Sunteți pe pagina 1din 15

Descoperirea bombei atomice (Proiectul Manhattan)

Pe data de 2 august 1939, cu putin inainte de inceperea celui de-al doilea razboi mondial,
Albert Einstein i-a scris Presedintelui Franklin D. oose!elt. Einstein si alti oameni de
stiinta l-au anuntat pe oose!elt de e"orturile #ermaniei $aziste de a puri"ica %-23& care
ar putea "i "olosit pentru a construi o bomba atomica. 'a s"irsitul anului 19(2 laureatul
italian al Premiului $obel, Enrico Fermi, si colaboratorii sai au "acut prima demonstratie
despre reactia in lant, intr-un laborator subteran al %ni!ersitatii din )*icago. )u putin
timp dupa aceea, #u!ernul +tatelor %nite ale Americii a inceput sa ia in serios ideea
construirii unei bombe atomice. $umele de cod al operatiunii era ,Proiectul -an*attan..
Pe scurt, Proiectul -an*attan a "ost conceput pentru a incepe cercetarile pentru a produce
o bomba atomica !iabila.
)ea mai complicata problema a "ost productia de ample cantitati de uraniu imbunatatit
care urma sa aiba rolul de a sustine o reactie in lant. Pe atunci, %raniu-23& era "oarte greu
de e/tras. De "apt, rata de con!ersie dintre minereul de uraniu si uraniul ca metal era de
&00 la 1. 1 alta problema este aceea ca o parte de uraniu obtiunt contine peste 992
%raniu-233, care este practic ne"olositor pentru o bomba atomica. Pentru ca problema sa
"ie si mai di"icila, %-23& si %-233 au o compozitie c*imica similara. $ici o e/tractie
c*imica obisnuita nu poate separa cei doi izotopi. $umai prin metode mecanice s-a putut
separa %-23& de %-233. -ai multi oameni de stiinta de la %ni!ersitatea )olumbia au
reusit insa sa rezol!e si aceasta dilema.
%n laborator de imbunatatire a "ost construit la 1ak idge, in 4ennessee. 5.). %re6,
impreuna cu asociatii sai si colegi de la %ni!ersitatea )olumbia au per"ectionat un sistem
care urma sa "unctioneze pe principiul di"uziei gazoase. %rmarind acest proces, Ernest 1.
'a7rence 8in!entatorul )iclotronului9 la %ni!ersitatea din )ali"ornia la :erkele6 a
implementat un proces ce implica separarea magnetica a celor doi izotopi.
%rmand celor doua procese anterioare, un dispoziti! de centri"ugare a gazului a "ost
"olosit pentru a separa mai departe usorul %-23& de mai greul si non-"isionabil-ul %-233
prin masa lor. 1data aceste proceduri completate, s-a trecut la testarea intregului concept
din spatele "isiunii atomice.
Pe parcursul a sase ani, intre 1939 si 19(&, mai mult de 2 miliarde de dolari au "ost
in!estiti in Proiectul -an*attan. Formulele pentru ra"inarea %raniului si asamblarea
bombei atomice au "ost create si unele din ele "inalizate de unele dintre cele mai mari
minti ale timpului. Printre acesti oameni care au dezlantuit puterea bombei atomice a "ost
si ;. obert 1ppen*eimer.
1ppen*eimer a "ost "orta ma<ora din spatele Proiectului -an*attan. El a super!izat
intregul proces de la creare pana la "inalizare.
=n s"arsit a !enit si ziua in care la 'os Alamos toti !or a"la daca ,;ucaria. 8numele de cod
al :ombei in timpul productiei9 a!ea sa "ie descoperirea secolului si c*iar s"arsitul
razboiului. 4otul s-a intamplat intr-o dimineata de !ara, in 19(&.
'a ora &, 29 de minute si (& de secunde, pe 1> iulie 19(&, intr-o e/plozie alba care s-a
intins de la bazinul muntilor ;emez in norul $e7 -e/ic pana la cer, ,;ucaria. a intrat in
Era Atomica. 'umina e/ploziei a de!enit apoi portocalie, pe masura ce ciuperca atomica
urcand cu 120 de metri pe secunda. )aracteristica ciuperca atomica este un nor de !apori
radioacti!i materializati la 10 000 de metri. +ub nor, tot ceea ce a mai ramas la ni!elul
solului au "ost "ragmente de sticla radioacti!a, toate acestea "iind cauzate de caldura
reactiei.
'umina stralucitoare cauzata de e/plozie a strapuns cerul diminetii cu o asemenea
intensitate incat oamenii dintr-o localitate mai indepartata au putut <ura ca soarele a
rasarit de doua ori in acea zi. )*iar mai uimitor este "aptul ca o "etita oarba a !azut
"ragmente din e/plozie de la 200 km departare.
Dupa !ederea e/ploziei, reactiile celor care au contribuit la crearea ei au "ost di"erite.
=sidor abi a simtit ca ec*ilibrul in natura "usese modi"icat, pe masura ce omenirea a
de!enit o amenintare pentru mediul incon<urator. ;. obert 1ppen*eimer, inca ecstaziat
de succesul proiectului, a citat un "ragment din :*aga!ad #ita ? ,= am become Deat*, t*e
destro6er o" 7orlds. ceea ce inseamna ,Am de!enit moartea, distrugatorul lumilor.. @en
:ainbridge, directorul de teste i-a spus lui 1ppen*eimer ,$o7 7eAre all sons o" bitc*es..
-ai multi participanti, la putin timp dupa !ederea rezultatelor, au semnat petitii impotri!a
dezlantuirii monstrului pe care tocmai il creasera, dar protestul lor nu a "ost luat in
considerare.
Dupa cum multi oameni stiu, bombele atomice au "ost "olosite doar de doua ori in timpul
razboiului. Primul loc unde a "ost detonata o bomba atomica este 5iros*ima. 1 bomba pe
baza de %raniu cantarind patru tone si <umatate, poreclita ,'ittle :o6. a "ost aruncata
deasupra 5iros*imei pe > august 19(&. Podul Aioi, unul dintre cele 31 de poduri care
leaga delta raului 1ta a "ost tinta acestei bombe. Era asteptat ca ciuperca atomica sa se
inalte la >00 de metri de-asupra solului. 'a ora 3 si 1& minute, bomba a "ost lansata de pe
Enola #a6. A ratat cu numai 2>0 de metri. 'a ora 3 si 1> minute, intr-o clipa, >> 000 de
oameni au "ost omorati si >9 000 au "ost raniti intr-o e/plozie atomica de 10 kilotone.
Punctul !aporizarii totale a masurat 1 km in diametru. Distrugerea totala s-a produs intr-o
zona cu diametrul de 1,3 km. Pagube importante au "ost pro!ocate pe o zona cu diametrul
de 3,& km. 'a ( km, tot ce era "lamabil a ars.
Pe 9 august 19(&, $agasaki a a!ut parte de acelasi tratament ca si 5iros*ima. De aceasta
data, o bomba pe baza de Plutoniu, poreclita ,Fat -an. a "ost aruncata asupra orasului.
)u toate ca bomba a a!ut o de!iatie de apro/imati! 2 km, totusi a "ost distrusa mai mult
de <umatate din oras. Populatia orasului $agasaki a scazut intr-o sutime de secunda de la
(22 000 de locuitori la 333 000. 39 000 de oameni au "ost omorati, peste 2& 000 raniti.
Aceasta e/plozie a a!ut mai putin de 10 kilotone. Estimarile "izicienilor care au studiat
"iecare e/plozie au "ost acelea ca au "ost "olosite doar o miime din puterea e/plosi!a a
acestor bombe.
=n timp ce insasi e/plozia unei bombe atomice este destul de letala, puterea ei distructi!a
nu se opreste aici. adiatiile atomice creeaza un alt pericol de asemenea. Ploaia care
urmeaza oricarei detonari atomice este incarcata cu particule radioacti!e. -ulti
supra!ietuitori ai e/ploziilor din 5iros*ima si $agasaki au murit in urma otra!irii
produsa de ploaia radioacti!a.
Detonarea atomica are de asemenea proprietatea de a a"ecta generatiile urmatoare de
supra!ietuitori. 'eucemia este cea mai "rec!enta boala intalnita in aceste cazuri.
=n timp ce scopul principal al unei bombe atomice este e!ident, sunt multe produse
secundare care au "ost aduse in e!identa in timpul testelor atomice. )u a<utorul unei
bombe atomice de putere mai redusa, comunicatiile, transportul sunt oprite si orice
componenta electronica de pe o zona destul de intinsa este pra<ita datorita E-P 8Electo-
-agnetic Pulse9 care este radiat de o detonare atomica la o altitudine "oarte mare. )u
toate ca aceste detonari la mare altitudine nu sunt letale, ele produc o cantitate de E-P
su"icienta pentru a distruge procesoarele oricarui calculator de pe o raza de 30 km.
'a un moment dat, in timpul zilelor timpurii ale Erei Atomice, era destul de cunoscut
"aptul ca intr-o buna zi, bombele atomice !or "i "olosite in mine sau la construirea unui
nou )anal Panama. $u cred ca este ne!oie sa spun ca acest lucru nu s-a indeplinit
niciodata. =n sc*imb, armata a intensi"icat per"ectionarea bombei atomice cu scopuri
distructi!e. 4estele atomice de pe Atolul :ikini si alte locuri erau in crestere pana la
aparitia 4ratatului de =nterzicere al Armelor $ucleare.
Fisiunea si "uziunea nucleara
E/ista doua tipuri de e/plozii atomice care pot "i "acilitate de catre %-23&? "isiunea si
"uziunea.
Fisiunea este o reactie nucleara in care un nucleu atomic se imparte in mai multe
"ragmente, de obicei doua cu masa comparabila odata cu dega<area a apro/imati! 100
milioane pana la cate!a mii de milioane de e!8Belectron !olt9. Aceasta energie este emisa
sub "orma unei e/plozii si in mod !iolent in cadrul bombei atomice.
1 reactie de "uziune este pornita in mod in!ariabil de o reactie de "isiune, dar spre
deosebire de aceasta, bomba bazata pe "uziunea atomica 8bomba cu *idrogen9 isi e/trage
puterea din di"eritii izotopi ai *idrogenului in timpul "ormarii nucleului de *eliu.
-asi!a putere dintr-o reactie in cazul bombei atomice, ia nastere din "ortele care tin
atomii impreuna.
Atomii sunt compusi din trei particule sub-atomice. Protonii si neutronii se a"la impreuna
si "ormeaza nucleul 8masa centrala9 a atomului, in timp ce electronii orbiteaza in <urul
nucleului intr-un mod asemanator planetelor care orbiteaza in <urul soarelui. Aceste
particule determina stabilitatea atomului.
)ele mai multe elemente e/istente in natura au atomi "oarte stabili care sunt imposibil de
scindat prin procese obisnuite. 1 metoda ar "i bombardarea acestor atomi cu acceleratori
de particule. Pentru toate aplicatiile practice, singurul element ai carui atomi pot "i
scindati relati! usor, este metalul denumit %raniu. Atomii %raniului sunt neobisnuit de
mari si de aceea este greu sa "ie tinuti la un loc intr-o structura stabila. Acest "apt "ace
%raniul-23& un candidat e/celent pentru "isiunea nucleara.
%raniul este un metal greu, mai greu decat aurul si nu are numai cei mai mari atomi decat
orice alt element natural, dar atomii care "ormeaza acest metal au cu mult mai multi
neutroni decat protoni. Acest "apt nu in"luenteaza capacitatea lor de scindare, dar le
con"era capacitatea de a "acilita o e/plozie.
E/ista doi izotopi ai %raniului. %raniul in stare naturala consta in mare parte din izotopul
%-233, care are 92 protoni si 1(> neutroni 892C1(>B2339. Amestecat cu acest izotop, se
!a gasi o acumulare de 0,>2 de %-23& care are numai 1(3 neutroni. Acest izotop, spre
deosebire de %-233, are atomi care pot "i scindati 8"isionabili9 si este util in crearea
bombelor atomice. Deoarece %-233 are o cantitate mare de neutroni, acesta re"lecta
neutronii pro!eniti in loc sa-i absoarba ca "ratele sau, %-23&.
Ambii izotopi ai uraniului sunt natural radioacti!i. Atomii lor greoi se dezintegreaza dupa
o perioada de timp. Peste ce!a timp 8cam 100 000 de ani sau mai mult9, %raniul !a pierde
atat de multe particule, incat !a de!eni un metal obisnuit. 4otusi, acest proces poate "i
accelerat. Procesul este cunoscut sub numele de reactie in lant. =n loc sa se dezintegreze
incet, atomii sunt scindati de neutronii care patrund cu "orta in interiorul nucleului. %n
singur atom de %-23& este atat de instabil incat un singur neutron este de a<uns pentru a-l
scinda si a conduce la o reactie in lant. Acest lucru se poate intampla cand o masa critica
este prezenta. )and are loc aceasta reactie in lant, atomul de %raniu se imparte in doi
atomi mai mici, precum :ariu si @r6pton.
)and un atom de %-23& se scindeaza, acesta cedeaza energie sub "orma de caldura si
radiatii #amma, care este cea mai puternica "orma de radioacti!itate, dar si cea mai
letala. )and aceasta reactie are loc, atomul scindat !a ceda la randul sau doi sau trei
neutroni care nu sunt necesari pentru "ormarea de :ariu si @r6pton. Acesti neutroni
zboara cu o "orta su"icient de mare pentru a scinda alti atomi cu care !in in contact.
4eoretic, este necesar a se scinda doar un atom de %-23& si neutronii sai !or scinda la
randul lor alti atomi s.a.m.d. Aceasta progresie nu se des"asoara algebric, ci geometric.
4oate acestea se intampla in mai putin de 10 -> secunde.
)antitatea minima pentru a porni o reactie in lant descrisa deasupra, se numeste -asa
+upercritica. -asa actuala necesara pentru a usura aceasta reactie in lant depinde de
puritatea materialului, dar pentru %-23& pur aceasta este de &0 kg, dar %raniul nu este
niciodata pur, asa ca in realitate este ne!oie de ce!a mai mult.
%raniul nu este unicul material "olosit la "abricarea bombelor atomice. %n alt material
este Plutoniul, sub "orma izotopului Pu-239. Plutoniul nu poate "i gasit in stare naturala
8cu e/ceptia unor urme insigni"iante9 si este intotdeauna "abricat din %raniu. %nica
modalitate de a produce Plutoniu din %raniu este procesarea unei cantitati %-233 intr-un
reactor nuclear. Dupa o perioada de timp, radioacti!itatea e/trema "ace ca metalul sa
atraga alte particule, ast"el incat o cantitate din ce in ce mai mare se !a trans"orma in
Plutoniu.
Plutoniul nu porneste o reactie in lant rapida de unul singur, dar aceasta di"icultate este
depasita prin "olosirea unei surse de neutroni, un material "oarte radioacti! care cedeaza
neutroni mai repede decat Plutoniul insusi. =n anumite tipuri de bomba, un amestec de
:eriliu si Poloniu este "olosit in acest scop. Este necesara numai o cantitate "oarte mica
din acest amestec. -aterialul nu este "isionabil el insusi, dar actioneaza ca un catalizator
in cadrul unei reactii mai mari.
:omba atomica - 5iros*ima, @okura si $agasaki

,...$u e/ista nimic altce!a decat atomi si !id , a a"irmat Democrit.Asa incepe oare istoria
bombei atomice D
)u (00 de ani inaintea erei noastre Democrit din Abdera descopera ca s"aramand un
obiect material se obtin bucati mai mici, care la randul lor se descompun in bucatele si
mai mici de materie si asa mai departe. 'a s"arsitul acestei serii de operatii repetate !or
e/ista niste particule "oarte mici care nu mai pot "i di!izate. Aceste particule Democrit le-
a numit EatomiF 8indi!izibili9 si a "ormulat prima teorie re"e"ritoare la atom ?
GG Atomii sunt particule eterne, simple si impenetrabile, di"erite unele de
altele numai prin "orma, pozitie si miscare, constituind al"abetul uni!ersului. HH

Aceasta teorie este pe cale de a "i rasturnata in 139>, cand un pro"esor de "izica "rancez,
Antoine-5enri :ecIuerel, descopera proprietatea atomilor de %raniu de a emite raze,
proprietate denumita mai tarziu de catre sotii )urie Eradioacti!itateF. Asadar, materia
poate sa emita energie.
=n anul 1903 un "izician neozeelandez, Ernest ut*er"ord, da prima e/plicatie
"enomenului de radioacti!itate, demonstrand ca atomii elementelor radioacti!e emit trei
"eluri de radiatii ? radiatii a cu sarcina electrica poziti!a, radiatii b cu sarcina electrica
negati!a si radiatii g "ara sarcina electrica si a aratat ca atomul nu este indi!izibil,
radioacti!itatea "iind o consecinta a EdezintegrariiF atomilor, aceasta dezintegrare
eliberand energie sub "orma de radiatii. Ast"el, ut*er"ord isi da seama ca atomul este
"ormat la randul lui dintr-un mic nucleu 8care contine particule cu sarcina electrica
poziti!a-protoni9 incon<urat de un anumit numar de particule cu sarcina electrica
negati!a-electroni. =n 1919, bombardand cu particule a un anumit element-Azotul-,
ut*er"ord a reusit sa trans"orme atomii acestuia in atomi ai elementelor 5idrogen si
1/igen. Prin mi<loace arti"iciale, acest "izician a reusit sa "aca primul pas ade!arat catre
cucerirea energiei care tine unite particulele atomului - energia atomica.
Ast"el, ut*er"ord demonstreaza contrariul teoriei lui Democrit re"eritoare la
indi!izibilitatea atomului.
-ai tarziu, studiind radiacti!itatea, Albert Einstein isi da seama ca a distruge cea mai
mica particica a materiei inseamna a elibera o mare cantitate de energie.
=n anul 1931, "izicianul englez, ;ames )*ad7ick, descopera ca nucleul contine, pe langa
protoni, particule lipsite de sarcina electrica, pe care le numeste neutroni. -ai tarziu,
"izicianul italian Enrico Fermi a!ea sa "oloseasca neutronul pentru a bombarda si
dezintegra nucleul, eliberand ast"el energia din el. Fara sa-si dea seama, )*ad7ick gasise
c*eia "isiunii nucleare, ade!arata c*eie pentru cucerirea energiei atomice.
=n <urul anilor 1932-1933 "izica atomica a "acut o serie de pasi importanti. 'a laboratorul
)a!endis* din )ambridge, "izicienii )ockcro"t si Jalton dez!olta e/perienta
pro"esorului lor, ut*er"ord, si bombardeaza nucleele de 'itiu cu protoni, generati pe cale
arti"iciala, reusind sa-i dezintegreze si sa-i transmute in nuclee de 5eliu.
=n 1933, la 'ondra, "izicianul mag*iar 'eo +zilard intuieste posibilitatea "olosirii in
scopuri militare a imensei energii nucleare. Dar nu este decat o intuitie, deoarece "izica
este inca departe de a poseda,"ie c*iar numai din punct de !edere teoretic, c*eia pentru
cucerirea energiei atomice.
Din 192& in #ermania se instaureaza gu!ernul lui 5itler care ii persecuta pe e!rei si
ast"el "oarte multi e!rei printre care si mari "izicieni parasesc #ermania,
re"ugiindu-se in alte tari. =ntre anii 1933-193& pleaca in America multi oameni de
stiinta printre care ? Albert Einstein, Ed7ard 4eller 8"izician mag*iar, parintele
bombei cu 5idrogen9, Eugen Jigner, ;ames Franck, 'eo +zilard, iar in 1933 si
Enrico Fermi. =n acesti ani in America are loc cea mai mare concentrare de
oameni de stiinta cunoscuta !reodata. Daca pana acum oamenii de stiinta din
tarile Europei studiau impreuna la o uni!ersitate din Anglia, Franta sau #ermania,
iar descoperirile pe care le "acea unul dintre ei a!eu sa "ie cunoscute si
apro"undate de toti, de acum inainte "iecare tara a!ea sa tina in secret mai ales
descoperirile care se realizau in "izica atomica.
=nainte de a pleca in America, Enrico Fermi descopera reactiile nucleare e"ectuate de
neutronii incetiniti cu gra"it sau apa grea, si !a "olosi mai tarziu neutronii incetiniti pentru
a determina reactiile in lant.
=n anul 1933 "izicienii germani 1tto 5a*n si Fritz +trassman descopera, la :erlin, ca in
procesul de "isiune 8di!izarea nucleului de %raniu in doua cu a<utorul unui neutron9, se
dez!olta o mare cantitate de energie.4ot atunci ei descopera si posibilitatea realizarii unei
reactii in lant. Ast"el se contureaza ideea realizarii unei arme atomice pe baza unei reactii
in lant. Dupa aceasta descoperire, in #ermania nu se mai "ace nici un comentariu si nu
mai apare nici o publicatie stiinti"ica re"eritoare la acest subiect. Acest lucru da de banuit
oamenilor de stiinta din America, banuielile lor con"irmandu-se cand, pe neasteptate,
nazistii interzic e/ploatarea %raniului din bogatele mine ce*oslo!ace pe care pusesera
stapanire, ceea ce insemna ca "izicienii germani se gandeau la "olosirea %raniului pentru
a construi o bomba atomica. +i intrade!ar, la =nstitutul @aiser Jil*elm din :erlin,
"izicianul german Jerner 5eisenberg lucreaza la proiectul bombei atomice.
=n anul 1939 izbucnirea razboiului mondial intrerupe pasnicul ,!oia< spre necunoscut. ?
stiinta si te*nica sunt mobilizate sa slu<easca unor scopuri distructi!e.
=n acelasi an trei dintre "izicienii emigrati in America, +zilard, Jigner si Fermi, ii trimit ,
cu a<utorul lui Einstein, o scrisoare presedintelui Americii, Francklin Delano oose!elt,
prin care ii comunica descoperirile "acute in ultima perioada 8o masa mare de %raniu
poate determina o reactie in lant, aceasta reactie dez!oltand o uriasa cantitate de energie,
iar acest "enomen nou ar putea duce la construirea unor bombe e/trem de puternice9, il
instiinteaza pe presedinte ca germanii cunosc de<a aceste lucruri si probabil ca planuiesc
construirea unor bombe de acest "el, constituind ast"el un pericol pentru intreaga lume si
ii cer aprobarea de a crea o arma atomica, sperand sa realizeze acest lucru inaintea
germanilor. =n acelasi an presedintele da acordul "izicienilor de a actiona, toate planurile
si operatiunile de!in strict secrete, insa doar din 19(1 se intra in "aza concreta a realizarii
bombei atomice. Aceasta operatiune a "ost numita EProiectul -an*attanF si a "ost condusa
de generalul 'eslei ic*ard #ro!es. Pentru realizarea acestui proiect s-au c*eltuit in total
apro/imati! trei miliarde de dolari, iar dupa doi ani aproape 1&0 de mii de persoane
lucreaza in cel mai mare secret la acest proiect. Acest secret nu il cunostea nici macar
Einstein care a a"lat de e/istenta unei bombe atomice dupa e/plozia de la 5iros*ima,
cand e!enimentul a aparut in ziare.
=n 19(2 Fermi construieste o pila atomica "ormata din placi de gra"it si cilindri de %raniu,
dispusi alternati!, in care reactia in lant sa se autointretina, bombardarea nucleelor de
%raniu realizandu-se cu neutronii incetiniti care treceau prin gra"it.
=n acelasi an, unui tanar "izician, pe nume ;ulius obert 1ppen*eimer, i s-a cerut
sa se ocupe de partea proiectului re"eritoare la "abricarea armelor atomice. =ntre timp, in
#ermania studiile si proiectele pentru realizarea unei bombe atomice se des"asurau "oarte
greu, deoarece mai ramasesera "oarte putini "izicieni care sa se ocupe de acest lucru. Era
ne!oie de multi te*nicieni, mecanici, c*imisti si de "oarte multi bani pe care gu!ernul
german nu isi permitea sa-l risipeasca si, de asemenea, nu dispuneau de %raniul si de apa
grea necesare. )on!insi ca in aceste conditii nu !or reusi niciodata sa realizeze o bomba
atomica, "izicienii germani au *otarat sa realizeze niste reactoare nucleare. Ei "aceau rost
de apa grea necesara de la uzina din <ukan 8$or!egia9, care era sub stapanirea lor. Dar,
in 19(3, niste soldati nor!egieni, instruiti de englezi, bombardeaza uzina, distrugand toata
cantitatea de apa grea care se a"la acolo si blocand ast"el planurile germanilor.
'a s"arsitul anului 19(2 lui obert 1ppen*eimer ii !ine ideea de a construi un laborator
imens care sa reuneasca pe toti atomistii din America si toate cercetarile care se re"ereau
la proiectul construirii unei bombe atomice. Acest superlaborator a "ost construit pe
podisul 'os Alamos din $e7 -e/ico, un podis izolat, incon<urat de munti. 'aboratorul a
inceput sa "unctioneze din 19(3, iar conducerea lucrarilor de aici i-au "ost incredintate lui
1ppen*eimer. Ast"el, 1ppen*eimer !a de!eni parintele bombei atomice. =nte anii 19(3-
19(&, cat a durat construirea bombei, 'os Alamos a cunoscut o concentrare de oameni
"ara precedent in istorie.
4ot in 19(3 "izicienii de la 'os Alamos au mai construit inca trei pile atomice, mai mari
insa decat cea a lui Fermi. )unoscand pericolul pe care il reprezentau germanii daca
construiau o bomba atomica si nestiind in ce stadiu au a<uns "izicienii nemti cu
cercetarile, cei de la 'os Alamos se grabeau, lucrand de dimineata pana noaptea tarziu.
=n timp ce la 'os Alamos lucrarile se des"asurau intr-un ritm "ebril, colonelul :oris Pas*,
se"ul ser!iciului de contraspiona<, a primit o importanta misiune ? sa se deplaseze in
Europa ca sa a"le ade!arata situatie a armelor secrete germane. Ast"el ia "iinta misiunea
EAlsosF ? colonelul :oris Pas* impreuna cu un "izician atomist din America pleaca in
Europa. $ereusind sa obtina nici o in"ormatie despre acest lucru din tarile =talia, Franta,
1landa, ei intra impreuna cu armata anglo-americana in #ermania. Aici reusesc sa
patrunda in laboratoarele "izicienilor germani de unde iau toate in"ormatiile si datele de
acolo si ii captureaza pe "izicieni pentru a nu da posibilitatea rusilor sa puna mana pe
planurile atomice. Ast"el misiunea EAlsosF a "ost indeplinita.
=n aprilie 19(& moare presedintele Americii, oose!elt, omul care, pentru a-l preceda pe
5itler in construirea bombei atomice, initiase colosalul EProiect -an*attanF. $oul
presedinte al Americii de!ine 5arr6 4ruman.
'ucrarile continua in laborator "ara incetare. =n luna iulie a anului 19(& in desertul $e7
-e/ico, in locul numit ;ornada del -uerto 8Drumul -ortului9, la apro/imati! 30 de km
de Alamogordo, genistii au inaltat un turn de otel pe care este montata o bomba. 'a 1>
iulie ora &.30 dimineta e/plodeaza in acest desert prima bomba e/perimentala cu
Plutoniu. Dupa e/plozie, in desertul de la Alamogordo, pe locul unde "usese inaltat turnul
de otel, nu mai ramasese decat un crater adanc. 'a acest e/periment asista, de la o
departare de 1& km de locul unde a "ost inaltat turnul, toti "izicienii care s-au implicat in
construirea acestei arme distrugatoare. Dupa acest e/periment, 1ppen*eimer a a"irmat?
GG A "ost un spectacol emotionant si solemn, ce!a care ne-a silit sa recunoastem ca !iata
nu !a mai "i niciodata ceea ce "usese pana atunci. HH
Dupa ce #ermania a capitulat in mai 19(&, "izicianul 'eo +zilard, care la inceput
i-a cerut lui oose!elt aprobarea de a se construi o arma atomica, isi da seama ca nemtii
nu mai reprezinta un pericol si ast"el nu mai era necesar ca bomba atomica sa "ie "olosita,
iar de partea lui sunt mai multi "izicieni. oose!elt murise "ara sa lase !reun document
care sa arate daca este pentru sau impotri!a "olosirii unei bombe atomice. +uccesorul
sau ,presedintele 4ruman, trebuia sa decida acum daca bomba a!ea sa "ie "olosita
impotri!a singurei tari care se mai a"la in razboi ? ;aponia. El a "ormat un comitet
pro!izoriu insarcinat cu propunerea unei solutii in pri!inta "olosirii bombei atomice.
)ei care nu erau de acord cu "olosirea bombei au incercat sa aduca la cunostinta lui
4ruman, care nu cunostea "oarte bine ce inseamna cu ade!arat sa "olosesti o arma
atomica, consecitele pe care le implica acest lucru, insa generalul #ro!es, care era pentru
"olosirea bombei, a "acut in asa "el incat rapoartele acestora sa nu a<unga in mainile lui
4ruman.
)omitetul numit de 4ruman nu !edea decat o singura solutie ? daca ;aponia nu !a
capitula neconditionat, atunci !or "olosi bomba atomica. 'a 1 iunie 19(& acest comitet
aproba in unanimitate lansarea saupra ;aponiei a unui proiectil atomic, care nu era inca
pus la punct. Presedintele 4ruman este con!ins ca aceasta actiune !a grabi inc*eierea
razboiului si ast"el s-a luat *otararea ca prima bomba atomica sa "ie lansata pe > august
19(&. Printre cei care erau pentru "olosirea bombei erau si obert 1ppen*eimer si Enrico
Fermi.
'a 2> iulie 19(& a ancorat in insula 4inian crucisatorul E=ndianapolisF !enind de la +an
Francisco. Pe c*eiul blocat de puternice "orte ale securitatii a "ost descarcat un cilindru de
plumb lung de >0 de cm si lat de (&. Pe urma, in noaptea de 23 spre 29 iulie, la 4inian au
aterizat trei a!ioane, a!and "iecare la bord cate un colet de dimensiuni mici. 4oate aceste
piese au "ost transportate intr-o baraca la care accesul era strict interzis.
=n noaptea de & august 19(& obiectul montat in baraca a "ost incarcat la bordul a!ionului
de tip :-29 EEnola #a6F pilotat de catre colonelul de a!iatie Paul J.4ibbets ;r. de 29 de
ani. Pe langa pilot, in a!ion se mai a"lau 11 oameni.
'a > august ora 1 si 3K de minute de pe insula 4inian au decolat trei a!ioane
meteorologice, indreptandu-se "iecare catre un oras <aponez. 'a ora 2 si (& de minute
a!ionul :-29 EEnola #a6F s-a inaltat mai greu ca de obicei, pentru ca a!ea o incarcatura
de K,& tone peste cea obisnuita. )ombustibilul pe care il a!ea in rezer!oare reprezenta
<umatate din greutatea totala a a!ionului. A!ionul era escortat de un alt :-29 cu numele
E4*e #reat ArtistF 8E-arele ArtistF9.
:omba care se a"la la bordul a!ionului EEnola #a6F a "ost numita ,'ittle :o6.
8,:aietelul.9 si a!ea (,2& metri lungime, 1,& metri diametru, apro/imati! (&00 de kg si o
EinimaF L un miez de %raniu "isionabil, reprezentand 0,&2 din greutatea totala a bombei.
:omba era pre!azuta, de asemenea, cu dispoziti!e cronometrice, menite sa intre in
"unctiune imediat dupa lansare, spre a impiedica e/plozia in urmatoarele 1& secunde.
Dupa 1& secunde de cadere indicatoarele de presiune actionau o capsa reglata in asa "el
incat sa pro!oace e/plozia lui E'ittle :o6F la inaltimea precisa de &>& metri. Din cele (
capse a"late in interiorul bombei, cel putin 2 trebuiau sa se declanseze e/act la inaltimea
"i/ata pentru ca sa se poata produce e/plozia. 1 alta serie de dispoziti!e de siguranta
impiedicau e/plozia bombei la mai mult de 3000 de metri inaltime. Punerea la punct a
acestei bombe pe baza de %raniu 23& a necesitat sase ani.
Miua de > august 19(& era o zi ca oricare alta, o zi obisnuita din !iata unui oras
<aponez. 'a 9 minute dupa ora K s-a dat alarma aeriana. %n singur a!ion :-29 si-a "acut
aparitia la mare inaltime. +-a rotit de 2 ori deasupra orasului, apoi s-a departat si a
disparut.
'a ora K si 9 minute, ora ;aponiei, a!ionul meteorologic E+traig*t Flus*F s-a
apropiat de orasul stabilit in planul de operatii. Deasupra obiecti!ului principal
!izibilitatea era optima, doar cati!a nori se a"lau in dimineata aceea pe cerul 5iros*imei.
Pilotul a!ionului E+traig*t Flus*F i-a raportat prin radio lui 4ibbets conditiile
meteorologice. 4ibbets a primit mesa<ul. Alegerea obiecti!ului era in "unctie de conditiile
meteorologice. 1biecti!ele de rezer!a erau orasele @okura si $agasaki, obiecti!ul
principal L 5iros*ima.
'a ora K si 31 de minute la 5iros*ima a sunat incetarea alarmei. Niata si-a reluat
pe nesimtite cursul normal.
'a ora 3 si 9 minute a!ionul EEnola #a6F se a"la deasupra 5iros*imei ascuns dupa
nori. 'a ora 3 si 11 minute a!ionul s-a plasat in pozitie de lansare la o altitudine de 9&00
de metri, iesind brusc din nori. Acum probabil ca putea "i !azut de pe pamant. 'a ora 3 si
1& minute din a!ionul E4*e #reat ArtistF s-au desprins trei parasute. Ele sustineau
instrumentele care trebuiau sa transmita prin radio o serie de date a!ionului insarcinat cu
masurarea e/ploziei.
'a ora 3, 1& minute si 1K secunde E'ittle :o6F a prins sa spintece aerul, dupa care
a!ionul a e/ecutat un !ira< rapid de 1&3 de grade. E/plozia trebuia sa se produca peste (3
de secunde. 'a &>& de metri deasupra pamantului capsa a pro!ocat detonarea unei
incarcaturi care a impins cu o !iteza de 1&00 de metri pe secunda un mic "ragment de
%raniu 23& spre a-l "ace sa se ciocneasca cu unul mai mare, de "orma conica, din acelasi
%raniu 23&, amplasat in partea din "ata a bombei. =n acea clipa s-a produs e/plozia
atomica, E'ittle :o6F dez!oltand o energie ec*i!alenta cu cea a apro/imati! 13&00 tone
de 4rinitrotoluen.
+i a izbucnit o lumina ? parca s-ar "i dezintegrat o steaO a "ost un "ulger care a orbit
300 de mii de oameni si a "acut sa dispara orice umbra c*iar si din cele mai intunecate
ung*ere. Dupa lumina a urmat e/plozia, dar aceasta n-a putut "i auzita decat la (0-&0 de
km de 5iros*ima, "iindca pentru cei a"lati mai aproape ea s-a trans"ormat in tacere
!esnica.
+i caldura care s-a produs a topit acoperisurile caselor, a pre"acut orice "iinta in
ne"iinta, intr-o simpla umbra intiparita pe as"altul strazii, ca o do!ada de netagaduit a
disparitiei sale. 'a ( km de 5iros*ima caldura le-a pro!ocat oamenilor arsuri la "ata si pe
corp.
+i su"lul pro!ocat de e/plozie, care s-a napustit cu o !iteza de 1300 de km pe ora
dinspre s"era de "oc, a smuls din temelii pe o raza de multi km patrati casele care mai
ramasesera in picioare.
+i a inceput ploaia ? picaturi enorme si intunecate ca smoala, produse de
e!aporarea umiditatii din interiorul s"erei de "oc si innegrite de cenusa si de pulberea
radioacti!a, care au cazut odata cu aceasta ploaie de pamant.
+i !antul de "oc care se pornise se intorcea catre centrul e/ploziei pe masura ce
deasupra orasului aerul de!enea tot mai dogorator. =ar apa raurilor s-a inaltat, ing*itindu-i
pe toti aceia care incercasera sa se sal!eze in ea.
De la momentul e/ploziei trecusera doar cate!a minute. 'a 13 km de punctul
lansarii doua unde de soc au lo!it una dupa alta a!ionul EEnola #a6F, zguduindu-l
puternic.
&1 de temple a!ea 5iros*ima dar n-a ramas in picioare nici unul. =n loc de 20000
de !ictime pronosticate de 1ppen*eimer, se !or inregistra K31&0 morti, 13933 disparuti si
3K(2& raniti. Pe o raza de 2,& km de la centrul e/ploziei toate cladirile au "ost distruse,
"acand loc unui desert atomic pe o supra"ata de 11 km patrati 81K000 de !ictime pe km
patrat dintre care 3000 morti si disparuti9.
$ici dupa aceste e!enimente <aponezii nu doreau sa capituleze. Dornici sa
determine precipitarea e!enimentelor intre ;aponia si usia, americanii *otarasc sa
de!anseze cu doua zile lansarea celei de a doua bombe atomice, adica la 9 august, in loc
de 11, cum era pre!azut in planul initial.
'a 9 august ora 3 si (9 de minute dimineata, un alt a!ion de tip :-29, condus de
maiorul +7eene6, decoleaza de pe aerodromul din 4inian, a!and la bord o bomba cu
plutoniu de & tone, supranumita EFatmanF 8E#rasunulF9. Puterea ei de distrugere este de
20000 de tone de 4rinitrotoluen. Au "ost stabilite doua obiecti!e ? @okura si $agasaki, la
libera alegere a lui +7eene6.
A<uns la +ud de @okura, maiorul constata ca orasul este acoperit de nori. +e
indreapta apoi spre $agasaki, in dreptul caruia a<unge la ora 10 si &3 de minute. 'anseaza
bomba de la o altitudine de 9000 de metri. +e !or inregistra K333( morti si K(90( raniti,
adica 12000 de !ictime pe km patrat dintre care >000 morti.
Dupa un sert de secol de la aceste e!enimente, <aponezii considera ca, daca
lansarea bombei de la 5iros*ima mai poate "i e/plicata, cea de a doua nu are <usti"icare.
Ast"el zguduitoarea istorie a bombei atomice se inc*eie odata cu s"arsitul celui de
al doilea razboi mondial.
,Astazi Lscria FranPois -auriac la 10 august 19(&, dupa anuntarea celor petrecute
la 5iros*ima- lumea stie ca materia poate sa piara in ziua in care un om, poate c*iar unul
singur, !a "i luat in sinea lui o asemenea *otarare..

%4='=MAEA PA+$=)A A F=+=%$== $%)'EAE - centrale nucleare
)E$4A'E $%)'EAE - statistici
Prima centrala nuclearoelectrica a intrat in functiune in anul 1950.
Astazi exista peste 440 centrale nucleare istribuiote in !1 tari" cu o putere
totala e peste !#4.000 M$.
%le prouc aproximati& 1#' in necesarul e ener(ie electrica al planetei"
iar ponerea lor continua sa creasca.
%xista 5# state in care functioneaza reactoare nucleare (pt. cercetare) )
aprox. *+4 reactoare" ar si peste **0 reactoare nucleare montate pe &ase si
submarine.
:elgia, :ulgaria, Finlanda, #ermania, %ngaria, ;aponia, @orea de +ud, 'ituania,
4ai7an, +lo!acia, +lo!enia, +uedia, El!etia si %kraina isi genereaza peste 302
din necesarul de energie pe cale nucleara. Franta, cu o populatie de >0 de
milioane, obtine K&2 din electricitatea pe care o produce din centrale nucleare si
este cel mai mare e/portator mondial de electricitate.
=n +%A sunt peste 100 reactoare nucleare, iar -area :ritanie produce peste 2&2
din energie prin "isiune nucleara.
Q -agia industriei nucleare sta Rn cantitatea imensa de energie e/trasa dintr-o
mSna de uraniu, element care se gaseste Rn mari cantitati Rn subsolul planetei.
Deseurile rezultate din aceasta industrie ocupa un !olum redus si pot "i returnate
Rn siguranta PamSntului, pentru depozitare Rn subteran. Datorita raportului urias
Rntre energia si deseurile pe care le produce, uraniul este considerat un dar al
naturii pentru dez!oltarea economica nepoluanta. Tn contrast, combustibilii "osili
produc mase imense de deseuri, care sunt imposibil de controlat si trebuie
Rmprastiate Rn natura.
omania a decis sa "ie nu numai utilizator al energiei nucleare ci si sa asimileze in tara
te*nologiile asociate P5J? producerea apei grele, a elementelor de combustibil nuclear
si a ec*ipamentelor energetice speci"ice. Alegerea unui reactor nuclear canadian s-a
do!edit de bun augur din punct de !edere al sigurantei in "unctionare si al minimizarii
impactului )$E )erna!oda asupra mediului. Astazi, )$E )erna!oda asigura circa 102
din necesarul de electricitate al omaniei, prin grupul nr.1 de K00 -J, realizand costuri
de productie mai mici decat numeroase capacitati ale 4E-1E'E)4=)A, are
indicatori buni de "iabilitate si disponibilitate si un impact ecologic redus. 1 asemenea
prezentare conduce la oportunitatea continuarii lucrarilor la celelalte unitati, blocul nr. 2
"iind in stadiul de realizare a &02 din lucrari.
Asia constituie continentul "runtas in ceea ce pri!este adoptarea te*nologiilor nucleare.
Din cele 31 de rectoare intrate in "unctiune in ultima perioada, 22 se a"la in Asia. De
asemenea, din cele 2K de rectoare in curs de constructie actualmente, in intreaga lume, 2K
sunt pe continentul asiatic. =n sc*imb, in America de $ord si in Europa 1ccidentala,
constructia de noi reactoare practic a stopat, datorita preocuparilor de ordin ecologic,
accidentelor de tipul celui de la )ernobil.
F%$)4=1$AEA EA)41%'%= $%)'EA?
E/ista doua tipuri de reactoare? reactoare cu neutroni termici si reactoare cu neutroni
rapizi. $eutronii termici sunt aceia care au o energie <oasa, iar cei rapizi cei cu energie
inalta.
)ombustibilul utilizat in reactoarele nucleare este alcatuit in principal din nucleele a doi
izotopi si anume? uraniu-23& si uraniu-233.)and un neutron termic patrunde intr-un
nucleu de uraniu-23& are loc o reactie de "isiune, adica nucleul se despica in doua
"ragmente cu energie mare. =n urma acestei reactii sunt eliberati si alti neutroni de mare
energie si radiatii gama. $eutronii termici care patrund in uraniu-233 produc uraniu-239,
care in cele din urma se dezintegreaza in plutoniu-239. eactorul nuclear "unctioneaza cu
combustibil "ormat din %-23& in proportie mai mare de 0,K2, cat este concentratia
minereului natural.$eutronii rapizi nu sunt tot atat de capabili de a produce "isiunea si de
aceea sunt incetiniti prin niste bariere de apa sau gra"it pana cand, prin ciocniri succesi!e
de!in termici si pot pro!oca o noua serie de "isiuni, dand nastere ast"el unei reactii in lant
autointretinute. )antitatea de combustibil !ariaza intre 100 tone si cate!a sute de tone.
=n reactor combustibilul este aran<at intr-o retea numita miez. -iezul mai contine si
materialul care modereaza 8reduce9 !iteza neutronilor - moderator. )aldura dega<ata prin
"isiune este preluata din miezul reactorului de un agent de racire. Functionarea reactorului
este reglata in special prin miscarea unor bare de control a"late in miez, care au rolul de a
absorbi neutroni. E/ista reactoare termice la care moderator este gra"itul, iar agent de
racire bio/idul de carbon sub presiune8 reactoare cu racire cu gaz 8#)99, dar si
reactoare la care se "oloseste apa sub presiune atat ca moderator cat si ca agent de racire
8reactoare cu apa sub presiune - PJ9, reactoare cu tuburi sub presiune, reactoare cu apa
grea 85J9, reactoare de temperatura Rnalta 854 sau 5#49, reactoare racite cu
+odiu . Agentul de racire este trecut printr-un sc*imbator de caldura pt. a produce aburul
necesar turbogeneratorului.
-iezul reactorului se a"la intr-o incinta blindata 8mantaua reactorului9 incon<urata de
ziduri groase de beton pt. a obtine o protectie "ata de radiatiile intense ce sunt emise in
urma reactiei de "isiune. eactoarele sunt ast"el proiectate si construite incat sa se e!ite
situatiile in care radioacti!itatea sa se raspandeasca in mediul incon<urator, dar cu toate
aceste masuri au e/istat si incidente "oarte gra!e, cum a "ost cel de la )ernobil din "osta
%niune +o!ietica, care au aratat cat de periculoasa poate "i energia nucleara. Desi a patat
imaginea energiei atomice, accidentul de la )ernobRl a dus la adoptarea unor sisteme de
siguranta mai per"ormante, Rn toate centralele nucleare.
=$)=DE$4E?
Dezastrul de la )ernobil?
Q Dezastrul nuclear produs Rn 193> la )ernobRl, Rn %++ L singurul accident nuclear din
istorie care a a!ut e"ecte asupra populatiei L a stSrnit temeri Rn legatura cu siguranta
centralelor atomice.
eactorul numUrul ( era un reactor cu gra"it, care "olosea ca agent de rUcire apa. Tn acest
tip de reactor, neutronii eliberaVi prin "isiunea nucleilor de uraniu-23& sunt RncetiniVi
8moderaVi9 de gra"it, pentru a se menVine o reacVie Rn lanV. )Uldura produsU de "isiunea
nuclearU Rn acest tip de reactor este "olositU pentru a "ierbe apa, iar aburul ast"el obVinut
pune Rn miWcare turbinele centralei nucleare. Acest tip de reactor a "ost criticat de mulVi
e/perVi Rn energie nuclearU, Rn primul rSnd pentru cU nu include o structurU de siguranVU,
dar consumU mari cantitUVi de gra"it pe post combustibil. Accidentul produs Rn reactorul
nr. ( de la centrala nuclearU din )ernobRl a a!ut loc Rn noaptea dintre 2& Wi 2> aprilie
193>, Rn timpul unui test de siguranVU. Ec*ipa care realiza testul respecti! intenViona sU
!eri"ice dacU turbinele puteau produce su"icientU energie pentru a menVine Rn miWcare
pompele de rUcire, Rn e!entualitatea unei pierderi de energie, pSnU cSnd se acti!a
generatorul diesel pentru situaVii de urgenVU. Pentru ca testul sU nu "ie Rntrerupt, sistemele
de siguranVU au "ost Rnc*ise Rn mod deliberat. eactorul urma sU "ie setat sU "uncVioneze la
numai 2&2 din capacitatea totalU. AceastU procedurU nu a "uncVionat RnsU con"orm
planului. Din moti!e necunoscute, reactorul a a<uns sU "uncVioneze la mai puVin de 12 din
capacitatea sa, ca urmare a "ost ne!oie de un nou regla<, pentru a determina o uWoarU
creWtere a acestei ci"re. 4otuWi, la 30 de secunde dupU Rnceperea testului, s-a produs pe
neaWteptate o creWtere considerabilU a ni!elului de energie. +istemul de Rnc*idere a
reactorului Rn situaVii de urgenVU, care ar "i trebuit sU stopeze reacVia Rn lanV, nu a
"uncVionat. Tn cSte!a "racViuni de secundU, ni!elul energiei Wi temperaturii s-a multiplicat
de mai multe ori. eactorul a scUpat de sub control, situaVie care a culminat cu o e/plozie
!iolentU. +cutul superior al clUdirii Rn care se a"la reactorul, un ,sigiliu. protector de 1
000 de tone, a "ost pul!erizat, iar la temperaturile de peste 2 000X ), combustibilul s-a
topit. Tn!eliWul de gra"it al reactorului a luat "oc Wi, Rn in"ernul care s-a declanWat,
produsele "isiunii radioacti!e, eliberate Rn momentul topirii miezului reactorului, au "ost
aruncate Rn atmos"erU.
SECURITATEA CENTRALELOR NUCLEARE
Q )entralele nucleare sunt proiectate sa "ie e/trem de robuste. 'e putem include printre
cele mai rezistente structuri construite !reodata . Protectia lor e/terioara este Rntarita de
sisteme de securitate si "orte de paza . )*iar daca nu sunt in!ulnerabile la orice "el de atac
imaginabil, ma<oritatea reactoarelor sunt "acute sa nu scape radiatii nici Rn cel mai
improbabil scenariu . ealitatea trista e ca un terorist care ar !rea sa pro!oace un masacru
ar a!ea mai multe sanse sa-si atinga obiecti!ul, si cu rezultate mult mai de!astatoare,
atacSnd o !arietate de alte obiecti!e . Dupa catastro"a de la )ernobSl si do!ada costurilor
uriase ale industriei nucleare, de asemenea si problemele nerezol!ate presupuse de
transportul si depozitarea deseurilor nucleare, ma<oritatea statelor membre %E "ie nu au
mai construit centrale nucleare, "ie au *otarSt sa opreasca acti!itatea celor e/istente de<a.