Opera lirica

Opera lirica
Def opera literara in care autorul isi exprima direct sentimente-
le si gandurile .
Caracteristici:
1)sentimente,idei,conceptii,atitudini exprimate direct.
2)compozitia textului liric: secvente lirice,planuri,tablouri.
)eul liric marcat in text prin pronume si verbe la persoana ! sau
sugerat prin stari lrice.
")mi#loace expresive:fonetic,lexical,morfologic,sintactic,stilistic
$figuri de stil).
%)imagini artistice:auditive,vizuale,olfactive,sinestezia.
&)cadrul liric:coordonate spatiale si temporale subiective.
')atmosfera lirica: romantica,melancolica,apasatoare,sumbra,so-
lemna,plina de voie buna,optimista,pesimista.
()modul de expunere:descrierea,monologul,confesiunea,meditatia.
))elemente prozodice:strofe,masura versurilor,rima,ritm.
*iguri de stil:
+xplicarea unei figuri de stil:
1)Ce figura de stil este
2)din ce este alcatuita
)Ce imagine sugereaza
")semnificatia ei in text idei,sentimente,insusiri ale unui perso-
na#.
1),literatia-repetarea aceleiasi litere,de obicei consoane$sau silabe),cu efect
imitativ$onomatopeic).
+x:./i-i dardaie dintii si-i galben-pierit. arata groaza lui 0asa 1assan deoarece
perspectiva mortii il inspaimanta foarte tare,aceasta aliteratie formand o imagine vizuala.
$2.Cosbuc-0asa 1assan)
2)Comparatia-consta in alaturarea a doi termeni$obiecte,persoa-
ne,actiuni)cu scopul de a le evidentia trasaturile asemanatoare si de a da o mai mare
claritate si expresivitate limba#ului.
+x:.somnoros pe nas ca popii glasuieste.sugereaza descrierea bondarului care este
identificat cu un preot ,iar aceasta figura de stil formeaza o imagine vizuala.
$3.+minescu-Calin$file din poveste))
)+pitetul-determinarea unui substantivsau verb prin ad#ectiv,
adverb etc.,menit sa exprime acele insusiri ale obiectului care in-
fatiseaza imaginea lui asa cum se reflecta ea in simtirea si fantezia scriitorilor.
+x:./i tot vazdu4ul era plin 5De cantece ciripitoare..,acest epitet este singurul care
realizeaza o imagine auditiva din poezia 67ara.,care sugereaza prezenta pasarilor.
$2.Cosbuc-7ara)
")+numeratia-consta in insusirea unor termeni de acelasi fel,in scopul amplificarii ideii
exprimate.
+x:.0atria sint dealurile cu struguri,
,pele cu pesti de argint si de aur,
3untii cu creste pietroase,cu prapastii adinci,
Cu ciute si cerbi,cu mistreti si cocosi8., enumeratia arata frumusetile patriei noastre
cu toate elementele naturii din perspec-
tiva autorului,formand o imagine vizuala.
$9a4aria /tancu-0atria)
%)3etafora-este o figura de stil prin care se trece$de regula,prin intermediul unei comparatii
subintelese)de la sensul obisnuit al unui cuvant la un sens nou.
+x:.:raieste-nfricosatul vifor.da o expresie nelinistii,nostalgiei,
dorurilor,nazuintelor populare,al caror a fost interpretat de 2oga.
$Octavian 2oga-0lugarii)
&)1iperbola-consta in exagerarea intetionata a dimensiunilor$in plus sau in minus)unei
fiinte,ale unui lucru,ale unui fenomen cu in-
tentia de a-l impresiona pe cititor.
+x:./i vorba-i e tunet,rasufletul ger.,se observa ca aceasta 4iper-bola infatiseaza c4ipul
impunator al lui 3i4ai,maretia sa .
$2eorge Cosbuc-0asa 1assan)
')0ersonificarea-consta in atribuirea de insusiri omenesti,unui fenomen,lucru etc.
+x:.;lind tainele vi le desface5Din sinu-i milostiva glie,5Caci toata floarea va cunoaste5/i
toata frunza ei va stie. sugereaza comuniunea ancestrala dintre natura si taran,formand o
imagine vizuala.
$Octavian 2oga-0lugarii)
(),ntiteza-consta in opozitia $contrastul)dintre doua persona#e,
forte,idei,situatii etc. in scopul unei mari puternice reliefari reci-
proce.
+x:.*ratilor,acesta-i satul meu8.$:udor /oimaru)
6+ un sat ca oricare altul8.$Cantemir-bei)
))!nversiunea-se realizeaza prin sc4imbarea ordinii obisnuite a cuvintelor in propozitie sau
in fraza,in scopul comunicarii 6mai expresive. a ideii.
+x:.,duceri aminte53-or troieni cu drag5De-atunci inainte5Cum n-oi mai fi pribeag.aceasta
inversiune da o mai mare expresivitate
sc4imband si sunetul melodios al poeziei.
$3.+minescu-3ai am un singur dor)
1<)=epetitia-se realizeaza prin reluarea de mai multe ori a unui cuvant,a unei expresii,a
unui vers etc.,urmareste realizarea unei impresii puternice.
+x:./tapane,stapane5!ti c4eama s-un cane.sugereaza ca oita ii dezvaluieste pastorului
complotul si il sfatuieste sa-si ia niste masuri de aparare,formand o imagine vizuala.
$3.+minescu-3iorita)
6!n miezul verii. de 2eorge Cosbuc > pastel$primele 2 strofe)
!n lirica sa inc4inata frumusetilor pamantului romanesc,2.
Cosbuc descrie natura in toate anotimpurile.Cu toate acestea,ano-
timpul preferat al poetului ramane vara:.?oapte de vara., 6!n miezul verii.,.7ara..
0oezia 6!n miezul verii.este un pastel,deoarece apartine creatiei lirice,prezinta un
tablou din natura si sunt exprimate sentimente fata de peisa#ul respectiv.
:ema poeziei reiese din titlu,poetul descrie un tablou,natu-
ra intr-o zi de vara,in amiaza,folosind ca mod de expunere descri-
erea.
Cadrul descrierii este vast,iar ca elemente descriptive se gasesc universul inaltimilor
6soare. si universul terestru 64olde.,
6culmea.,.valea.,.campii.,.lunca..
0rivelistea infatisata in prima strofa vizualizeaza campia acoperita de grane,strabatuta
de un drum serpuitor,nesfarsit,care creeaza o iluzie optica de extindere a liniei de
orizont.Drumul personificat apare ca 6O fasie nesfarsita5Dintr-o panza..+pitetul
6nesfarsita.ii da adancime tabloului,transformand imaginea fotografica intr-un spatiu
tridimensional.
/pecifica zonei de ses,movila apare ca o culme singuratica,
pierduta in imensitatea 4oldelor,unicitatea ei este sugerata de
epitetul personificator 6ratacita..!n ad#ectivul pronominal
ne4otarat 6toata. se regasesc elemente de flora si fauna,specifice campiilor surprinse la
amiaza,in miez de vara.!ncremenirea naturii in acest moment al zilei este sugerat de epitetul
personifi-
cator 6adormita..
+lementul uman lipseste din aceasta strofa,dar folosirea ad#ectivelor provenite din
verbe la modul participiu specifice oamenilor :.ratacita.,.adormita.transforma 6toata
valea.,.toa-
ta culmea.intr-un imens organism uman.
@inistea personificata stapaneste peste campii,raspandind o stare de
somnolenta./oarele,elementul cosmic dominant in poezie,
reprezentand focul,actioneaza asupra tuturor celorlalte elemente ale vietii:
pamantul-6campii.,.lunca., apa-6fantana., aerul-6boare..
,d#ectivul provenit din verbul la participiu 6arsi. creeza imaginea campilor cu iarba
par#olita,cu flori amortite ale caror boboci nu au puterea sa infloreasca.?umele predicative
6goala.,
6pustiu. sugereaza lipsa faunei in lunci si a oamenilor la fantana,
accentuand caldura excesiva din miez de vara,la amiaza.
/ub razele arzatoare ale soarelui,nici vantul nu mai are puterea de a-si face simtita
prezenta.7erbul cu forma negativa 6nu se-ngana.introduce intr-un spatiu
static,incremenit,in orele cele mai fierbinti ale zilei.
:abloul este static,totul pare pustiu,coplesit de arsita verii,
de aici reies sentimentele eului liric de melancolie,tristete,sentimen
te,prin care eul liric este marcat in text.,tmosfera lirica este apasatoare prin aliteratia
consoanei 6r..
0oezia 6!n miezul verii. este formata din strofe de % versuri scurte,cu masura de "-(
silabe,cu rima preponderent imbratisata
si ritm tro4aic.
,vand aceste caracteristici,poezia este un pastel.
63ult mi-e dor si mult mi-e sete.Adoina
63ult mi-e dor si mult mi-e sete :ot voinicii merg pe-acasa
/a vad frunza-n codru verde, /i la para focului
/a mai strang vreo sapte ceteB 9ac de dorul codruluiB
0rimavara,muma noastra, *runza verde de susai,
/ufla bruma din fereastra De-ar veni luna lui mai
/i zapada de pe coasta, /a-mi aud ceriul tunand,
/a vad iar verzind in cale, /a vad norii fulgerand,
/a ma las iar in cea vale !erbulita-n sesuri dandB
Cu-o perec4e de pistoale. /a mai vad focuri pe-afara,
*runza-n codru cat se tine Copilasi in pielea goala,
:oti voincii traiesc bine, Cai in campuri nec4ezand
!ara frunza daca-l lasa /i voinici pe plai suindB.
Doina este expresia sufletului romanesc,fiind cea mai vec4e specie lirica populara si
cea mai raspandita creatie populara.
,sadarA6sufletul. poporului 6e un izvor nesfarsit de fru-
moasa poezie.,iar 6poeziile noastre populare compun o avere na-
tionala demna de a fi scoasa la lumina ca un titlu de glorie pentru natia romana.Aiata ideile
de baza ale acestor exceptionale afir-
matii facute de acel.rege al poeziei.,.bardul de la 3ircesti.,7a-
sile ,lecsandri.
Creatia populara 63ult mi-e dor si mult mi-e sete.este o doina deoarece apartine
creatiei lirice,are autor anonim,caracter oral,colectiv,sincretic si expresiv,in care sunt
exprimate o varietate de sentimente.
!n poezie,care se gaseste in volumul 60oezii poporale. de 7asile ,lecsandri,este
combinata expresia a doua sentimente la fel de puternice:dragostea neclintita pentru natura-
prietena si do-
rinta patimasa a voinicului de a-si relua,o data cu infrunzirea
codrului,traiul liber si lupta pentru cei multi si saraci.
,ceasta constructie poetica vibreaza idealurile de viata ale acelor reprezentanti ai
poporului,care,intr-un timp de suferinta,de #ale,au incercat sa implineasca singuri dreptatea.
Cna dintre trasaturile specifice existentei poporului roman este comuniunea om-
natura,care este o legatura de nedesfacut,
prin care natura se incarca cu valori simbolice.,cest motiv literar se gaseste si in poezia
63ult mi-e dor si mult mi-e sete.,realizan-
du-se constructii precum 6frunza-n codru verde..
Creatia literara incepe cu versurile 63ult mi-e dor si mult mi-e sete5/a vad frunza-n
codru verde,5/a mai strang vreo sapte ceteB.exclama 4aiducul,asteptand acel timp propice
infaptuirii ac-
tiunilor lui de #ustitie,in numele poporului asuprit.2andul,expri-
mat ca dor,ca dorinta arzatoare de fapt,vizeaza,deci,pe de o parte ,acea imagine a
codrului,reinviat,iar pe de alta ,modalitatea actiunii de lupta:spri#inul celor de-o seama--
cetele de 4aiduci,cu care urmeaza sa reia razboiul cel mare, impotriva nedreptatii.
!maginea 6codrului verde. este legata de venirea primaverii
de aceea ,poetul anonim care este in ipoataza 4aiducului,aduce un splendid elogiu,care
imbraca o rara forma poetica,anotimpului sinonim cu renasterea vietii:.0rimavara,muma
noastra,5/ufla bruma din fereastra5/i zapada de pe coasta.,acest context poetic fiind o
personificare,se realizeaza pe baza unei imagini vizuale,pe cat de comuna in sistemul
gandirii si al expresivitatii limba#ului popular,pe atat de tandra,de delicata,de vaporoasa.
!maginea obsesiva este,firesc,aceea a concretizarii dorului si a setei de 4aiducie.!n
consecinta ,poezia se realizeaza ,pana la sfarsit,ca o suita de versuri in care apar variate
ipostaze ale prezentei 4aiducilor in mi#locul naturii,urmarindu-si misiunea lor de
#ustitiari,dominant fiind aspectul vizual al imaginilor,impreg-
nate insa de o infiorata meditatie asupra rosturilor si aspectelor
vietii:./a vad iar verzind in cale,5/a ma las iar in cea vale5Cu-o perec4e de pistoaleB.-
exclama 4aiducul.
,cea comuniune om-natura capata in poezie expresia unui consens deplin:.*runza-n
codru cat se tine5:oti voinicii traiesc bine,5!ara frunza daca-l lasa5:oti voinicii merg pe-
acasa5/i la para focului59ac de dorul codruluiB.,contrastul sugerat de cele doua verbe
6traiesc. si 6zac. incarca intreaga imagine cu fiorul dramatic al opozitiei dintre viata-
moarte:prezenta 6voinicilor.,a 4aiducilor, in codrul verde insemnand viata pentru ei si
pentru cei pe care ii apara,pe cand timpul petrecut 6pe-acasa.,ascunsi ferin-
du-se de oc4ii stapanirii,poate fi privit ca boala,ca preludiu al sfarsitului.
0oezia se inc4eie cu versuri care transmit o arzatoare stare de suflet,sugerata printr-
un tablou in care se armoniaza imagini ce vizeaza fenomene ale naturii si aspecte ale
vietii:.De-ar veni luna lui mai5/a-mi aud ceriul tunand,5/a vad norii fulgerand,5!erbulita-
-n sesuri dand,5/a mai vad focuri pe-afara,5Copilasi in pielea goala5Cai in campuri
nec4ezand5/i voinici pe plai suind..
Dinamismul tabloului,clocotul vietii de fapt,se realizeaza si prin prezenta,in aproape fiecare
vers,a verbelor,cele mai multe dintre ele imbracand forma gerunziului si aflandu-se in pozitia
de elemente care construiesc rima:.verzind.,.tunand.,.fulgerand.,
6nec4ezand.,.suind..
+ul liric este marcat in poezie prin pronumele 6mi. si verbe la numarul
singular,persoana ! 6vad.,.strang.,.las.,.a-
duc., iar prin pronumele la pers. !, nr plural 6noastra. sugereaza mutimea voinicilor care
traiesc cu eul liric.
0oezia este formata din 2 strofe polimorfe,rima mixta ,masura de '-) silabe,versuri
scurte si ritm tro4aic.
,vand aceste caracteristici,poezia 63ult mi-e dor si mult mi-e sete. este o doina.

6 Desteapta-te ,romaneB. de ,ndrei 3uresanuAimn$primele 2 strofe)
:extul imnului national al =omaniei este poezia 6Cn rasunet. de ,. 3uresanu care
exprima solidaritatea si unitatea nationala a poporului nostru,fiind creat in timpul =evolutiei
de la 1("( si raspandit pe foi volante ,cu titlul 6Desteapta-te ,romaneB., devenind in scurta
vreme un adevarat imn popular,melodia fiind adaptata dupa un cantec a lui ,nton
0ann..Desteapta-te,romaneB
este un imn national deoarece este un cantec solemn prin care se exprima solidaritatea si
unitatea nationala a poporului romanesc.
0rima strofa incepe printr-o invocatie retorica,adresata simbolic unui intreg
popor,procedeul artistic des utilizat in poe-
ziile ce apartin specii literare,imnul.!mperativul verbului.desteap-
ta-te.,urmat de vocativul 6romane., contribuie decisiv la realiza-
rea unei atmosfere solemne,prin care sunt c4emati la lupta,toti romanii impotriva 6barbarii
de tirani.,aceasta sintagma fiind un pleonasm,este folosit pentru a accentua cruzimea
dusmanilor,de-
zumanizarea lor.3etafora 4iperbolica 6somnul cel de moarte. sugereaza mult prea lunga
perioada istorica in care acest neam a trait 6inlantuit.,acceptand suprematia altor popoare.
*olosirea imperativului in metafora 6croieste-ti alta soar-
te. releva ideea unei sc4imbari a destinului poporului romanesc, folosirea acelui mod
sugerand un indemn.
, doua strofa incepe cu prezentarea celor doua adverbe opuse 6acum ori niciodata.
care sugereaza cura#ul poporului de a lupta.
+ul liric exprima solidaritatea si face un apel la romani,ei fiind din rangul
romanilor,neam foarte cura#os,care este dispus sa faca orice pentru a-si castiga
suprematia:.Ca-n aste mini mai curge un singe de roman..
Cltimul vers se termina cu o invocatie retorica,.triumfator in lupte,un nume de
:raianB. care indeamna pe romani sa fie
mandri de istoria lor si sa poarte cu 6fala. numele de 6triumfator.
!n versul 6acum ori niciodata. este evocat trecutul glo-
rios,vazut ca 6varsta de aur. a istoriei,in opozitie cu prezentul u-
militor din cauza asupririi nationale si sociale.
+ul liric este marcat in poezie prin sentimentele de mandrie deoarece este roman si
respect fata de tara lui.
*ragmentul din poezie este format din 2 catrene,cu masura de 1"-1& silabe,cu versuri
lungi,rima incrucisata si ritm iambic.
,vand aceste caracteristici,0oezia 6Desteapta-te,romaneB.
este un imn.
6@eoaica tanara ,iubirea.de ?ic4ita /tanescuApoezie erotica
0oezia 6@eoaica tanara,iubirea. face parte din volumul 6O
viziune a sentimentelor. din anul 1)&",in care ?. /tanescu,prin cuvantul poetic
esential,vizualizeaza iubirea ca sentiment,ca stare extatica a eului liric.
+ste considerata o capodopera a liricii erotice romanesti, individualizandu-se prin
transparenta imaginilor si proiectia cos-
mica,prin originalitatea metaforelor si simetria compozitiei.
6@eoaica tanara,iubirea
mi-a sarit in fata.
3a pandise-n incordare
mai demult.
Coltii albi mi i-a infipt in fata,
m-a muscat,leoaica,azi de fata.
/i deodata-n #urul meu, natura
se facu un cerc,de-a-dura,
cand mai larg,cand mai aproape,
ca o strangere de ape.
/i privirea-n sus tasni,
curcubeu taiat in doua,
si auzul o-ntalni
tocmai langa ciocarlii.
3i-am adus mana la spranceana,
la tampla si la barbie,
dar mana nu le mai stie.
/i aluneca-n nestire
pe-un desert in stralucire
peste care trece-alene
o leoaica aramie
cu miscarile viclene,
inca-o vreme,
si-nca-o vreme 8.
:ema o constituie consecintele pe care iubirea,navalind ca un animal de prada in
spatiul sensibilitatii poetice,le are asupra raportului eului poetic cu lumea exterioara si cu
sinele totodata.
:itlul este exprimat printr-o metafora in care transparenta imaginii sugereaza extazul
poetic la aparitia neasteptata a iubirii,
vazute sub forma unui animal de prada agresiv,.leoaica tanara.,
explicitata c4iar de poet prin aparitia apozitiei 6iubirea..
0oezia este structurata c4iar de ?ic4ita /tanescu in trei secvente
lirice,corespunzatoare celor trei strofe.
0rima strofa exprima vizualizarea sentimentului de iubire,
care ia forma agresiva a unei tinere leoaice,care ii sare 6in fata.
poetului,avand efecte devoratoare asupra identitatii sinelui,infi-
gandu-si 6coltii albi$8)in fata. si muscandu-l 6de fata..0ronu-
mele la persoana !,.mi.,.ma.,.mi.,.m.,potenteaza confesiunea eului liric in sensul ca
poetul era constient de eventualitatea ivirii sentimentului de iubire,care-l 6pandise-n
incordare5mai demult.,
dar nu se astepta ca acesta sa fie atat de puternic,sa aiba atata forta devastatoare 6mi-a sarit
in fata.,.mi i-a infipt in fata.,.m-a muscat$8)de fata..
/trofa a doua accentueaza efectul psi4ologic al acestei neasteptate intalniri cu un
sentiment nouAiubirea,care dega#a asupra sensibilitatii eului poetic o energie
omnipotenta,extinsa asupra intregului univers$6/i deodata-n #urul meu,natura.).*orta
agresiva si fascinanta a iubirii reorganizeaza lumea dupa legile ei proprii,intr-un #oc al
cercurilor concretice,ca simbol al perfectiu-
nii:.se facu un cerc de-a dura,5cand mai larg,cand mai aproape,5
ca o strangere de ape..0oetul se simte in acest nou univers ca un adevarat 6centrum
mundi.,un nucleu existential.
0rivirea, ca simbol al perspectivei sinelui,se inalta 6tocmai langa ciocarlii.,sugerand
faptul ca aparitia iubirii este o manifes-
tare superioara a bucuriei supreme,a fericirii,iar poetul este extaziat de noul sentiment
neasteptat care-l copleseste:./i privirea
-n sus tasni5curcubeu taiat in doua..
/trofa a treia revine la momentul initial,.leoaica aramie5cu miscarile viclene. fiind
metafora iubirii agresive,insinuante,devo-
ratoare pentru eul liric si formand o imagine vizuala./inele poetic isi pierde concretetea si
contururile sub puterea devastatoare a iu-
birii,simturile se estompeaza:.3i-am dus mana la spranceana,5la tampla si la barbie,5dar
mana nu le mai stie.,poetul nu se mai recunoaste,simtindu-se confuz si bulversat de
6atacul.surprinza-
tor al unui sentiment extrem de puternic.!ubirea,ca forma a spiritului,invinge timpul,dand
stralucire si profunzime vietii 6inc-o vreme,5si-nca-o vreme8..
0oezia este o romanta cantabila a iubirii,sentiment care se materializeaza,vizualizat
de eul liric,stare sufleteasca ce capata puteri demiurgice asupra sensibilitatii eului
poetic,inaltandu-l in centrul lumii care,la randul ei,se reordoneaza sub forta miraculoa-
sa a celui mai uman sentiment.
!maginile poetice se individualizeaza prin transparenta,dina-
mism si sugestie semnificativa pentru 6obiectul. iubire,intreaga poezie concentrandu-se intr-
o metafora.
+ul liric este marcat in text prin pronumele la persoana ! : 6mi.,.ma.,.m. , verbul la
persoana !, numar singular 6am adus. si ad#ectivul pronominal posesiv 6meu..
,tmosfera este tensa prin aliteratia consoanei 6r.,iar ca mod de expunere este
monologul adresat.
!ubita eului liric este in ipostaza leoaicei care il ia prin surprindere.
0oezia este formata din strofe ,prima senarie,a doua actava,iar a treia zecima,are
masura de -) silabe cu versuri scurte,fara rima si ritm.
,vand aceste caracteristici,poezia 6@eoaica tanara,iubirea
apartine creatiei lirice.