S.

I
1. Nu exist o defini ie a globalizrii ntr-o form universal acceptat i, probabil, nici definitiv. Motivul rezid n faptul c
globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamic variabil atingnd domenii diverse ale unei
societ i. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc.
Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea scimbrilor n societ i i n economia mondial, care rezult din
comer ul interna ional extrem de crescut i din scimburi culturale. !escrie cre terea comer ului i a investi iilor datorit
cderii barierelor i interdependen ei dintre state. "n context economic, este des ntlnit referirea, aproape exclusiv, la
efectele comer ului i, n particular, la liberalizarea comer ului sau la liberul scimb.
#aosul cu care ne confruntm astzi deriv din faptul c, pornind de la dezvoltarea tenologic i economic$care nu ar fi
fost posibile fr sus inerea dezvoltrii intelectualilor europeni, n special%, un numr important al activit ilor umanit ii se
situeaz pe o scal i un orizont att de mari, nct au depa it grani ele na ionale, n limitele crora statele suverane i
exercit dreptul la guvernare. &cest fenomen a fost denumit globalizare, un termen care ascunde mai multe dect las s se
n eleag. 'e masur ce domeniul activit ilor umane se extinde dincolo de reglementrile statului-na iune, legalitatea i
regulile au devenit prea strmte.
Noii (uctori au trebuit s fac fa provocrii iscate de guvernarea de tip monopol) au aprut corpora iile multina ionale,
pie ele financiare globale, organiza iile non-guvernamentale, dar i organiza ii criminale i re ele teroriste interna ionale.
&ctivitatea acestor noi (uctori nu este acoperit de legile interna ionale, care se bazeaz pe n elegeri formale ntre statele-
na iune, pentru c acestea nu au fost capabile pn acum s gseasc un teren comun pentru n elegeri care vizeaz
problema globalizrii.
"ntre *+*, i *+-, o serie de scimbri economice i politice au redus dramatic volumul i importan a fluxurilor comerciale
interna ionale. !ar, ncepnd cu 'rimul .zboi Mondial i continund cu cel de- al !oilea .zboi Mondial, cnd au fost
create /M0 i G&11, trendurile s-au inversat. "n mediul de dup cel de-al !oilea .zboi Mondial, stimulat de ctre institu ii
economice interna ionale i programe de reconstruc ie i dezvoltare, comer ul interna ional a crescut brusc. "ncepnd cu
anii 23, efectele acestui tip de comer deveneau mult mai vizibile att n privin a beneficiilor, ct i ca efecte distrugtoare.
4iar dac aceste trei aspecte sunt ntre esute, este util s distingem efectele globalizrii n fiecare din mediile economice,
politice i culturale. &lt aspect ceie al globalizrii este scimbarea n tenologie i inova ie, n special n sectoarele
transporturilor i telecomunica iilor, despre care se crede c au a(utat la crearea satului global primordial. Mondializarea
este o mi care mondial care nu include liberalizarea. Mondializarea este mai mult declararea unui teritoriu specific 5 un
ora , un municipiu, un stat, de exemplu 5 ca teritoriu interna ional, mondial, cu responsabilit i i drepturi la scar
interna ional.
2. Este larg acceptat prerea conform creia, n funcie de momentul declanrii, ar
exista trei posibiliti de abordare:
1. se poate orbi de globali!are de la nceputurile istoriei " este o exagerare dei exist unele
argumente cum ar fi apariia primelor imperii, rsp#ndirea cretinismului etc. Sfera de
cuprindere a globali!rii cuprinde $ domenii ale ieii sociale% economic, politic i cultural "
ca urmare, nu exista pe primele trepte de de!oltare istoric a omenirii&
2. este un fenomen contemporan, caracteristic moderni!rii i de!oltrii capitalismului, care s%
a accelerat n ultimele decenii&
$. este un fenomen recent, asociat cu alte eenimente denumite postindustriali!are,
postindustrialism sau 'reorgani!area capitalismului pe alte ba!e( )*aters +., 1,,-, p../
0lobalitatea este considerat o formul neutr a internaionalului ce are ca metod de lucru
cooperarea interguernamental.
0lobalismul aparine clasei noionale a imperialismului& n cadrul acestuia o parte domin toate
celelalte pri.
1rincipiul ordonator pentru gobalitate i globalism este cel al adersitii, n timp ce noul
principiu al globali!rii este cel al competiiei ntr%un ntreg care e mai mult dec#t suma prilor,
iar prile tind s imite ntregul.
S.II
Statul sueran, centrali!at si consolidat teritorial a repre!entat paradigma dominanta in cadrul
stiintelor politice, pe parcursul ultimelor doua secole. 2cesta a repre!entat idealul comunitatii
politice occidentale bine ordonate si modelul de atins de catre orice comunitate politica aspirand
la modernitate.314 Sub impactul noilor transformari aduse de globali!are, insa, acesta sufera
catea transformari semnificatie, astfel ca se orbeste adesea de un declin al statului national,
sau despre o cri!a a acestuia.
2rgumentele care sustin ipote!a declinului statului national in contextul globali!arii se
ba!ea!a pe catea obseratii priind problemele globale ce depasesc cadrul de actiune si control
al statului national, actorii non%statali a caror influenta sporeste continuu, eclipsand, uneori,
puterea statului national, transformarile din cadrul pietelor globale, a caror marime si ra!a de
actiune face imposibila exercitarea controlului de catre statul national, transformarile generate de
noile te5nologii comunicationale, transformarile in planul legitimitatii statului, precum si
transformarile in planul cultural si ideologic % toate acestea fiind elemente ce transforma fata
statului 6estfalian.324
2stfel, poate fi obserat faptul ca numeroase probleme contemporane, legate de mediu,
sanatate, crima organi!ata, migratie etc. nu mai pot fi restranse in cadrul granitelor nationale, iar
acest fapt are ca efect o tot mai sporita contestare a pretentiei de 7urisdictie exclusia a statului
sueran asupra unui teritoriu. 8upa cum nota 2rmstrong3$4, legitimitatea dreptului statului la
autoritate suerana asupra unui teritoriu specific aea la ba!acapacitatea acestuia de a furniza
diverse bunuri colective, printre cele mai importante numarandu%se securitatea impotria
amenintarilor externe, legea interna si ordinea, iar mai recent bunastarea economica si 7ustitia
sociala. 9apacitatea statului national de a furni!a aceste bunuri, insa, este tot mai mult pusa
asta!i sub semnul intrebarii, in conditiile in care globali!area a transformat natura conflictelor,
astfel ca ec5ile ra!boaie de cucerire dein mai putin probabile, locul acestora fiind luat de alte
tipuri de amenintari la adresa securitatii, mai dificil de re!olat prin mi7loacele conentionale ale
utili!arii fortei armate3.4 % amenintarile de natura ecologica, de pilda, sau spectrul unor
pandemii.
1e de alta parte, dupa cum se a edea mai 7os, globali!area pietelor a afectat serios capacitatea
statului de a asigura alte feluri de bunuri publice, precum bunastarea economica sau 7ustitia
sociala, astfel ca autoritatea sa este tot mai mult contestata, ocolita si ignorata de cetatenii sai, in
reme ce puterea si autoritatea diferitelor entitati transnationale sporeste. In mod paradoxal, in
cea mai prospera era a istoriei umane, saracia se propaga endemic, datorita nu unor probleme
legate de productie, ci mai degraba unora legate de distributie. 8upa cum nota :ef3;4, daca in
1,<, existau 1;= de miliardari si aproximati doua milioane de milionari, 1,2 miliarde de
locuitori traiau in saracie absoluta, dintre care 1>> de milioane erau lipsiti c5iar si de reun
adapost.3-4 Iar conform raportului 1rogramului ?:@ pentru 8e!oltare, din 1,,$, reiese ca
<2,=A din bogatia lumii reine unor 2> de procente din populatia lumii. 9omparati cu anii
1,->, cand diferenta de enit dintre cei mai bogati 2>A din populatia lumii si cei mai saraci
2>A, era de $> la 1, aceasta s%a dublat, in 1,,1, deenind de -1 la 1.3=4 2ceeasi elita globala
controla, conform aceluiasi autor, in 1,,1, <>A din comertul global, ,;A din imprumuturi, <>A
din profiturile interne si <>,;A din inestitiile globale, consuma =>A din energia lumii, =;A din
metalele acesteia, <;A din materialul lemnos si ->A din proi!iile de 5rana. Si in tot acest timp,
intre 7umatate si 2B$ din populatia 2fricii traieste sub nielul sub!istentei. 9lia7ele nu includ,
insa, doar natiunile, ci si categoriile sociale din cadrul aceluiasi stat. In 1,,>, de pilda, 1$,;A
dintre americani traiau sub limita nielului de saracia, iar in anul urmator procentul era de7a de
1.,2 " o crestere de ;,2A in doar un anC Iar in 9anada, raportul dintre bogati si saraci a sporit, de
la $1 la 1, in 1,=$, la $1. la 1, in 1,,=C3<4
0lobali!area productiei, a finantelor si a distributiei este, asadar, insotita de o globali!are
a ulnerabilitatii si instabilitatii, atat la niel economic, cat si la niel politic, efecte ce se
manifesta prin saracie, soma7 si incertitudine tot mai mare, fenomene resimtite de o tot mai mare
parte a populatiei, atat in cadrul statelor bogate, cat si in cadrul celor sarace " are loc, cu alte
cuinte, o polari!are sociala atat in interiorul, cat si de%a lungul granitelor sociale.
+arginali!area si excluderea unei mari parti a populatiei lumii )randurile acesteia ingrosandu%se
permanent/ de la beneficiile economiei globale sporeste insecuritatea si ulnerabilitatile in cadrul
sistemului, ceea ce, la randul sau, sporeste posibilitatea confruntarilor iolente, in cadrul
acestuia, in cadrul a ceea ce ar putea repre!enta o Dnoua fa!a a celui de%al Ereilea Fa!boi
+ondial(, ca sa utili!am formula lui :ef. 3,4
?biectiul reducerii criminalitatii, pentru a oferi un alt exemplu de probleme ce depasesc
cadrul si 7urisdictia statului national, reclama acceptarea extrateritorialitatii si renuntarea la
sueranitatea statala, in ederea capturarii celor mai de temut criminali, intrucat actiitatile
criminale transnationale transfera probleme de politica interna in sfera politicii globale. In
aceasta situatie, conceptul legal al statalitatii nu este afectat, insa practica sueranitatii este, fara
indoiala, diferita.31>4 Eerorismul global, la fel ca si amenintarile legate de mediu reclama, de
asemenea, efortul concertat al statelor si al unora dintre institutiile sau organi!atiile globale, in
ederea eradicarii siBsau ameliorarii acestora. :ici un stat nu isi mai permite asta!i asigurarea
securitatii cetatenilor sai prin abordari unilaterale, iar faptul ca statul nu mai poate decide singur
soarta propriilor cetateni si nu mai poate actiona independent in urmarirea obiectielor sale
determina punerea sub semnul intrebarii a sueranitatii si legitimitatii sale.3114
:oile tehnologii comunicationale globali!ate, care fac controlul statului asupra
transmiterii informatiei aproape imposibil, contribuie si ele la erodarea puterii si sueranitatii
statului. 2cestea fac posibila comunicarea instantanee si ieftina intre indii!i si organi!atii de pe
continente diferite, astfel ca distanta in timp si spatiu, intre diferitele state, deine estompata si
odata cu aceasta se estompea!a si identificarea psi5ologica a indiidului cu propriul stat.
3124:umarul persoanelor ce se detasea!a de statele din care proin, intrand in randul Dnoilor
triburi nomadice ale lumii(, constituite din personalul din an!ari si management, banc5erii,
oamenii de stiinta, birocratii internationali si altii sporeste, astfel ca rolul statului ca actor ma7or
in politica globala se afla sub presiune atat din exterior )datorita sporirii rolului si importantei
altor actori non%statali/, cat si din interior )datorita slabirii legaturilor ce leaga elitele de statele
lor/.31$4
Pietele globale repre!inta un alt factor ce exercita presiuni asupra statului national, ale
carui politici fiscale si monetare sunt circumscrise de imperatiul de a face economia cat mai
atractia, in ederea atragerii capitalului strain. 2stfel, mobilitatea capitalului si relatia lipsa de
mobilitate a fortei de munca fac guernele mult mai sensibile fata de interesele capitalului.
D8aca taxele, politica industriala, reglementarile de mediu sau relatiile industriale din orice
societate sunt prea costisitoare sau constrangatoare, inestitorii or creste mi!a si le or transfera
in alta parte& muncitorii, pe de alta parte, nu se pot muta atat de usor.(31.4 2sadar, dupa cum
explica Gerger31;4, politica fiscala a guernului este constransa de mobilitatea capitalului,
intrucat impo!itele nu pot fi colectate fara reducerea aanta7ului competiti al producatorilor
domestici, iar deficitele bugetare mari, fara posibilitatea de a7ustare a ratelor de sc5imb, sporesc
posibilitatea inflatiei si a maririi ratei doban!ii, ceea ce re!ulta intr%un soma7 mai ridicat
)guernul renuntand la masurile de stimulare a cererii/ si in necesitatea diminuarii c5eltuielilor
sociale )guernul incercand sa restranga si sa diminue!e deficitul/. 9onsecintele asupra carora
atrag atentia multi analisti sunt legate de declinul statului asistential,de dificultatile tot mai
mari intampinate de democratia sociala, in conditiile in care constrangerile in ceea ce prieste
impo!itarea capitalului sunt insotite de un transfer al unei parti semnificatie a poerii taxelor
fiscale inspre forta de munca, iar finantarea c5eltuielilor cu asistenta sociala deine tot mai
dificila. 31-4 9u toate acestea, trebuie luat in considerare si faptul ca globali!area nu este singura
responsabila de reducerea c5eltuielilor sociale, alti factori precum imbatranirea populatiei,
diminuarea productiitatii in cadrul societatilor post%industriale ba!ate pe sericii, maturi!area
programelor asistentiale etc. 7ucand un rol la fel de important. 8upa cum remarca Gerger, De
adearat ca statul asistential traieste remuri dificile, insa globali!area este responsabila de
acestea doar coroborata cu ariabile domestice, care aria!a de la stat la stat.(31=4
DSueranitatea macro%economica( a statelor este, insa, erodata si prin faptul ca statele
sunt tot mai mult limitate in ceea ce prieste adoptarea de masuri protectioniste conentionale, in
conditiile in care productia deenita globali!ata )astfel ca un automobil, de pilda, are
componente produse in catea tari de pe continente diferite/ face inoperabila distinctia intre
Dimporturi( si Dexporturi.(31<4 8ereglementarea reclamata de doctrinele neo%liberale reduce
capacitatea statului de a intereni si cu atat mai putin de a controla economia nationala. 8upa
cum nota Gerger31,4, pre!entand argumentele inocate in faoarea ideii pierderii sueranitatii
macro%economice a statului, daca dupa cel de%al 8oilea Fa!boi +ondial statul aea capacitatea
de a utili!a rata doban!ii, ratele de sc5imb si re!erele monetare ca mecanisme de control asupra
economiilor proprii )ceea ce ii permitea, de exemplu, sa limite!e consecintele inflatiei, atunci
cand aceasta insotea economica rapida, prin obstructionarea intrarii de bunuri straine care puteau
concura cu bunurile auto5tone mai scumpe si prin blocarea capitalului domestic, pentru ca acesta
sa nu paraseasca tara in cautarea unor profituri mai mari sau, in situatia in care cresterea
economica se incetinea, sa isi dealori!e!e moneda, pentru a ieftini exporturile, ori sa micsore!e
rata doban!ii pentru a stimula inestitia si sa sporeasca c5eltuielile guernamentale pentru a
facilita anga7arile/, asta!i, in conditiile mobilitatii capitalului financiar, meniul optiunilor macro%
economice este mult mai sarac. In cel mai bun ca!, obsera aceeasi autoare, guernele pot alege
intre aloarea monetara si rata doban!ii.
Se spune, din acest punct de edere, ca statul a pierdut sueranitatea macroeconomica,
prin pierderea parg5iilor prin care formula politicile macroeconomice, prin pierderea mar7ei de
manera in politica monetara si prin pierderea autonomiei in domeniul politicii fiscale.32>4
0lobali!area determina si o fragmentare a identitatilor culturale nationale, sub
impactul culturii globale, ceea ce repre!inta, de asemenea, o presiune la adresa statului national
a!ut, in mod traditional, ca si depo!itar si intruc5ipare a culturii si identitatii nationale.
3214 8aca, asa cum argumentea!a 2xtmann3224, statul modern era caracteri!at de sase elemente:
1. aea un teritoriu distinct, poseda o sursa unica de sueranitate si exercita in mod legal o
autoritate nelimitata asupra teritoriului sau& 2. se ba!a pe un set unic de principii constitutionale
si aea o identitate singulara si lipsita de ambiguitate: $. repre!enta un spatiu legal omogen, in
cadrul caruia membrii sai se miscau liber, bucurandu%se de aceleasi drepturi si responsabilitati& ..
toti cetatenii erau in mod direct si identic legati de stat, nu diferentiat si nu prin apartenenta lor la
comunitati intermediare& ;. membrii statului constituiau impreuna un popor unic si unit& si -. )in
situatia in care era un stat federal constituit/ unitatile sale componente se bucurau de aceleasi
drepturi si putere % , asta!i statul, asa cum il cunosteam anterior, sufera modificari semnificatie.
1e langa aspectele mentionate mai sus, multiculturalismul este un alt element ce
exercita presiuni la adresa unitatii, omogenitatii si sueranitatii statului.32$4 8in acest punct de
edere, se poate obsera, alaturi de 2xtmann, ca, pe parcursul ultimelor doua%trei decenii,
numeroase state s%au confruntat cu reclamarea, de catre diferite comunitati etnice si nationale cu
limbi, traditii si istorii distincte, a recunoasterii si spri7inirii identitatii lor culturale si a unor
drepturi )precum autonomie teritoriala, auto%guernare si repre!entare in cadrul institutiilor
politice ale societatii, etc./, ce depasesc drepturile obisnuite ca cetateni si care sunt menite a
contribui la de!oltarea propriei culturi. Si dupa cum nota acelasi 2xtmann, aceste pretentii,
coroborate cu faptul ca multe dintre comunitati mentin conexiuni politice, economice si culturale
Dtransnationale( cu tara lor natala, fata de care pastrea!a un simt al loialitatii si care le si asigura,
probabil, identitatea Dlocului de origine(, pun sub semnul intrebarii asumptiile prealente priind
problema cetateniei, a identitatii comune, a coe!iunii sociale si politice. Feirimentul
nationalismului etnic si amenintarile secesioniste, enite dinspre nationalitati Dinterne(, sau
presiunile in faoarea recunoasterii caracterului Dmultinational( al unor state nationale )aceste
probleme au fost acut simtite in state precum +area Gritanie, Spania, 9anada, Gelgia, de
exemplu/ repre!inta noi presiuni asupra statului national.
1utem conc5ide, asadar, ca globali!area transforma profund statul national. 2cesta se afla
asta!i prins in niste structuri de putere restructurate, care ii limitea!a sau ii transforma sarcinile,
rolurile si actiitatile, contextul in care operea!a si c5iar institutiile.32.4 DStatul asistential( s%a
recreat, in conditiile oferite de globali!are, s%a transformat, conform unor autori, in Dstatul
penal(, tot mai intens preocupat de monitori!are si control, de securitatea granitelor, de
supraeg5ere etc., aspecte menite sa ii reconfigure!e acestuia po!itia si statutul.32;4
:u ne putem astepta, fara indoiala, ca statul sa dispara. In anumite sensuri, rolurile si
actiitatile acestuia c5iar se or extinde si exista posibilitatea ca statul sa reuseasca, in cele din
urma, sa raspunda implicatiilor globali!arii. Insa aceste roluri si actiitati or fi diferite si or
pierde, fara indoiala, mare parte din caracterul lor macro%politic, atotcuprin!ator, atribuit odata
statului.32-4
S.III
1utem distinge patru aspecte priitoare la globali!area economic care
indic patru tipuri de fluxuri: de bunuri i sericii )liberul sc5imb/, de persoane )migraia/,
de capital )piee financiare internaionale/ i de te5nologie. @na din consecinele
globali!rii economice o repre!int mbuntirea relaiilor dintre de!oltatorii aceleiai
industrii din diferite pri ale lumii )globali!area unei industrii/, dar i o erodare a
sueranitii naionale asupra sferei economice.
Efectele globali!rii sunt multiple put#nd uni sau de!bina umanitatea. 1utem
discerne efecte po!itie i negatie, precum:
efecte pozitive:
H internaionali!area produciei datorit firmelor cu actiitate global&
H asimilarea rapid a noilor te5nologii&
H priati!area capt proporii mondiale&
H telecomunicaiile elimin distanele i apropie fi!ic oamenii i asigur
contienti!area problemelor globale&
H pieele financiare i comerciale trec n fa!a de integrare a actiitii i
funcionrii lor&
H ncura7area reformelor politice i economice&
H ntrirea dorinei oamenilor de a tri ntr%un sistem guernat de lege i
prin lege&
H stimularea integrrii&
H reducerea probabilitii r!boiului i a recurgerii la utili!area forei
militare&
H mbogirea cultural prin simbio! i conergen etc.
I efecte negative:
H fragmentarea i slbirea coe!iunii sociale&
H creterea inegalitilor pe plan intern i extern&
H distrugerea sistemului clasic de ierar5i!are a alorilor&
H proliferarea armamentului i a crimei transnaionale&
H srcirea alorilor culturale i naionale sub presiunea globali!rii i
extinderii te5nicilor de informare i comunicare&
H folosirea unor metode legale i financiare sofisticate de a atinge limitele ;$
legilor i standardelor locale pentru a controla balana dintre munc i
sericii ale unor regiuni inegal de!oltate i a le ntoarce mpotria lor&
H rsp#ndirea capitalismului din rile de!oltate ctre rile n curs de
de!oltare