Sunteți pe pagina 1din 4

Formarea RSSM

La 26 iunie 1940 Guvernul sovietic a inaintat Guvernului Romaniei o nota ultimativa privind
evacuarea teritoriului Basarabiei . Nota ultimativa a URSS era o consecinta loica a semnarii la
2! auust 19!9 a "rotocolului aditional secret al #ratatului sovieto$erman de nearesiune . La
punctul !% protocolul mentionea&a ' ()n privinta *uropei Sud$*stice % partea sovietica sublinia&a
interesul pe care$l mani+esta pentru Basarabia . "artea ermana isi declara totalul de&interes
politic +ata de aceste teritorii,,. -ara atine seama de termenele +i.ate % de la 2/ iunie si pina la !
iulie 1940 0rmata Rosie a ocupat +ara lupte intreul teritoriu al Basarabiei % al Bucovinei %
precum si tinutul 1erta % care niciodata pina la asta nu a +acut parte din Basarabia % Ucraina sau
Rusia . "actul Ribbentrop$2olotov % operatiunile militare % intrepinse de armata rosie intre 10
iunie si ! iulie au +ost +atale pentru Basarabia si pentru partea de nord a Bucovinei . "entru
populatia din aceste teritorii a inceput o viata +oarte rea % plina de 3ert+e % c4inuri % deportari %
+oamete % enocid etnic % rusi+icare +ortata si coloni&are . )n ba&a acestui pact imperiul sovietic
rus a recucerit Basarabia cu un teritoriu de 44%5 mii 6m 7 si o populatie de ! mln. 200 mii de
oameni % precum si Bucovina de Nord cu 600 mii 6m7 si mai bine de 500 mii de locuitori . 0ceste
teritorii si populatia de aici au +ost impartite con+orm conceptiei reimului totalitarist.8data cu
preatirea pentru +omarea RSS2 % in Basarabia si partea de nord a Bucovinei au +ost create
orane de partid si de stat 3udetene si locale . La 2 iulie 1940 % la sedinta biroului politic al "9
:b; din toata Uniunea % s$a discutat c4estiunea ( 9u privire la problemele 99 al "9 :b; din
Ucraina ,, . )n acest document se sublinia ca (inainte de +ormarea raioanelor % a se permite 99
al "9 :b; sa +orme&e in Basarabia si in partea de nord a Bucovinei comitete 3udetene ale "9
:b; din Ucraina si comitete e.ecutive 3udetene in urmatoarele 3udete ' 94isinau % 1otin % Balti %
Soroca %8r4ei % Bender % 066erman % )smail % 9a4ul si 9ernauti,, . 0st+el % ). Stalin a lasat toate
problemele crearii oranelor de partid si de stat in Basarabia pe seama lui N. 1rusciov % primul
secretar al 99 al "9 :b; din Ucraina. #endinta 99 al "9 :b; din toata Uniunea si a 99 al "9 :b;
U de a instaura un control politic % economic % ideoloic % cultural si in+ormational total in
Basarabia si Bucovina s$a evidentiat clar in timpul +ormarii oranelor de stat. <upa 2/ iuniei
1940 in toate satele si orasele Basarabiei si Bucovinei de Nord au +ost instituite asa$numitele
comitetele e.ecutive satesti % de voloste :raionale; % orasenesti % 3udetene. )n unele sate si
raioane se convocau adunari % se inaintau candidati in aceste comitete e.ecutive . )nsa in
ma3oritatea satelor si oraselor membrii e.ecutivelor erau selectati % controlati si apoi numiti de
repre&entantii oranelor de partid si N=><$iste. *ra obliatoriu ca acesti +unctionari sa
cunoasca % sa inteleaa macar % limba rusa % sa promove&e politica metropolei sovietice.
<ocumentele de ar4iva atesta ca procesul +ormarii RSS2 a +ost complicat si di+icil . )ntr$o
perioada +oarte scurta :2/ iunie ? 2 auust 1940; au +ost preatite in mare raba 4otaririle
necesare % opinia publica . )n derularea acestui proces s$au comis multe +raude si erori
caracteristice politicii e.pansioniste sovietice . 9el mai rav a +ost +aptul ca ma3oritatea populatie
Basarabiei a +ost inlaturata in mod autoritar % +ortat si arbitrar de la determinarea destinului sau
istoric . 1otarirea cu privire la +ormarea RSS2 a+ost adoptata de +ortele imperiale sovietice' de
biroul politic al 99 al "9 :b; din toata Uniunea si de 9onsiliul 9omisarilor Norodnici al URSS.
Soarta Basarabiei a +ost 4otarita de ). Stalin % >. 2olotov % 2. =alinin % 0. @danov % G. =aanovici
% 9. >orosilov % N. 1rusciov si alti lideri ai imperiului sovietic . La 10 iulie 1940 % la 2oscova % a
avut loc o sedinta comuna a biroului politic al 99 al "9 :b; din toata Uniunea si 99N al URSS %
la care s$a adoptat o 4otarire specala ( 9u privire la reunirea populatiei moldovenesti a
Basarabiei cu populatia moldoveneasca a R0SS2,,. )n acest document se sublinia ca ' 1; 99N
al R0SS 2oldovenesti si 9omitetul reional 2oldova al "9 :b; din Ucraina au pre&entat la 99N
al Uniunii RSS si la 99 al "9:b; din toata Uniunea propunerea ca populatia moldoveneasca a
Basarabiei sa +ie unita cu populatia moldoveneasca a R0SS2A 2; 99N al Uniunii RSS si 99 al
"9 :b; din toata Uniunea au sustinut aceasta ruaminte a orani&atiilor moldovenesti si au
4otarit sa pre&inte Sovietului Suprem al Uniunii RSS o propunere corespun&atoareA !;
8ranelor de stat si de partid ale Ucrainei si R0SS2 li s$a dat dispo&itie sa preateasca
documentele necesare . *ste absolut clar ca se preaatea nu unirea teitoriului Basarabiei cu cel
al R0SS2 pentru +ormarea RSS2 % ci unirea populatiei moldovenesti din Basarabia cu cea din
R0SS2. 0cesta +omula a permis cercurilor conducatoare ale URSS si ale Ucrainei sa rapeasca
o buna parte din teritoriul Basarabiei :3udetele 066erman % )smail % 1otin;% Bucovina de Nord si
tinutul 1erta si sa le includa in mod arbitrar in componenta Ucrainei. <e asemenea % a +ost
revi&uita unitatea teritoriala a R0SS2 . 0ceasta stare de lucruri marturiseste continutul colonial
al politicii nationale leniniste . <e la 10 iulie si pina la 2 auust 1940 s$a elaborat conceptia cu
privire la stabilirea +rontierei dintre Ucraina si RSS2 . 0u +ost inaintate trei proiecte' 1;
"ropunerea 9omitetului reional de partid din 2oldova % a 9onsiliului 9omisarilor Norodnici si a
"re&idiului Sovietului Suprem al R0SS2 % semnata de ". Borodin % 0. Brov6o % si #. 9ostantinov
. 0cest proiect prevedea stabilirea +rontierei de est a R0SS2 % cu e.ceptia raioanelor =odima %
Balta si "esciana % care ramineau in componenta RSS Ucrainene. -rontiera de sud a RSS2 se
propunea sa +ie stabilita pe plasa 94ilia cu includerea in componenta RSS2 a plaselor Reni %
Bolrad % )smail si a orsului )smail. Spre est se propunea sa +ie stabilit 4otarul pina la riul Nistru
cu +rontiera in 3udetele 066erman % 9a4ul si Bender . 0ceasta propunere reiesea obiectiv din
urmatoarele consideratii ' a; populatia plaselor Reni % Bolrad si )smail era in m3oritate de
oriine romanaA b; orasul )smail era centrul cultural si economic al plaselor Reni % Bolrad %
)smail si 9a4ul. 9el de$al doilea proiect a +ost elaborat de presedintele "re&idiul Sovietului
Suprem al RSS Ucrainene 2. Greciu4a % prin care se cerea includerea in componenta Ucrainei
a tinutului 1erta % Bucovinei de Nord % 3udetelor 1otin % 066erman si )smail si a sase raioane din
R0SS2. )n ba&a acestor propuneri secreteriatul "re&idiului Sovietului Suprem al URSS a
alcatuit inca un document % semnat de 0. Gori6in si trimis lui G. 2. 2alen6ov % secretar al 99 al
"9 :b; din toata Uniunea . <ar acest document n$a +ost aprobat. "entru sesiunea a >))$a a
Sovietului Suprem al URSS 2. Greciu4a % presedintele "re&idiului Sovietului Suprem al RSSU%
apreatit documentul ()n+ormatie cu privire la proiectarea +rontierei de stat a RSS 2oldovenesti
din parte teritoriului limitro+ cu RSS UcraineanaB. )na doua 3umatate a lunii iulie 1940 stalinistii si
4rusciovistii au si adoptat in linii enerale 4otarirea despre impartirea abu&iva a teritoriului
Basarabiei si R0SS2 % care mai apoi a+ost pre&entata sesiunii a >))$a a Sovietului Suprem al
URSS. "entru a camu+la cumva esenta politicii e.pansioniste % coloniale promovate de
comunistii sovietici in Basarabia % 99 al "9 :b; U a constituit % in mare raba % o deleatie din
partea Basarabiei si Bucovinei de Nord% alcatuita din repre&entantii acestor teritorii pentru a
participa la +ormarea RSS2 si pentru a stabili +rontierele ei. 0ceasta deleatie includea !2
persoane % dintre care 19 erau rusi si ucraineni% C moldoveni% 4 evrei si un unur. La 2 auust
1940% sesiunea a >))$a a Sovietului Suprem a anali&at c4estiunea a doua de pe ordinea de &i '
(<espre +ormarea Republicii Sovietice Socialiste 2oldovenesti unionale si includerea partii de
nord a Bucovinei si a 3udetelor 1otin % 066erman si )smail in componenta Republicii Sovietice
Socialiste UcraineneB. )n primul rind % includerea in ordinea de &i a problemei Bucovinei de
Nord % a destramarii teritoriale a Basarabiei % rapirii teritoriului romanesc si +ormarii RSS2 a +ost
+acuta in scopul ani4ilarii continutului istoric % politic % economic % psi4oloic % militar %teritorial%
national al Basarabiei si Bucovinei de Nord si tinutului 1erta. )n al doilea rind % nu s$a e+ectuat
nici o anali&a % nici o activitate preatitoare in vederea determinarii e.acte a structurii populatiei
con+orm componentei nationale in 3udetele 1otin % 066erman si )smail ale Basarabiei % nu a +ost
consultata populatia acestor tinuturi % care urma sa aiba de su+erit in urma deci&iilor arbitrare %
subiectiviste ale stalinistilor. Nu s$a tinut cont de relatiile economice % culturale constituite intre
3udetele din sudul% centrul si nordul Basarabiei% ce s$au +ormat si de&voltat timp de secole.
RSS2 a +ost indepartata de <unare si de 2area Neara.
0supra problemei +ormarii RSS2 s$a pronuntat si istoricul +ilo$rus:moldovenesc; >. Stepaniuc
insa el nu are concludenta in a+irmatiile sale. *l a+irma :cite&;' ("rincipiile democratice% de
ealitate % drepturile la autodeterminare % de a$si e.ercita suveranitatea asupra teritoriului
national% drepturi pentru care atit de mult a luptat si la care atit de mult a rivnit poporul
moldovenesc% i$au +ost dureros si s+idator le&ate c4iar din primele &ile ale proclamarii RSS2. )n
con+ormitate cu 4otaririle oranelor centrale% spatiul 2oldovei istorice% teritoriul dintre "rut si
Nistru a +ost din nou ciopirtitB. )nsa tot >. Stepaniuc sustine:cite&;' (-ara nici o indoiala% reunirea
moldovenilor de pe ambele maluri ale Nistrului la 2/ iunie 1940 % +ormarea Republicii Sovietice
Socialiste 2oldovenesti la 2 auust 1940 ceri+ica reali&area deplina a vointei populatiei
2oldovei dintre "rut si Nistru ? renasterea statalitatii norodului moldovenesc pe ba&a trecuutului
sau istoric% a culturii nationale% adreptului la autodeterminare nationala. Reinstaurarea statalitatii
moldovenesti in 2oldova dintre "rut si Nistru a desc4is in +ata poporului moldovenesc ori&onturi
noi de reali&are a sarcinilor politice% economice% national$culturale in vederea a+irmarii de+initive
a Republicii 2oldova ca stat cu adevarat suveran si independentB.
". Lucinsc4i% atine aceeasi problema a +ormarii RSS2 in cartea (2oldova si moldoveniiB :cite&;
' (Rusia bolsevica nu putea revendica Basarabia% pentru ca la 94isinau niciodata nu a biruit
puterea sovietica. Boris >i&er% +ost director al )nstitutului de istorie al 0cademiei de Stiinte a RSS
2oldovenesti se con+esa recent in presa din 94isinau' (2asinaria sovietica +unctiona diabolic%
iar in aceasta lucratura erau implicati % inainte de toate % istoricii. Spre marea mea rusine% &ice
istoricul% am contribuit si eu la stabilirea puterii sovietice in Basarabia. )n 195C trebuia%
traditional% marcata aniversarea 2arelui 8ctombrie. La sesiunea care a avut loc cu acest prile3
s$au intrunit cele mai (luminateB minti ale RSS2' Bodiul% La&arev% 0+teniuc. >orba e ca inca nu
+usese +i.ata o data concreta a victoriei puterii sovietice in tinut. La simpo&ionul unional in
problema data istoricii si$au pre&entat versiunile lor si numai Stepan #aranu a declarat transant
ca% aici% puterea sovietica nu a biruit niciodata. 8ricum% o data o+iciala se cerea +i.ata.0+teniuc a
propus &iua de 1 ianuarie 191/...Re+eritor la aceasta data% e.ista% de buna seama% un
document% insa acesta nu atesta victoria puterii sovietice in Basarabia% ci stabilirea respectivei
puteri in armata rusa dislocata la +rontiera cu Romania. )n nici un ca& nu se putea vorbi despre
puterea sovietica pe teritoriul dintre "rut si Nistru. 0st+el% s$a pus la vot...)S#8R)0. *ste reu sa$
ti imaine&i o asemenea neleiuire% dar asa a +ost% iar oamenii trebuie sa a+le adevarul% oricit de
crunt ar +i el. "ina la urma% 1 ianuarie 191/% cu o ma3oritate de voturi a devenit data o+iciala a
instaurarii puterii sovietice in Basarabia. <in ne+ericire mai multe probleme de ordin istoric erau
re&olvate atunci prin minciuna si +als. 0cte care ar +i consemnat biruinta puterii sovietice in
Basarabia n$au +ost asite niciodata si nici nu aveau cum sa e.iste. <ocumentele con+irma ca%
pe ! ianuarie 191/% la sedinta S+atului #arii se discuta problema re+ormei arare in Basarabia.
>a dati seama ca% daca% intre timp s$ar +i sc4imbat puterea in Basarabia la 1 ianuarie% oranul
suprem al statului ar +i pus in discutie orice% numai nu problemele arare ale tinutuluiB.
Reiesind din cele e.puse mai sus% putem conc4ide ca intre sistemul comunist din URSS se
ba&a pe +als% minciuna% represiune% 3a+. 0celeasi (valoriB au +ost +olosite si la +ormarea RSS2.
9omunistii sovietici au intreprins nationali&ari% colectivi&ari% au e.ecutat deportari% au orani&at
+oametea% ne$au rusi+icat limba% ne$au sc4imbat istoria si c4iar si constiinta nationala. 2ii de
moldoveni au murit pe cimpul de lupta aparind interesele si moravurile bolsevice si ast+el%
scriind cu propriul sine +ile din istoria comunismului. #oate aceste crime nu puteau continua la
nes+irsit% iar 1991 a +ost anul in care popoarele din URSS au reusit sa rupa lanturile cu care le$a
+ost leata libertatatea si constiinta nationala. Generatii intrei au +ost distruse de reimul
comunist si e+ectul lor inca mai este pre&ent. "entru cit timpD 0ceasta de3a depinde de +iecare
din noi.
Sursa' 0nton 2oraru ()storia Romanilor. Basarabia si #ransnistria 1/12$199!B% >ictor Stepaniuc
(Statalitatea poporului moldovenescB% "etru Lucinsc4i (2oldova si moldoveniiB