SUBIECTE EXAMEN

KINETOTERAPIE IN AFECTIUNI NEUROLOGICE

1. Arcul reflex: definitie, componente;
2. Arcul reflex: importanta clinica;
3. Caile de conducere ascendenta a sensibilitatii exteroceptive;
4. Caile de conducere ascendenta a sensibilitatii proprioceptive;
5. Ariile corticale senzitivo senzoriale;
!. "omunculus senzitivo senzorial: definitie, importanta clinica;
#. Ariile motorii principale;
$. Ariile motorii secundare si accesorii;
%. "omunculus motor: definitie, importanta clinica;
1&. Caile motorii piramidale;
11. Caile motorii extrapiramidale;
12. Calea motorie finala 'neuronul motor periferic(;
13. Definirea conce!"#"i $e rec"erare ne"ro#o%ica&
)ecuperare reprezint* un ansamblu de procese actice realizate +n ec,ip* complex* prin care
persoanele cu deficien e-dizabilit* i rezultate prin diverse afec iuni 'traumatice, infec ioase,
tumorale sau vasculare( ob in revenirea la nivelul de performan * anterior bolii sau cel pu in la
un nivel care s* le permit* reinte.rarea +n societate.
/rocesul de recuperare presupune at0t vindecarea func iilor afectate c0t i dezvoltarea
unor mecanisme compensatorii care +nlocuiesc par ial leziunile ireversibile. )ecuperarea
neurolo.ic* se adreseaz* afec iunilor 12C-12/ ma3oritatea fiind reprezentate de traumatisme i
accidente vasculare cerebrale. Aceast* activitate prezint* particularit* i le.ate de specificul
afec iunii neurolo.ice:
- Af.neuro. presunun lezarea +n .rade variabile de specificul afec iunii neurolo.ice
celulare care nu se pot reface-reinte.ra 'neuroni,m*duv*, nervi periferici(. 4indecarea
acestora are anse mai mici- nule s* fie complet*.
- Af.neuro. prezint* o simptomatolo.ie divers*, care uneori poate interesa multiple
func ii, aparate i sisteme ' mersul, vorbitul, scrisul, respira ia, alimenta ia(.
)ecuperarea acestor deficite necesit* o ec,ip* multidisciplinar* care include: medic,
5ineto, lo.oped, specialist 67, dietetician, asistent social, asistente medicale de
recuperare, specialist +n ortezare. 1tandardele actuale recomand* existen a unui
neurolo. de recuperare la 1&&&&& locuitori i +ndrumarea ec,ipei fie de medic fie de
5ineto.
- 8xist* posibilitatea influen *rii farmacolo.ice a recuper*rii neurolo.ice
'cerebrob9lin(.
)ecuperarea neurolo.ic* +ncepe +ntotdeauna dup* efectuarea unui bilan clinic i paraclinic al
pacientului care precizeaz* dia.nosticul, stadiul afec iunii i protocolul optim de recuperare.
8xamenul clinic se va adresa nu numai afec iunii propriuzise, ci i manifest*rilor
asociate ' tulbur*ri sfincteriene, trofice cutanateescare, neuropsi,olo.ice, deficitul de for * i
tonusul muscular(. 8xamenele paraclinice completeaz* tabloul clinic i sunt daptate specifice de
evaluare a deficitului neurolo.ic .lobal sau specific ' defectele de vorbire(. :inetoterapeutul
trebuie sa realizeze o evaluare clinic* la +nceputul i pe parcursul tratamentului pentru a i
adapta atitudinea terapeutic* la stadiul evolutiv al bolii.
1'. Mecani()e %enera#e $e rec"erare ne"ro#o%ica&
1unt procese de vindecare sau compensare de deficitului neurolo.ic specifice esutului nervos i
care explic* caracterul evolutiv +n timp al leziunii neurolo.ice:
1. )estitu ia ; define te procesele bioc,imice de vindecare a leziunii neurolo.ice
' resorb ia ,ematomului, diminuarea edemului cerebral, restaurarea par ial* a
fenomenelor transmembranoase(;
2. 1ustitu ia ; define te procese complexe la nivelul re elelor neuronale care permit
recuperarea par ial* a func iilor pierdute ' poate fi inf uen at* prin exerci ii(;
3. Compensarea ; define te reducerea treptat* a neconcordan ei +ntre capacit* ile restante
ale pacientului i necesit* ile de moment ale lui. <eobicei se realizeaz* prin simplificarea
sau renun area la unele func ii sau utilizarea de dispozitive externe 'orteze, proteze(.
=a nivel celular 'neuron( aceste mecanisme au un aspect bioc,imic complex, reprezentat de
procese definite prin termenul .eneric de plasticitare neronal*.
1*. Rec"erare ne"ro#o%ica )e$ica)en!oa(a&
7erapia farmacolo.ic* a leziunii neurolo.ice:
- Cerebrob9lin ; extract de factori neurotrofici care trec prin barierea
,ematorencefalic* i care stimuleaz* procesele de nutri ie, protec ie i plasticitate
neuronal*. 8ste indicat +n traumatismele craniene, ma3oritatea A4C, i unele forme
de demen *.
- 8xtractul de .in5ol9loba ; ac iune predominant vascular* i amelioreaz* stratul
circulator cerebral ' scade a.resivitatea s0n.elui(. /e l0n.* efectul neurotrofic are
efect demontrat +n prevenirea i tratamentul demen ei.
- >edicamentule antidepresive sunt utile la bolnavul neurolo.ic i pot avea efecte
propriu la nivelul sinapselor neuronale i al reprezent*rii corticale a func iilor
motorii.
1+. S!r"c!"ra %enera#a a "n"i ro%ra) $e rec"erare ne"ro#o%ica&
<at* fiind complexitatea acestor afec ini, recuperarea pacientului se va face dup* un pro.ram
bine stabilit, adaptat +n orice moment stadiului evolutiv al bolii, precum i nevoilor fiec*rui
pacient. Acest protocol include mai multe componente:
- 8valuarea clinic* a afec iunii pacientului;
- /rescrierea unui nivel adecvat de activitate fizic*;
- 1c,imbarea stilului de via *, diet*, nutri ie;
- Consiliere psi,olo.ic* i spri3in moral care permit prevenirea depreziei i a lipsei de
participare a pacientului la pro.ramul de recuperare.
/e tot parcursul recuper*rii se va ine cont de urm*toarele aspecte:
- Comunicarea permanent* cu pacientul i familia privind r*spunsul la tratamentul i
ansele de vindecare- ameliorare;
- /osibilitatea ca indiferent de tratament evolu ia afec iunii s* fie nefavorabil* duc0nd
inclusiv la decesul pacientului;
- 2u se va .aranta niciodat* reu ita complet* a pro.ramului de recuperare.
1,. Teraia oc"a!iona#a- $efini!ie. "!i#i!a!e c#inica&
8ste un domeniu distinct al recuper*rii posttraumatice +n care se urm*re te recuperarea sau
ameliorarea prin mi3loace specifice a a a numitelor activit* i zilnnice obli.atorii, care constau
din activit* ile simple ce permit nutri ia, deplasarea, realizarea func iilor fiziolo.ice
fundamentare i confortul pacientului. 1e adreseazp unei .ame lar.i de performan e co.nitive,
sociale i senzitivosenzoriale,
1copul 67 este de a reinte.ra pacientul +n modul familiar i social +n condi iile +n care se
poate +n.ri3i sin.ur sau cu un minim a3utor i resimte afec iunea sa ca fiind .eneratoare de
disconfort sau disfunc ionalit* i. /oate fi efectuat* de 5ineto +n cadrul protocolului .eneral de
recuperare sau poate reprezenta preocuparea unui personal specializat.
1/. Acci$en!"# 0a(c"#ar cere1ra#- $efini!ie. for)e c#inice&
A4C ; disfunc ie neurolo.ic* acut* manifestat* de obicei prin ,emiple.ie, respectiv paralizia
unei 3um*t* i a corpului. 1e pot asocia tulbur*ri de vedere sau de vorbire, func ie de zona
cortical* afectat*.
<eobicei modific*rile neurolo.ice sunt localizate +n partea opus* deficitului vascular
cerebral. ?ar instalarea simptomelor este brusc* i se eviden iaz* prin disfunc ia +ntre.ii 3um*t* i
a corpului,
A4C se poate produce prin 2 mecanisme:
- 1&-2&@ A4C ,emora.ic efrac ia peretelui vascular i inundarea unei zone corticale
' crea mai frecvent* cauz* este "7A ; recuperare +ncepe mult mai t0rziu. "7A d*
,ipertofie muscular* i renal(.
=a pacien ii tineri se poate produce i prin fenomene inflamtorii 'vasculit*(.
- $&-%&@ A4C isc,emic ; +n care se produce obturarea vasului san.uin prin embolus
sau tombozare' recuperare dup* c0teva zile(.
8xist* factori de risc ai A4C, unii dintre ace tia put0nd fi preveni i 'diabet, alcoolism,
,ipercorticolemia, tulbur*rile de ritm cardiac, valvulopatii(.
A4C trebuie diferen iat de accidentul isc,emic tranzitoriu 'A?7( care poate avea tablou
clinic similar, cu dou* mai diferen e:
- <ispare dup* max. 2 ,;
- 2u las* sec,ele neurolo.ice.
6 form* particular* este pierderea tranzitorie a vederii monoculare ; amaurosis fu9ax explicat*
prin faptul c* prima ramur* a arterei carotide este artera olftalmic*.
=ocalizarea A4 .enereaz* simptome specifice i permite precizarea sediului leziunii
numai prin examen clinic cu semnificatie pro.nostic*. 8A: leziuni corticalee, afazie, a.nozi,
apraxie, convulsii, paralizii localizate 'monople.ie( sau paraalizie facial* ,omolateral*.
- Afazie B imposibilitatea de a vorbi clar;
- A.nozie B nu recunoa te formele, obiectele;
- Apraxie B nu poate s* realizeze o activitate motorie complex* ' trebuie s* +nve e din
nou(;
- <isartria B imposibilitatea de a vorbi corect, f*r* leziuni.
- <isfraxie B dificultatea de a ini ia o mi care.
=eziunea capsular* 'talamus( ; caracterizat prin ,emiple.ie .lobal* predominant
bra,ial*, spasticitate, tulbur*ri de sensibilitate.
=eziunea de trunc,i cerebral ; ,emiple.ia i paralizia fascicolului colateral i tulbur*ri
de sensibilitate ' riscul de deces( superficial*.
=eziuni medular ; ,emiple.ie ,omolateral*, tulbur*ri de sensibilitate posibil atrofie
muscular* periferic*, lipssa leziunilor de nervi cranieni.
12. Acci$en!%"# 0a(c"#ar cere1ra#- e0o#"!ie c#inica&
<ac* nu sa produs decesul, evolu ia natural* este spre cicatrizare i remiterea treptat* a
simpotmelor acute '2,3 zile +n A4C isc,emic i 5,15 zile +n cel ,emora.ic(, dup* care se poate
+ncepe pro.ramul de recuperare. 1pasticitatea se istaleaz* treptat dup* faza de atonie post avc i
determin* apari ia unor pozi ii anormale specifice ale membrelor:
>1. Cra ul +n adduc ie i rota ie intern*, antebra ul +n prona ie i u oar* flexie,
pumnul +n flexie cu policele i de.etele +n palm*;
>?. 8xtensie coaps*, .amb* i tendin a de varsu ec,in al piciorului.
Dnele manevre clinice permit confirmarea dia.nosticului deoarece solicit* func ii
neuromotorii deficitare ' proba bra elor +ntinse ; se +ntind bra ele la orizontal*, iar cel bolnav va
c*dea, proba flexia mebrelor pelvine ; pacientul +n decubit dorsal tra.e .enunc,ii spre old i
piciorul afectat r*m0ne +n urm*; proba sincinezii ; mi c*ri corticale involuntare cu ori.inea +n
ariile motorii !,$, care preiau par ial func ia ariei motorii 4, dac* aceasta a fost distrus* de
A4C(.
En perioada precoce dup* avc apar i reflexe anormale care eviden iaz* nivelul i
severitatea leziunii corticale ' semnul Cabins5i, Fordon(. =a 12 luni dup* A4C se instaleaz*
contracturi i retrac ii capsulare care limiteaz+ suplimentar mobilitatea pacientului. /e primul
plan tre urm*toarele manifest*ri:
- 7ulbur*ri de sensibilitate superificial*, predominant tactil* i termic*;
/acientul poate re ine sensibilitatea profund* i uneori un .rad de stereo.nozie,
incontinen * urinar* prin alectarea mu c,iului detrusor, tulbur*ri de coordonare a mersului i
mi c*rilor membrelor, tulbur*ri afective cu labilitate emo ional* sau nervozitate excesiv* i
posibile complica ii infec ioase determinate de imobilizarea la pat ' pneumonia, infec ii urinare
i escare cutanate(.
34. Acci$en!"# 0a(c"#ar cere1ra#- e!ae $e !ra!a)en! rec"era!or&
)ecuperarea se poate +ncepe precoce la c0teva zile dup* producerea A4C cu condi ia exculderii
leziunilor ,emora.ice ' risc de s0n.erare activ*(. 8ste de dorit ca pacientul s* fie con tient c0nd
se +ncepe recuperare +n vederea comunic*rii i a posibilit* ii lui de a repeta azi manevrele
+nv* ate ieri.
En primele !$ luni se ob ine maxim de rezultate, iar unele func ii pot evolua favorabil
p0n* la 2 ani din momentul A4C. <up* 2 ani se vor men ine rezultatele ob inute prin intern*ri
periodice de 1,2 - an. Ent0rzierea peste 3&35 zile de la momentul producerii A4C reduce cu 5&@
ansele de recuperare. /ro.ramul de recuperare trebuie s* fie sus inut continuu i intensiv.
:ineto devine persona3ul care asist* bolnavul la domicilul i este responsabil de respectarea
pro.ramului de recuperare. 8ste perioada +n care pacientul poate fi refractar prin impactul bolii
asupra calit* ii vie ii sau poate a tepta rezultate nerealiste i o vindecare rapid*.
8ste posibilitatea temporiz*rii unor etape de recuperare dar de principiu nu se va
abandona pro.ramul i prin ameliorarea comunic*rii cu pacientul i familia se vor respecta cu
fermitate etapele standardizate de recuperare.
31. Sin$ro)"# $e ne"ron )o!or cen!ra#- $efini!ie&
1emnele clinice constau +n principal din pareze sau paralizii ale mi c*riloe volunatare, deobicei
localizate de partea opus* leziunii. /aralizia cuprinde zone musculare variabile i se poare
manifesta sub diverse forme clinice +n func ie de nivelul localiz*rii ' ,emiple.ie, para-
teraple.ie(.
"emiple.ia are deobicei dou* faze:
- Glasc* ; cu ,ipotonie muscular* i abolirea )67;
- 1pastic* ; cu contractur* muscular* i exa.erarea )67.
Alte manifest*ri clinice:
- 1incineziile 'mi c*ri involuntare( ap*rute la nivelul musculaturii paralizare care
+nso esc mi c*ri voluntare ale musculaturii s*n*toase.
- )eflexe de automatism medular ; cum ar fi:
o )eflexul de tripl* flexie a membrelor inferioare,
o )eflexul de extensie +ncruci at* c0nd stimularea unui membru inferior
declan eaz* extensi membrului opus i adduc ia coapselor.
En .eneral, tabloul clinic este dominat de paralizie, spasticitate i modific*ri de reflexe.
33. Sin$or)"# $e ne"ron )o!or cen!ra#- for)e c#inice&
/rezen a acestor simptome cu intensitate variabil* +n func ie de nivelul i severitatea
afet*rii permite definirea mai multor forme clinice de 12>C i anume:
1. "emiple.ia cu com*:
- Colnav +ncon tinet cu un ,emifacies paralizat i aton;
- Absen a reflexului cornian;
- <evia ia con3u.at* a capului i oc,ilor;
- 8xist* modific*ri de reflexe i apari ia de reflexe patolo.ice 'semnul Cabins5i tipic
sindromului piramidal(
2. "emiple.ia flasc*:
- 8volueaz* prin abolirea for ei musculare i a )67 cu semn Cabins5i pozitiv;
- /oate evolua spre form* spstic* de ,emiple.ie cu contractur*, )67 exa.erate, semn
Cabins5i pozitiv ' A782 ?8: for a muscular* r*m0ne diminuat* c,iar dac* exist*
spasticitate(
3. 1indromul paraple.ic:
- /resupune paralizia complet* sau par ial* a membrelor inferioare, ca rezultat al
lez*rii fascicolului piramidal pe traiectul intramedular;
- 1e +nso e te de tulbur*ri sfincteriene ' reten ie de urin* i materii fecale( i somn
Cabins5i bilateral.
4. "emipareza spastic*:
- Gorm* de 12>C +n care c*m0n posibile mi c*ri voluntare, par iale i incomplete la
care se asociaz* semnele tipice de 12>C;
- /oate ap*rea at0t la adul i c0t i la popula ia pediatric* cu dou* variante 'con.enital*
i dob0ndit* perinatal(;
- 1pasticitatea se define te ca rezisten a mu c,iului la +ntinderea pasiv* i se
eviden iaz* la manevra de extensie a antebra ului pe bra pe care o solicit*
examinatorul.
33. Sin$ro)"# $e ne"ron )o!or cen!ra#- !ra!a)en! )e$ica)en!o(&
/e l0n.* tratamentul .eneral 'reec,ilibrare bolemic*, suport nutri ional, antibiotice,
neurotrofice( un element important +l reprezint* medica ia anitseptic* care poate recur.e la
diver i compu i, cu efecte variabile. 1e utilizeaz* diazepam, clorzoxanon, baclofen ; relaxante
musculare. 8fectul medicametelor este par ial i temporar. Dnele.rupe de pacien i r*spund mai
bine la unele medicamente ' valium la copii cu spasticitate, Caclofen se poate administra ca
form* in3ectabil* cu pomp* implantat* subcutanat i recent sa introdus utilizarea toxinei
botuline care prin in3ect*ri repetate bloc,eaz* eliberarea de acetilcolin* la nivelul sinapsei
neuromusculare i combate spsticitatea(.
24. 1indromul de neuron motor central tratamentul spasticitatii;
25. 1indromul de neuron motor central tratamentul tulburarilor motorii;
3+. Sin$ro)"# $e ne"ron )o!or cen!ra#- ree$"carea )er("#"i&
Cel mai important tratament nemedicamentos av0nd ca scop recuperarea deficitului
motor i refacerea mersului ca efect al unei tarapii continue i sus inute. )ecuperarea
spasticit* ii este principalul obiectiv +ntruc0t va permite c0 ti.area extensiei la membrele
superioare i a flexiei la cele inferioare cu reec,ilibrarea .rupelor anto.oniste, rec0 ti.artea
pre,ensiunii i a mersului.
En timp se pot ob ine ameliorarea amplitudinii i vitezei de contrac ie precum i
coordonare diverselor .rupe musculare. 1e va ine cpnt c* o serie de manevre, pozi ii sau factori
extrinseci pot exa.era .radul de spsaticitate. 'ex: prezen a reten iei urinare, a durerii i a
presiunii pe zonele osoase, stresul, excita ia brusc* +n teritoriul ,emiple.ic, c*ldura - .,ea a
utilizate +n exces. /ozi ia ortostatic* i stimulii cu caracter proprioceptiv.
Ca re.ul* .eneral* se vor evita toate aceste situa ii:
- Golosirea moderat* a c*ldurii locale i a mas3ului cu .,ea * '1&15 minute max(;
- Enceperea recuper*rii membrului superior +n clinostatism;
- Dtilizarea unor te,nici bl0nde de masa3;
- Dtilizarea unor pozi ii de facilitare proprioceptiv* i posturare adecvat* a
se.mentelor spstice.
=a ,emiple.ici, nu se va testa for a muscular*, iar recuperarea deficitului motor, se va
face precoce dup* primele 23 zile dup* excluderea oric*ror contraindica ii de tratament 'ex.
A4C ,emora.ic(. 1e va sc,imba pozi ia pacientului din 3 +n 3 ,, la +nceput pasiv apoi cu
solicitare preo.resiv* i contribu ia pacientului la mi carea de +ntoarcere. En permanen * se va
pozi iona pacientul astfel +nc0t spasticitatea s* fie minim*, lucru care se poate realiza prin
dispozitive care realizeaz* evaluarea activit* ii electromio.rafic* i pot semnaliza sonor sau
vizual .radul de spasticitate.
7reptat, se va realiza mobilizarea pacientului, care va fi ridicat la mar.inea patului i
+mbr*cat simultan cu mobiliz*ri pasive de 34 ori pe zi a tuturor membrelor. 1e poate +ncepe
recuperarea for ei pe membrele s*n*toase i combaterea prin .imnastic* respiatorie pentru a
compensa deficitul respirator pe partea afectat*. En func ie de starea pacientului se vor +ncepe
exerci ii de facilitare proprioceptiv* conform te,nicilor standardizate.
- 7e,nica Cobat, ; identificarea posturilor care contribuie la in,ibarea spasticit* ii i
permit ini ierea mi c*riloe articulare;
- 7e,nica :abat, ; se folosesc te,nici de facilitate proprioceptiv* pe dia.onal* astfel
+nc0t .radul de +ntindere ; strec,in. s* corespund* +n orice moment lun.imii
momentane a mu c,iului;
- 7e,nica )out, ; utilizarea stimulior prorpioceptivi perie, .,ea *, cipire cutanat*,
care m*resc aferen ele prorpiceptive la nivel cortical;
- /ro.ramul 4o3ta
1e va +ncerca verticalizarea pacientului la #1& zile dup* accident cu con tientizarea
existen ei p*r ii bolnave. 1e vor +ncura3a toate manevrele care permit pacientului s* redevin*
con tient de existen a unei p*r i normale: posturi, mi c*ri de balans, desenare de fi.uri pe podea
cu piciorul bolnav, rec0 ti.area ec,ilibrului +n trei planuri. En acest moment se poate +ncerca
re+nceperea mersului.
3,. Sc#ero5a #a!era# a)io!rofica- $efini!ie. for)e c#inice&
Afectiune de.enerative cu evolutie fatala, invariabila datorita distructiei pro.ressive a
nervilor matori cranieni si spinali precum si a fasciculelor piramidale.
Clinic se observa afectarea pro.resiva a unor activitati cotidiene 'mersul, vorbitul,
de.lutitia si respiratia(. 8volutia ; spre deces deoarece sunt afectati musc,ii respiartori, iar
evolutia cazului este de obicei intre 3 si 5 ani.
Afecteaza predominant populatia intre 3& ; 5& ani ' 1-3 cazuri ; 1&&.&&&-loc.( cu usoara
predominant la barbate.
8tiolo.ie ; necunascuta.
?nfectii, traumatisme, intoxicatii cu metale .rele.
Dmele forme clinice sunt similar cu sifilisul sau cu diverse tipuri de encefalito virala.
Anatomo patolo.ic.
1e constata distuctia neuronilor matori centrali si cei periferici, a celulelor din cornul
medular antrerior precum si a fasciculelor piramidale.
8ste posibila distructia unor zone din cortexul frontal.
C=?2?CA
8ste dominata de atrofii muscular H tulburari de coordonare a miscarilor active.
?nitial sunt afectati musc,ii mici ai mainii si de.etelor.
Dlterior este afectata si centura scapulara H mb inf, sa descries si o forma cu debut la mi.
?n timp se instaleaza atrofii muscular intinse si simetrice, afectarea de.lutitiei, respiratiei duce la
deces.
3/. Sc#ero5a #a!era# a)io!rofica- rinciii $e !ra!a)en! rec"era!or&
1e limiteaza la medicamente simtomatice si masuri de crestere a calitatii vietii, intrucat
boala nu are practice tratament.1tudii recente sustin ca utilizarea combinatiei riluzol H litiu ar
putea stopa evolutia.Alte medicamente se utilizeaza pentru oboseala, constipatie, durere sau
depresie.
/acientii cu insuficienta ventilatorie pot beneficia de !ra6eo(!o)ie si ventilatie
asistata.)ecuperarea medicala si fizioterapia pot ameliora calitatea vietii si include masuri cum
ar fi: electrostimulare pe musculatura flasca, masa3 si ,idroterapie, bai sub temperatupa de
indiferenta si crioterapie pentru formele piramidale spastic.1pasticitatea poate .enere discomfort
si se trateaza cu Boc#ofen H ,idroterapie, caldura sau fri. local, ultrasunete si stimulare electrica
locala.1e recomanda ,idroterapie la 32 ; 34 .rade C.
7romboza venoasa apare frecvent la pacientii cu paralizii si se vat rata prin fizioterapie,
pozitii paraclinice.:inetoterapeutul poate fi implicat in in.ri3irea pacientului cu distrofii prin
suprave.,erea posturii, a orarului meselor si combaterea constipatiei.
32. Sc#ero5a )"#!i#a- $efini!ie. for)e c#inice&
1e numeste si scleroza in placi si este o afectiune nervoasa cronica de.eneratina cu
mecanism probabil autoimun.
?n decursul bolii se produce atacul si distructia parcelara la multiple niveluri a tecii de
mielina din creier si maduva spinarii.
)ezultatul este tulburarea transmiterii 12 cu multiple manifertari clinice.
Coala afecteaza in special adultul tanar cu predominant 3-2 in favoarea femeilor si
posibila componenta .enetic.8tiolo.ia 'cauza( este necunoscuta fiind inplicati infectii virale H
alti factori de mediu.
)asa alba, sexul feminine si latitudinea 2 'scandinava( sunt factori predispozanti.
C=?2?CA 'manifestarea(
8ste polimorfa, in functie de nivelul afectat al 12C cu episoade evolutive intre care
exista perioade de remisie.
<oi pacienti diferiti sau acelasi pacient in moment diferite pot prezenta simtome
variabile:
tulburari de vedere 'nevrita ; nervul optic(;
tulburari sensitive 'parestezii, intepaturi sau ,ipoestezii cutanate(;
tremur si scaderea fortei muscular;
incontinenta urinara;
probleme de ec,ilibru;
cazurile cu evolutie lun.a pot prezenta spasticitate muscular, dureri, oboseala cronica,disfunctii
co.nitive si dizabilitate care necesita asistenta permanenta;
/)6F2617?C 'examen 2 H )>2Hexamen =C)(
34. Sc#ero5a )"#!i#a- rinciia $e !ra!a)en! rec"era!or&
8ste o component esentoala afectiunii avand in vedere caracterul ei cronic, pro.resiv si
invalidant. 1e va efectua atat la spital, cat si la domiciliu si va fi adaptat necesitatilor, resurselor
sociale si financiare ale pacientului.
1e recomanda stabilirea unor tinte rezonabile de tratament si calaborarea permanenta cu
pacientul si familia acestuia.
1copul tratamentului CA'6(78 este sa asi.ure pacientului confortul zilnic, autonomia in
conditii de si.uranra si accesul la ec,ipamentele si dispozitivele adaptative.
/ro.ramul C6'A(78 incepe de la primele simtome, de preferat in afara puseului acut si
va fi directionat mentinerea restantului functional, prevenirea complicatiilor si inte.rarea sociala
a pacientului.
6boseala este un simtom frecvent .enerator de dizabilitate si .reu accepat de pacienti. 1e
accentuieaza in timpul zilei, motiv pentru care se recomanda desfasurarea sedintalor de CA78 in
cursul diminetii si adaptarea pro.ramului de alimentative.
Caldura accentueaza oboseala si poate favoriza aparitia spasticitatii sau a unui puseu acut
de boala. 1e recomanda evitarea efortului excesiv si evitare spatiilor incalzite, ,idroterapia,
consumul de bauturi reci.
/ro.ramul de CA78 include pauze de refacere muscular si cresterea treptata a tolerantei
la efort care permite ameliorarea clinica a afectiunii. 1unt utile .imnastica arobica, exercitii de
relaxare si te,nici de reducere a spasticitatii.
>obilitatea este un deziderat care poate fi atinsa prin evitarea oboselii si utilizarea de
dispositive a3utatoare 'baston, car3a, cadru metallic sau scaun actionat electric(.
Cresterea .radului de tolerant la mobilizare se poate face in etape successive. 1e va trece
de la pozitia asezat in ortostatism prin utilizarea de repere vizuale si proprioceptive si controlul
permanent al posturii, ec,ilibrului trunc,iului.
/acientii cu imobilizare in scaun cu rotile sau cu mobilitate redusa au risc crescut de
aparitia contracturilor muscular sau tulburarilor de aliniament osteoarticular.
Astfel se constata retractii ale membrelor inferioare 'adductorii, isc,io.ambierii si
tendonul lui A,ile(, precum si ale membrelor superioare 'retractii la marele si micul pectoral,
trapez, marele dorsal, musc,ii cervicali posteriori(.
1edentarismul poate afecta si musculatura trunc,iului si abdomenului, cu consecinte de
asupra posibilitatii de ec,ilibrare a corpului si trunc,iului.
6rtostatismul in pozitie corecta, cresterea fortei muscular a .rupelor muscular neafectate,
precum si intarirea musc,ilor a.onisti pentru a invin.e spasticitatea anta.onistilor, pot compensa
deficitul postural si permit mobolizarea pacientului.
"idroterapia are indicatie deoarece reduce efectul .ravitatiei si permite mentinerea
ortostatismului, realizare de miscari cu amplitudine mare si c,iar crestere fortei muscular prin
exercitii. Apa permite si mentinerea unei temperature corporale scazute.
<aca pacientul are de3a deficit functional 5inetoterapia se va adresa restantului functional
si ameliorarii calitatilor vietii.
7inte rezonabile:
pro.resia de la o baza lar.a de sustinere la o baza in.usta;
pro.resia de la activitati statice la activitati dinamice;
modificari de pozitie care permit ascensionarea centrului de .reutate;
controlul posturii prin actiune pe musculature, folosirea de repere vizuale.
Dn rol important il au ortezele care amelioreaza mersul si scad consumul ener.etic. 'ex:
orteza .lezna ; picior(.
8xista de asemenea numeroase ec,ipamente sau dispositive adapatative care permit care
permit pacientului sa compenseze unele deficient sis a isi mentina autonomia. 'ex: obiecte cu
manere mari, masturi, sireturi cu benzi adezive, periuta de dinti electrica, etc(.
Dn aspect particular il reprezinta tratamentul durerii si al tulburarilor de sensibilitate care
poate fi realizat prin mi3loace simple si anume: inspectia periodica a te.umentelor in special in
zonele imobolizate, distribuirea corecta a presiunii in clino si ortostatism, captusirea atenta a
scaunului cu rotile. <urerea poate semnaliza o postura incorecta sau spasticitate necontrolata sau
utilizare excesiva a unor .rupe muscular cu rol compensator, toate acestea impunind reevaluarea
pacientului.
31. Sin$ro)"# $e ne"ron )o!or eriferic- $efini!e. for)e c#inice&
)eprezint* totalitatea manifest*rilor determinate de lezarea 2>/ pe parcursul traiectului
medular, radicular 'r*d*cini nervoase( sau troncular.
8tiolo.ia cuprinde numeroase afec iuni inflamatorii, infec ioase, metabolice, traumatice
sau tumorale 'ex: poliomielita, nevrite i polinervite ; afecteaz* r*d*cina, compresiuni medulare
sau polineuropatii ; diabeticii, bulemia, polineuropatie alcoolic*(.
8xpresia clinic* specific* este paralizia mscular* care prezint* o serie de particularit* i:
- Entotdeauna de partea leziunii;
- 1e asociaz* cu ,ipotonie i atonie muscular*;
- 8ste flasc* 'abolirea )67(;
- ?n timp evolueaz* spre atrofie muscular*.
2>/ reprezint* calea final* comun* a actului motor voluntar i este localizat +n cornul anterioar
medular i nucleii motori ai nervilor cranieini de la 3 p0n* la 12.
=a nivel medular, distribu ia neuronilor respect* o anumit* somatotopie +n coarnele
anterolaterale. 8A: 2>/ pentru flexori sunt localiza i mediali fa + de 2>/ pentru extensori.
<endritele neuronilor sunt numeroase i au rol principal stabiliarea de conexiuni cu c*ile
eferente 'piramidale i extrapiramidale(. Axonii 2>/ formeaz* ori.inea aparent* a neuronilr
cranieni 312; pentru neuronii medulari, formeaz* r*d*cina anterioar* a nervului spinal care +n
spa iul subara,noidian se une te cu cea senzitiv* i formeaz* r*d*cina mixt*.
Aceasta p*r*se te m*duva, se distribuie la nivelul membrelor i prin anastomose i
diviziuni d* na tere la trunc,iuri i plexuri nervoase. <in acestea vor rezulta nervii periferici
'median, radial, cubital( care prin diviziuni succesive se termin* la nivelul 3onc iunii neuro
musculare i formeaz* unitatea motorie.
>anifest*rile clinice din 12>/ se pot .rupa:
1. 7ulbur*ri de motilitate:
- >.voluntar* ; se +nre.istreaz* deficite motorii 'pareze, paralizii( corespunz*toare cu
teritoriul i .radul de afectare a 2>p. /ot fi simetrice- asimetrice;
- >.involuntar* ; +n anumite forme clinice se constat* mi c*ri-contrac ii musculare
involuntare numite fascicula ii- fibrila ii;
- >.pasiv* ; se constat* ,ipotonie-,ipotrofie muscular*, iar la 2,3 s*pt*m0ni de la
debut, se poate instala atrofia muscular*.
2. 7ulbur*ri de reflexe:
- )eflexele )67 ; cutanate i articulare sunt diminuate sau abolite propor ional cu
+ntinderea i .radul afect*rii teritoriului muscular;
3. 7ulbur*ri trofice:
- >odific*ri ale pielii-fanerelor, posibil ulcere trofice cutanate ; pot acompania
tulbur*rile nervoase periferice.
<iverse afec iuni pot evolua cu afectare predominant* de pericarion, r*d*cini sau plexuri
nervoase.
1imptomele clinice i rezultatele investi.a iilor paraclinice permit precizarea
tipului de afectare neurolo.ic* i corespunz*tor realizarea tratamentului medical sau
func ional, celui mai adecvat.
33. Sin$ro)"# $e ne"ron )o!or eriferic- rinciii $e !ra!a)en! rec"era!or&
12>/ ; difer* de afec iunea neurolo.ic* central*, +ntrunc0t localizarea leziunilor i
.radul de severitate sunt mai pu in severe i permit adaptarea tratamentului c*tre
simptomatolo.ia predominant*.
1copul principal al tratamentului este men inerea i cre terea for ei musculare
restante, refacerea sensibilit* ii +n peuropatiile mixte i revenirea deform*rilor osteo
articulare ap*rute prin dezec,ilibre +ntre .rupele musculare s*n*toase i cele paralizate.
8ste util* stabilirea de la +nceput a .radului de denervare muscular* prin
electromio.rafie i m*surarea vitezei de conducere nervoas* '4C2(.
Dtilizarea unor te,nici de facilitare neuroproprioceptiv* permite substituirea
stimulului nervos absent i men inerea troficit* ii i contrac iei musculare. 1e pot utiliza
stimuli proprioceptivi i esteroceptivi. 'ex: proprio stimularea receptorilor din articula ii,
tendoane i mu c,i prin +ntinderi rapidestrec,in., eventual cu contrarezisten * pentru a
racola c0t mai multe unit* i motorii. 4ibra iile i presiunea sunt stimuli proprioceptivi.
8xtero stin.erile u oare, peria3ul, aplicarea local* de .,ea *. 8ste posobil* apari ia
adapt*rii locale la te,nicile de facilitare care trebuie aplicate separat i pe intervale
scurte(.
:inetoterapia se va adresa i muculaturii +ntre.i din vecin*tatea zonei paralizate,
plec0nd de la ipoteza iradierii excita iei la mu c,ii paraliza i. 1e va urm*ri i surprinde
momentul apari iei oboselii musculare care necesit* oprirea exerci iilor. C,iar i cazurile
cu paralizie sever* 'nivelul & pe scala &5 de contrac ie muscular( trebuie s* beneficieze
de 5inetoterapie +n scopul men inerii troficit* ii musculare care asi.ur* ulterior
participarea mu c,iului la tratament.
33. Para#i5ia $e #e7 1rac6ia#- $efini!ie. for)e c#inice&
/oate fi con.enital*-ap*rut* ulterior prin smul.erea traumatic* a r*d*cinilor nervoase
ale plexului. 8xist* mai multe forme clinice diferite prin amploarea leziunilor nervoase:
- 1uperior: lezare C5C!;
- >i3lociu: lezare C#;
- ?nferior: lezare C#71;
- 7otal: lezare C571.
>anifestarea clinic* specific* este impoten a func ional* +n diverse .rade a mu c,iului .....
men inut +n adduc ie i rota ie intern* cu extensi i prona ia antebra ului.
3'. Para#i5ia $e #e7 1rac6ia#- !ra!a)en! rec"era!or&
:inetoterapia se adreseaz* elementelor definitorii ale defectului neuromuscular:
- 8vitarea i corectarea deform*rilor osteoarticulare 'orteze i atele corectoare, masa3
i c*ldur* local*, electroterapie pe zona paralizat*, strec,in. pe anta.oni tii
musculaturii paralizate(;
- 8vitarea atrofiei musculare: electrostimulare cu curen i exponen iali i G2/ i
te,nici de biofeedbac5;
- )ecuperarea sindromului senzitiv: utilizarea de stimul*ri termice proprioceptive i
dureroase cu finalitate +n recuperarea recuno terii spa iale a obiectelor;
- Combaterea tulbur*rilor vasculare trofice prin crioterapie, ,idroterapie, posturare
elevat* a membrului, folosirea de corsete i m*nu i elastice ; 76.
35. /aralizia de nerv radial definitie, manifestari clinice;
3+. Para#i5ia $e ner0 ra$ia#- !ra!a)en! rec"era!or&
1e vor respecta acelea * principii de evaluare i tratament:
- 8valuarea ini ial* a .radului de denervare muscular*, respectiv a leziunii nervoase;
- Conbaterea i prevenirea retra iilor i atitudinilor nervoase osteoarticulare 'orteze(;
- >en inerea troficit* ii musculare paralizate;
- )eluarea c0t mai rapid* a exerci iilor pasiveactive i active;
- Combaterea tulbur*rilor trofice i vasculare;
- 7erapia ocupa ional*.
3#. /aralizia de nerv median definitie, manifestari clinice;
3/. Para#i5ia $e ner0 )e$ian- !ra!a)en! rec"era!or&
1e vor respecta acelea * principii de evaluare i tratament:
- 8valuarea ini ial* a .radului de denervare muscular*, respectiv a leziunii nervoase;
- Conbaterea i prevenirea retra iilor i atitudinilor nervoase osteoarticulare 'orteze(;
- >en inerea troficit* ii musculare paralizate;
- )eluarea c0t mai rapid* a exerci iilor pasiveactive i active;
- Combaterea tulbur*rilor trofice i vasculare;
- 7erapia ocupa ional*.
3%. /aralizia de nerv cubital definitie, manifestari clinice;
'4. Para#i5ia $e ner0 c"1i!a#- !ra!a)en! rec"era!or&
1e vor respecta acelea * principii de evaluare i tratament:
- 8valuarea ini ial* a .radului de denervare muscular*, respectiv a leziunii nervoase;
- Conbaterea i prevenirea retra iilor i atitudinilor nervoase osteoarticulare 'orteze(;
- >en inerea troficit* ii musculare paralizate;
- )eluarea c0t mai rapid* a exerci iilor pasiveactive i active;
- Combaterea tulbur*rilor trofice i vasculare;
- 7erapia ocupa ional*.
41. /aralizia de nerv circumflex tratament recuperator.
42. /aralizia de nerv facial definitie, forme clinice;
43. /aralizia de nerv facial tratament recuperator;
44. /aralizia de nerv sciatic definite, manifestari clinice;
45. /aralizia de nerv sciatic tratament recuperator;
4!. 1indromul de Icoada de calJ ; definitie, manifestari clinice;
4#. 1indromul de Icoada de calJ tratament recuperator;
'/. Tra")a!i()e#e 0er!e1ro- )e$"#are- $efini!ie. ) anife(!ari c#inice&
)eprezint* consecin a afect*rii +n .rade variabile a m*duvei spin*rii ca urmarea a unui
traumatism direct sau +ndirect asupra con in*torului 'coloana(.
1e descriu multiple mecanisme de lezare vertebral* i medular* at0t directe c0t i
indirecte. =eziunile directe apar deobicei +n traumatismele severe cu enr.ie cinetic* mare care
altereaz* sau distru.e structurile osteoarticulare de protec ie vertebral*. 'ex: arcuri vertebrale,
corpi vertebrali, aparatul li.amentar posterior al coloanei(.
=eziunile indirecte apar deobicei prin mi c*ri exa.erate ale coloanei vertebrale c0nd este
afectat numai se.mentul medular, iar con in*torul sufer* lezinui minime.
Astfel, mi c*ri exa.erate de flexie, extensie, rota ie sau +nclinare lateral* a coloanei pot
leza m*duva sau a.rava o leziune preexistent* +n timp ce coloana vertebral* este aparent intact*.
En etiolo.ia 74> predomin* accidente rutiere, cca 4&5&@ din 74>, unde leziunea este
favorizat* de ener.ia cinetic* mare i existen a unui spa iu str0mt de conten ie 'cabina
autove,iculului(. Cu inciden * mai mic* se citeaz* accidente sportive i traumatisme prin
violn * 2&3&@ fiecare, precum i alte situa ii rare.
Cazuri particulare:
- Gractura de C2 +n caz de sp0nzurare ' masc* 3udiciar*(, fractura atlasului de tip
cominutiv +n c*derile accidentale +n vertex, sec iunea unei 3um*t* i de m*duv* +n caz
de in3unc,iere '1indromul CraKn 1e.uard(.
C=?2?CA 74>:
- Gormele severe cu intreuperea complet* m*duvei determin* deficit senzitivomotor
sub nivelul leziunii, iar ca forme clinice se descriu tetraple.ia sau paraple.ia. 6
evaluare mai exact* se refer* strict la func ia motorie, inte.ritatea neurolo.ic* i
p*strarea sensibilit* ii superficiale periferice care se pot ob ine prin examen
neurolo.ic.
- Gunc ie de nivelul lezinuii i cu utilitate pentru 5inetoterapeut se descriu o serie de
forme particulare:
o =eziune C4 tetraple.ie men inerea respira iei spontane este problematic*
deoarece exist* deficit de inerva ie a diafra.mului;
o =eziune C5tetraple.ie poate folosi deltoidul i becepsul bra,ial;
o =eziune C!utilizarea satisf*c*tore a membrului superior cu posibilitatea
execut*rii individuale de activit* i elementare: ,r*nitul etc;
o =eziune C#poate folosi flexorii pumnului, extensorii de.etelor i tricepsul ;
transfer din pat +n scaun cu rotile i din decubit +n a ezat;
o =eziune =2=4 se poate deplasa sin.ur cu cadru metalic;
o =ezinue =4=5 se deplaseaz* cu c0r3e i baston folosind ortez* de .lezn*.
846=D ?A C=?2?CL 74>:
1. ocul spinal instalat dup* traumatism i care se remite +n 23 luni: prezint* paralizie
flasc*, areflexie, anestezie total*, reten ie defecare i urin*.
2. Gaza subacut* de reapari ie a reflexelor, a continen ei de urin* i fecale i recuperare
treptat* a for ei musculare.
3. Gaza terminal* cu areflexie, atrofie muscular* i ca exie, urmat* de deces.
4%. Tra")a!i()e#e 0er!e1ro- )e$"#are- !ra!a)en! rec"era!or.
6biectivele tratamentului 5inetoterapeutic:
1. >en inerea mobilit* ii articulare i prevenirea deformit* ilor;
2. >en inerea i cre terea for ei musculare pe .rupele par ial sau total enervate;
3. Cre terea rezisten ei .enerale a or.anismului;
4. Asi.urarea unui nivel maxim posibil de activit* i independente;
5. )ealizarea de terapie ocupa ional*.
:inetoterapia:
En faza 1:
a. >obiliz*ri articulare pasive 3,4 edin e '152& min-zi( asociate cu ortezareprotezare H-
mobiliz*ri active;
b. >en inerea respira iei diafra.matice prin masa3 cu contra.reutate sau rezisten * a
re.iunii .astrice, masa3 pectoral i aplicare de corset care men ine presiunea
intratoracic*;
c. >asa3 pe musculatura membrelor pentru a men ine tonicitatea i troficitatea cu accent pe
deltoid, biceps i triceps, marele dorsal i trapez.
d. >odificarea periodic* a pozi iei pacientului, controlul i prevenirea apari iei escarelor i
masa3 al extremit* ilor.
En faza 2:
a. 1e vor continua exerci iile din faza acut* '1(, la care +n func ie de c0 ti.ul
neuromotir se pot ad*u.a:
- )osto.oliri din << sau <4 dinspre partea mai puternic* spre cea mai slab*;
- 1e vor +ncepe manevre de posturare plec0nd de la baz* lar.* de sus inere la o
baz* c0t mai +n.ust*;
- <e dorit ca pacientul s* a3un.* s* ste sin.ur +n ezut sau .enunc,i i din acest
punct s* poat* debuta manevre de mobilizare i ambula ie proprie;
1unt favoriza i pacien ii cu lezinuni incomplete cu musculatura abdominal* i
paravertebral* puternic* i for * suficient* +n cvadriceps i flexorii oldului;
4or fi comb*tute elementele care +mpiedic* mobilizarea, cum ar fi:
- )edorile articulare;
- 1psaticitatea;
- 8scarele;
- <urerea necontrolat* medicamentos;
- /ersisten a tulbur*rilor prorpioceptive care +mpiedic* locomo ia.
6rtezarea va fi adoptat* nivelului decizional pentru a permite mobilizarea:
- =eziunile 727$ +n principiu nu se pot mobiliza, dar +n situa ii deosebite
beneficiaz* de centur* pelvin* i ortez* ":AG6;
- =eziunile 7%712 , se pot deplasa cu centur* :AG6 i cadru metalic;
- =eziunile lombare, au independen a crescut* i necesit* doar ortez* de .lezn*,
c0r3* i baston;
=a aceast* etap* pacientul trebie antrenat s* utilizeze optim ortezele disponibile, s*
se poat* ridica i a eza sin.ur, s* i amena3eze corespunz*tor spa iul de via * i lucru.
8ste uneori nevoie de modificarea locuin ei pentru acces rapid i comod al
pacientului.