &'WB, ,remiul <a0ional
de poezie. Cn anul &'NN este ales membru al Academiei *om2ne, e distins cu
numeroase titluri /i premii, @n anul &'BN prime/te ,remiul %nterna0ional
+o(ann Gottfried von ,erder ,este s1rb1torit cu prileul zilelor de na/tere
la UZ /i, respectiv, UN de ani ca poet na0ional.
Dramaturgia
&). "-#.)M)N'-)3 8ovinescu considera dramaturgia ca fiind arida
si lipsita de interes , iar :. $alinescu nu-i acorda un capitol aparte in
monumentala lui .%storie a literaturii romane de la origini pana in prezent.
din &'W&.
%ntre &'(Z si &'WZ functionau cateva teatre de stat cum ar fi3 teatrele
nationale din 4ucuresti, %asi, $lu si $raiova. 7espre aceste teatre scriitori de
talent ca Tudor Arghezi, 8ucian 4laga, $amil ,etrescu, 8.*ebreanu au scris
remarcabile pagini critice.
(). &#M# S) &#ND)N&# 3 Teatrul s-a orientat spre satira
politica ..9.%.,opa in .Ta6e, %an6e si $adar.(&'))) dar lumea lui nu prezinta
vietati politice. = buna comedie de moravuri este3 .:aitele.(&')&) de
Al.Firitescu ce picteaza in culori stridente o lume in descompunere.
:h.$iprian a ramas in literatura romama prin doua piese.
- =mul cu martoaga (&'(M)
- $apul de ratoi (&'WZ)
)). C/NC.01))3 Teatrul romanesc in perioada interbelica nu poate fi
ignorat in istoria literaturii romanesti. $ontributiile lui 8.4laga si $.,etrescu
sunt foarte importante.
$omedia se desprinde de tipul classic,cultivandu-se o comedie tragic,lirica.
Unul din reprezentantii comediei este %.8.$aragiale.
#3 53
<aragiale
)on .uca Caragiale (n. & februarie _&` &UN(,
5aimanale, ude0ul ,rahova, ast1zi %. 8. $aragiale,
ude0ul 72mbovi0a, d. ' iunie &'&(, 4erlin) a fost un
dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor,
director de teatru, comentator politic /i ziarist
rom2n, de origine greac1._(` -ste considerat a fi cel
mai mare dramaturg rom2n /i unul dintre cei mai
importan0i scriitori rom2ni. A fost ales membru al
Academiei *om2ne post-mortem.
7e la debutul s1u @n dramaturgie (&UM') /i p2n1 @n &U'(, $aragiale s-
a bucurat de spriinul >unimii, de/i @n @ntregul proces de afirmare a
scriitorului, >unimea @nsasi a fost, p2n1 prin &UUW - &UUN, 0inta atacurilor
concentrate ale adversarilor ei. +e poate afirma c1 destule dintre adversit10ile
@ndreptate @mpotriva lui $aragiale se datoreaz1 /i calit10ii sale de unimist /i
de redactor la conservator-unimistul ziar Timpul (&UMU - &UU&). ,rima pies1
a dramaturgului, E noapte #urtunoas", bine primit1 de >unimea /i publicat1
@n $onvorbiri literare (&UM'), unde vor ap1rea de altfel toate piesele sale, a
beneficiat, la premier1, de atacuri deloc negliabile. 7up1 trei ani de
colaborare, $aragiale s-a retras @n iulie &UU& de la Timpul, dar $omitetul
Teatrului <a0ional de la %a/i, prezidat de %acob <egruzzi, @l nume/te director
de scen1, post pe care dramaturgul l-a refuzat. A participat frecvent la
/edin0ele >unimii, iar la @nt2lnirea din martie &UUW, @n prezen0a lui
Alecsandri, /i-a m1rturisit preferin0a pentru poeziile lui -minescu. 8a B
octombrie a citit la aniversarea >unimii, la %a/i, E scrisoare pierdut"
reprezentat1, la &) noiembrie @n prezen0a reginei, cu un mare succes. Cn &UUU
Titu #aiorescu l-a numit director al Teatrului <a0ional din 4ucure/ti /i i-a
prefa0at volumul de Teatru (&U''), cu studiul intitulat Comediile d0lui <'L'
Caragiale. Cn &U'(, la ' mai $aragiale a prezentat @nsa la Ateneu o
conferin01 cu titlul 2a5te 5i g5te literare, @mpotriva >unimii, determin2nd,
@mpreuna cu articolul Dou" note, ruptura cu Titu #aiorescu /i @ncetarea
colabor1rii la $onvorbiri literare. 8a &U noiembrie &U'N, ,etre ,. <egulescu
i-a scris lui +imion #ehedin0i c1 a ob0inut de la Titu #aiorescu s1 se cear1
colaborarea lui $aragiale la $onvorbiri literare, f1r1 reluarea @nsa a rela0iilor
personale @ntre critic /i autorul articolului Dou" note. 7e-abia la &N februarie
&'ZU $aragiale /i-a reluat leg1turile cu Titu #aiorescu, trimi02ndu-i acestuia
o felicitare cu prileul anivers1rii sale.
=pera lui %on 8uca $aragiale cuprinde teatru (opt comedii /i o
dram1), nuvele /i povestiri, momente /i schi0e, publicistic1, parodii, poezii.
$aragiale nu este numai @ntemeietorul teatrului comic din *om2nia, ci /i
unul dintre principalii fondatori ai teatrului na0ional. =perele sale, @n special
comediile sunt e"emple e"celente ale realismului critic rom2nesc.
<u!rins:
1. Avangardismul
2. Dadaismul
3. Suprarealismul
. !uturismul
". #odernismul
$. %&presionismul
93 !ronda in literatura romana2
'proza( )rmuz

'poezie( *ristan *zara+*udor Arg,ezi

'dramaturgie( -. .. /aragiale
Bibliogra2ie:
a Avangarda literaturii romane antologie de #arin #incu,ed.#inerva
4ucuresti )*HE
a >urnalul national,&Z oct (ZZN editie de selestie bb%ntre poezie si inchisoare
a 8imba si literature romana-5adrian +oare,:heorghe +oare,ed. $arminis,
,itesti
a Avangardismul poetic romanesc de %on ,op, -.,.8,4ucuresti &'B'
a $urs de ,oezie de :eorge $alinescu,in vol. bS,rincipii de esteticaSS, -.,.8
&'BU
8a acest proiect au lucrat elevii3
I Aurica Alina <ristina
I 7rigoras <ristiana
I "ocanu Bianca Andreea
%ericleanu #oana Rodica
I 4nache &imona Dorina
I Dochia Andreea