Sunteți pe pagina 1din 25

1

CURS EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC ANUL II


SEM II
CONINUT TEMATIC
1. Conceptele de baz ale epidemiologiei
Definirea noiunilor de baz ale epidemiologiei: definire, obiectul
preocuprilor, obiective, domenii de aplicare, nivelele cercetrii epidemiologice.
Susinerea caracterului cauzal al unor asociaii: termenul de inferene (generalizri) de
tip cauzal elemente luate n consideraie n cazul asocierii epidemiologice, relaia de
cauzalitate dintre un factor i boal, strategia bazat pe factori de risc comuni mai
multor boli, strategia ecologic.
Descrierea epidemiologiei bolilor infecioase: procesul epidemic, clasificarea
epidemiologic a bolilor infecioase, activitatea i asistena antiepidemic,
supravegherea epidemiologic (infecii digestive, infecii aerogene, zooantroponoze,
parazitoze, infecia HIV/SIDA, infecii nozocomiale).
Interpretarea caracteristicilor epidemiologiei bolilor cronice: distribuia i determinanii
bolitor cronice n populaii diferite, controlul problemelor cronice de sntate, metode
folosite de epdemiologie, anchetele epidemiologice, screening-ul i studiile de
prevalen;

2. Starea de sntate i caracteristicile sntii publice.

Modele de sntate public:
Modelul epidemiologic Denver (starea de sntate inftuenat de biologia uman,
mediu, comportament i serviciile de sntate).
Modelul integrat al strii de sntate (starea de sntate infiuienat de srcie, factori
sociali, stilul de via, omajul, locuinele nesntoase, poluarea mediului, nivelul de
educaie).
Modelul strii de sntate, a determinanilor i a interveniilor (determinani direci -
fumatul, nutriia, alcoolul, consumul de droguri, accesul la apa potabil, sanitaia,
habitatul, violena mai ales n familie, accesul la ngrijiri de sntate i determinani
indireci produsul intem brut, distribuia veniturilor ntre judee/n interiorul
judeului, srcia, modificrile climei, factori socio-demografici, educaia,
situaiile de criz).
Conceptul structur-proces-rezultate de analiz a determinanilor sntii n relaie cu
calitatea
Managementul datelor i al informaiilor medicale.
Managementul sistemelor de informaii.
Definiie, concepte, tipuri de informaii (clasificarea dup surs, dup natur, dup
nivelul managerial, dup temporalitate, dup frecvena de colectare, dup
utilizare, dup format, dup apariie, dup tip).
Calitatea datelor (relevana, corectitudinea, exhaustivitatea, ncrederea n sursa
2

informaiei), metode de comunicare a informaiei (fa n fa, scris, vizual, oral,
electronic), instrumente, analiza i interpretarea datelor.

Probleme de sntate public

3. Monitorizarea strii de sntate.

Indicatori utilizai n monitorizarea strii de sntate a comunitii:
Propui de U.E. (indicatori ai strii de sntate, indicatori ai stilului de via, indicatori de
caracterizare a condiiitor de via i munc, protecia sntii, caracteristici demografice i
sociale);
Propui de 0.M.S. - strategia Sntatea pentru toi n secolul XXI, ngrijirite
de sntate (nursingul) n contextul strategiei Sntate XXI.
Strategia naional de sntate
starea de sntate a populaiei,
politica de sntate a guvernului,
principii directoare,
scopul i obiectivele strategiei naionale de sntate public, domenii prioritare
de intervenie (boli netransmisibile, boli transmisibile, sntatea mintal,
sntatea familiei, servicii preventive, implementare, monitorizare,
evaluare, statistica populaiei, dinamica populaiei, (concepte, msurarea
natalitii i fertilitii, ani poteniali de via pierdui, anii de via ajustai cu
incapacitatea, rnsurarea mortalitii infantile).
Metode de monitorizare a strii de sntate bazate pe rate demografice:
Statistica populaiei (numrul, repartiia teritorial, ponderea n mediul
urban/rural, densitatea
r
structura pe sexe, structura pe grupe de vrst).
Dinamica populaiei (concepte, msurarea natalitii i fertilitii, ani poteniali de
via pierdui, anii de via ajustai cu incapacitatea, msurarea mortalitii
infantile, msurarea mortalitii generale i specifice).
Implicaiile statisticii i dinamicii populaiei pentru serviciile de sntate public

4. Msurarea i analiza morbiditii

Morbiditatea i tipurile de morbiditate:
supravegherea bolilor acute i cronice (caracteristici comune i difereniate),
definiia morbiditii, co-morbiditatea, utilizarea morbiditii n studiile
epiderniologice descriptive.
Msurarea morbiditii observate:
Determinarea factorilor de risc ca precursori ai bolilor, calcularea relaiei dintre
factorii de risc i boal, abordarea transversal i abordarea longitudinal,
populaia la risc.
Abordarea morbiditii observate: unitatea de observare = evenimentul (cazul de
3

mbolnvire, persoana bolnav) i aspectul morbiditii = fenomenul (incidena,
prevalena, morbiditatea cu ITM, morbiditatea cu invaliditate, morbiditatea
spitalizat, mortalitatea specific, morbiditatea individual - pe contingent,
morbiditatea succesiv dinamic), sursa datelor i informaiilor (date de rutin i date
obinute prin studii speciale - cercetri, screening, anchete medicale).

Indicatorii de morbiditate:
incidena, prevalena, morbiditatea spitalizat, morbiditatea cu incapacitate de
munc, indici de structur pentru inciden/prevalen;
obiective, formule de calcul, reprezentri grafice.
Conceptul de vizualizare a informaiilor referitoare la sntate (aplicabil la nivelul
individului, familiei, comunitii, cu evaluri la nivel regional i naional) descriere
cantitativ i evaluare cantitativ a aspectelor multidimensionale ale sntii ntr-o
populaie.

5. Aplic programe de sntate public.

Iniierea:
Prezentarea situaiei existente, (elemente de biostatistic, analiza statistic,
reprezentarea grafic a informaiilor, utilizarea software-ului specializat).
Identificarea problemelor, descrierea prioritilor i formularea problemei de
sntate.
Specificarea participanilor i colaboratorilor, stabilirea populaiei int i a
beneficiarilor, durata programului. Oportuniti i constrngeri.
Planificarea:
Scop, obiective (generale, intermediare, specifice, operaionale), rezultate ateptate.
Implementarea:
Instrumente urmrite, organizarea implementrii (resurse umane) materiale,
financiare, informaionale).
Structura organizaional, responsabiliti, planul activitilor.
Estimarea bugetului, monitorizare.
Evaluarea:
indicatori de monitorizare,
criterii i norme utile n control i evaluare,
evaluri pariale, evaluare final, concluzii i propuneri.





4


EPIDEMIOLOGIE

TERMINOLOGIE explicaia termenilor de specialitate

Termenul de epidemiologie are origine greac :
EPI = deasupra, peste
+ demos = popor, populaie
+ logos = tiin

Deci, epidemiologia este tiina care studiaz procese la nivel populational.

Definiii :

Epidemiologia
- stiina medical care se ocup cu studiul distribuiei determinanilor strilor sau evenimentelor
legate de sntate n anumite populaii cu aplicarea rezultatelor acestui studiu n controlul
problemelor de sntate (dup J. Last 1988)
- epidemiologia bolilor transmisibile studiaz legile apariiei, existenei i raspndirii bolilor
infecioase n populaie i pe aceast baz stabilete msurile necesare prevenirii, combaterii i
controlului pn la eradicarea acestor boli.
- tiin fundamental n medicin care urmrete ameliorarea strii de sntate a populaiei.
- domenii particulare ale epidemiologiei: epidemiologia mediului, ocupaional, etc.

Cu alte cuvinte, este tiina care se ocup cu studiul rspndirii bolilor i strilor biologice n
colectivitile umane, a cauzelor i condiiilor care le determin, n vederea elaborrii
msurilor de combatere, prevenire i eradicare precum i promovarea sanogenezei
(promovarea sntaii).

Epidemiologia se confrunt nu numai cu boala, infirmitatea, decesul ci i starea de sntate i
mijloacele de ameliorare ale acesteia.

Epidemiologia prin mijloacele i scopurile sale se evideniaz ca tiin fundamental n
medicina preventiv i cea clinic.
Unitatea de studiu n epidemiologie este populaia, fie ca termen geografic fie ca grup de
bolnavi, pacieni spitalizai, etc.

Fenomenul de apariie i propagare n rndul populaiei a unui fenomen patologic sau biologic se
numete fenomen epidemiologic sau proces epidemiologic (PE). Sinonimul de Proces
Epidemiologic este justificat deoarece fenomenul epidemiologic este urmrit n dinamica i
totalitatea lui de la: apariie, propagare, regresiune, recdere, recidiv, laten, stingere.
Epidemiologia este interesat de numrul subiecilor care prezint o stare patologica sau
biologica intr-o colectivitate. Uneori i se mai spune - tiina epidemiilor !
5

De asemenea se preocup de toi factorii care au determinat starea respectiv, caut
implicaiile sociale, economice, biologice, culturale i politice ale fenomenului.
Se ncearc elaborarea de prognoze, care s orienteze aciuni complexem s previn riscurile
patologice i s previn consecinele negative pe viitor.
Cel mai adesea se cerceteaz colectiviti aparent sntoase pentru a se gsi boli latente,
modificari biologice care tratate din timp evit dezvoltarea maladiiolor respective.
Se studiaz particularitai biologice : fertilitatea, longevitatea, btrneea.

Astfel, principalele
Scopuri ale epidemiologiei:
1. Explicarea principiilor cauzale ale mbolnavirilor;
2. Stimularea aplicrii epidemiologice n prevenirea bolilor i n promovarea strii de
sntate a populaiei, mediului sau ocupaional;
3. Pregtirea specialitilor n profesii conexe cu cea medical pentru a cunoate ct mai
multe aspecte ale strii de sntate;
4. ncurajarea unei activiti clinice practice de bun calitate prin introducerea conceptelor
de epidemiologie clinic;
5. Stimularea interesului continu asupra epidemiologiei.

Domeniile de aplicare ale epidemiologiei:
1. Cercetri asupra etiologiei bolilor transmisibile
2. Cercetarea istoriei naturale a bolilor
3. Studiul strii de sntate a populaiei
4. Epidemiologie clinic prin aplicarea principiilor i metodelor epidemiologice n practica
medical
5. Evaluarea eficienei i eficacitii serviciilor de sntate
6. Alte domenii: elaborarea de algoritmuri diagnostice i terapeutice, analiza managerial,
arborele decizional.

Epidemiologia este recunoscut ca tiin de baz a medicinei preventive:
tiine de colaborare a epidemiologiei:
Medicina preventiv
Medicina social
Igiena
Ecoepidemiologia (noxe exogene)
Genetica (factori endogeni)
Sociologia medicinei
tiine juridice

n medicina modern actual, epidemiologic de impune ca o arm profesional necesar i util
pentru abordarea problemelor din medicin n general i sntate comunitar n special.

Utilizarea metodologiei epidemiologice adecvate permite :
cunoaterea i evaluarea strii de snatate a populaiei
intervenia profilactic i curativ
6

promovarea strii de sntate (sanogeneza)

Medicii, din toate specialitile, dar mai ales cei ce lucreaz n domeniul Asistenei primare de
sntate au nevoie de mijloace metodologice care sa le asigure cunoasterea obiectiva a sanatatii
populatiei de care raspund, evaluarea si programarea unor interventii optime adaptate
necesitatilor reale ale populatiei.

Epidemiologia, prevenirea si controlul principalelor boli infectioase

Epidemiologia elementara a bolilor infectioase

Epidemiologia stiinta medicala fundamentala care are ca obiect de activitate studiul dinamic al
factorilor determinanti, aparitiei si distributiei starii de sanatate si bolilor intr-o populatie.
Bolile infectioasa transmisibile se extind la nivelul unei populatii printr-un lant continuu de
procese infectioase, fenomen denumit PROCES EPIDEMIOLOGIC.

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC (P.E.) IN BOLILE INFECTIOASE

Totalitatea factorilor si mecanismelor implicate in aparitia, extinderea si evolutia unei
boli infectioase printr-o populatie.
Este constituit din 3 factori principali, majori (determinanti) :
-Sursa de agent patogen (infectios) sau izvorul de infectie
-Caile si modurile de transmitere
-Populatia sau masa receptiva
Acesti factori principali sunt influentati de factorii dinamizatori favorizanti sau
secundari
-Socio-economici
-Cosmo-meteoro-climato-geografici

Procesul epidemiologic trebuie deosebit de Procesul infectios

Procesul infectios rezulta din interactiunea agentului patogen cu organismul gazda, in anumite
conditii de mediu (ecologia infectiei) si constituie componeta biologica a procesului
epidemiologic.

FACTORII EPIDEMIOLOGICI DETERMINANTI

1. Sursa de agent patogen sau izvorul de infectie

Agentii infectiosi patogeni au un rezervor si o sursa de infectie.

Rezervorul este locul unde agentii infectiosi exista, traiesc si se multiplica.
Rezervorul poate avea o specificitate inalta atunci cand provin in exclusivitate de la om sau pot
proveni de la animele dar exista si rezervoare inanimate.
Sursa de agent patogen sau sursa de infectie
7

organismul uman sau animal care creaza conditii de viata, adapost si multiplicare pentru
microorganisme, de unde se elimina si trec la alte persoane receptive.
sursa de infectie impreuna cu teritoriul din jurul sau, unde exista oportunitatea de a se
transmite agentul patogen, reprezinta focarul epidemic
eliminarea agentului patogen in mediu se realizeaza la nivelul portilor de eliminare (cai
naturale sau leziuni determinate de agentul patogen).

Caile de eliminare (vehiculare) a microorganismelor de la sursa spre receptivi:
prin procese biologice.
1. Secretii naso-faringiene (picaturi Flugge): infectii respiratorii (virale: gripa,viroze
respiratorii, bacteriene:TBC, Angine)
2. Saliva sau lichidul oral (suc gingival): infectie urliana, hepatita B, rabie, HIV.
3. Sputa sau secretiile bronhice: infectiile pulmonare; TBC.
4. Secretiile cutaneo-mucoase si purulente: erizipel, varicela, pesta bubonica, stafilocociile
sau streptocociile cutanate, scarlatina, otice, oftalmologice, bolile venerice virale,
bacteriene, chlamidiene, (HIV, SiFILIS)
5. Lichidele seroase: LCR, peritoneal, pericard, pleural, sinovial(articular), exudate,
transudate.
6. Varsaturile in infectii digestive, febra tifoida, dizenterie, toxiinfectiile alimentare;
7. Materiile fecale: infectiile digestive, dizenterie, holera, hepatite enterale virale,
poliomelita; febra tifoida;
8. Sangele infectat cu virusuri, bacterii, richettsii, protozoare, HIV, malarie, tifos
exantematic, febra Q, encefalite, toxoplasmoza;
9. Secretiile genitale: vaginale si spermatice in infectiile venerice; HIV, HVB, HVC.
10. Urina: febra tifoida, leptospiroza, in infectiile urinare, TBC uro-genitala;
11. Secretia lactata umana: in HIV, VHB, antrax, bruceloza, febra aftoasa, encefalita de
capusa.
12. Fragmente de tesuturi si organe: HIV, HVB, HVC, citomegalusvirus (CMV).

Durata eliminarii agentilor infectiosi se numeste perioada de contagiozitate si este variabila
pentru fiecare proces infectios in parte.

Sursele de infectie umana sau animala sunt:

omul sau animalul bolnav cu forme tipice sau atipice de boala;
- bolnavul elimina germeni in orice stadiu al bolii dar mai ales in perioada de invazie
si de stare a bolii;
- epidemiologic, surse importante de agent patogen sunt bolnavii cu forme atipice,
fruste, ambulatorii sau infectii inaparente care raman nedescoperite si disemineaza
pe arii largi;

purtatorii de germeni sunt reprezentati de :
- fostii bolnavi: temporari, convalescenti sau cronici;
8

- persoane sanatoase: care avand imunitate fie ca urmare a trecerii prin boala sau
postvaccinare nu au facut boala dar elimina temporar sau cronic germenii; purtatori
de contact, purtatori ocazionali.

Purtatorii de germeni intretin nivelul endemic al unei boli si stau la baza unor izbucniri
epidemice in colectivitate.

Sursele animale de infectie:
- mamifere, pasari, artropode.
- pot fi ele la fel bolnave sau purtatoare;
- germenii pot ajunge accidental de la ele la om;
- bolile se numesc antropozoonoze si reprezinta cam o treime din totalul bolilor
infectioase: leptospiroza, antrax, malarie, bruceloza, toxoplasmoza, tichineloza, etc.

2.Caile si modurile sau mijloacele de transmitere a infectiei

Transmiterea, a doua componenta a P.E. se refera la miscarea agentului patogen de la sursa la
persoana receptiva.
Transmiterea se face in mod:
1.Direct
2.Indirect

1.Transmiteres in mod direct:
Contact de imediata vecinatate: bolile arogene
Contact fizic: sexual(bolile venerice, HIV, HVB), sarut(mononucleoza infectioasa,
difterie), muscatura(rabie), transcutanat(boala ghearelor de pisica), boli de
piele(scabie).
Transplancentar: rubelola, toxoplasmoza, CMV, HIV, VHB.
Transfuzii de sange: hepatite, retroviroze, sifilis
Transplante: citomegalovirus, HIV, VHB, rabie, prionii.

2. Transmiterea in mod indirect prin:
elemente din mediu extern: aer, apa, pulberi de sol, alimente, maini, obiecte,
instrumentar, vectori.
Simplu: cand este implicat un singur element
Complex: de tip stafeta, cand sunt implicate unul sau mai multe elemente

Transmiterea prin aer (aerogena):
- Cea mai frecventa si comuna cale de transmitere
- Microorganismele se elimina de la sursa prin picaturile septice: secretii naso-
faringiene sau secretiile plagilor de pe tegumente sau mucoase, din fecale,
urina
- Raspandirea prin aer se poate face:
9

o Picaturi septice sau Flugge provenind din nasofaringe
expulzate prin tuse, stranut, vorbit, care se mentin virulente in
scurt timp dupa eliminare (contact).
o Nucleosolii sunt picaturile septice care si-au pierdut apa de la
suprafata dar in interior germenii sunt conservati: M.
tuberculosis, stafilococii
o Pulberi bacilifere care provin din secretiile uscate antrenate de
particule de praf si incarcate cu agentii patogeni rezistenti la
uscaciune: stafilococi, streptococi, bacili difterici.
Principalele boli cu transmitere aerogena: gripa, virozele respiratorii, tuberculoza pulmonara,
varicela, rujeola,difteria, tusea convulsiva, pneumoniile.

Transmiterea prin apa sau hidrica
- cale Importanta de transmitere, implicata in epidemiile hidrice
- apa de suprafata se contamineaza cu dejectele umane sau animale, adapatul animalelor
bolnave, inot, deversarea apelor fecaloid-menajere, etc.
- apa din instalatiile centrale de apa se pot contamina prin conductele fisurate, incorect
racordate care permit infiltrarea unor impuritati cu germeni;
- germenii sunt rezistenti variabili in apa de la cateva zile la cateva luni; sunt germeni care
pot rezista si in gheata (salmonele, dizenterici, virusuri), apa de mare, sucuri, ape
minerale, diverse bauturi, bere.
Principalele boli cu transmisie hidrica: holera, febra tifoida, dizenteria, hepatitele acute virale
enterale, leptospiroze, diverse parazitoze.

Transmiterea prin solul contaminat:
- permite transmiterea germenilor rezistenti mai ales sub forma de spori care impreuna cu
pulberile contamineaza obiectele
- cel mai frecvent solul este implicat prin mecanismul complex, de tip stafeta si mai rar
simplu.
- germenii cei mai frecventi implicati in transmiterea prin sol: salmonele, dizenterici,
vibrioni holeri, geohelminti
Principale boli cu transmitere prin sol: tetanos, antrax, botulism.

Transmiterea prin alimente:
- mod frecvent de transmitere fie prin alimente de origine animala fie vegetala
- alimentele pot fi contaminate direct de la sursa:
o carnea cu Trichinella spiralis, Salmonella sp., M. tuberculosis, laptele cu Brucella,
M. tuberculosis, Staph. Aureus, ouale cu Salmonella sp.
- in timpul transportului, depozitarii, conservarii, servirii:
o vegetale (legume si fructe) irigate cu ape contaminate, solul ingrasat cu dejecte
umane sau animale.
o maini nespalate sau cu infectii
o prepararea fara spalare suficienta: geohelminti
o conservarea casnica insuficienta termic si pastrarea necorespunzatoare: zacusca de
legume sau de peste, suc de rosii, carnati, jambon, etc.
10

Principalele boli cu transmitere alimentara: toxiinfectii alimentara, holera, trichineloza,
salmoneloze, lambliaza, etc.

Transmiterea prin obiecte contaminate: cu secretii si excretii ale bolnavilor sau purtatorilor,
sange, alte fluide biologice.
- simplu sau complex
- obiecte sanitare, de mobilier, diverse manere, intrerupatoare, efecte personale, etc.
- in mediu sanitar, in mod special: lenjeria, vesela, instrumentalul medical, medicamente,
etc.

Principalele boli transmise prin obiecte: hepatite virale, parentale, scabie, pediculoza, viroze.

Transmiterea prin maini maini murdare:
- mod extrem de eficient si frecvent, mai ales pentru bolile cu transmitere digestiva dar si
respiratorie.
- simplu sau complex, autocontaminare sau de tip stafeta, prin intermediul apei,
alimentelor, obiectelor
- cale importanta in mediu spitalicesc prin ingrijirea bolnavilor, manipularea aobiectelor
sau produselor biologice
Principalele boli transmise prin maini murdare: dizenterie, febra tifoida, hepatite virale
enterale, poliomelita, infectii cu poarta de intrare respiratorie.

Transmiterea prin vectori (insecte):
- cale importanta de raspandire a bolilor infectioase
- vectorii sunt membri ai increngaturii arthropoda

Vectorii pasivi: vehiculeaza germenii in mod mecanic, fara sa le fie gazde sau loc de
multiplicare: mustele, gandacii de bucatarie (blatide), furnicile.
- contaminarea vectorilor se face prin contact extern direct cu produse biologice, in timpul
hranirii, sugerii.
- pot transmite: dizenterie, salmoneloze, holera, stafilococii, oua de geohelminti.

Vectorii activi hematofagi: sunt gazde intermediare, in care germenii isi desfasoara ciclul de
dezvoltare: paduchii, puricii, tantarii, flebotomi, capusele.
- germenii patrund in gazda in timpul pranzului hematofag deoarece exista obligatoriu un
timp de regurgitare al continutului digestiv imediat dupa intepare
- germenii sunt introdusi astfel odata cu continutul tubului digestiv si determina in noua
gazda infectia.
Principalele boli transmise prin vectorii hemtofagi: rickettsioza, malaria, encefalitele virale
(West-Nile, de taiga).




3. Masa ( populatia) receptiva
11


Starea de receptivitate reprezinta capacitatea organismului de a face infectia sau boala pentru
ca nu poate invinge agresiunea microorganismelor.

Este a treia veriga determinanta sau obligatorie a P.E.

Imunitatea sau rezistenta organismului este proprietatea organismului de a nu face infectia sau
boala.
Este starea inversa receptivitatii si poate fi de doua feluri:
- rezistenta specifica este dependenta de prezenta anticorpilor (Ac) umorala si de
prezenta unor celule cu capacitate protectiva antiinfectioasa (celulara)
- rezistenta nespecifica (generala) este data de: integritatea barierilor cutanate si mucoase,
hematopoeza, metabolizare, inflamatie, fagocitoza, sisteme secretorii, aciditatea gastrica,
etc.

Rezistenta (imunitatea) este: naturala si artificiala.

Imunitatea naturala se realizeaza fara interventia omului si este datorata trecerii prin boala,
deci este o imunitate activa. Este specifica de specie si se transmite transplancentar imunitate
pasiva.

Imunitatea artificiala se realizeaza prin vointa omului prin scheme preventionale. Este de tip
artificial activa prin administrarea de vaccin si artificial pasiva prin administrare de
Imunoglobuline (lg) sau seruri imune.

Fondul imunitar al unei populatii reprezinta proportia persoanelor posesoare a unui anumit tip
de anticorpi, aparuti dupa trecerea prin boala respectiva sau dupa vaccinare.
Receptivitatea la infectie este influentata de numerosi factori personali:
- varsta, sex, rasa sau grup etnic, status hormonal, alimentatie, stare de
nutritie, stress, experienta imunologica, comportament la risc, profesie,
etc.
Stabilirea starii de receptivitate se face prin analiza morbiditatii si mortalitatii, anchete
epidemiologice si seroepidemiologice.


FACTORII SECUNDARI, FAVORIZANTI DINAMIZATORI AI PROCESULUI
EPIDEMIOLOGICI

Factorii determinanti ai PE sunt influentati activatori sau limitativi de o serie de factori
favorizanti (secundari). Ei provin din componenta naturala sau sociala a ecosistemului uman.
Factorii naturali: cosmici, meteorologici, climatici, geografici.
Meteorologici : - umiditate, regimul precipitatiilor, temperatura.
Cosmici : - gradul ionizarii atmosferice, regimul vanturilor, radiatiile ultraviolete
Geografici : - latitudine, altitudine, relief.
Se vorbeste de o patologie geografica preponderenta unor boli in anumite zone geografice.
12

Interventia unor factori F-D determina sezonalitatea unor boli: bolile aerogene in sezonul rece,
bolile diareice (BDA) in sezonul cald, trichineloza in sezonul de taiere a porcilor, etc.
Factorii socio-economici: conditiile de viata si munca.
o Locuinta: - supraaglomeratie, umeda, intunecoasa, igrasie, invadata de rozatoare, paraziti,
prost ventilata, meniu poluat.
o Alimentatia: -insuficienta, necorespunzatoare din punc de vedere a echilibrului caloric si
nutrientilor, conditii neigienice de preparare, pastrare si consum s hranei, etc.
o Apa potabila: -insuficienta, necorespunzatoare din punct de vedere al potabilitatii.
o Brasaj populational: -navetism, turism intern si international, migratie pentru munca; boli
de import-export.
o Caile de comunicatie: -mijloace de transport: terestru, aerian, naval, mijloace de
agrement.
o Profesia si calificarea: -boli profesionale: sectorul zootehnic, medical.
o Gradul de cultura si civilizatie: -generala, pentru sanatate.

FORMELE DE MANIFESTARE A PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

Manifestarea PE este determinata de particularitatile factorilor determinanti, momentul si
ponderea interventiei factorilor secundari si determina anumite forme de manifestare.
Formele de manifestare depind de: numarul, dispersia temporala si spatiala a unor imbolnaviri
intr-un grup populational.
Forma de manifestare ale PE sunt:
1. Sporadica
2. Endemica
3. Epidemica
4. Pandemica
La care se adauga caracteristici ca: sezonalitatea, periodicitatea.

1. Manifestarea sporadica: cazuri de boala dispersate in timp si spatiu, fara legatura
aparenta intre ele; morbiditatea redusa; situatia epidemiologica favorabila; cazul bolilor
supuse vaccinarii; conditii socio-economice bune. Ex. Tetanos, rabie, antrax.
2. Manifestarea endemica: imbolnaviri in numar redus, dar constant in timp si spatiu; fara
legatura evidenta intre ele; exista tendinta de concentrare spatiala si temporala;
morbiditate redusa; situatia este intretinuta de factori biologici si sociali; este o situatie de
risc deoarece poate duce la aparitia unei epidemii. Ex. Scarlatina, dizenteria, tusea
convulsiva.
3. Manifestarea epidemica: imbolnaviri acumulate intr-un spatiu anumit si timp scurt si
care depasesc estimarile (expectantele); morbiditatea crescuta intr-un interval de
saptamani-luni; exista populatie receptiva, cu risc, surse multiple, cai de transmitere
contaminate; exista legatura cauzala intre cazuri.
Potentialul epidemic al unei boli este dependent de:
- constantele biologice: contagiozitate, mod de transmitere
- aspectele sociale: structura anului scolar, densitatea populatiei,
dimensiunea familiei.
Caracteristicile epidemiilor:
13

- explozive in toxiinfectiile alimentare (TIA), hidrice;
- lente: in pata de ulei: boli sexuale
- severitate: boli emergente.
- durata de evolutie: lunga, scurta, medie.
- modul de stingere; brusc, lent, cu coada.
- perioade interepidemice: sezoane, ani, zeci de ani.
Dupa originea si modul de transmitere epidemiile pot fi:
- hidrice: explozive in numar mare, aparute brusc; se limiteaza la populatia care a
consumat apa contaminata din aceeasi sursa; se suprapune pe aria de distributie a apei din
surse; cazurile scad brusc in momentul suspendarii sursei.
- alimentare: asemanatoare celor hidrice dar de dimensiuni mai reduse; se identifica
alimentul contaminat.
- de contact: prin mod particular de viata; cazurile se extind in comunitate de la o persoana
la alta, in pata de ulei; ex. Bolile venerice, HIV..
- prin vectori: infestatie rozatoare ciuma, leptospiroza; tantari malarie, encefalite.
4. Manifestarea pandemica: cumulare de epidemii cu caracter extensiv care intereseaza
arii geografice intinse (tari, continent, planeta).
De a lungul timpului au avut manifestari pandemice: holera, variola, gripa, pesta (ciuma), tifosul
exantematic, febra recurenta; in prezent HIV \SIDA, hepatitele virale parentale B, C.
In cazul manifestarii pandemice intervin numerori factori ca: gradul de receptivitate a populatiei,
natura si proprietatile agentului patogen, numarul si mobilitatea surselor de infectie, factorii
socio-economici, cultura religioasa.
Formele de manifestare de tip endemic, epidemic, pandemic traduc programe de supraveghere
epidemiologice deficitare ale sistemelor de sanatate si ale colaborarii internationale.

MASURI GENERALE DE PREVENIRE SI COMBATERE A BOLILOR
TRANSMISIBILE

Masuri combatibile (lupta in focar)

1. Depistarea bolnavilor cu forme tipice, atipice, abortive, fruste, inaparente si a purtatorilor
de germeni.
2. Izolarea bolnavilor si suspectilor in spitalul de boli infectioase sau la domiciliu.
3. Transportul la spital se face cu auto sanitara care ulterior se supune dezinfectiei.
4. Declararea cazurilor
5. Inregistrarea si raportarea individuala si numerica a cazurilor, conform legislatiei in
vigoare.
6. Depistarea si supravegherea contactilor pe toata perioada de incubatie a bolii (calculat din
momentul ultimului cu sursa de infectie, daca nu exista alte indicatii).
7. Masuri de sterilizare apurtatorilor de germeni si de reducere a riscului de diseminare a
infectiei pe perioada portajului.
8. Masuri de dezinfectie, dezinsectie si deratizare (DDD) in focar.
9. Cresterea rezistentei populatie receptive prin:
a. Masuri nespecifice: igienico-sanitare, nutritie corespunzatoare, calirea organismului.
14

b. Masuri de profilaxie specifica: administrare de imunuglobuline standard sau
hiperimune, chimioprofilaxie, imunizare artificiala specifica.
10. Educatie pentru sanatate.

MASURI DE PREVENIRE

Reperzinta totalitatea masurilor interprinse: intr-o comunitate in absenta cazurilor de boala, cu
scopul evitarii aparitiei si raspandirii acesteia.

Se aplica doua categorii mari de masuri de prevenire, concomitant, coordonat si sistematic.

1. Masuri generale igienico-sanitare:
- se bazeaza pe aplicarea si aplicarea normelor de igiena comunala, alimentara, scolara,
profesionala, individuala.
- urmaresc realizarea unui climat defavorabil circulatiei agentilor patogeni si aparitia
bolilor infectioase.

2. Masuri speciale antiepidemice: vizeaza controlul tuturor factorilor determinanti si
favorizanti ai PE in contextul patologiei infectioase si a conditiilor specifice dintr-un
teritoriu.

Masuri speciale antiepidemice sunt:

a. Triajul epidemiologic practicat in colectivitatile de copii si tineri.
b. Controlul medical la angajare si controlul periodic al personalului din sectoarele speciale
de activitate alimentatie publica, aprovizionare cu apa, colectivitati de copii.
c. Supraveghere activa a purtatorilor de germeni.
d. Masuri preventive, continue, sistematice de dezinfectie, dezinsectie, deratizare.
e. Depistarea activa si lichidarea promta a focarilor de parazitism.
f. Organizarea si aplicarea progamelor de imunoprofilaxie.




PROCESUL EPIDEMIOLOGIC IN BOLILE INFECTIOASE
Dupa mecanismul principal de transmitere:
o cale aerogena
o cale digestiva
o cale parenterala (tegumente si mucoase)
o cale sexuala
o cale parenterala sau verticala

15

Bolile infectioase (BI) sunt boli cauzate de agenti patogeni de tipul microorganismelor
(bacterii,virusuri,micoplasme,rickettssi,fungi, protozoare etc) si care in mare parte sunt
contagioase fiind transmisibile de la om la om sau de la animale la om.
Bolile infectioase sunt parte inseparabila a vietii omului in comunitate (inclusiv
transmitere intrauterina)
Bolile infectioase reprezinta in majoritate boli de etiologie cunoscuta
60-80% din bolile interne si pedriatice sunt de cauza infectioasa
60% din consultatiile ambulatorii o reprezinta virozele respiratorii la toate varstele
Majoritatea BI sunt urgente si necesita tratament prompt pentru salvarea vietii bolnavului
si apararea sanatatii comunitatii
Mortalitatea si letalitatea sunt uneori foarte ridicate:30-40% in
septicemie,meningite,tetanos;60-90% in febrele hemoragice;100% in rabie
Unele BI sunt incurabile-encefalitele prionice,HIV,PESS
Altele dau sechele si complicatii grave si frecvente:poliomielita, meningo-
encefalite,hepatitele B,C,D
Pentru multe alte BI preventia si combaterea lor constitue strategie de stat si se supune
unor reglementari de legi nationale si internationale: malarie,holera,programe de
vaccinare pentru poliomielita,hepatite, carantinare etc

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC IN INFECTIILE ACUTE
RESPIRATORII (AEROGENE)

Infectiile Respiratorii Acute (IRA) sunt un grup de afectiuni de etiologie infectioasa care se
transmite in principal pe cale aeriana si afecteaza preponderent unul sau mai multe segmente ale
aparatului respirator.
Este posibila si transmiterea pe alte cai decat cea aeriana si localizari la alte nivele decat cele ale
aparatului respirator:tegumente,mucoase, aparat digestiv.

Infectiile respiratorii acute (IRA) au ca etiologie:virusuri,ricketssi,chlamidii,
bacterii,fungi,protozoare
Peste 25% din totalul patologiei infectioase o reprezinta IRA si chiar 50-70% in zonele
temperate
In medie IRA determina 2.2 milioane de decese la sugari
Din totalul IRA 80% sunt de origine virala (peste 200 de tipuri de virusuri); urmeaza
chlamidiile,mycoplasmele
Virusurile respiratorii cele mai frecvente care se transmit prin inhalare si se localizeaza
la tractul respirator sunt:fam.Adenoviridae,fam.
Orthomixoviridae,fam.Paramixoviridae,fam.Coronaviridae,fam. Picornaviridae
IRA virale preced infectiile bacteriene (suprainfectie)
16

IRA sunt foarte contagioase,dau imunitate de serotip (gripa,adenovirozele)
Exista si virusuri care au tropism pentru tubul digestiv (enterovirusuri) si care afecteaza si
caile respiratorii
IRA se manifesta de regula in epidemii care realizeaza excesul de morbiditate in
mortalitatea generala

Principalele boli cu transmitere aerogena: gripa,viroza,tuberculoza,difterie,
rujeola,rubeola,varicela,tuse convulsiva,infectii urliene (parotida epidemica), infectiile
streptococice si scarlatina,pneumonii,meningita meningococica.

Este posibila si transmiterea pe alte cai decat cea aeriana si localizari la alte nivele decat cele ale
aparatului respirator:tegumente,mucoase,aparay digestiv.

Sursa de infectie
o este de regula omul care de altfel este si rezervorul de infectie
o exista si surse si rezervoare extraumane

Localizarea epidemiologica specifica este la
o nivelul alveolelor pulmonare
o nivelul mucoasei tractului respirator:nazala,bucala,faringiana,
laringiana,traheala,bronsica
Eliminarea agentilor patogeni
o secretii ale cailor respiratorii si sputa
o posibil prin saliva si sange (in cazul diseminarilor sistemice)


Transmitere:
aeriana,simpla sau complexa;in functie de rezistenta microorganismului
respectiv in mediu
contagiozitatea naturala a IRA este mare si foarte mare
abordarea de catre agentul patogen a organismului receptiv si:
o poarta de intrare a microorganismului receptiv si
contaminat
o prin mucoasa conjunctivala (pt. Adenovirusuri
v.rujeolic)
17

o prin ingestia de alimente contaminate cu secretii
contaminate (stafilococi,BK, streptococi)
o de regula poarta de intrare coincide cu sediul
localizarii;epidemiologice,ceea ce explica usurinta cu
care se realizeaza diseminarea sanguina
(bacteriemie,viremie,toxemie)
Receptivitatea
-naturala,generala-rujeola,varicela etc
-redusa: meningita meningococica

Rezistenta:
-specifica,dobandita,postinfectioasa (prin trecerea prin boala infectioasa) de regula de
lunga durata ,protectoare (rujeola,rubeola,oreion sau parotidita epidemica,scarlatina).
Colonizarea tubului digestiv al nou-nascutului incepe in primele 48 de ore de la nastere si dupa
5 zile se considera ca ar poseda enteroflora stabila compatibila cu cea a adultului.
Flora digestiva comensala astfel constituita are un rol fiziologic si de aparare foarte important.

BDA pot fi produse de peste 2.500 de germeni de taxonomie foarte variata.


1.Bacterii:
Eterobacteriacee: Sghigella spp.,Salmonela spp.,E.Coli spp., Yersinia
enterocolitica,Vibrionaceae,Campylobacter spp.
Alte bacterii producatoare de toxiinfectii alimentare (TIA)
2.Virusuri:
Rotavirusuri
Virusurile Norwalk-Hawai
Virusuri enterice: fam.Adenoviridae,fam.Picornaviridae,fam.
Reoviridae,fam.Astroviridae,fam.Caliciviridae
18

3.Paraziti: bio si geohelminti
4.Fungi (postantibice)

Microorganismele producatoare de BDA sunt in marea majoritate germeni oportunisti si numai
unele sunt germeni cert patogeni.
Colonizarea normala a tubului digestiv: un studiu arata ca in cavitatea bucala putem identifica
aprox. germeni/ml saliva,prima portiune a stomacului este practic sterila ca apoi in tractul
digestiv germenii incep sa creasca ajungand in rect pana la aprox germeni/g de fecale.
Boli cu importanta epidemiologica in transmiterea digestiva:febra tifoida si febrele
paratifoide,toxiinfectiile alimentare si ale diareei infectioase,dizenteria
bacilara,holera,hepatitele acute virale A si E,poliomielita si alte enteroviroze.
SURSA DE AGENT PATOGEN sau IZVORUL DE INFECTIE
Predominant umana deci infectiile sunt antroponoze
Dar o categorie la fel de importanta desi in proportie mai mica este de natura extraumana
- zooantroponoze,izvorul primar de infectie fiind alte homeoterme si unele poikiloterme
(salmoneloze minore).
Localizarea caracteristica epidemiologic a agentilor cauzali este cea intestinala iar eliminarea
se face preponderent prin fecale,mai rar prin urina,secretii faringiene,puroi,sange.




TRANSMITEREA:
Indirect,complexa prin mecanism fecal-oral, cu participarea unor stafete
(apa,alimente,mana murdara,vectori);intervine statusul economic social si de educatie al
colectivitatii respective.
Poarta de intrare:orala.
Doza infectata:variabila si depinde de sensibilitatea germenului respectiv la aciditatea
determinata de acidul clorhidric din sucul gastric.
-insa de mare specficitate de tulpina:adenovirusuri,virusuri gripale,streptococi
-asa se explica de ce copilul face de regula 6-8 episoade de IRA pe sezon, iar adultul
tanar 3-5 episoade ajunganduse tarziu la epuizarea receptivitatii colective la varsta
adultului matur.
Influenta factorilor secundari de mediu:
19

-sezonalitatea este prezenta pentru zonele reci si temperate
-factorii economico-sociali (saracia,frigul din locuinta,la locul de munca) si mecanismul
de transmitere a IRA.

Formele de manifestare a procesului epidemiologic:
-endemicitate accentuata:adenoviroze,infectii cu Haemophilus Infuenzae
(HI),gripa,rubeola,scarlatina,tusea convulsiva.
-valuri endemo-epidemice periodeice la intervale de timp variabile: gripa la 20-40 de
ani,meningita meningococica la 10-12 ani,rubeola la 3-5 ani.
Prevenirea:
-imunizari active la populatia pedriatica
o campanii de vaccinare succesive la acelasi sau diferite contigente
tusea convulsiva,TBC,rujeola,rubeola,HI,difteria,
gripa,oreion,pneumonia pneumococica
-educatie pentru sanatate
-administrare de imunoglobuline standard

Combaterea:
-greu de realizat
-izolarea bolnavilor doar cu forme grave
-contagiozitatea mare in perioada de incubatie

PROCESUL EPIDEMIOLOGICIN INFECTIILE ACUTE
DIGESTIVE

Bolile digestive acute reprezinta a doua cauza de morbiditate specifica dupa infectiile
respiratorii acute.
Majoritatea imbolnavirilor o reprezinta bolile diareice acute (BDA)
Mai mult de 1/2 din BDA apar la sugari.
La copii 1-5 ani se produc anual 3-5 episoade de BDA.
Pe glob se produc anual in medie 500 milioane de cazuri de BDA, din care mor 5
milioane de copii sub 5 ani.
35% din mortalitatea generala infantila este determinata de BDA, mai ales in tarile
subdezvoltate si 90% din mortalitatea varstei de 1-5 ani.
Etiopatogeneza infectiilor intestinale acute este deosebit de variata si trebuie abordata in
contextul enteroflorei normale.
20

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC IN BOLILE CU TRANSMITERE
PREPONDERENT PARENTERALA
Boli infectioase cu poarta dominanta de intrare-tegumentul si mucoasele:
Infectiile stafilococice,septicemiile,erizipelul,antraxul sau carbunele, tetanosul,gangrena
gazoasa,rabia (turbarea),tifosul exantematic,febra Q,febra
recurenta,malaria,bruceloza,leptospiroza;scabia (raie); meningo-encefalite cu arbovirusuri
transmise prin intepatura de artropode (tantar,capuse).
Hepatitele parenterale de tip B,C,D,F,G;HIV/SIDA;infectiile nosocomiale
Etiopatogeneza infectiilor:diversa de la monoetiologie la polietiologie (infectiile nosocomiale).
Cele mai multe afectiuni sunt zooantroponoze:infectiile stafilococice, infectii
streptococice,antraxul,febra Q,febra recurenta,malaria, bruceloza,leptospiroza.
Hepatitele parenterale si infectiile nosocomiale (I.N) sunt boli ale omului cu importanta
epidemiologica speciala si care sunt transmise prin mecanism parenteral in unitatile sanitare.
HIV/SIDA desi are mecanism principal transmiterea sexuala, importanta in practica medicala
este datorata posibilei transmiterii parenterale.
I.SURSA DE AGENT PATOGEN (IZVORUL DE INFECTE)
o este de regula animalul bolnav cu forme tipice sau atipice de boala sau
purtator aparent sanatos care de altfel este si rezervorul de infectie
o surse si rezervoare umane fie ca sursa primara fie ca cel mai adesea
germenii ajung accidental la om.


Localizarea epidemiologica:
germenii de regula sunt localizati in tubul digestiv al animalelor, de regula la
ierbivorele domestice sau silvatice,unde nu au semnificatie patologica dar au importanta
epidemiologica; dejectele acestora contamineaza secundar apa,solul si prin mecanism
complex,de tip stafeta ajung la oranismele receptive;
microorganismele pot fi localizate si in alte situsuri ca:mucoasa tractului
respirator,renal,genital,pe tegumente etc.
Eliminarea agentilor patogeni:
21

dejecte,secretii ale cailor digestive (inclusiv saliva),urina, deseuri cutaneo-mucoase
sange (in cazul diseminarilor sistemice) si derivate (exceptie albumina)
secretii genitale
II.TRANSMITEREA
MOD DIRECT:
o muscatura (rabie)
o intepatura (encefalita,malarie)
o contact fizic (scabie)

Contagiozitatea si difuzibilitatea:scazute pentru cele microbiene si parazitare
(mecanism-oral) dar crescut pentru cele virale (si aerian).
RECEPTIVITATEA
-Este influentata de acidorezistenta agentului patogen etiologic.
-Imunitatea postinfectioasa:
-Este puternica,ferma,de durata in anumite bolimonoetiologice (febra
tifoida,hepatita A)
-Este incompleta epidemiologic,specifica de tip, cu instalare treptata pentru
bolile plurietiologice
-Depinde si de antecedentele patologice si vaccinale ale populatiei din teritoril
respectiv.
-Rezistenta nespecifica este foarte importanta in infectiile cu oporunisti
FACTORI NATURALI
-Excesivi: seceta,ploi torentiale,inundatii,cutremure,intervin in cazul unor standarde
economico-socio-culturale scazute.
MANIFESTARILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
-Depind de progresele controlului epidemiologic,scheme vaccinale
-Boli cu eradicare zonala:holera,ankylostpmiaza
-Boli cu endemo-sporidicitate:poliomioelita,febrele tifo-paratifoidice
22

-Boli endemo-epidemice:dizenteria,HVA A.
-Boli holo-endemice:dizenteria,salmoneloze.
PREVENIREA SI CONTROLUL INFECTIILOR INTESTINALE ACUTE
MASURI.
1.Supravegherea mediului:
a.Aprovizionarea populatiei cu apa potabila
b.Asigurarea apei de irigare si de imbaiere
c.Inlaturarea apelor reziduale urbane si alte reziduuri
d.Alte masuri de salubritate
e.Supravegherea sectorului alimentar
2.Supravegherea clinico-epidemiologica a imbolnavirilor:
a.Supravegherea apidemiologica a teritoriului
b.Investigarea cu laboratorul a cazurilor
c.Organizarea depistarii imbolnavirilor
d.Supravegherea persoanelor care vin din zone cu clima calda si a turistilor
e.Precizarea masurilor optime pentru bolnavi,convalescenti, purtatori si contacti.

3.Masuri organizatorice:
a. Atributii si responsabilitati la toate esaloanele retelei de asistenta medico-
sanitara,curativa si profilactica
Boli pandemice:hepatitele B,C,HIV/SIDA.
1.Modul de transmitere indirect prin manopere medicale
Manopere medicale care prin defecte de tehnica sau sterilizare pot fi implicate in
transmiterea parenterala:
-Transfuzie:sange integral,factori antitrombotici,masa eritrocitara,
trombocitara,plasma,fibrinogen,crioconcentrate,ser convalescent
23

-Determinari grup sanguin
-Recoltari de sange prin punctii venoase
-Punctii digitale pentru hemoleucograma
-Punctii diverse
-Idr
-Vaccinari (s.c.,i.m.) parenterale
-Interventii chirurgicale
-Chiuretaje
-Injectii (idr,s.c.,i.m.,i.v.)
-Implanturi
-Tratamente stomatologice
-Hemodializa
-Cateterisme cardiace si altele
-Electromiografii
-Acupunctura
-Endoscopii:gastroscopie,traheoscopie,rectoscopie, colposcopie
-Biopsii
-Vaccinari cu dermojetul
-Injectari,intepaturi,taieturi accidentale.
2.Modul de transmitere direct prin manopere medicale
Manopere medicale care pot fi implicate:
-autoinjectii repetate cu ac nesteril (a se vedea diabeticii)
-injectii practicate ilicit
-punctia lobului uechii pentru cercei
24

-tatuaj,bodypiercing
-ventuze cu scarificare,aplicare de lipitori
-lame de barbierit folosite in comun
-periute de dinti folosite in comun
-manichiura,pedichiura
-escoriatii,plagi care ajung in contact cu sangele unui purtator de virus
-acupunctura practicata de personal nemedical
-injectarea de droguri i.v. cu partajarea acelor.
Procesul epidemiologic in bolile infectioase cu mecanism de transmitere sexuala si
perinatala se va studia la modulul de profil dermato-venerologie,obstretica-ginecologie
si pediatrie.
-transplacentar (bruceloza)
-lapte matern uman,animal (bruceloza,febra Q)
-transfuzie (HIV,sifilis,hepatita B,C,D,F,G;malarie)
Mod indirect:
-manopere medicale (iatrogen):infectiil nosocomiale
-manopere nemedicale
Agentii patogeni vehiculati:
-virusuri,bacterii,chlamydii,fungi,paraziti etc
-virusurile hepatitice B,C,D,F,G;virusul HIV
-stafilococi,streptococi,virusuri herpetice etc
Poarta de intrare:preponderent prin leziuni ale pielii si mucoaselor (solutii de
continuitate) preexistente dar si prin penetrarea accidentala sau profesionala a barierei
anatomice a pielii si mucoaselor chiar daca este integra.
Receptivitatea
-este generala:boli manifestate clinic sau inaparent,cu evolutie lenta subacuta
25

-infectii persistente indefinit,cronice (infectiile hepatice,HIV/SIDA)
-diferita dupa gradul de acoperire vaccinala a populatiei
respective:tetanos,antrax,hepatita B,rabie.
Imunitatea
Activa postinfectioasa:
-Poate fi puternica,ferma,de durata in putine cazuri (antrax)
-incompleta epidemiologic specifica de tip cu instalare treptata pentru cele mai
multe:stafilococi,streptococi,septicemii, meningococemii
-pentru infectiile hepatitice B,C,D,F,G:inconstanta si incompleta
ACTIVA PRIN VACCINARE:
-protectiva de scurta durata,necesita rapeluri:pentru tetanos,
leptospiroza,antrax,hepatita B,rabie.
Rezistenta nespecifica este foarte importanta in acest tip de infectii,prin integritatea
barierei cutaneo-mucoasa.
Factorii secundari
-naturali:profesia (zooveterinari,profesia medicala),turismul, apropierea de mediul
silvatic.
Manifestarile procesului epidemiologic
-depind de progresele controlului epidemiologic,scheme vaccinale
-boli cu eradicare zonala:malaria
-boli cu endemo-sporidicitate:antrax,bruceloza,gangrena gazoasa, tifosul
exantematic,erizipelul,infectiile nosocomiale
-boliendemoepidemice:hepatitele B,C,malaria.