Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Al. I. Cuza .

Iasi
Facultatea de psihologie si Stiinte ale Educatiei
Specializare: Psihopedagogie speciala
Rogers si Maslow realizarea
de sine
Membrii: Scafariu Alina
Apostol Denisa-Ioana
Dobos Gabriela
Coordonator: Soponaru Camelia
Grupa I. Anul 1
Universitatea Al. I. Cuza . Iasi
Facultatea de psihologie si Stiinte ale Educatiei
Specializare: Psihopedagogie speciala
Viziunea lui C.R. Rogers
Teoria personalitatii, elaborate de C.R.Rogers(1959), a constituit una dintre
primele provocari la adresa abordarilor psihanalitice si psihometrice ale
personalitatii, influente in acea epoca. Rogers considera cele doua viziuni asupra
personalitatii ca fiind foarte limitate, in ceea ce priveste ideile cu privire la
potentialul uman. stfel, pentru psihanalisti, o perosnalitate sanatoasa este una
care a reusit sa reduca tensiunile dintre partile sale distincte, pana la nivelul la
care le poate stapani, iar pentru psihometricieni, simpla absenta a simtomelor
unei tulburari sugereaza ca individual este sanatos mintal (!aves si "rrell, 199#).
Rogers considera ca e$ista o parte mai buna a personalitatii umane, care se
manifesta prin nazuinta continua spre crestere si dezvoltare, spre care oamenii
tind in permanenta. cest autor sustinea ca fiintele umane au o necessitate
fundamental in a%si dezvolta potentialul cat mai mult posibil.
&e baza unei e$periente clinice foarte bogate, psihiatrul american deduce ca
problemle nevrotice sau psihotice ale unei personae se dezvolta atunci cand
acest aspect al personalitatii este in mod consecvent reprimat. Rogers se refera
la acest fapt, utilizand termenul nevoie de autoactualizare, adica necesitatea de
realizare a propriului potential. 'eoarece aceasta necessitate este atat de
importanta Rogers sustine ca evaluam toate e$perientele noastre de viata, prin
prisma ei. ($perientele care ne incura)eaza dezvoltarea sunt cele pe care le
percepem ca positive sau utile, pe cand pe cele care ne inhiba sau ne suprima
autoactualizarea, le percepem ca negative sau neplacute.
" alta diferenta intre viziunea lui Rogers si abordarile psihanalitica, respective
psihometrica ale personalitatii este legata de perceptia personalitatii ca o unitate
coerenta si nu impartita in sectiuni separate. Rogers isi centreaza teoria pe idea
de sine deoarece in lucrul cu pacientii sai a constatat ca acestia aveau idei foarte
clare in privinta *(u%rilor lor interioare+ si ca, deseori, erau tulburati de
comportamentele care nu se potriveau cu ideile lor.
,deea cu privire la valorificarea potentialitatilor creatoare lansata de -ung o
regasim si la Rogers, potrivit caruia omul este *bun+ de la natura si dispune de
suficiente resurse pentru a devein ceea ce poate devein, petru a se implini
(autorealiza). "mul poate sa a)unga ceea ce .inele sau poate fi. Rogers descrie
realizarea de sine ca pe o directie nu ca pe o destinatie, sugerand prin aceasta ca
Universitatea Al. I. Cuza . Iasi
Facultatea de psihologie si Stiinte ale Educatiei
Specializare: Psihopedagogie speciala
dezvoltarea unei persoane este un process continuu care implica schimbari
permanente. ,n acest sens, Rogers foloseste termenul self%actualizing( forma de
present continuu indicand tocmai idea de permanenta a procesului de implinire a
.inelui).
/iziunea lui Rogers asupra aparatului psihic a constituit o provocare la adresa
psihanalizei. &entru rogers, conceptual de .ine isi largeste sfera care devine
congruenta cu cea a personalitatii. Cunoasterea este o e$perienta subiectiva,
insa cu toate acestea omul este capabil de a transforma realitatea.
Rogers reia distinctia dintre (ul ideal (omul asa cum ar trebui sa fie) si (ul real
( omul asa cum este) facuta de 0reud. (l accentueaza asupra conceptului de .ine
actual care se dezvolta prin raportarea la reperul dezirabil oferit de .inele ideal.
Cele doua instante pot fi congruente( caz in care individul va fi deplin satisfacut
de pe propriul .ine) sau incongruente ( caz in care individual va manifesta un
anumit nivel de insatisfactie in raport cu propria persoana). 1a congruenta dintre
.inele actual sic el ideal se poate a)unge prin procesul de implinire ( sau
autorealizare) de care am amintit si mai sus. &rin acest process, fiinta umana
poate deveni ceea ce Rogers numea+ persoana cu functionare completa+.
,n viziunea lui Rogers, conditiile favorabile autorealizarii sunt2 respectful de
sine, increderea in propriile forte, consideratia neconditionata si simpatia fata de
sine si ceilalti, empatia (capacitatea de a intelege si a rezone cu universul
semenilor), compatibilitatea in relatiile interpersonale. Realizare .inelui
presupune deschiderea finite umane spre e$periente variate , implicarea in si
participarea deplina la propria viata. Corolarul acestor atitudini va fi creatia libera
adica implinirea .inelui.
Rogers atribuie urmatoarele trasaturi unei persoane dezvoltata plenar, implinita
sub aspectul .inelui2
Constientizarea tuturor experientelor personale (persoanele cu functionare
totala sunt capabile sa redea experientele exact asa cum le-au trait, fara a
le nega sau distorsiona; nu intervin mecanisme de aparare, deoarece astfel
de persoane accepta atat experientele positive, cat sip e cele negative);
Capacitatea de a trai deplin si intens fiecare moment ( astfel de peroane
considera ca orice moment sau eveniment din propria lor viata este nous i
poate adduce cu sine o experienta unica; de aceea, ele traiesc fiecare
moment intr-un mod activ, total, conducandu-se dupa dictonul Carpe
diem);
Universitatea Al. I. Cuza . Iasi
Facultatea de psihologie si Stiinte ale Educatiei
Specializare: Psihopedagogie speciala
,ncrederea in prorpiile resurse ( propriile reactii, emotii si intuitii sunt
principalele elemente pe care persoanele cu functionare totala se bazeaza
in luarea deciziilor, totusi, ele nu ignora evaluarile celorlalti sau normele
sociale, dar acestea sunt plasate pe un loc second, iar deciziile le apartin,
asumandu-si responsabilitatea pentru ele);
Manifestari libere, democratic( persoanele sanatoase, integrate se simt
libere sa actioneze in orice mod doresc; ele experimenteaza adesea un
sentiment de putere personala privitor la propria existent; astfel de
persoane constientizeaza ca detin controlul asupra propriului viitor, pe
care si-l doresc in urma propriilor decizii)
Creativitatea accentuate ( persoanele cu functionare totala isi traiesc viata
intron mod constructive si se adapteaza usor la schimbari, intr-un mod
creative. Rogers leaga creativitatea accentuate de spontaneitatea care le
este caracteristica persoanelor integrate care se percep implinte).
bservam ca viziunea lui Rogers cu privire la caracteristicile
personalitatii mature, ale !inelui implnit este foarte apropiata de cea
explimata de ". Maslo#, care vorbeste despre caracteristici,
precum$ acceptarea propriei persoane, reactii emotionale intense si
bogate, character democratic, spirit creator.
Contributia lui ".%. Maslo#
&na din aspectele esentiale ale abordarii umaniste considera ca 'fiecare
individ trebuie studiat ca un intreg organizat, unic si integrat.( )in aceasta
perspectiva , psihologul "merican ".%.Maslo#(unul dintre reprezentantii de
seama ai psihologiei umaniste) observa ca psihologii s-au oprit prea multa vreme
asupra elementelor disperate ale perosnalitatii umane, negli*and astfel aspectele
cu adevarat importante privitoare la fiinta umana ca un intreg. +n acest sens,
teoria lui Maslo# s-a dovedit o incercare reusita de cunoastere si interperetare a
fiintei umane intr-o maniera holista, integratoare. ,eoria sa cu privire la
personalitate a fost cladita pe baza fundamntului motivational.
Maslo# stabileste in -./0 cinci categorii de trebuinte dupa care, in -.1/,
revine asupra clasificarii adaungand inca doua categorii, intreaga structura fiind
organizata in celebra piramida a trebuintelor. "cestea include(in ordinea
Universitatea Al. I. Cuza . Iasi
Facultatea de psihologie si Stiinte ale Educatiei
Specializare: Psihopedagogie speciala
crescatoare a aparitiei in ontogeneza personalitatii si complexitatii)$ trebuinte
fiziologice, trebuinte legate de securitate, trebuinte legate de aprecierea din
partea celorlalti si de stima, trebuintele legate de cunoastere(a sti, a intelege, a
explora), trebuinte estetice, trebuinte legate de autorealizare(valorificarea
potentialului propriu, implinirea !inelui- self actualization).
&manismul "merican considera ca multe aspecte legate de
comportamentul uman pot fi explicate prin tendinta individului de a cauta
atingerea anumitor scopuri care fac viata sa ii ofere satisfactii, dar sis a fie
incarcata de sens si semnificatie. Maslo# percepe fiinta umana ca fiind 'un
animal care vrea( si care atinge foarte rar o stare de complete satisfactie pe
termen lung. "stfel, pe masura ce o trebuinta este satisfacuta, o alta are tendinta
de a-+ lua locul.
,eoria gratificarii trebuintelor porneste de la premise ca trebuintele umane
sunt innascute si organizate ascendant, intr-o ierarhie a prioritatilor si potentelor
(la baza acestei structuri se afla insa idea ca trebuintele de nivel inferior trebuie
satisfacute macar partial pentru ca individual uman sa devina constient sau
motivate de o trebuinta de nivel superior). "paritia meta-trebuintelor sau a
trebuintelor de varf se bazeaza pe satisfacerea celor de ordin
inferior(homeostatice), dar in acelasi timp, ele sustin depasirea lor. viziune
fiziologica asupra vietii a*uta la echilibrul psihic si contribuie la starea de
sanatate, la prelungirea vietii. 2linatatea vietii psihice nu poate fi atinsa doar prin
asigurarea nevoilor fiziologice; sunt necesare conditii sociale pentru emergent
meta-trebuintelor.
3azuinta omului spre autorealizare(implinirea !inelui) reprezinta
trebuinta suprema, izvorul satisfactiilor depline. +n conceptia lui Maslo#,
implinirea acestei meta-trebuinte(care poate fi legata de meta-valori, de
experientele de varf ale !ienlui) preintampina aparitia si dezvoltarea bolilor
somatice si psihice. "utorealizarea implica creatia si este specifica indivizilor
exceptionali sub aspectul dezvoltarii potentialului personal. )upa parerea lui
Maslo#, acestia sunt din pacate putini, reprezinta o minoritate. Cercetarile
effectuate de psihologul americam asupra vietii unor mari personalitatii realizate
in diverse domeniii-au confirmat integral intuitiile.
"sadar, pentru Maslo#, trebuinta de realizare a !inelui este ce mai inalta
forma a motivatiei( exprima o meta-trebuinta) care indreapta individul catre
ultimul stadiu al dezvoltarii personalitatii sale$ implinirea tuturor potentialitatilor.
+mplinirea !inelui este, in conceptia lui Maslo#, ' &n process continuu de
Universitatea Al. I. Cuza . Iasi
Facultatea de psihologie si Stiinte ale Educatiei
Specializare: Psihopedagogie speciala
actualizare a potentialitatilor, capacitatilor si talentelor, de implinire a misiunii
(soartei, destinului sau vocatiei), o cunoastere si acceptare deplina a naturii
intriseci, o tendinta permanenta spre unitate, integrare sau sinergie.(
Ce este imaginea de sine ?
Imaginea de sine sau "cum ne vedem", se refera, asa cum se subintelege deja, la modul in
care ne percepem propriile noastre caracteristici fizice, emotionale, cognitive, sociale si
spirituale.
Modul in care ne percepem depinde de gradul de autostima (autoapreciere, autorespect,
autoacceptare) pe care il avem. Astfel, daca ne acceptam pe noi insine, daca ne apreciem
pentru ceea ce facem bine aceasta contribuie la autorespectul si increderea in sine daca
acceptam ca avem si slabiciuni fara sa ne criticam in permanenta pentru ele aceasta
constituie baza tolerantei fata de sine si, implicit, fata de altii putem trai confortabil din
punct de vedere emotional. !rebuie inteles ca este bine sa e"iste mereu un ec#ilibru intre
autoapreciere si autocritica, nici una din cele doua e"treme nefiind eficienta. $el care se
lauda prea mult este, in cele din urma, persiflat sau c#iar abandonat de catre ceilalti iar cel
care se autocritica e"agerat provoaca celorlalti fie sentimente de mila, de vina, fie un
sentiment de superioritate, atragand de la sine alte critici. %astrand pe cat posibil ec#ilibrul
intre o lauda de sine e"agerata si o autocritica e"agerata putem contribui la igiena noastra
sufleteasca.
Cum stim daca imaginea de sine e buna sau nu ?
Este foarte simplu. Toti avem ceea ce se cheama "vocea interioara". Daca aceasta voce
interioara are tendinta spre un discurs pesimist, negativ si autocritic cu ambitii neimplinite
spre perfectiune este clar ca imaginea de sine a persoanei respective este negativa.
De ce este importanta imaginea de sine ?
Imaginea de sine ne influenteaza comportamentele. $and ai o imagine de sine buna iti poti
indeplini obiectivele pentru ca, o imagine de sine buna iti da entuziasm, energie si
determinarea necesara pentru acest lucru iar obstacolele sunt percepute ca provocari ce
trebuiesc depasite pentru atingerea obiectivelor. & imagine de sine buna te face sa
relationezi armonios cu ceilalti, prin atingerea obiectivelor poti avea performante
profesionale, succes social etc.
& imagine de sine negativa te face sati scada motivatia sau c#iar o ani#ileaza prin lipsa
increderii in fortele proprii ("ce rost are sa incerc oricum nu voi reusi", "e greu", "nu sunt
in stare" etc.) ducand, mai departe, la comportamente de evitare ("nu ma duc la interviu
deoarece nu sunt suficient de bun, deci nu are rost...").
Universitatea Al. I. Cuza . Iasi
Facultatea de psihologie si Stiinte ale Educatiei
Specializare: Psihopedagogie speciala
A se observa ca o imagine de sine negativa este capabila sa creeze un cerc vicios din care
persoanei ii este greu sa iasa ' nu face anumite lucruri pentru ca nu se crede in stare iar
dupa ce renunta la a face lucrurile respective se autoculpabilizeaza si se critica si mai tare,
intarindusi, astfel, convingerile negative despre sine si alimentand dialogul interior
negativ.
In concluzie ' cand iti acorzi suficienta valoare iti atingi mai usor obiectivele pentru ca a
avea incredere in sine, in fortele proprii te face sati mobilizezi e"act resursele de care ai
nevoie sa depasesti obstacolele si sa mergi in directia dorita( cand nu iti acorzi suficienta
valoare negociezi mai slab, comunici mai greu, actionezi cu mai multa frica sau eviti sa
actionezi si "iti pui singur bete in roate". $and nu iti acorzi valoare ani#ilezi resursele de
care ai avea nevoie pentru a intreprinde ceva.
Imaginea de sine contribuie la evaluarea realitatii
$and ai o imagine de sine buna poti afirma ' "pot sa fac acest lucru sau macar pot incerca"
cand ai o imagine negativa de sine afirmi ' "nu pot sa fac acest lucru este prea greu, nu voi
fi in stare". )iferenta este ca cel cu imaginea buna de sine va avea ocazia sasi demonstreze
daca poate sau nu, dezvoltand convingeri realiste despre sine printro perceptie corecta a
capacitatilor dar si slabiciunilor. $el cu imaginea negativa de sine nu va avea decat ocazia
de a se inc#ide in cercul vicios descris mai sus, intarindusi astfel convingerile negative.
O poveste
"*n rege isi puse curtea la o incercare pentru un post important. +umerosi oameni
puternici si intelepti se aflau in jurul lui.
"Inteleptilor spuse regele am o problema si vreau sa vad care dintre voi este in stare sa o
rezolve."
Ii conduse pe oameni la o usa enorma, mai mare decat vazusera vreodata. Regele le
e"plica '
"Aici vedeti cea mai mare si mai grea usa din regatul meu. $are dintre voi poate sa o
desc#ida ,"
*nii dintre curteni scuturara doar din cap. Altii, care se numarau printre cei intelepti, se
uitara la usa mai de aproape, dar recunoscura ca nu pot sa o faca. $and inteleptii spusera
asta, restul curtii consmiti ca aceasta problema este dificil de rezolvat. *n singur vizir se
duse la usa. & e"amina cu oc#ii si cu degetele, incerca mai multe posibilitati de a o desc#ide
si, in cele din urma, o trase cu o smucitura puternica. -i usa se desc#ise. .usese lasata
intredesc#isa numai, nu inc#isa complet, si nimic altceva nu fusese necesar, decat
bunavointa de a realiza ceva si curajul de a actiona cu indrazneala. Regele spuse '
"/ei primi postul de la curte, pentu ca tu nu te bizui doar pe ceea ce vezi sau auzi( tu iti pui
propriile puteri in joc si ai curajul sa risti o incercare "
(Nossrat Peseschkian. "Povesti orientale ca instrument de psihoterapie")
Universitatea Al. I. Cuza . Iasi
Facultatea de psihologie si Stiinte ale Educatiei
Specializare: Psihopedagogie speciala
Se pot intelege din aceasta poveste cateva aspecte :
modul in care ne percepem fortele proprii determina modul in care evaluam
realitatea
o imagine buna de sine ne determina "sa riscam o incercare", acceptand in acelasi
timp ca sar putea sa realizam ceva sau sar putea sa esuam dar, oricum, merita sa
incercam
o imagine negativa de sine ne face sa evitam o actiune evaluando ca fiind peste
puterile noastre
o imagine negativa de sine ne face influentabili la parerile negative ale celorlalti pe
care le luam "de bune" si le adaugam la parerile noastre negative despre noi insine
0a fel de important in consolidarea imaginii de sine il reprezinta constientizarea si satisfacerea
nevoilor fundamentale ale omului asa cum lea asezat A. Maslow (1234) in binecunoscuta piramida
a trebuintelor umane.
De ce parerea celorlalti conteaza ?
)esi, imaginea de sine este oglindirea noastra in propria constiinta (autooglindirea), fiind
logic astfel sa aiba referential intern, imaginea de sine este deseori sustinuta sau sabotata
de factori e"terni, asa cum sa vazut si in poveste.
Intrebarea ")e ce parerea celorlalti conteaza" ar fi mai logica sun forma "%entru cine
conteaza parerea celorlalti ," Raspunsul este simplu ' parerea celorlalti conteaza pentru
cei care nu au consolidata imaginea de sine si, in mod specific, pentru cei care, la baza, nu
au o imagine buna de sine avand nevoie in permanenta sa se raporteze la e"terior. $and au
succes se simt bine dar pentru putin timp, devenind dependenti de succes pentru a se simti
bine iar cand esueaza se blameaza e"cesiv. Acestia traiesc intro permanenta incertitudine
si neliniste, fiind mereu vulnerabili pentru ca imaginea lor de sine este dependenta de
factori e"teriori. Asa se e"plica si diferitele "trenduri" care afecteaza adolescentii ' daca
realitatea e"teriora cere sa fii slab iar tu esti incert in ceea ce priveste imaginea de sine, vei
intelege ca esti bun si acceptat daca esti slab, insa asta nu te multumeste niciodata pe deplin
pentru ca, fiind bazal nemultumit de tine sau incert in ceea ce te priveste, nu vei fi
niciodata suficient de slab. Apare astfel nelinistea, nemultumirea, incertitudinea sicercul
vicios al an"ietatii, depresiei, anore"iei, bulimiei etc.
Atunci cand e"ista o perceptie realista de sine (iti stii calitatile dar accepti ca ai si defecte)
si, implicit, o imagine buna de sine, realitatea e"terioara iti confirma sau infirma ceea ce
deja stii despre tine si te ajuta sa imbunatatesti ceea ce ai, acolo unde este cazul.
De unde vine imaginea de sine ?
Universitatea Al. I. Cuza . Iasi
Facultatea de psihologie si Stiinte ale Educatiei
Specializare: Psihopedagogie speciala
5azele modului in care ne percepem vine din copilarie, atunci cand noi inca nu avem un
sistem de valori la care sa ne raportam. +u avem decat parerea parintilor fata de actele
noastre. %arintii sunt primii oameni care ne pot aprecia pentru ceea ce facem sau ne pot
penaliza pentru lucruri gresite. )e e"emplu o atitudine e"trem de critica a parintilor face
copilul sa inteleaga ca nu e suficient de bun, ca "nu e perfect". *na dintre modalitatile de
"evolutie" atunci cand copilul devine adolescent este sa caute acele "trenduri" care sal
faca "mai bun, mai interesant, mai acceptat6bil", cautand o comunitate care sal accepte
asa cum este (de e"emplu 7mo) sau, ca adolescent si apoi adult isi pastreaza parerea
proasta de sine ingreunandusi, astfel, e"istenta prin autosabotare asa cum am descris mai
sus. (Modalitati de "evolutie" in cazul criticismului e"agerat al parintilor sunt multe dar
nu fac obiectul materialului de fata).
& atitudine e"trem de permisiva cu laude e"agerate si lipsa penalizarilor face ca viitorul
"om" sa aiba o parere e"trem de buna de sine dar e"agerata si nerealista fapt care va fi
"penalizat" crunt in viitoarele lui relatii, asa cum am amintit mai sus.
Acestea sunt doar doua atitudini parintesti e"treme care pot orienta imaginea de sine intro
directie sau alta, e"istand si altele dar iarasi nu fac obiectul materialului de fata.
In concluzie ' ec#ilibrul dintre critica si lauda este in primul rand responsabilitatea
parintilor, asa vor sti si copiii si viitorii adulti sa il mentina.
!ot parintii sunt primii care sadesc in interiorul copiilor lor baza sistemului de valori la
care se vor raporta, adulti fiind, atunci cand isi vor contura imaginea de sine.
%ractica clinica a demostrat ca persoanele cu imagine scazuta de sine se autoetic#eteaza ca
fiind "realiste" si nu vad legatura dintre imaginea de sine si atitudinea parinteasca. "+u
mama mia zis ca sunt proastra, mi sa demonstrat de catre realitate". )ar astfel de
persoane nu constientizeaza faptul ca modul in care percepem realitatea si valorile de '
corect, gresit, prost, destept, frumos, urat, etc. nu sunt innascute ci asimilate prin
intermediul "filtrului parintesc". *n copil cand se naste nu are notiunea de bine sau rau,
este bine ce apreciaza mama si rau ce critica si, da, persoana citata are dreptate intrun
fel ' nu e nevoie ca mama sa critice verbal o actiune a copilului ci sai dea de inteles, sai
demonstreze ca e proasta (acelasi abuz manifestat in alt mod). -igur copiii vor trebui
"lamuriti" cu privire la ce este bine si rau, dar in alt mod, in plus aici este vorba de varsta
la care se pun bazele autostimei si imaginii de sine (8 9 ani), cand, repet copilul fiind o
entitate pur emotionala nu poate rationa bine6rau decat dupa reactiile parintilor. (Astfel,
rau poate sa fie evaluare data de catre copil dupa reactia implusiva a mamei si ca sa
impiedicat cand abia invata sa mearga ...).
Ce putem face?
)aca dialogul interior amintit mai sus ne "saboteaza" ne putem intreba in forul nostru
interior ' "de fapt, a cui e vocea interioara ' a mamei, a tatalui, a altei persoane importante
pentru noi in copilarie ," Acesta este un prim pas absolut necesar dar nu si suficient. 7ste
Universitatea Al. I. Cuza . Iasi
Facultatea de psihologie si Stiinte ale Educatiei
Specializare: Psihopedagogie speciala
recomandat pentru un rezultat eficient sa e"ploram aceste intrebari si raspunsuri cu
ajutorul unei persoane de specialitate, un psi#oterapeut, pentru ca autostima nu se
construieste dintro data, nu e un proces facil mai ales daca imaginea de sine este grav
afectata, ci reprezinta un proces comple" si de durata, in care elementul fundamental il
reprezinta dorinta si capacitatea de avea grija de propria persoana.
)ar pana va #otarati sa apelati la o persoana de specialitate mai sunt cateva lucruri pe care
le puteti face '
faceti o lista cu realizarile pana in prezent (cei mai nesiguri dintre dvs. ii pot intreba
pe altii dar doar persoane pe care le apreciati si in parerea carora aveti incredere,
pentru ca vanzatoarea de la colt va poate spune ca nu sunteti suficient de sociabil
pentru ca nu ati vrut o data rabdare sai ascultati telenovelele)
analizati obiectiv ce calitati ati folosit pentru realizarea lor (sigur persoanele cu
imagine scazuta de sine vor atribui succesele unor factori e"terni dar pe principiul
")umnezeu iti da dar nuti baga sin traista" este evident faptul indiferent daca
factorii e"teriori ar fi putut favoriza succesul ceea ce este si normal drumul catre
atingerea acelui succes este datorat persoanei care a avut capacitatea de a se folosi
de factorii e"terni aceasta fiind in sine o calitate)
"sarbatoriti" orice succes, laudativa in sinea dvs. pentru realizarea oricarui lucru
pentru ca dvs. lati "bagat in traista", ati fi putut trece foarte bine pe langa el ...
neavand curajul sa riscati o incercare ... sau ati fi putut pur si simplu sa nu aveti
curajul sa doriti lucrul respectiv din credinta ca nul puteti obtine
transformati esecul in feedbac: ' decat sa va blamati pentru ca ati esuat mai bine
analizati ce nu a mers bine si puteti imbunatati pe viitor sau ce ati gresit si puteti sa
nu mai repetati in viitor. +u uitati ca autoblamarea saboteaza acum dar si mai
tarziu, creand acel cerc vicios
incepeti cu pasi mici, pasii mari va pot dezec#ilibra. )aca sunteti genul de persoana
care evita sa actioneze din teama de a nu esua si amana lucuri din acelasi motiv va
propun sa faceti o lista zilnica cu cateva obiective usor de atins, apoi la sfarsitul zilei
sa analizati ce a mers bine si ce nu, luand astfel, decizii in consecinta pentru ziua
urmatoare. )upa o luna de astfel de practica stabiliti obiective din ce in ce mai mari
si pe termen din ce in ce mai lung. Aveti rabdare si fiti perseverent in aceasta
te#nica, veti face pasi mici dar siguri si stabili. Realizarea obiectivelor personale,
indiferent cat de mici, contribuie la intarirea autostimei si imbunatateste imaginea
de sine
0a fel de important in consolidarea imaginii de sine il reprezinta constientizarea si
satisfacerea nevoilor fundamentale ale omului asa cum lea asezat A. Maslow (1234) in
binecunoscuta piramida a trebuintelor umane. /oi prezenta aici varianta adaptata de catre
psi#ologii romani $orneliu Augustin -ofronie si Ro"ana ;ubcov in cartea lor "%si#ologia
ordinii. %si#ologia cuantica" (7ditura %erfect, <88=) '
Universitatea Al. I. Cuza . Iasi
Facultatea de psihologie si Stiinte ale Educatiei
Specializare: Psihopedagogie speciala
>. +evoia de ideal, de eroi, perfectiune, valori inalte ale umanitatii
I>. +evoia de implinire (autorealizare, sa ajungi ceea ce poti ajunge pentru a te
simti implinit)
/III. +evoia de manifestare sociala (inteligenta sociala, acceptarea ca individ social,
integrare sociala)
/II. +evoia de moralitate (cunoasterea, estetica si etica, reguli care mentin ordinea
sociala)
/I. +evoia de utilitate sociala, prestigiu, succes prin profesie, scoala
/. +evoia de ec#ilibru dinamic interior pentru desc#iderea catre lume (ec#ilibrul
intre micro si macro, intre individ si social)
I/. +evoia de pro"imitate (apartenenta la un grup, nevoia de spatiul amical, de
recunoastere)
III. +evoia de identitate (familie cunoasterea si acceptarea originilor ca baza in
formarea identitatii personale) sau "nevoia de identitate si imagine de sine" (?.
@orneA)
II. +evoia de armonie interioara, siguranta de sine si siguranta in general (ati putea
planifica viata fara teama de pericole), nevoia de partener, sau "trebuinta de
afectivitate si aprobare pentru ec#ilibrul interior" (?. @orneA)
I. +evoi primare (#rana, adapost, imbracaminte, igiena, se") traduse in nevoia de
independenta si libertate, sau "trebuinta de libertate si superficialitate" (?.
@orneA).
$#iar daca nevoile inferioare (primare) sunt imperioase si se cer obligatoriu a fi implinite,
sunt putin satisfacatoare si pe termen scurt foarte scurt. Insa pentru o buna imagine de
sine, bine consolidata si de durata cele superioare sunt foarte satisfacatoare.

S-ar putea să vă placă și