Sunteți pe pagina 1din 4

Mihai Roxana

Voicu Alina
Clasa: Is1
Starea de sanatate in Romania
EVALUAREA STRII DE SNTATE A POPULAIEI DIN ROMNIA, N CONTEXT
EUROPEAN
O stare bun de sntate reprezint un element esenial pentru calitatea vieii, att la nivel individual ct i
la nivel social. A avea o stare bun de sntate este o dimensiune important a bunstrii individuale,
influennd capacitatea oamenilor de a-i desfura activitatea i de a-i atinge elurile i modalitatea n
care acetia i evalueaz viaa.
Evaluarea propriei stri de sntate reprezint un indicator de rezultat, care reflect, n acelai timp, starea
personal de sntate precum i ateptrile privind starea de sntate.
Evaluarea subiectiv de ctre o persoan a propriei stri de sntate este un element important al calitii
generale a vieii sale. Evaluarea propriei stri de sntate s-a dovedit a fi o msur bun pentru starea de
sntate i utilizat n numeroase cercetri, mpreun cu auto-raportarea unei boli cronice sau dizabiliti.
n primii ani de tranziie, evaluarea strii de sntate de ctre populaia din Romnia s-a degradat foarte
repede i a rmas la un nivel sczut pn n 1999. n 2003 i 2006, datele indic o mbuntire a
percepiei asupra strii de sntate.
Poziia pe care oamenii o ocup n structura social influeneaz starea personal de sntate i, n
consecin, evaluarea pe care acetia o fac acestui domeniu.
De cel putin un deceniu romanii sunt pe ultimul loc in clasamentul european al sanatatii. Am fost si
suntem si in prezent tara din UE in care mor cei mai multi copii sub un an, poporul european ale carui
femei traiesc cel mai putin si tara europeana cu cele mai putine aparate medicale avansate.
Desi ramanem pe ultimele locuri la multe capitole, exista situatii in care Romania a evoluat pozitiv in
ultimii ani, desi foarte lent. Din pacate exista destule boli sau comportamente generatoare de boli care, din
varii motive, au crescut ca frecventa.
Indiferent de culoarea lor politica, tratamentul acordat domeniul sanatatii de catre toate aceste guverne a
avut rezultate la fel de slabe pentru sanatatea romanilor.

EVOLUTII POZITIVE
Speranta de viata s-a imbunatatit usor: se mentine cea mai mica la femei din UE (alaturi de Bulgaria) dar
a crescut in ultimii ani de la 76,2 la 77,3 ani. La barbati nu suntem chiar pe ultimul loc, tarile baltice sunt
sub noi.
La capitolul accidente rutiere mortale romanii continua sa fie pe primul loc (mult inainte grecilor, aflati pe
locul 2).
Romania ramane campioana neagra a UE si in cazul mortalitatii infantile, dar evolutia da speranta: de la
11 morti la mie in 2008 la 9,8 in 2010.
EVOLUTII NEGATIVE
Frecventa dementei la romanii de peste 60 de ani inregistreaza cea mai consistenta crestere (de peste patru
ori).
Dementa Alzheimer este cea mai raspandita boala a batranetii si aceasta crestere se datoreaza fie unei
identificari mai bune a bolii de catre medici, fie altor cauze medicale adiacente.
Se asteapta ca prevalenta dementei sa creasca in intreaga Uniune Europeana, unul dintre motive fiind
cresterea populatiei in varsta.
In privinta obiceiurilor bahice se consuma tot mai mult alcool in ultimii ani (o crestere de la 9,7 litri la
12,7 litri) ajungand pe locul trei in UE.
Daca in Romania intalnim cei mai putini adulti obezi din UE, numarul de adolescenti romani
supraponderali s-a dublat in ultimii ani. Suntem fruntasi la acest capitol.
Romania conduce in topul mortalitatii cancerului cervical, desi aceasta afectiune este usor de contracarat
prin preventie si monitorizare periodica. Imbunatatirea acestui indicator a fost nesemnificativa in ultimii
ani si mult prea lenta in ultimul deceniu, comparativ cu celelalte tari europene.
Mortalitatea prin suicid s-a inrautatit in Romania de la 18,4 la barbati (in 2008) la 19,9 (in 2010).
STAGNARI
Ratele mortalitatii prin accident vascular cerebral aproape au stagnat. La barbati, Romania a ramas pe
locul doi in Uniunea Europeana.
Interesant este ca, in ciuda indicatorilor, romanii se considera a avea o stare de sanatate buna si aceasta
perceptie subiectiva a crescut usor in ultimii ani.
CUM S-AU SCHIMBAT POLITICILE STATULUI ROMAN FATA DE SANATATE IN ULTIMII
ANI?
EVOLUTII NEGATIVE
Romania ramane tara europeana care cheltuie cel mai putin pe cap de locuitor pentru sanatate. Mai
ingrijorator, cheltuielile au scazut consistent in ultimii ani, in aceeasi perioada ele crescand in Turcia.
Romania ramane tara europeana cu cei mai putini medici (2,4) fata de media UE de 3,4 medici la o mie
de locuitori. Schimbarea consistenta vine din modificarea numarului de medici de familie in Romania,
care aproape s-au injumatatit numeric in ultimii ani.
Romanii au dificultati in a avea acces la tratament atunci cand au nevoie de el, in special datorita
costurilor. Predominanta acestui motiv intr-o masura atat de mare mai este intalnita in UE doar in Letonia.
EVOLUTII POZITIVE
In zona procedurilor chirurgicale care reduc durerea si cresc functionalitatea, Romania nu sta deloc bine.
Ramanem pe ultimul loc in UE la capitolul protezelor de sold si genunchi, desi o usoara evolutie pozitiva
exista.
Din punct de vedere al tehnologiei medicale Romania ramane cea mai slaba tara UE avand cele mai
putine aparate pentru efectuarea RMN-urilor si tomografiilor computerizate, desi numarul acestora a
crescut in ultimii ani.
O anomalie ramane timpul exagerat de spitalizare a femeilor cu sarcina normala. Pentru a naste,
romancele stau in spital in medie 5 zile, cea mai mare durata din UE. Totusi evolutia este usor pozitiva.
Romania ramane tara europeana care cheltuie cel mai putin din visteria sa pentru sanatate. Mai putin chiar
decat Albania sau Turcia.
Prevenirea bolilor este mult mai ieftina, eficienta si putin dureroasa decat tratamentul bolilor. In multe tari
avansate accentul pus pe preventie este vazut ca o solutie la criza mondiala a sistemelor medicale.
Romania sta foarte prost la monitorizarea cancerului de san, cancerului colorectal sau cancerului cervical,
toate importante activitati de preventie.
Preventia cere insa un efort de durata din partea autoritatilor, iar efectele ei pozitive sunt imposibile in
lipsa unor schimbari comportamentale la nivelul intregii populatii.

CONCLUZII
Din punct de vedere al strii de sntate, populaia Romniei prezint unii dintre cei mai
defavorabili indicatori din ntreaga zon a Uniunii Europene.
Unii dintre indicatorii de sntate sunt chiar cei mai nefavorabili din Uniunea European. De
exemplu, femeile din Romnia prezint cea mai nalt rat a incidenei i a decesului prin
cancerul de col uterin. Avnd n vedere faptul c aceast form de cancer este actualmente
uor de prevenit i de vindecat prin depistarea precoce, un program naional de screening activ
pentru cancerul de col uterin este vital pentru Romnia.
Un alt indicator pentru care Romnia se poziioneaz pe cel mai nefavorabil loc din Uniunea
European este mortalitatea infantil. Dei nc de aproape dou ori mai nalt dect valoarea
medie a Uniunii Europene n 2010, rata mortalitii infantile n Romnia a sczut de la valori
de peste 3 ori mai mari dect media UE n 2000, adic a avut un ritm rapid de scdere n
ultimii 10 ani. Acest lucru se poate datora att eficacitii programelor naionale destinate
mamei i copilului ct i creterii nivelului socio-economic al populaiei din Romnia n
ultima decad.
Cu toate c cea mai mare parte a indicatorilor prezentai n acest raport au o tendin
favorabil, Romnia mai are mult de recuperat pn la a ajunge s aib o populaie la fel de
sntoas precum cele din Statele Membre UE, mai ales din UE-12 (statele membre dinainte
de 2005). Avnd n vedere caracterul plurifactorial al sntii i a faptului c sntatea nu
este numai responsabilitatea sectorului de sntate ci i a altor sectoare care o influeneaz, se
recomand aciunea integrat asupra factorilor de risc i a determinanilor comuni mai multor
boli prioritare, precum i colaborarea cu alte sectoare pentru aciunea comun asupra
determinanilor sntii.