SEXUALITATEA-

un subiect damnat dar...vital

Nu ma bucura ca trebuie sa scriu aceasta carte.
Nici nu as face-o daca subiectul nu ar avea o
insemnatate atat de uriasa. Daca de inteleerea lui
corecta nu ar de!inde atat de mult ...A"U#-ul.
$oate va veti intreba dece altii nu au facut-o sau
!recis aveti o !arere des!re...fiti siuri ca e falsa. $e
lana a!arenta de incomod% subiectul este de o
vastitate inimainabila% aducand atinere absolut
oricarui ti! de !erce!tie% manifestare% traire. $ractic nu
e&ista un ceva care sa nu reflecte se&ualitatea in modul
in care noi ne facem e&!erimentul numit viata.
'ara sa resesc !ot afirma ca% du!a actul
subconstient al res!iratiei% se&ualitatea urmea(a% ca
im!ortanta. Doar ca ea nu poate fi susutinuta decat
de nivelul Constient de inteligenta.
Din !acate% in !resu!usa constienta% lucrurile stau
tocmai !e dos) este e&act subiectul !e care ne straduim
sa-l limitam si sa-l im!inem la !eriferia e&!erientei.
Desiur in ciclul cau(a*efect% consecintele nu au cum sa
nu a!ara. Iar ele a!ar e&act unde nu te aste!ti si in nici
un ca( nu ai capacitatea sa vezi ce a generat
efectele.
Trecand !este amanuntul ca intreaa "reatie se
ba(ea(a !e dinamica electric*manetic si ca evident nici
noi nu aveam cum sa facem e&ce!tie% si !este detaliul
Leii "ores!ondentei din +,balion% care s!une ca asa
cum e sus e si -os% ca si cea a $olaritatii% tot din
+,balion% !utem observa totusi ca% oricat ne-am stradui%
nu vom asi in intreaa creatie decat enerie si ceva
informatie. #ateria si materialul sunt ilu(ii !erce!tuale%
la fel si obiectivul si realitatea.
.eti s!une ca atunci nu avem subiect de discutie.
/a avem si iata dece. Desi in mod clar ne aflam intr-o
lume virtuala% ca si ea sa !oata e&ista% este uvernata
de niste reuli% lei si leisoare. Daca si numai daca
ele sunt in armonie toate una cu alta% atunci -ocul in
acest !lan vibrational !oate sa se desfasoare
armonios.
Desiur o inteleere adevarata a intreului -oc o
!oti obtine numai sarind in nivelul urmator al e&!erientei%
de unde !oti avea o imaine de ansamblu a !u((le-lui.
Dar...ne straduim ca intuitiv si !rintre cuvinte sa
inteleem com!le&itatea.
$e monitorul calculatorului se desfasoara o
infinitate de lumi0 cu toate astea ele nu e&ista decat ca
enerie si informatie. Dar% ca sa functione(e% o infinitate
de !roramele actionea(a in bac1round% si ele tot
informatie si enerie. Un alt nivel al ilu(iei% nu2 Armonia
insa daca este de!reciata% totul se bloc3ea(a% incetinind
sau c3iar o!rind derularea -ocului.
S!uneam ca toata creatia se ba(ea(a !e
DINA#I"A electric*manetic. "u alte cuvinte este vorba
de o INTE4A"TIUNE% care im!lica o miscare. Deci% o
relatie dinamica. Asa este "reatia si asa si noi% in cadrul
ei. Desiur% la orice nivel ne-am uita Leea e aceeasi%
cu alte cuvinte si in universul celulelor noastre dar si al
oranelor% totul este !olari(at. ATENTIE5 "red ca se
cam confunda !olari(area cu !erce!tia duala.
$olaritatile sunt com!lemantare iar dualitatea este o
!roiectie se!aratoare a mintii noastre% care face !osibila
!erce!tia 6D. Un manet este !olari(at% nu !oate fi
!erce!ut dual% decat daca vo!sim doi maneti in culori
diferite. Atunci vom !utea sa-i !erce!em in...alb si
neru.
Acum% toate acestea au fost cunoscute
dintotdeauna% doar ca nu de tot omul. "ei care au
detinut intreaa cunoastere a mecanismului com!le&
numit om au si cautat sa !rofite de aceasta cunoastere%
in folosul lor !ro!riu% dar tot la nivel de constiinta
limitata. Urmareau desiur tot avanta-e ilu(orii%
s!ecifice -ocului 6D.
"unoscand loica conform careia% diminuand
cantitatea de enerie a unui sistem 7in ca(ul nostru
omul- il faci slab% manevrabil% docil% au !ornit o
cam!anie dintre cele mai coerente im!otriva cunoasterii
si corectei !erce!tii a se&ualitatii. #a-oritatea de acum
cunoasteti cum functionea(a si ce efecte are un
intreru!ator cu variator de tensiune. Il aveti multi la
lustrele din !lafon. E suficient sa iei din enerie si becul
va lumina din ce in ce mai slab. Asa si omul.
Daca te straduiesti sa obtii cunoastere des!re acest
subiect din ori(ontala $lanului% vei constata cat de
!utina informatie iti sta la dis!o(itie% cat de incoerenta
este si nu se !oate sa nu te intrebi cum a fost !osibil ca
mii de ani de istorie scrisa sa !roduca atat de !utin% intr-
un domeniu unde macar instinctul si tot starneste
curio(itatea desco!eririlor.
Asa stand lucrurile% sinura solutie este racordarea
la Intelienta Universala si re-coborarea informatiei de
acolo. Desiur am s!us re deoarece sunt convins ca a
fost de multe ori coborata% dar tot de atatea ori distrusa.
Sunt convins ca sunt multi si in !re(ent care au facut-o%
dar cert este ca nu au facut-o si !ublica. S-au multumit
!robabil sa o foloseasca in !ro!ria lor evolutie.
Dece s!un evolutie2 $entru ca nu exista Cale mai
scurta si mai energica de a ajunge sa devii racordat
permanent la Mintea Universala decat o corecta
sexualitate. "antitatea de enerie !e care acest
!roces ti-o !oate asiura este atat de mare% incat
!ractic doar de intentia ta depinde cat de vital vrei sa
fii. Iar vitalitatea structurilor im!licate% atat cor!ul fi(ic
cat si cor!ul +a sau eteric% face ca racordarea la Sinele
su!erior sa se faca o!tim. $rin aceasta devenim mult
mai re!ede canal eneretic si nu un biet re(ervor de
enerie limitat% cum ne-au dorit altii.
Atentie ca% !rin altii% desi initial erau doar o mana
de entitati% acum se cam intele toti cei cu care
relatione(i si care te vor docil. "a individ sau
ca...turma. 8!uteti citi) !o!or% credinta% etnie% culoare%
se&9
"a individ% sunt si mai multi) !arintii mai la ince!ut%
a!oi cei ce va educa institutionali(at% du!a care draii
vostrii !arteneri% sefii si in final...co!iii vostri. Toti au ca
!reocu!are% !e eta!e% sa va restrictione(e intr-un fel sau
altul...eneretica fiintei. Desiur aici se o!erea(a in
reistrul !resiunilor !si3oloice% oricare arument fiind
bun. Se ince!e cu rusinile% a!oi cu fidelitatile%
indiferent cat de !utina atentie oferi*!rimesti% si la final
co!iii a-un iar sa iti s!una de...rusini5 Draut( cerc% nu2
De fa!t !si3oloicul nu ar trebui sa aibe im!uturi in
se&ualitate. Din !acate are si inca foarte multe si foarte
DE':4#ANTE. Stim ca lumea este asa cum noi o
!erce!em si ca !erce!tia nu are nimic obiectiv. "u toate
astea se&ualitatea noastra e conditionata !ana la refu(
de imi !lace*nu-mi !lace% de bun*rau% de frumos*urat% iar
sirul nu se termina niciodata.
"unosc foarte multe victime ale filtrelor
!si3oloice a!licate de ele insele% filtre de care nimeni si
nimic nu a mai !utut trece% cu efecte dramatice asu!ra
e&ercitiului de viata res!ectiv. $entru ca daca li!sa
de vitalitate devine foarte !ronuntata% ritmul de
imbatranire celulara creste !roresiv si atrae in final
de(eneri(area cronica a unor orane*tesuturi% in !rima
instant(a cele aferente mecanismelor se&ualitatii. Asta
afectea(a in final starea de sanatate a cor!ului fi(ic si
duce de cele mai multe ori la formare de c3isturi%
fibroame% noduli% veetatie de tot felul% im!otent(a%
!rostata% osteo!oro(a% !ar1inson si multe alte as!ecte
ce !ot fi cu!rinse in consecinte ale li!sei de armonie in
!erce!tia si e&ercitiul de viata.
"unosc alarmant de multe cu!luri% unii c3iar !e un
drum constient% care NU AU A""E$TAT SA
INTELEA;A cu adevarat se&ualitatea si rolul ei 4EAL.
$retentiile de iubiri si fidelitati !arteneriale intre
!arteneri aflati fie in !uncte diferite de constient(a sau
e&!erienta% evolutie% fie la distanta fi(ica unii de altii de
sute sau mii de 1ilometri% sunt ceva devenit u(ual% fara
ca vreunul sa fi !rice!ut ca...practic se ucid unul pe
altul. : ura e&!rimata cinstit si tot ar fi de !referat unei
asemenea !retentii de iubire. Net-ul acum eme de
astfel de iubiri inc3i!uite% menite doar sa distrua viata.
Iar daca a face draoste !e net de-a este o moda%
trebuie sa fiti absolut constienti ca de asemenea
eneri(ari !rofita in !rimul rand cor!ul eteric +a% si de
acolo se transfera ceva si catre fi(ic. Dar nu suficient%
deoarece toti suntem din ce in ce mai solicitati din !unct
de vedere eneretic de evolutia in 6D% enerofaa.
Daca intromisiunile !si3oloicului in e&ercitarea
mecanismelor vitale ale se&ualitatii sunt atat de dese si
de ne!ermis de mari si distruatoare% in sc3imb
aut!uturile se&ualitatii resit intelese sau *si !racticate
asu!ra !si3icului sunt de-a dre!tul catastrofale. $ractic
e&trem de !utini sunt cei care si-au acordat accesul la
un e&ercitiu se&ual armonios% coerent si deci in acord cu
nevoile eneretice ale ve3iculului fi(ic. Se considera
de multe ori ca se&ul este o alternativa la alte moduri de
!etrecere a tim!ului liber% un moft% o fante(ie% o
de!endenta...
Evolutia% din orice !unct de vedere% a celor
beneficiind de o se&ualitate slaba sau resit inteleasa%
este vi(ibil de!reciata. Indiferent ca !rivim la !restatia
din mediul familial% social sau !rofesional sau c3iar
s!iritual8termen cu care eu NU SUNT DE A":4D% dar
u(itat9. E&ista o cores!ondenta a!roa!e directa intre
oricare din aceste !ers!ective si viata se&uala a
individualitatii la care !rivesti. "u atat mai accentuate la
cei aflati !e o cale constienta de evolutie.
Daca totusi a!are ca intr-o (ona e&celea(a% atunci
in mod cert a facut-o !e seama armoniei si enereticii
celulelor co!ului sau% storcandu-le in mod e&cesiv de
vitalitatea ramasa. Si evident !rocesul acesta nu !oate fi
dus !rea mult tim!% fara a se risca intrarea in reistrul
bolilor.
A te ilu(iona a!oi ca cu bani cum!eri orice este
evident o mare !acaleala a mintii% s!ecialista in astfel de
lumite. Armonia NU SE $:ATE :/TINE decat in
maniera in care Legea o vede si ca atare Intreul se
!rote-ea(a% distruand di(armonia mintii tale% la nevoie
scotandu-te din cor! daca c3iar nu ai vrut sa intelei
Lectia.
Nu este intentia mea de a -udeca aici -ocul din 6D al
nimanui% dar e suficient sa !riviti si veti intelee de ce
lideri din diferite domenii% uneori cam !rematur%
!arasesc !lanul e&!erientei. A!arent% oameni buni. Din
mare neatentie noi li!im cu usurinta aceasta etic3eta%
fara sa vedem atent cata di(armonie a !rodus acea
entitate in viata sa si in a celorlalti.
$ot sa adau aici nedumerirea !e care ma-oritatea
desc3i(atorilor de drumuri mi-au tot !rodus-o% !entru ca
ma aste!tam sa a!ara lucrari serioase des!re
se&ualitate din mai multe directii. "u e&ce!tia de-acum
clasicului in viata #anta1 "3ia% nu cunosc un alt autor
care sa se fi manifestat s!re desc3iderea se&ualitatii%
desi subconstientul colectiv A"U# este !reatit sa
!rimeasca% <==> acest ti! de informatii. De altfel este si
motivul !entru care eu o fac.
Desiur ma !lec inaintea marelui :s3o% care a
!reatit subconstientul colectiv !entru a !utea a-une la
acest !unct. 'ara munca lui de !ionierat in domeniu%
asta(i mult mai trista ar fi fost lumea.
Desiur informatia in nivelul de intelienta
Subconstient "olectiv este influentata in s!ecial de
trairile din A"U# ale fiecarei entitati constiente% si e
firesc ca ele sa se re!ercute(e asu!ra tuturor% mai
devreme sau mai tar(iu. Dar consider ca% s!re
deosebire de e&!erimentul cu cea de-a <=< maimuta%
omul are si ca!acitatea de a se informa !e ori(ontala%
deoarece altfel intelectul si !resu!usele conostiinte%
conditionarile% se vor o!une la infinit intuitiei.
Tot ce am scris !ana acum se vrea a fi doar
introducere la subiect. De(voltarea lui va !resu!une atat
descrierea tuturor cone&iunilor in care se&ualitatea are
urmari% cat si suestii catre o mai libera% creativa
manifestare si e&!lorare a acestei SIN;U4E /A?E
4EALE% in constituirea oricarui !arteneriat intre barbat si
femeie.
In scrierea acestei carti !rimul rol il are Intelienta
Universala% care se manifesta !rin mine ca si canal%
neobstructionata de vreo limitare data eventual de
inustimi ale e&!erientei mele in !lan% asa ceva eu
necunoscand% in aceasta incarnare cel !utin. La
ince!utul vietii am beneficiat de o indeluna si atenta%
iubitoare instruire in se&ualitatea tantrica% ceea ce a
facut firesc sa nu cunosc obtu(itati si limite de e&!lorare
creativa a vietii se&uale.
Desiur dificultatea de a face o lucrare !e aceasta
tema re(ulta in !rimul rand din fa!tul ca iarasi suntem
obliati sa folosim cuvinte !entru a indica catre trairi si
stari. Este si motivul !entru care !onderea va fi !e ceea
ce ne limitea(a% res!ectiv barierele mintii si
conditionarilor ei. Daca de astea vom reusi sa sca!am%
a!oi vom fii creativi si vom stii intuitiv din ce in ce mai
multe.
Arumentul ma-or in abordarea corecta a
se&ualitatii este ca ea se !oate constitui intr-un act
re!arator determinant% a!t sa fie temelie solida unei
evolutii reale a "onstientei. Asta in !rimul rand datorita
a!ortului de enerie si vibratie inalta care se dobandesc
!rintr-un se& de calitate si constient% in care !lacerea
este doar bonusul oferit de "reatie% si in nici un caz
scop.
Daca facem o !aralela cu cele mai inalte frecvente
la care !oti a-une in stari meditative deosebit de inalte%
se&ualitatea corect !racticata ridica de minim trei ori
acea limita. Desiur e vorba de meditatia ta si de
se&ualitatea ta. "u cat creativitatea si bucuria
e&!erimentului se&ual e mai mare% cu atat mai mari vor fi
si beneficiile in frecventa si enerie. In sens invers% cu
cat !re(enta mintii si a controlului ei este mai mare% cu
atat beneficiile vor tinde catre (ero% c3iar valorile
neative devenind !osibile. De altfel eu consider ca
meditatia si se&ul sunt doar doua forme a!arent diferite%
dar care in esenta sunt acelasi lucru. Ambele sunt no
mind% ambele ofera transcendenta% ambele induc vibratii
foarte inalte si ambele semnifica E.:LUTIE
INTE4I:A4A. Unica diferenta este de
randament*unitate de tim! si a!arent de instrumentar.
"red ca ar trebui sa ince! cu asa numitele rusini. Si
incerc sa va atentione( de modul absolut anormal in
care distribuim aceasta etic3eta fara continut !e cele
mai comune as!ecte de viata) desi la toti indivi(ii actele
fi(ioloice sunt comune% ne bucura sa le li!im aceasta
limitare% desi sunt de cea mai !rofunda banalitate. $oate
ca aici conditionarile din cea mai fraeda !runcie se
manifesta% dar oare nu e de datoria noastra sa nu le
caram in s!ate o vesnicie2 :are va trebui sa ne rusinam
si !entru res!iratie% fiind tot un act fi(ioloic2 De-a de
rusinosi care nu !ot manca in !re(enta cuiva am luat
cunostiintacunostiint(a si am va(ut si din cei ce nu-si
folosesc !ro!ria baie% cu orice risc% cata vreme in
a!artament este un musafir.
4usinea% ca arument in ratarea e&!erientei
se&uale insa este o crima. Ea nu arareori isi are i(vorul
din blanda atentionare a mamei cu o atinere usoara de
avertisment asu!ra !runcului de cateva luni% care se
-oca cu !ro!ria lui dotare% din !ura curio(itate.
Tot din mediul familial de ince!ut de viata se mai
obtin*cum!ara rusini a!ro!os de !olutiile nocturne% de
masturbarile !recoce sau mai tar(ii% de atitudinile si
atmosfera dintre !arinti si lista !oate continua. A!oi vin
conditionarile sociale% conventiile de toate ti!urile%
credintele reliioase. Toate au ca arument rusinea de
a fi !aria% de a fi inafara turmei% c3i!urile marinali(at.
#erand !ana la frumosul obicei de a dansa
cearsaful miresei in noa!tea nuntii% ca semn al castitatii
abia atunci !ierdute...
"ata amara suferinta se obtine de cele mai multe
ori cu astfel de valori5 Nu este suficient ca !artenerii se
cunosc insuficient% ca nu e&ista la indemana mi-loace
credibile mintii de a investia "U ADE.A4AT daca cei
ce urmea(a sa alcatuiasca o asa (isa famile% c3iar au ce
sa isi aduca unul altuia s!re crestere.
De foarte multe ori% cand se a-une la tre(ire% cei
care s-au straduit sa mentina cu orice sacrificiu o astfel
de uniune% de cele mai multe ori scrasnit si a!arent
res!ectand interesele co!iilor sau convenientele
sociale% afla ca ceea ce ei au incercat sa faca era
oricum a!roa!e im!osibil de dus% ei fiind la nivele foarte
diferite de acumulare a lectiilor% din vieti anterioare.
Nu este de discutat daca au invatat ceva din
e&!erienta avuta% nu acesta e subiectul !e care aici il
trate(% doar ca din !unct de vedere al enereticii fiintei
umane intru!ate% in mod siur nu s-a castiat nimic. Nu
s-a castiat vibratie si vitalitate si nici bucurie% in mod
cert.
Dar rusinile sunt !re(ente cand doi !arteneri se
a!ro!ie in !at% nu numai din (ona subconstientului ci si
din acei bieti @> constienta. Si asta deoarece intervine
com!aratia% sau susce!tibilitatile leate de
eventualitatea ca vei fi com!arat. Si cum mereu ti s-a tot
s!us ca nu esti suficient de bun in orice% te temi ca si
aici% si de asta data...
De acest en de rusini se !oate sca!a foarte usor
daca c3iar !rivesti in A"U#) esti sinurul*sinura
!artener*a !osibil*a% nefiind decat voi doi. "e va
fi...maine% vei vedea cand !resu!usul maine
devine...A"U#555 Deci...lasa mintea la o !arte% nu are ce
cauta5
Se mai !resu!une ca ai !utea fi rusinat de o
eventual slaba*inadecvata...dotare. $rofund resit din
mai multe !uncte de vedere. In !rimul rand fiind femeie%
!resu!un ca nu stii foarte bine cum sunt alte femei. "am
la fel si daca esti barbat.
In !lus as vrea sa va e&!lic !utin si cum
functionea(a asa (isul libido. .a e&!lic din relatia
mama care ala!tea(a*tanct(anc de cateva luni. "and
co!ilul simte in stomac o nevoie% ince!e sa se aite in
somn. Indiferent unde este mama si cu ce se ocu!a% in
c3iar acea cli!a sanii ince! sa !icure.
"u alte cuvinte sanii sunt la o entitate% dar comanda
lactatiei este la o alta. Intre cele doua% mecansimele
sunt subtile. E&act la fel este si cu libidoul. Tin minte din
e&!erient(a !ro!rie o situatie cand am intreru!t un se&
la mi(ul no!tii !entru a conduce !e cineva la ara. Am
convenit ca vom continua la intoarcerea mea% c3iar daca
ea va dormi intre tim!.
A-uns la cativa 1ilometri de !atul in care !artenera
mea "AIA4 D:4#EA% in masina fiind% am constatat o
e&citatie fara nici un fel de temei. Asemenea e!isoade
am mai trait si cu alte oca(ii si !artenere. "onclu(ia la
care va invit ATENTIA% este ca desi dotarea se afla la
noi% comanda nu ne a!artine. "a atare !restatia
ambilor !arteneri este un re(ultat firesc care se naste
din modul in care 'IE"A4E isi doreste relatia% nu este
vina unuia sau altuia % cel mult a fa!tului ca nu cunosc
mecanismele reale% din s!atele a!arentelor.
De aceea este si inutil sa incerci sa obtii ratiile
cuiva% va(and ca nu esti dorit*a% !entru ca la finalul
e&!erientei vei avea ca beneficiu doar ilu(ia ca nu ai
fost bun*a de nimic. $e care o vei si indosaria in
e&!erienta ta ca adevar% care te va face si mai timorat
in viitoarele tale e&!eriente. In !lus% stiind cum
functionea(a cu adevarat se&ualitatea% am temeiuri clare
de a ma indoi ca un viol !oate fi mereu...ceea ce el
!are. #ai deraba cred ca !ot fi cautate in
subconstientul victimelor resorturi ascunse% care fac
!osibila acea !resu!usa aresiune. Si va ro sa nu mi-o
luati in nume de rau% cu atat mai mult cu cat cunosc
fa!tul ca aresiunile se&uale sunt mult mai dese decat
se stie.
A escamota insa ADE.A4UL% indiferent care ar fi
motivatiile si cat de de bun simt !ar% nu mi se !are ca
ne va duce decat...de unde incercam sa !lecam% in
visele mintii sau...inconstienta. Nu asa ceva mi-am
!ro!us aici.
"a sa sinteti(e( des!re rusini% indiferent !e care ati
incerca sa o invocati% ea nu !oate e&ista decat...daca nu
traiti A"U#-ul% cu alte cuvinte daca lasati mintea sa faca
ceea ce stie ea mai bine% sa arunce momentul viu de
draul unor trecuturi sau !retinse viitor-uri.
: alta cale siura de a-ti distrue se&ualitatea este
credinta ca tu !oti redistribui% in ba(a ilu(iei liberului
arbitru% !rioritatile vietii tale si res!ectiv ale !artenerului.
$entru ca% daca de obicei !oti sa iti eviti menirea%
lunind drumul catre a ti-o face% !rin ducerea atentiei si
eneriei in alte directii% !entru ca a!oi viata sa te
readuca incet si !rin suferinta tot catre ce ai venit sa
fii*faci% cu se&ualitatea lucrurile nu stau la fel.
Ea nu !oate fi trecuta !e !lan secund asa cum nici
res!iratia sau bataile inimii nu !ot. $are doar ca !oate fi
evitata% ca !oate fi inselata% ca se !ot asi substitute de
tot felul. Si asta deoarece% s!re deosebire de !rimele%
incredintate de catre "reator subconstientului% aceasta a
fost incredintata !resu!usului "onstient. Dar toate astea
se datorea(a doar neatentiei si*sau necunoasterii si
neinteleerii ADE.A4ULUI.
Sa stiti ca si mie mama mi-a facut scandal cand% la
<B ani% m-a !rins cu o cada !lina de !o(e 8eram de-a
fotoraf amator9 nu tocmai ortodo&e% dar am inteles ca
de !e la acea varsta e randul co!iilor sa isi educe
!arintii...Si am ramas fidel acelei conclu(ii.
"e vreau sa s!un este ca !entru .IATA TA este
ca(ul sa te lu!ti si ca AI D4E$TUL sa fii si sa te
manifesti e&act in acord cu cerintele reale ale vietii tale
si nu conform unor !areri im!use mereu dinafara. Nu
se !resu!une ca trebuie sa fie nea!arat comod% dar va
asiur ca merita.
#ulti considerati ca cu!lul in care va aflati e mai
im!ortant% in ba(a nu stiu caror ratiuni ale mintii% decat
viata voastra se&uala. Desiur veti culee efectele
acestei aberatii% !rin starea voastra de de!reciere a
vitalitatii% mereu mai !ronuntata si a!oi !rin a!aritia !e
cor! fi(ic a consecintelor. Du!a care veti face cadou
!artenerului e&act ceea ce% de comun acord inconstient
ati construit) niste victime% care vor avea de inri-it
3andica!uri.
Doar daca acesta e sco!ul vietii imainat de
mintea voastra% staruiti in relatii fara sanse la o viata
se&uala corecta% vitala% creativa% libera de dome si
!re-udecati de orice fel. :ricum nu veti face decat sa
mariti radul de suferinta si tristete de !e aceasta
frumoasa !laneta atat de inaduitoare cu be(meticii
carora le-a im!rumutat materiale !entru un cor! fi(ic.
Si a!oi% ceea ce credeti ca a meritat sacrificiul
vostru% de-a este sacrificat% fie el co!ilul de-a imbibat in
subtil cu tensiuni si suferinte facute cadou de voi% !e
care le va !urta in subconstient toata viata. Daca
interesele materiale au avut intaietate% ele se vor irosi
cand va trebui sa le directionati catre fireasca inri-ire a
sanatatii% !rodusa tot de...atitudinea voastra
inconstienta.
Leea nu !oate fi !acalita nicicum% va asiur.
Evident si eu am incercat...A-unsesem la...<=C 1% si nu
doar atat ma !resa...mintea insa (icea ca e foarte o1.
4enuntati la ideea ca eneria vitala se ia din 3rana.
"u atat mai !utin din somn. Este o idee falsa a mintii si
a...institutiilor ei% c3iar si medicale. Eneria vitala este
asiurata de !rana emisa de sursa iar noi beneficiem de
ea% sau nu% functie de radul de desc3idere%
obstructionat evident de mintea limitata si se!ararile ei.
: abordare corecta a se&ualitatii !resu!une li!sa
se!ararilor sau diminuarea lor drastica. Si are ca
consecinta evidenta o stare eneretica o!tima% care se
!oate mentine% indiferent varsta din buletin% in -urul
valorilor cores!un(atoare varstei de D= de ani.
Voi face aici o mare digresiune pentru a explica de
unde obtin majoritatea valorilor pe care le veti gasi in
carte, si nu numai aici. Am studiat candva- fara
maestru-radiestezia. A facut cumva parte din calea
mea. Am re-gasit-o in mine, ca pe o stiinta. Desi diferite
scoli au tot incercat sa o considere ca pe o inventie a
lor in ciuda faptului ca se cunoaste despre ea
dintotdeauna, fie ca au numit-o frantujii mesmerianism
sau altii in alte feluri, fiecare i-au adus doar adausuri
dogmatice proprii. Scolile din romania de radiestezie
exceleaza la acest capitol, iar rezultatul este ca a fost
dramatic dogmatizata si indepartata de la ADVA!. "a
atare trebuie c#iar sa fi curajos sa afirmi ca faci
investigatii radiestezice, cand s-a facut atat de mult
pentru a o desfiinta ca stiinta. Vazand la ce s-a ajuns, si
eu renuntasem sa o mai folosesc, apoi ea re-
impunandu-se ca necesitate in evaluarea sub forma
inteligibila mintii a diferitilor parametrii. Verificata in
infinit de multe situatii$subiecti$parametrii si coroborat cu
alte concluzii, pot afirma acum fara sa risc nimic, ca
este o te#nica de investigare a informatiilor aflate in
nivele de inteligenta altfel imposibil de obiectivat.
%nc#ei aici digresiunea.
'iind incredintata mintii constiente% functiile
se&ualitatii !ot fi su!use !erce!tiilor% s!re deosebire de
celelalte functii vitale. Nu va inceta sa bata inima ca nu
stiu cine nu-ti !lace si nici !lamanii nu se vor o!ri ca nu
iti !lace aerul din /ucuresti.
Dar se&ualitatea este multifunctionala si este A"T
"4EATI.. De aceea a fost incredintata acestui nivel de
intelienta. "onsider ca nosticii s-au a!ro!iat celcat
mai mult de inteleerea valentelor ei adevarate% dar din
!acate se afla sub domatism crestin. Se&ualitatea
tantrica desiur s-a !reocu!at de creativitatea in s!irit a
se&ualitatii% civili(atiile vestice de !rocreere ca !arte
creativa a se&ului% nosticii le-au va(ut !e ambele.
As formula ca se&ualitatea este exact ceea ce noi
asteptam de la ea. Iar aste!tarile noastre vor fi
intotdeauna ceea ce noi SUNTE# a!ti de a fii. In
s!atele acestui -oc insa este ADE.A4UL I#UA/IL al
"reatiei% !rin care noi ne si selectam viabilitatea ca
indivi(i in cadrul s!eciei. De aici si drama
!arteneriala.
Suntem obisnuiti sa ne cautam !artenerul !e
diferite considerente 7evident neatente si*sau
su!erficiale- sa fie frumos*oasa% !re(entabil%
descurcaret% de casa% instarit% te miri ce mai nascoceste
mintea. Aaios e ca ambii -oaca -ocuri similare si ca ambii
candva tot vor a-une sa si inteleaa ce si-au facut. "u
cat mai devreme cu atat mai bine% c3iar daca ustul !e
limba -nu tocmai bun- va fi beneficiul tre(irii sale.
Daca !retinsul !artener inca doarme sau nu se
considera in masura sa actione(e% atunci va ince!e un
-oc al dramei !arasirii sau tradarii de mai mare
draul% menit sa toace si ultimele ramasite de vitalitate.
Daca intre tim! nu se da ortul !o!ii% atunci fiecare se va
recu!era cumva% sau macar au o sansa.
.iata 7atentie mare aici- nu recunoaste pretentiile
mintii conform carora exista ceva ce se numeste
sacrificiu de sine. "once!tul a fost bine infi!t in
subconstientul colectiv de cei care au adus constiinta
umana !ana la a se oferi !e !ost de 1ami1a(e. Este atat
de evident anti viata acest conce!t ca ar trebui sa
starneasca doar rasul oricarei fiinte cu !retentii de
tre(ire. Si totusi mai toti tre-ii...se sacrifica5 Da doamne
romanului mintea sa cea de !e urma5 : (isei si !e asta5
$entru ca sacrificiul de sine a!artine mintii%
evident. Si are in vedere doar valorile ei% iar ele sunt
evident doar anti-viata. Uneori c3iar a trebuit sa dau
dre!tate batranilor care s!uneau ca unde e minte multa
e si multa !rostie.
$entru ca% daca valorile mintii le res!ectam% adica
ne situam in frecventa ei% atunci IN #:D "E4T
re(ultatele vor fi in aceeasi banda de frecvente% si deci
in mod absolut evident nu in frecventa INI#II% in ciuda
fa!tului ca noi% neatenti% ne-am sacrificat din...!retentia
de iubire a unei minti care doar vorbeste des!re ceva ce
oricum nu se aseste la adresa aia 8ca
frecventafrecvent(a desiur9.
#ie imi !are fascinant acest -oc cu atat de mare
fortafort(a 3i!notica. Adica stiu bine de-a ca in statutul
de om !ilotat de minte nu e&ista decat fricile% mai bine
sau mai !utin bine ascunse% cosmeti(ate% si cu toate
astea inca mai cred in basme cum ca lumea e !lina de
iubire. $ana nu ne facem ordine in noi si nu renuntam
sa mai !rocesam datele defectuos% 3i!no(a nu va
inceta. .om fi doar calculatoare defecte% cu !retentia ca
suntem valori utili(abile in "reatie% fara sa ne !ese
cum se vede !retentia noastra de la nivelul Ei de
im!ersonalitate.
.in din diferite directii tot felul de mesa-e cetoase
des!re fiti iubire sau mutati-va in inima% si sunt
col!ortate de colo colo fara ca nimeni sa se intrebe ce
sens are acest interminabil co!,*!aste% intre oameni
care nici nu visea(a cum ar fi sa fi cinci minute in
STA4EA DE IU/I4E. Noi iubim 8verb9 de-a valma caini%
!isici% !omi% natura si cate si mai cate% dar em
tensiunile in noi. Ne este o sila cum!lita de ce si cum
suntem si ne ducem obsedant inca atentia inafara
noastra% !oate mai asim o insulita din care sa mai
stoarcem o !icatura de enerie cumva.
Si asta ni se intam!la din biata confu(ie in care
NU A# INTELES ca vorbim doar des!re frecvente% ca
sinurii !acaliti suntem noi si ca orice ATENT .EDE
LI#$EDE ASTA.
"reatia toata nu este decat enerie modulata de
catre informatie sub forma de frecvente. Am sa re!et
asta !ana o vor intelee si tancii de la radinite. Ati
andit ceva% este o frecventa a andului interferand cu
frecventa obiectului la care v-ati dus atentia. Dar ca asta
sa se !etreaca% obiectul trebuie sa se aseasca in
maa(ia de frecvente ale mintii. #intea estionea(a de
dre!t obiectele. Este domeniul ei de frecvente% aceasta
!erce!tie 6D sau ma,a. Ea crede in obiectiv.
"and are !retentia sa estione(e si stari% care NU
SE ;ASES" IN /ANDA DE '4E".ENTE inca!and in
estiunea ei% de-a isi de!aseste binisor atributiile. Starile
NU SUNT :/IE"TI.E% ci dim!otriva% absolut
SU/IE"TI.E.
Aratati-mi si mie obiectul estionabil de catre minte
numit iubire5 Dati-i un numar de cod% transformati-o in
cod de bare daca !uteti si dati-i si un !ret5 Asa ceva nu
veti !utea. Din sim!lul motiv ca nu e&ista acest articol.
Toata leenda mintii in ba(a acestui conce!t e !ura
!oveste. A luat numele unei stari% aflata in ...alta
maa(ie de frecvente% si a creat ea o refle&ie% vo!sita cu
o ramada de atribute !retentioase.
A!oi% in numele acestui articol a !resat si mai tare
asu!ra e&!erienteie&!erient(ei% creand o 3i!no(a
crescuta. De ce am discutat aici des!re iubirea
!ovestita de minte2 $entru ca este indisolubil leata de
distruerea se&ualitatii. Si iata cum.
Se&ualitatea% a!artinand fiinteifiint(ei "reate%
vibrea(a in frecvente multi!le. Este si motivul !entru
care nu !oate fi estionata de subconstient ci doar de
constient. "a atare% !entru a asiura eneria si
vitalitatea cor!ului fi(ic% vibrea(a SI AI"I. Desiur ca !rin
asta !oate interfera cu mintea% c3iar si cu cea
subconstienta. Se manifesta si in frecventa lor.
Ea are AI"I :/IE"TE- estionabile- !rin care este
re!re(entata. Are si functii aici. #intea desiur
cunoaste obiectele si isi inc3i!uie ca cunoaste si
functiile. Doar isi inc3i!uie% dar o vede doar !e una% cea
de re!roducere.
Inventand insa articolul iubire% com!lica viata in
moduri !arado&ale% menite sa adanceasca uitarea de
sine si 3i!no(a. "a atare% desi individualitatile
re(onea(a in mod natural si com!lementar
electric*manetic% dinamica -ocului se !ro!teste in
stu!ida conditionare a !retentiei de iubire.
"a urmare% desi ambii sunt convinsi ca nu vor unul
de la altul decat o interactiune% fireasca in Lee% intre
semnele eneretice com!lementare !e care firesc si
indubitabil le re!re(inta% care ar insemna !entru ambii o
"4ESTE4E atat eneretica cat si ca
e&!erientae&!erient(a% imediat se inter!une nivelul
!si3oloic cu un re-ect% !e motiv ca nu ma iubesti. $e
cine% cine e acel ma2 Evident o colectie de masti..."e
valoare5 Sco!ul mintii a fost insa atins% o o!ortunitate de
"4ESTE4E a fost inlaturata.
De ce se o!une ea cresterilor2 Din sim!lul motiv ca
stie ca de la un anumit nivel eneretic in sus% fiinta nu se
mai lasa condusa de ea si ea !ierde controlul. De la acel
!ra eneretic se a-une la STA4EA DE IU/I4E% care
inseamna alt reistru de frecvente% alta maa(ie la
care estiunea nu-i mai a!artine. :ri inerul ca(ut
trebuie sa-i arate "reatorului ca il de!aseste-!arerea lui
desiur.
Dar rolul articolului inventat iubire% fara obiect si
cod% nu se o!reste cu distruerile aici. In numele lui
multe se sacrifica. A!roa!e orice. De fa!t% un singur
lucru, anume sansa de D!"#, sansa de trezire.
$entru ca o!erea(a in stransa leatura conditionala cu
manifestarile se&ualitatii% !e intre !arcursul vietii% in
cele mei diverse i!osta(e. INT:TDEAUNA% fara
e&ce!tie% stranuland viata.
Nu este !rice!ut acest iner ca(ut2 "um a stiut el
sa ia o stare inalta% sa cree(e o armonica ilu(orie si in
ba(a ei sa rate(e toate e&!erientele% !e seama li!sirii
fiinteifintei de enerie vitala5
Nefiind atenti ca se&ualitate e in !rimul rand
activitate creativa S$I4ITUALA si nu in fi(ic% ni se
intam!la sa cream o!ortunitatea ca !rin noi sa
a-una in !lan o alta fiintafiint(a% careia ii cream un cor!
fi(ic. Acte de creatie% de3% conforme cu ceea ce noi
suntem.
$artea frumoasa este ca de acum !retinsa iubire are
o!ortunitatea sa mai distrua cate ceva. In !rimul rand
va distrue% de draul co!ilului relatia se&uala dintre
!arinti% mutandu-le 3i!notic atentia de la ei la el% !e care
de3% acum se tre(esc ca il iubesc% iubire !entru care
ince!e un lant absolut infinit de sacrificii. Toate in
numele iubirii !arintesti. $ana sa li se intam!le% nu s-
au andit la el% nu l-au c3emat sau dorit% dar acum li se
intam!la iar% sa il iubeasca.
Nu numai ca se diminuea(a sim!tomatic interesul%
atentia% tim!ul si deci interactiunea electric*manetic din
cu!lu% dar si micile resurse vitale sunt sistematic stoarse
su!limentar% !entru !retinsele nevoi des!re care
oricum nimeni nu l-a intrebat !e noul intrus. $ardon%
odor vroiam sa s!un5
:ricum% si acest nou sosit va avea foarte curand
!arte de beneficiile iubirii din !lan. $entru ca ea nu e
intovarasita doar de sacrificii ci si de ri-i. Aceste
minunate articole din estiunea mintii% sunt niste frumosi
norisori infoeneretici ri% imbibati !e de o !arte de frici
si !e de alta de declaratii !recum ca% ve(i Doamne% ma
ocu! eu555... "u alte cuvinte% un eo acolo taie
leatura fireasca intre cel cu rol de !lod si Sursa%
inconstientul !arinte inter!unandu-si masca
!ersonalitatii lui intre "reator si "reatia Sa. :are de ce
!reotii mai sunt denumiti si !arinti% nu cumva fac acelasi
lucru2
Dar sa nu divaam iar. "and !lodul casca oc3ii.
ince!e si la el 3i!no(a sa functione(e si insfaca !e
neclaritate% confundand a!arenta de!endenta cu
iubirea% !retentia de a-si iubi !arintii. #aturii
inconstienti% mai si stimulea(a aceasta de!endenta ca
fiind s!ectaculoasa% !rin diferite caidiferiti stimuli% a!oi
incununea(a totul cu rotesca intrebare) !e cine iubesti
mai mult% !e mama sau !e tata2
:ricat m-am straduit% eu nu am reusit sa desco!ar
in acest !lan un articol ce !oate fi numit iubire% si va
asiur ca am fost foarte atent. 'rica de a nu fi sinur e
mascata cu iubire. De!endentele de orice fel% tot
iubiri se c3eama% !arintele !leaca la ra(boi te miri !e
unde% tot din iubire !entru co!il% sa ii aduca niste
bomboane in !lus... cred ca sunt norocos ca nu am
intalnit si iubirea de verticalitate si ADE.A4...sau o fi
fiind 3inion2
"and ai a-uns cu adevarat IU/I4E% ve(i lim!ede tot
balciul% deoarece iubirea inseamna $A"E% A4#:NIE%
ATENTIE% A""E$TA4E a tot asa cum este% fara masti
si im!o!otoneli. Iubirea nu !oate fi verb NI"I:DATA%
!oate fi in sc3imb un vector eneretic cu care uneori !oti
alee sa lumine(i un coltisor mai deosebit sau mai
intunecat. Iubirea este o STA4E E#ISI.A% si de aceea
ea NU A4E NE.:IE DE NI#I"% ea doar se daruieste.
"and din aceasta stare aborde(i se&ualitatea%
desiur este cu totul ALT"E.A. Acum creatia ta
vibrea(a altfel% nu este facuta cu consumuri eneretice
si nici nu re(ulta o creatie de ti! vibrational 6D. Nu
im!lica ca consecinte servituti si nici un sir infinit de
confu(ii% in care sclavia sa !oarte nume eleante.
Te afli in fata unui material% ca orice creator. Nu
este lut sau !iatra% nu sunt nici sunete sau culori dar
!arca ar fi !utin din toate astea. Este un material viu si
deci !erfect !rin insasi viata din el. Se !oate numi
oricum% este de fa!t oranul se&ual com!lementar tie.
Asa cum nici scul!torul nu isi va limita creatia% -udecand
materialul% si tu ai bucuria sa te -oci e&act cu ceea ce
este inaintea ta.
:ricum creatia ta va fi #AXI#U# "E .EI 'I TU
"A$A/IL SA "4EE?I. De aceea se&ul tau te va
re!re(enta ca fiinta constient creatoare% si asa cum
!iatra se va ciobi daca nu ai delicatetea sa lovesti in
dalta cu tandrete% si se&ul tau !oate fi o o!era de arta
stirbita. Dar% numai de talentul tau va de!inde% de
maretia ta. Nu ai !e cine invinovati. Este o creatie intre
tine si materialul aflat inaintea mainilor tale.
Ia-ti atentia de la $E4S:ANA care iti aduce acest
dar% multumeste-i doar si fa abstractie delicat de ea% cat
!oti tu de mult. Altfel o inviti sa intre in roluri si masti iar
creatia e foarte !robabil amenintata. 4isti sa o cobori in
frecventa mintii% care abia astea!ta sa o transforme in
ceea ce stie ea mai bine..."re(i ca c3iar sa faci un
co!il ti-ai !ro!us2
#ulta confu(ie este la acest moment.
$ersonalitatea se lu!ta la amandoi sa !reia controlul%
dar NU : .A $UTEA 'A"E% DA"A voi ambii sau macar
unul din voi este constient. Interesant este modul%
intotdeauna insidios% in care !ersonalitatea incearca sa
te atraa in frecventa mintii. Intotdeauna incearca sa te
a-ute. Niciodata nu e im!otriva ta sau a intereselor
tale. Daca nu dormi o !rin(i% dar !oate totusi dormi2 Ea
s!era. Daca te-a !rins% al ei esti si totul va fi "A EA% in
banda ei de frecvent(a. $oti tu a!oi sa-ti amintesti de la
ce intentii inalte ai !lecat% asta nu te va a-uta cu nimic. In
loc de creator constient al e&!erientei tale ai a-uns iar
calfa la un sta!an obtu(. Deci% nici cand cree(i in se&%
starea de ATENTIE nu are voie sa te !araseasca. Altfel%
esecul este arantat.
Daca ai ramas TU% atunci binecuvantarile
e&!erientei tale sunt multi!le. In !rimul rand vei culee o
vibratie inalta si accesul la un univers infoeneretic
transcedent. Nu li!sita de im!ortanta va fi bucuria
culeasa din fiinta care ti-a fost !artener si care mereu isi
va dori ca sa re-creati ceva armonios si !e viitor.
Asta !oate duce si la dorinta comuna de
!ermanenti(are a relatiei% !e ba(e de constienta
creatoare comuna a unei e&!eriente de interes reci!roc
si in avanta-ul "resterii amandorura. Este cea mai
benefica situatie si nu este ceva atat de usor de obtinut%
in s!ecial datorita mintii limitate care% !rin unul sau altul
din !arteneri% va face tot !osibilul-si va ro sa ma credeti
ca are un arsenal de neimainat- sa coboare relatia in
obiectele din estiunea ei. Daca i-a reusit% totul devine
neot% avocatura si altele asemenea.
"um arata se&ul ca arta2 $ai conform se&ualitatii
tantrice% absolut oricum5 Intreaba un scul!tor sau un
mu(ician cum trebuie sa arate o scul!tura sau o
melodie...Toti iti vor s!une cate ceva des!re armonii%
des!re com!o(itie si relatii intrinseci. "am asa si in arta
de a face se&. Nu abordarea ca !o(itii contea(a% in nici o
arta% !oti scul!ta si cu !iciorul% im!ortanta e STA4EA
DE ;4ATIE din care tu te manifesti.
"a in orice% e&ista neatentie si inca foarte multa.
Asa cum o (drananeala folosind o c3itara nu !oate fi
mu(ica% nici se&ul dus catre !ornorafie nu !oate avea
nici o alta !retentie decat DE DI.E4SIUNE% !osibil in
folosul cuiva. $robabil s-a observat o desc3idere
!ericuloasa catre e&!lorarea se&ualitatii% in s!ecial la
eneratiile tinere% iar asta ar fi insemnat un !ericol real
de a se tre(i cam multi.
Si cum interdictia nu ar fi dat re(ultate% iar
mi-loacele folosite !ana acum s-au dovedit intre tim!
falimentare% cred ca im!inerea se&ualitatii din (ona
creativa in cea ordinar-consumista a fost o alternativa
considerata de !referat.
"ert este ca% fiind o e&!erienta de constienta a
constiintei% este deci o aleere individuala% care ca orice
aleere va avea si efecte. Datoria mea este sa va
infatise( variantele% iar aleerea va va a!artine fiecaruia%
cum este si firesc.
Insa nu uitati ca este obiceiul mintii de a !une
mereu carul inaintea boilor si asa !rocedea(a si cu
se&ualitatea. Ea mereu incearca sa !lece la !arteneriate
!e valorile ei si !e basmele inventate de ea% urmand
beneficiul esecului e&!eriential si al li!sei de vitalitate%
cu tot corteiul de efecte.
Nu este interesul ei sa vada 'I4ES"UL LE;II%
conform careia !artenerii trebuie mai intai sa vibre(e la
unison% sa constate ca e&ista ceva de interes in
dinamica eneretica dintre ei ca re!re(entanti ai
electricului*maneticului% ca detin din start !otentiale
eneretice si vi(iuni des!re se&ualitate comune% !e ba(a
caror valente sa se !oata crea ceva armonios si in s!irit.
Abia a!oi se va naste interesul !rivind alte detalii
ale vietii in comun% si in nici un ca( invers. "and te-ai
-ucat armonios suficient de mult cu acelasi !artener si ati
creat im!reuna bucuria im!artasirii si a e&!lorarilor
multidimensionale% cand stii fara nici un dubiu ca acel
-oc oricand va ramane !roas!at asa cum o bucata de lut
astea!ta mereu mana olarului sa o modele(e% c3iar nu
vad ce ti-ar !utea !area reu a!oi in viata.
Dim!otriva% daca !leci la drum ;ANDIND relatiile la
nivel !si3oloic% daca lumite de enul 'emeile sunt de
!e .enus iar barbatii de !e #arte !ot fi !entru tine
e&!licatii viabile% mai ai de e&!erimentat multa suferinta
relationala% deoarece !ractic nu esti inca !reatit sa
aborde(i cu adevarat o relatie.
:rice relatie !resu!une un TU constient ca esti !e
de!lin AUT:4UL SI 4ES$:NSA/ILUL INTE;4AL al
oricarei e&!eriente. "el aflat inaintea ta este olinda
care iti face SE4.I"IUL sa te arate asa cum tu esti.
#ultumeste-i5 Si reintoarce-te la tine% acolo ai de
re(olvat ce ai va(ut in olinda.
Nu da vina !e lut ca nu s-a lasat modelat
de...ne!rice!erea ta creatoare. "3iar nu o are. Daca tu
ai ales sa te olindesti in cineva% nu ai ce face altceva
decat sa ii multumesti ca acce!ta sa iti olindeasca
im!erfectiunile si...lucrea(a la ele.
Nu olinda trebuie curatata ca sa te ve(i tu
armonios- tu trebuie sa devii armonia care a!oi sa fie
reflectata. Toti cauta sa lustruiasca olin(ile% ba c3iar sa
le deforme(e% in s!eranta ca asa imainea reflectata va
deveni armonioasa. Sa ne mai si maturi(am% nu credeti2
Incercarea de a tot educa tu !e un altul ca el sa iti
devina convenabil e lim!ede de-a ca nu da roade. A-l
educa se c3eama a-l oblia sa !reia ti!arele mintii tale.
:ri el ESTE si are nu numai dre!tul dar c3iar obliatia
de a ramane e&act ceea ce este menit sa fie) adica EL5
Sau EA5
Am sa tin minte o re!lica inca (ece vieti) orice ar
face omul% tu c3iar nu te sc3imbi5 Se vroia re!ros
!robabil% doar ca de la mine nu asa se vedea ci
doar...biata neinteleere. Da, eu c3iar nu ma !ot
sc3imba% sunt doar o biata olinda5
"atre final simt ca e util sa fiu mai s!ecific. #ai
lim!ede. In !rimul rand sa atentione( ca tot ce am scris
nu trateaza nevoia de sex. Din sim!lul motiv ca
manifestarea se&ualitatii nu nevoie este% cum nici
res!iratia nu e nevoie. Nevoia face !arte din reistrul
fricilor mintii% din vasnicul ca!itol ri-i% nevoi% neca(%
durere. Dim!otriva% am incercat sa e&!lic aici
NE"ESITATEA !erce!tiei corecte a unei functii
multivalente pusa noua la indemana constientului%
!entru A NE $UTEA "4EA .IATA in mod armonios si
conform Leitatilor "reatiei. "reeatorul ne-a oferit-o ca
instrument util de crestere si maturizare. Eneria
ridicata !rintr-o activitate constient-creatoare% aduce o
infinitate de servicii e&ercitiului de viata% !oate cea mai
insemnata fiind energizarea si maturizarea glandei
pineale. Unii o denumesc cel de-al treilea oc3i% iar in
traditii este !re(enta !retutindeni sub forma conului de
brad.
Aceasta la randul ei este im!licata in modul in care
noi !erce!em lumea si viata% !e de o !arte% iar !e de
alta ea uvernea(a intreul c3imism al cor!ului%
conducand tot sistemul endocrin. Altfel s!us% daca noi
credem ca !utem face abstaractie de com!le&itatea
se&ualitatii% ne ana-am inconstient ca vom avea tot
restul vietii !erce!tii deformate% in ba(a carora vom
ras!unde dis!ro!ortionat la diversii stimuli e&!erientiali
si ca vom fi victimele unor c3imisme interne mai !utin
armonioase% cu mecanisme endocrine debalansate.
"3iar credeti ca asta e de dorit2
In !lus landa !ineala este cea care ne a-uta in
!rocesul crearii de realitati e&!erientiale% deoarece
este locul de unde !roiectam vi(iunile noastre% !unctul
de !roiectie. Activitatea ei de!inde in mod direct de
cantitatea de enerie care este !om!ata in ea.
4e(ervorul eneretic al cor!ului este in sacral si sinura
modalitate reala de a o ridica la nivelul ei este un
e&ercitiu se&ual ":4E"T% A4#:NI:S% "4EATI.. De
aici si a!are transcedenta se&uala% cand !rin se& se
aduce suficienta enerie landei !ineale.
$entru ca aceasta sa se !etreaca% desiur
se&ualitatea trebuie sa fie constienta% continenta% iar
bucuria im!linirii nu este leata de sen(atii emotionale%
acestea fiind doar secundare% efecte si nu sco!% cum si-
ar dori mintea. De altfel ideea este ca emotiile oricum e
util sa se estom!e(e si sa dis!ara ca efect al oricarui
stimul% ramanandu-le functia% a!ortul creativ constient.
Asta insemnand de fa!t e&celenta umana.
$e masura ce devenim constienti ca ne !utem
atrae din univers oricat de multa enerie dorim% vom
avea de modificat relatia noastra constienta cu ceea ce
mintea tot !resu!unea ca ne aduce alimentatia densa.
"u alte cuvinte se vor naste conditiile ori de a diminua
constant si !utand a-une la bretarianism in mod
a!roa!e firesc% ori ne vom tre(i ca% desi consumam din
ce in ce mai !utin% tot e&ista o tendinta de inrasare care
ne invita lim!ede la inteleerea fa!tului ca e util sa ne
re!o(itionam constient fata de acest subiect.
Desiur noi intotdeauna am mancat doar de draul
emotiilor% doar ca nu am fost si constienti. De acum
consider ca e momentul sa vedem% fiecare in !arte% cum
ne rease(am emotiile...!a!ilare.
In mod s!ecial nu am facut aici trimitere la traditii%
unde asim termeni de enul Amrita sau 3rana (eilor
si nici la e&!erienta% facuta deocamdata !artial !ublica%
a e&!erimentatorului clu-ean "ristian #uresanu% care
c3iar leaa destul de lim!ede !ractici se&uale inalte cu
!rocesele eneretice si alimentare. "ei interesati vor sti
sa desco!ere sinuri detaliile% !e re(onanta cu interesul
lor.
"articica de fata este deci o atentionare s!re a
folosi un instrument constient% si nu a ramane victima a
unei functii !e de!lin neintelese. Daca ramaneti in
reistrul mintii insa% va condamnati la aceasta sinura
alternativa% de a fi !o(itionati vesnic SU/
SEXUALITATEA .:AST4A.
Nu uitati ca reistrul mintii este alcatuit de o ama
de frecvente% care frecvente denumesc obiecte si functii
LA DIS$:?ITIA mintii% si in de(acord cu Leile "reatiei.
#ecanismele mintii alcatuiesc o realitate de&troira ca
semnal% in tim! ce intrea creatie are un semnal levoir.
/anuiesc ca toti cei care cred ca mintea e doar o
bucatica din creatie si ea% nu au cunostiinta des!re
acest amanunt.
Invitatia este de a deveni #AEST4II
SEXUALITATII .:AST4E% adica sa aveti D:A4 o
relatie constienta% de subordonare creativa a acestei
minunate functii !olivalente. Este si motivul !entru care
multi ati absolvit candva tem!lele iubirii% doar ca ati
uitat. Este foarte util sa va re-amintiti absolut tot ceea ce
.:I SUNTETI.
$ot s!une ca am avut multe !artenere sau c3iar ca
am avut e&cesiv de multe. Stiu ce inseamna re(onanta
!e anumite valente sau cat de fascinanta !oate fi
re(onanta !e multi!le valente. As !utea emite c3iar
!retentia ca cu reu as mai !utea fi sur!rins de ceva
intr-o relatie de ti! electric*manetic.
"u toate astea STIU ca nu stiu nimic. "a mereu%
ma voi afla e&act ca !rima data% un co!ilut dornic sa se
-oace% fara nimic care sa il limite(e. Desiur "reatia stie
si ma binecuvantea(a mereu cu sur!ri(e. Acum
e&!erimente( confortul nelimitat al unei relatii in care
ambii ne amintim tot ce% candva% am fost invatati in acele
minunate tem!le..."and traiesti asa% c3iar nimic nu mai
contea(a...Amintiti-va si voi% multi% c3iar foarte multi
aveti aceste e&!eriente de-a facute% in voi.
"u dra%
octavian tianus