Grecia

CUPRINS
Pag
I. Prezentarea general a rii.............................................................3
II. Economia rii..............................................................................................6
II.1. Politica comercial .............................................................................10
II.2. Indicatori macroeconomici.................................................................12
II.3. Politici economice (bugetar, monetar)............................................11
III. Aartenena la !tructuri "i organizaii internaionale..................................1#
$ibliogra%ie.......................................................................................................1&
2
Cap. I Prezentarea generala a tarii
Grecia, cunoscuta oficial ca Republica Elena, este situata la granita sudestica
a Europei. In nord se invecineaza cu Albania, cu Fosta Republica Iugoslava
Macedonia, cu Bulgaria, iar la est cu Turcia.
Are o suprafata de 11!"# $%&, constituita fiind dintr'o peninsula si peste
())) de insule.
*esi este o tara destul de %ica, Grecia se %andreste cu o varietate
ui%itoare de peisa+e ' incepand cu legendarii %unti ,li%p, -ind si -arnas si
continuand cu sute de $ilo%etri de coasta. Intr'adevar, datorita nu%arului %are de
insule, Grecia are o linie de coasta deosebit de lunga .1")(1 $%/, cea %ai lunga
intre 0arile Mediteranei.
Grecia are 1) (12 )) locuitori3natalitate 1),1 la %ie, %ortalitate !, la
%ie3popoulatie urbana 14.,rase principale56alonic, -atras, 7arissa, Ira$lion,
8olos.Greci !94, aro%ani, turci, albanezi.:irca %ilioane de greci traiesc in
strainatate.:ele %ai populate zone sunt Atica .datorita prezentei conurbatiei Atena'
-ireu/, ce grupeaza peste 1; din populatia tarii, :a%pia Macedoniei .peste ())
loc.;$%<$%/, Insulele Ionice .=orfu, 1"" loc.;$%<$%/, 7esbos, 6a%os, 8
-eloponesului.9) loc.;$%<$%/.8alori %ai scazute ale densitatii populatiei se intalnesc
in :reta .1) loc.;$%<$%/, Epir ." loc.;$%<$%/ si E -eloponesului .("
loc.;$%<$%/.8alorile cele %ai scazute sunt in republica autono%a a calugarilor de pe
Muntele At>os .2 loc.;$%<$%/.:ulte5ortodo?is% !94, isla%is%, catolicis%,
protestantis%.
Atena, oras situat in Atica, la poalele colinei Acropole .1"1 %/ si la " $% de
%are3 populatia de )!1 ##" loc.
-ri%ele vestigii ale unei asezari u%ane pe Acropole dateaza din %ileniul '(
i.@r. -olis >ege%on al Aticii .sec 9'# i.@r./, Atena devine, in sec. " i.@r., dupa
respingerea invaziei persane si dupa inte%eierea 7igii delio'atice, cel %ai stralucit
centru econo%ic, politic, dar %ai ales cultural, al intregii lu%i grecesti. In ciuda
infrangerilor in razboiul peloponesiac .2)2 i.@r./ si a cuceririi %acedonene .99 i.
@r./, Atena ra%ane %etropola spirituala a Greciei, pozitie pastrata si sub do%inatia
ro%ana. In ti%pul stapanirii bizantine si indeosebi a celei turcesti, Atena a+unge la
nivelul unei u%ile asezari rurale cu ('))) loc. 7a 19.)!.192 devine capitala Greciei
independente.
7i%ba oficiala este greaca A li%ba %aterna declarata a aproape intregii
populatii ' care este o li%ba izolata din fa%ilia indo'europeana. :ele ( faze
principale, vec>e si %oderna, ale li%bii grecesti prezinta %ari deosebiri.
Greaca vec>e, vorbita in -eninsula Balcanica din %ileniul ( i. @r. este li%ba
Europeana cu cele %ai vec>i traditii literare. *ialectul attic a devenit din sec. 2' i.@r.
baza li%bii co%une, in uz pana in sec. 1 d.@r. Greaca a fost pri%a li%ba europeana
care a servit ca %i+loc de co%unicare si de propagare a unei civilizatii de %are
prestigiu. Ea a fost li%ba oficiala in perioada I%periului Bizantin si a stapanirii turcesti
3
Greaca %oderna, dezvoltata dupa caderea :onstantinopolului are doua
for%e, cu deosebiri in gra%atica si vocabular5 for%a Bpurificata, %ai apropiata de
graca vec>e si folosita in i%pre+urari sole%ne si li%ba vorbita, populara, adoptata din
1!#1 ca li%ba oficiala.
Greaca se scrie incepand din sec.1)'! i. @r. cu alfabetul grecesc, adus,
confor% legendei, de :ad%os, fondatorul Tebei. Are (2 de litere3 ortografia este
conservatoare .continua sa noteze vec>ii diftongi/, cu unele si%plificari A renuntarea
la cele ( spirite si care insoteau vocalele initiale, notand prezenta, respectiv absenta
unui >3 se scrie de la stanga la dreapta. Alfabetul grecesc sta, direct sau indirect, la
baza alfabetelor etrusc, latin, c>irilic.
*in greaca provin foarte %ulte cuvinte ca pedagog si ele%ente de co%punere
pt. ter%enii din do%eniile stiintei si culturii din li%bile europene, a+unse indirect si in
ro%ana, precu% si cuvinte ro%anesti i%pru%utate direct din greaca %edie .e?.
cali%ara/
In Grecia se vorbesc si turca, albaneza,
dialectele aro%an si %eglenoro%an ale li%bii
ro%ane.
Greaca este li%ba cooficiala in :ipru si este vorbita si de cele peste "
%ilioane de greci care traiesc in 6CA, Ger%ania, fosta CR66.
*ra>%a era %oneda Greciei, Dnainte de introducerea euro, care folosea o ratE
de sc>i%b de 1 F G 2),#") GR*.
6tatutul politic al Greciei este acela de Republica -arla%entara
-rezidentiala. For%a actuala a acestei denu%iri a fost pusa in vigoare
odata cu referendu%ul organizat in data de 9 dece%brie 1!#2, prin care
#)4 din populatie a eli%inat statutul de republica %onar>ica.
:onstitutia aflata in prezent in vigoare, a fost votata la 11 iunie 1!#" si
%odificata Dn 1!91 si Dn ())1.
:ea %ai Dnalta autoritate a Republicii Elene este presedintele A al carui
ca%p de activitate caracterizeaza statutul de Republica -rezidentiala ' si
raspunde in fata -arla%entului Grec, in cadrul unui %andat de " ani.
Actualul presedinte al Republicii este do%nul =arolos -apoulias ales Dn
anul ())".
-uterea legislativa este e?ercitata de -arla%entul Grec. Acesta este
alcatuit din )) de %e%bri care sunt alesi prin inter%ediul alegerilor
directe, de catre popor, prin actul votului secret, direct si universal.
-arla%entul e?ercita de ase%enea Hi controlul direct asupra guvernului.
Il controleaza pe presedintele Republicii si acorda votul de Dncredere
guvernului, in confor%itate cu autoritatea Republicii -arla%entare.
-uterea e?ecutiva este e?ercitata de guvern. -ri%ul %inistru al tarii este
do%nul =ostas =ara%anlis, presedintele partidului BIoua *e%ocratieJ.
Guvernul =ara%anlis a fost dese%nat Dn ur%a alegerilor din # %artie
())2. In cadrul acelorasi alegeri s'au re%arcat si reprezentanti ai celor 2
.patru/ partide principale .Ioua *e%ocratie, -aso$, -artidul :o%unist
Grec Hi :oalitia Radicala de 6tanga/, care au ocupat )) de locuri Dn
-arla%ent.
1 dra'm din 1())
*
*in punct de vedere ad%inistrativ, Grecia este i%partita in 1 zone, Attica,
Macedonia :entrala, Macedonia de Est si Tracia, Insulele ioniene, peloponezia,
tesalia, Macedonia de 8est, Grecia :entrala, :reta, Epirus, Egeea de Iord, Egeea
de 6ud si Grecia de 8est, "1 de +udete, pe langa acestea adaugandu'se si regiunea
autono%a BMuntele 6fantJ. 7a nivel ad%inistrativ local, recentul progra%
B=apodistriasJ a reorganizat >arta ad%inistrativa a tarii, inlocuind
vec>ile co%une cu noi %unicipii %ai %ari si unitare. -ri%arii si prefectii
tarii sunt alesi prin vot direct de catre populatie odata la 2 ani, in ti%p ce
conducatorii zonelor sunt dese%nati in %od direct de catre Guvern.
*reptul la vot in Grecia este universal si obligatoriu pentru toti cetatenii
greci care au a+uns la varsta %a+oratului.
-uterea +udecatoreasca este e?ercitata de catre tribunale, care se bucura
de autono%ie functionala si personala. :ea %ai Dnalta autoritate Dn acest
sens este curtea de :asatie, -arc>etul, :orpul de :ontrol si Inalta :urte
de Kustitie. Trebuie %entionat ca in Grecia nu se aplica pedeapsa cu
%oartea. :onstitutia Greciei repeta fer% in ulti%ul articol interdictia
concreta a acesteia.
#
Cap II Economia tarii
Marele proiect al Greciei ur%area sa faca din su%%it'ul de la Atena din 11 si
1# aprilie ()) %area sarbatoare a e?tinderii Cniunii Europene. -e langa cei
cincisprezece, zece noi viitori aderenti erau prezenti pentru a'si se%na aderarea,
care va deveni oficiala de la 1 ianuarie ())2. *ar %ai erau delegatii ale unor tari
europene, care ar putea in ti%p sa se alature Cniunii5 Ro%ania, Bulgaria, Turcia, dar
si :roatia, Bosnia, 6erbia'Muntenegru, Macedonia, Albania, Moldova, Ccraina,
Rusia. 6ecretarul general al Iatiunilor Cnite facea, de ase%enea, parte din
sarbatoare.
Aceasta sarbatoare a fost stricata de razboiul din Ira$. Intr'adevar, Grecia, in
calitate de presedinta a CE, isi dorea ca cele 1", plus cele 1), sa fie de aceeasi
parere in privinta acestei crize internationale. ,ri, nici =ostas 6i%itis, nici %inistrul
sau al Afacerilor E?terne, Georgios -apandreou, nu au reusit sa puna in aplicare
fai%oasa Lpolitica e?terna co%unaJ. In fata aliantei franco'ger%ano'belgiano'
grecesti, Atena nu a putut, in a+unul razboiului din Ira$, sa i%piedice publicarea
Lscrisorii celor optJ, dintre care Regatul Cnit, 6pania si Italia. *e retinut, de altfel. ca
TonM Blair si Kose Maria Aznar au fost inta%pinati de %anifestanti virulenti.
In sc>i%b, diplo%atia greaca a obtinut o %are victorie in afacerea :iprului, cel
%ai bun elev din punct de vedere econo%ic, daca ne referi% la cei zece viitori
aderenti, dar al carui nord este ocupat de Tracia. -rofitand de cere%onii, grecii, turcii
si cipriotii au putut sa se intalneasca discret. *upa cere%onia de la Atena, =ostas
6i%itis pleaca pentru doua zile in :ipru. I%ediat dupa aceea, liderul cipriot turc, Rauf
*en$tas>, desc>idea pentru pri%a data linia de de%arcare din nord si sud.
Econo%ia tarii afiseaza din nou, in ()), o rata de crestere ridicata, de circa
,14, in profida crizei internationale care afecteaza ansa%blul industriei turistice, in
special Mediterana orientala, deci si Grecia. Mentionarea unui %ediu %acroecono%ic
stabil, intrarea in zona euro, dezvoltarea teleco%urilor, %arile proiecte de transport
constituie forta %otrice a acestei econo%ii. Kocurile ,li%pice din vara lui ())2, cu
a%rile lucrari pe care le genereaza .aeroport, tren, %etrou, autostrada .../ sunt, de
ase%enea, factori de crestere, dar si de tea%a cu privire la teroris%ul international.
*atorita turis%ului in conturile statului grec intra apro?i%ativ" %d N pe an.:ei
%ai %ulti turisti provin din Marea Britanie si Ger%ania, precu% si din Italia, Franta si
,landa. -rincipalele zone sau obiectice5 Atena si i%pre+uri%ile . :ap 6union cu
te%plul lui -oseidon, ins. Egina, Elefsis, Marat>on, 6ala%ina/, -eloponesul,
,lM%pia, :orint, Mistra, 8asse .te%plul lui Apollo/, ins. R>odos .vestigii elenistice,
venetiene/, ins. :reta .ur%e ale civ. %inoice A :nossos, ur%e ro%ane, arabe,
venetiene/, 6alonic .bisericile sf. 6ofia si 6f. *u%itru, Turnul Alb, Arcul de Triu%f al
i%paratului Galerius/, ins. Ionice .It>a$a, =er$Mra, =Mt>era etc./. , buna retea rutiera,
6
nu%eroase porturi si legaturi prin ferrM'car cu Italia si ins. *in ar>ipeleag favorizeaza
accesul %ilioanelor de turisti, al caror nr. A sporit de 1) ori in ulti%ul patrar de secol,
incasarile %arindu'se in acelasi interval de ) ori.
-rogresele recente Dnregistrate Dn peisa+ul econo%ic grecesc au ridicat Grecia
pe o pozi0ie %ai DnaltE Dn cadrul investi0iilor interna0ionale. Grecia a pEtruns ca
econo%ie de pia0E cu drepturi depline, dar Hi ca o punte cEtre un cO%p regional
co%ercial %ai larg Dn sud'estul Europei, inclusive Dn :ipru.
-e de altE parte, %ulte ac0iuni econo%ice co%une sunt Dn curs de
desfEHurare Dn Balcani, unde Grecia +oacE un rol esen0ial Dn afaceri.
*e0ine pri%ul loc Dn cadrul investi0iilor strEine directe din 6erbia Hi
Muntenegru, din FPR,M, locul al doilea Dn Albania, Hi pozi0ia a treia Dn
Bulgaria Hi Ro%Onia.
Grecia Hi'a %odernizat infrastructura Dntr'un rit% accelerat cu a+utorul
fondurilor furnizate de cEtre Cniunea EuropeanE Hi de cEtre Banca
EuropeanE de Investi0ii. Au fost realizate 1 proiecte care au transfor%at
0ara, D%bunEtE0ind traficul Hi Dnlesnind transportul navetiHtilor Hi al
vizitatorilor pentru anii ce vor ur%a 5 Autostrada Egnatia .19# $%/, -odul Rio'Antirio,
Aeroportul international BElefterios 8enizelosJ din Atena, Metroul din Atena, Ruta
BAtti$i ,dosJ si Autostrada -atras':orint'6alonic'Evzoni.
Agricultura este activitatea de baza in %a+oritatea tarii, ("4 din forta de
%unca fiind anga+ata in agricultura. In anii 1!1) %% de Q din forta de %unca lucra in
aceasta ra%ura, )4 din suprafata terenului arabil fiind folosit pentru agricultura iar
2)4 pentru pasunat.
6e cultiva in principal grau, pe ti%p de iarna pentru a valorifica precipitatiile din
aceasta perioada, se %ai cultiva totodata sfecla de za>ar si cartofi, orez in regiunile
cu cli%a adecvata. -entru e?port se cultiva tutun, bu%bac, struguri si %asline.
-odgoriile se gasesc in sud iar tutunul in nord3 %aslinele sunt raspandite, Grecia fiind
a treia tara in furnizarea uleiului de %asline. 6unt i%portante culturile de portocale,
la%ai si %adarine. ,ile si caprele sunt crescute in %ulte locuri, deoarece pot trai pe
pasuni %ai sarace, ()4 din suprafata este i%padurita.
-rincipalele resurse naturale ale Greciei sunt5 bau?ita, lignitul, %agneziul,
petrolul, %ar%ura.
Rezervele de bau?ita ale Greciei sunt esti%ate la cateva sute de %ilioane de
tone din care peste 1)) de %ilioane de tone e?ploatabile. .
Rezerevele de %inereuri fero'nic>el ale Greciei sunt esti%ate la cca 1)) de
%ilioane de tone cu continut de nic>el 1'1,2 4.
Rezervele de %inereuri cu continut de plu%b, zinc si argint se situeraza la cca.
,9 %ilioane de tone.
Rezervele de %inereuri cu continut de aur de ),9! gr.;tona si ),"1 gr.;tona
continut de cupru sunt esti%ate la circa 1(!," %ilioane de tone.
Rezervele geologice de %inereuri cu continut de ),"2 4 cupru si ),9 gr.;tona aur
subt esti%ate la cca.()1 %ilioane de tone.
Rezervele de bentonita ale Greciei sunt esti%ate la cca. () de %ilioane de tone.
Rezervele de %agnezita sunt esti%ate la cca.9 %ilioane de tone
Rezervele geologice de gips sunt esti%ate la cca. ()) de %ilioane de tone iar
cele e?ploatabile la cca.9 %ilioane de tone
*in datele publicate, prodiuctia de minereuri a Greciei este5
bau?ita A (,( %ilioane de tone . in anul ())2 /. Grecia este cel %aia %are
producator din Europa.
nic>el ' (,1 %ilioane de tone . in anul ()) /
&
dolo%ite A 1(! de %ii de tone . in anul ()) /
perlite A #9).))) tone perlite crude si 22).))) tone perlite cernute . in anul ()))
/. Grecia este pe locul in lu%e si unul din principalii e?portatori.
%ar%ura A ( de %ii de %.c. . in anul ()) /
concentrate de plu%b'zinc A (1.() de tone . in anul ())) /
concentrate de zinc A (.#) de tone . in anul ())) /
aur A 1 tone;an
-roductia de concentrate de %inereuri si de produse %etalurgice este5
alia+e de nic>el A 19.))) tone . in anul ()) /
%agnezita A 2.#)) tone si 11".))) tone de %agnezita caustica . in anul ()) /
alu%ina A #92.")) tone . in anul ())2 /
alu%iniu% A 11#.9)) tone . in anul ()) /
-roduse din cariere5
%ar%ura A (.))) tone . in anul ()) /
gips A #(.))) tone . in anul ()) /
bentonita A 1,1" %ilioane de tone . in anul ()) /
caolina A 1).))) tone . in anul ()) /
)
Bilantul econo%ic
1!!) ())1 ())(
Grau 1 !9 ( )92 ( )
-oru%b ( 11 ( )" ( )12
,rz 1( (#2 (19
,rez !! 1") 11#
Bu%bac se%inte 1" #") #")
Masline 1 !(9 ( (2! ( )))
Clei de %asline (!! 2"1 #(
8in ") 2 (## " )))
:itrice 1 119 1 1# 1 2#
Bu%bac A fibre (1) 2"1 #)
Tutun 11 11 1(2
Bovine 1(2 "#! "9"
,vine 9 11) ! (1! ! ()"
-orcine !!1 !1 !9
7ina !,# !," !,1
-escuit 121,2 !2,2
Indice industrial 11) 1(,9 1(",!
7ignit " )"() 11 !9# #1 11
Electricitate Total 2 !)1

2 !!!
Electricitate @idr.

1 !91

( ")
-etrol 9(1 1!1 1#1
,tel !!! 1 1(
Bau?ite ( 2!",!

( 1)!
Alu%iniu 12!,# 11( 112
Iic>el %etal 1",# 19 1!
Bu%bac .fire de tesut/ 11,9 1)1,)
7ina .fire de tesut/ (",)

(",)
:i%ent 1 !22

12 129
Flota .1))) GT/ () "(1,1 (9 )2 (9 "9
8aloarea dea>%ei .1'(/
In franc francez ),)(1 ),)1!("
In euro ),))(!
Bunuri, i%port. f.1.b.
1
11"12 (! #)( 1 ()
Bunuri, e?port. f.1.b.
1
12"9 1) 11" ! 919
(
Balanta co%erciala
1
'1)1) '1! )9# '(1 2"(
6oldul serviciilor
1
"1) # 91# ! "21
Invest. straine directe
1
1 "9" "
Balanta platilor
1
(9) '" 1!! 1 91
1.Milioane dolari a%ericani
Cap II.1 Politica comerciala
:adrul general de desfasurare a relatiilor econo%ice bilaterale este definit de
Acordul European instituind o asociere intre Ro%ania, pe de o parte, si :o%unitatile
Europene si statele lor %e%bre, pe de alta parte, se%nat 1 februarie 1!!.
*ina%ica sc>i%burilor co%erciale .in %il. C6*; din ())2 %il. Euro/5
Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
2006
31.03
Total 21",(1!1,)12(,91"(,"9 111,")91(,1"92!,)"(2,)9
Export (11,#(2,11",#99,)"#!,")")#,"2#2,#11,#9
Import 1!9,"#1,9(#,)(12,"(91,#)"2,9) #2,( !#,)
Sold 19,( '2#,# '11, 1(,"(!(,") 1"(,""1)),21!,29
7a 1 %artie ())1, sc>i%burile co%erciale ale Ro%aniei cu Grecia au atins
nivelul de (2,)9 %ilioane euro. E?porturile au fost de 11,#9 %ilioane euro .pondere
de (,()4/ iar i%porturile de !#,1 %ilioane euro .pondere de 1,124/. Fata de
aceeasi perioada a anului trecut, e?porturile au crescut cu 1",2)4 iar i%porturile au
crescut cu ,14.
Indicatori econo%ici
())1 ())#

())9

())!

E?port de bunuri si servicii ".1 1." #. #.1

I%port de bunuri si servicii 1." #.) #. #.2

-roiectii
I%port E?port
Electricitate ".111 bil. 1.91 bil
-etrol "")2)) bbl;zi 11!()) bbl;zi
Gaze naturale (#)# bil )
Importuri
6tatisticile elene publicabile nu sunt detaliate pe produse. ,btinerea acestora se
face, contra cost, in baza unei aprobari de la Ministerul Econo%iei si Finantelor.
:onfor% datelor publicate, i%portul de %inereuri se situeaza in +urul cifrei de (1)
de %ilioane de Euro iar cel de ingrasa%inte si de produse de cariera in +urul cifrei de
!2 de %ilioane de Euro. I%portul de %aterii pri%e, cu e?ceptia co%bustibililor si
10
carburantilor, s'a situat la nivelul de 1,( %iliarde de N in pri%ele 1) luni ale anului
())1.

In anul ())2, i%porturile Greciei de %inereuri, produse siderurgice etc. s'au
situate la nivelul de 5
ingrasa%inte A 12"," %il. Euro
%inerale neferoase A "29,! %il. Euro
fonta si otel A 1,) %iliarde Euro
%etale neferoase A 92,9 %il. Euro
alu%iniu% si articole din alu%iniu% A 2# %ilioane de Euro
cupru si articole din cupru A !1 de %ilioane de Euro
sare si sulf A 9! de %ilioane de Euro
aricole din piatra, ci%ent si azbest ' 92 de %ilioane de Euro
zinc si aricole din zinc A (2 de %ilioane de Euro
nic>el si produse din nic>el A 1,9 %ilioane de Euro
zinc si articole din zinc A ",9 %ilioane de Euro
aur si produse din aur . ne%onetare / A 2 %ilioane de Euro
:onfor% anului ())1, e?porturile .%ancare si bautura, bunuri de confectie,
produse din petrol, c>i%icale si te?tile/ au adus Greciei su%a de ().(9 bil N. Tarile in
care Grecia e?porta aceste %arfuri sunt5 Ger%ania 11,"4, Italia 11,24, Bulgaria
1."4, C= 1.14, :ipru "."4, Turcia ".(4, Franta 2."4, C6 2."4, 6pania 2.14. *e
ase%enea, i%porturile .%asinarii, ec>ipa%ente de transport, carburanti si c>i%icale/
au e?tras din contul statului su%a de 12."! bil N. Tarile din care au fost i%portate
aceste produse sunt5 Ger%ania 1(.14, Italia 11."4, Rusia #.14, Franta ".!4,
,landa ".(4 si :oreea de 6ud 2.(4.
E?porturile au crescut cu pana la 1,#4 in anul ())", iar in anul ())1 la
19,(4.
11
Cap II.2 Indicatorii macroeconomici
Econo%ia Greceasca este una cu orientare spre piata si interventie %ini%a
din partea statului. Incepand cu +u%atatea anilor R!) scena financiara elena este
caracterizata de un nou dina%is%. :onvergenta no%inala a econo%iei grecesti cu
econo%iile partenerilor sai din CE a fost decisiva si bine pusa la punct3 insa
indicatorii %acroecono%ici continua sa creasca. :resterea econo%ica inregistrata Dn
Grecia Dncepand cu 1!!2 a %anifestat o accelerere de ,( 4 anual si depaseste rata
%edie realizata de CE, i%bunatatindu'si e?ponential potentialul de crestere. In ())",
rit%ul de dezvoltare al -IB era de ,9 4. 6o%a+ul era in cel de'al treilea tri%estru de
!,#4.
Grecia era o tara cu traditie e?clusiv in agricultura, dar in ulti%a vre%e
i%portanta activitatilor din pri%ul si din al doilea sector econo%ic .agricultura si,
respectiv, industria/ a intrat pe o panta descendenta in favoarea ascensiunii din
sectorul serviciilor.
:ele %ai i%portante ra%uri econo%ice sunt productia de %anufactura, care
ocupa 1(4 din -IB Hi 12,24 din rata totala a fortelor de %unca, si constructiile care
ocupa #,(4 din -IB si #,4 din rata de anga+are.
Industria de %anufactura inglobeaza un nu%ar %are de intreprinderi %ici si
%i+locii, fiind caracterizata de un grad %are de fle?ibilitate si initiativa. Ma+oritatea
co%paniilor de %anufactura sunt %ici afaceri fa%iliale, in ti%p ce %arile co%panii se
dedica industriei produselor ali%entare si bauturilor, i%braca%intii si te?tilelor,
produselor c>i%ice si plastice, petrolului si produselor pe baza de carbune,
produselor din sticla si ci%entului, iar noile intreprinderi care sunt in dezvoltare sunt
dedicate te>nologiei si teleco%unicatiilor.
Agricultura reprezinta in continuare o sursa i%portantE de venit. :onditiile
cli%atice ale Greciei favorizeaza cultivarea legu%elor, fructelor .%aslinele si uleiul de
%asline, strugurii, pepenii galbeni, piersicile, rosiile si portocalele sunt unele dintre
cele %ai i%portante culturi din Grecia/, tutunului, bu%bacului, viilor, ca si crescutul
oilor si caprelor.
Activitatile din sectorul pri%ar au beneficiat vre%e Dndelungata de fondurile
CE. In %o%entul de fata, agricultura se concentreaza asupra cresterii co%petitivitatii
prin %ecanis%e de productie, de procesare si de %ar$eting, dar si asupra
%odernizarii infrastructurii si a zonelor rurale, prin prote+area si i%bunEtatirea
resurselor naturale si a %ediului.
In do%eniul pescuitului, piscicultura s'a dovedit a fi industria cu cea %ai
%are si rapida dezvoltare, transfor%and Grecia Dn lider pe piata
%ondiala a crescatorilor de peste.
12
6ectorul serviciilor din Grecia este cel %ai bine reprezentat si are cea %ai
rapida dezvoltare din econo%ie, contribuind cu apro?i%ativ #)4 la -IB si ocupand
114 din rata totala de anga+are. :ele %ai i%portante do%enii din sectorul serviciilor
sunt5 turis%ul, navigatia, finantele si co%ertul.
Turis%ul reprezinta cea %ai dezvoltata industrie in Grecia, plasandu'se pe
locul al 1"'lea in ierar>ia %ondiala a destinatiilor turistice si pri%ind in +ur de 1"
%ilioane de turisti anual, %ai %ult decOt populatia totala a
tarii.
,pera0iunile turistice contribuie cu apro?i%ativ 94 la -IB si ocupa 1)4
din totalul fortei de %unca.
Iavigatia este un alt sector dina%ic in econo%ia tarii si un reprezentant
eficient al Greciei in lu%e. Flota co%erciala a Greciei se afla pe locul "
%ondial ca putere %arina si reprezinta ")4 din flota Cniunii.
In ceea ce priveHte sectorul bancar, liberalizarea sa, bazata pe decizia
guvernului de a i%ple%enta servicii de control in %ai toate bancile controlate de catre
stat, a atras dupa sine un val de consolidari, per%itand e?tinderea lor Dn Balcani.
@otararea Cniunii Europene de a accepta Grecia in Cniunea Econo%ica si Monetara
a surprins prin rapiditate, dat fiind ca putini analisti credeau ca aceasta tara va avea
vointa politica de a'si pregati econo%ia pentru aderarea la %oneda unica europeana,
in conditiile in care sc>i%barile necesare pareau uriase.
Cniunea Europeana a aprobat fara rezerve cererea Atenei de intrare in
Cniunea Econo%ica si Monetara de la 1 ianuarie ())1, apreciind eforturile guvernului
elen de apropiere a econo%iei de standardele zonei euro, dupa ce, ani de'a randul,
aceasta a fost considerata codasa CE.
Indeplinirea criteriilor no%inale de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastric>t
a reprezentat un proces dur, %ai ales ca a+ustarile la nivel %acroecono%ic au fost
realizate intr'o perioada scurta de ti%p.
In efortul de a reduce datoria publica a statului, a doua ca %ari%e din CE,
dupa Italia, guvernul elen a vandut pe Bursa de la Atena, la sfarsitul lunii iunie, un
pac>et de 1),#4 din actiunile detinute la @ellenic Teleco% .,TE/. Investitorii au
cu%parat "(,2" %ilioane de actiuni in ,TE cu un pret de (1,2) euro;actiune, iar
guvernul a incasat 1,1( %iliarde euro, di%inuandu'si participatia in cadrul co%paniei
de teleco%unicatii la (94.
:onfor% proiectului inaintat -arla%entului privind bugetul pe anul ur%ator,
datoria publica raportata la -IB va descreste pana la 1)!,94, co%parativ cu
ponderea de 11,14 esti%ata pentru acest an. -otrivit agentiei de presa elene AIA,
George Alogos$oufis, %inistrul Econo%iei si Finantelor, a declarat ca datoria
guverna%entala se va situa, anul ur%ator, sub nivelul de 1))4 din -IB, pentru pri%a
data din 1!!(. *atoria guverna%entala prevazuta pentru ())9 este de ((1,"2#
%iliarde euro, reprezentand !9,!4 din -IB, in ti%p ce pentru anul curent, datoria
esti%ata de (1, %iliarde euro atinge 1)1,!4 din -IB.
8eniturile in ())9 vor atinge "!,#9 %iliarde euro, sau (1,#4 din -rodusul
Intern Brut, in crestere fata de proportia de (",94, esti%ata in acest an, in ti%p ce
nivelul c>eltuielilor in -IB se va di%inua usor de la ),24, in acest an, la ),14 in
())9.
*e ase%enea, bugetul pe ())9 prevede un deficit de 1,#4 din -rodusul Intern
Brut, in scadere fata de esti%area pentru anul curent, de (,"4 din -IB, pe baza unei
cresteri econo%ice solide si a i%bunatatirii politicii fiscale. Astfel, %ai scrie Reporter,
autoritatile asteapta o crestere econo%ica de 24 in ())9, co%parativ cu 2,14, in
anul curent, in ti%p ce inflatia de (,14 va fi in scadere fata de rata din ())#, de
(,#4.
13
Cap II.3 Politicile economice
-rincipala provocare a Greciei ra%ane atingerea unei Sconvergente realeS cu
cele %ai perfor%ante econo%ii din zona euro, avand in vedere %entinerea unui
decala+ i%portant in ceea ce priveste bunastarea, infrastructura si industria.
Pannis 6tournaras, pri%'consilierul %inistrului grec de Finante si, totodata,
ar>itectul succesului Greciei, apreciaza ca econo%ia va reusi sa atinga nivelul de
dezvoltare al celor %ai avansate tari din CE de'abia in ()1".
El subliniaza faptul ca guvernul a evitat pana acu% adoptarea unor %asuri
nepopulare de refor%a a econo%iei. In aceste conditii, refor%a siste%ului de pensii
si a pietei fortei de %unca a ra%as la stadiul de obiectiv, in ti%p ce procesul de
privatizare a fost li%itat.
Guvernul socialist al lui :ostas 6i%itis pro%oveaza un asa'nu%it S%odel
grecS, prin care ur%areste privatizarea pe etape a co%paniilor controlate de stat sau
prin gasirea unui partener strategic care sa accepte ca autoritatile elene sa detina
controlul procesului, evitand in pri%ul rand disponibilizarile %asive de personal.
Ministrii de Finante din CE au stabilit rata de conversie a dra>%ei la nivelul de
2),#" euro, ur%and ca aceasta sa fie reevaluata pe parcursul procesului de
aderare.
Guvernul elen a reusit in sase ani sa aduca inflatia de la o rata de doua cifre
la un nivel co%patibil cu standardele Cniunii Europene. *e ase%enea, ponderea
deficitului bugetar in -rodusul Intern Brut a scazut de la peste #4 in 1!!1, la la
nu%ai 1,14, sub pragul de 4 stabilit prin criteriile de aderare la euro.
Banca :entrala Europeana .B:E/ a reco%andat guvernului %entinerea unei
politici bugetare riguroase, prin care sa poata fi controlate presiunile inflationiste
rezultate din rela?area conditiilor %onetare ca ur%are a adoptarii %onedei unice
europene.
1*
Cap III Apartententa la tructuri i or!ani"atii
internationale
-rincipiile generale ale politicii e?terne a Greciei au la baza respectarea
>otararilor organis%elor internationale, aplicarea principiilor de drept
international si a regle%entarilor de securitate, respectarea drepturilor
o%ului, a integritatii teritoriale si a relatiilor de buna vecinatate. Mai
e?act, politica e?terna elena se concentreaza asupra a patru obiective
%a+ore5
Uniunea Europeana5 Grecia are ca scop e?tinderea pe %ai departe a
granitelor CE, sustinand orice propunere care, congruenta fiind si cu
interesele nationale ale Greciei, poate conduce la consolidarea securitatii
si stabilitatii in Europa. -rioritara pentru politica e?terna a Greciei este
participarea activa la %odelarea viitorului Europei, la constituirea unei
Europe care sa se dovedeasca a fi un factor international puternic. In
co%pletarea celor %entionate anterior, Grecia sustine orice %asura luata
pentru consolidarea functionarii de%ocratice a Cniunii fata de cetatenii
sai, fie ca este vorba de de%ersuri in luarea unor decizii, fie ca este vorba despre
si%plificarea birocratiei ori a consolidarii identitatii Europei, atat in interiorul granitelor
CE, cat si in afara.
Regiunea mai extinsa a Europei de SE si Turcia5 6ituatia din :ipru
reprezinta pri%a dintre prioritatile politicii e?terne elene, avand ca scop
principal rezolvarea proble%ei cipriote. 6copul eforturilor depuse de
toate partile i%plicate trebuie sa fie reunirea :iprului, intr'un %od +ust,
viabil si functional, lucru ce va fi spre folosul tuturor si va contribui la
consolidarea stabilitatii pacii si progresului econo%ic in zona.
Grecia va continua sa aiba un rol i%portant in Balcani si sa reprezinte un
factor de baza pentru stabilitatea politica a regiunii, pentru perspectiva
europeana, precu% si pentru dezvoltarea sa econo%ica, politica si
sociala. -olitica elena in spatiul balcanic este clara5 o Grecie puternica in
regiune, cu rol stabilizator si sti%ulator al dezvoltarii, intensificarea
colaborarii econo%ice si pro%ovarea perspectivei europene a statelor din 6E
Europei.
Grecia are ca scop, de ase%enea, i%bunatatirea treptata a relatiilor sale
cu Turcia, pe baza prevederilor dreptului international si a principiilor
de buna vecinatate. In acest spirit Atena sustine traseul european al
Turciei, bazat insa pe criterii si conditii clare.
Relatii interatlantice si cu importanti factori internationali5 In acest
1#
plan tinta politicii e?terne elene este %entinerea si consolidarea relatilor
de prietenie si colaborare cu 6CA, pe baza intereselor co%une, a
respectului si a intelegerii reciproce. Acelasi concept este valabil si in
ceea ce priveste relatiile cu celelalte tari %ari, dar si cu toate statele,
deoarece Grecia aplica Dn %od constant principiile de prietenie si
colaborare. In plus, Grecia continua sa dezvolte in %od siste%atic
relatiile sale cu noii %ari +ucatori de pe scena internationala, precu%
India, :>ina, Rusia, dar si cu tarile din spatiul %editeranean, din
,rientul Mi+lociu si, in general, cu tarile lu%ii arabe. 7a fel se inta%pla si
cu tarile din spatiul Marii Iegre, al Marii :aspice si din Asia :entrala.
Organisme internationale, diplomatie politica si economica5 -rezenta elena intr'
un nu%ar %are de organis%e si organizatii internationale are ca scop punerea Dn
practica a principiilor generale ale politicii e?terne pro%ovate de Grecia.
In afara de apartenenta la Cniunea Europeana, Grecia %'ai face parte si din 5
Australia Group, BI6, B6E:, :E, :ERI, EA-:, EBR*, EIB, EMC, FA,, G' 1, IAEA,
IBR*, I:A,, I::, I::t, I:RM, I*A, IEA, IFA*, IF:, IFR:6, I@,, I7,, IMF, IM,,
IM6,, Interpol, I,:, I,M, I-C, I6,, IT6,, ITC, ITC:, MIGA, MIICR6,, IAM
.guest/, IAT,.,rganis% regional/, IEA, I6G, ,A6 .observer/, ,E:*.,rganis%
econo%ic/, ,IF, ,-:T, ,6:E.,rganis% politic/, -:A, 6c>engen :onvention,
6E:I, CI, CI 6ecuritM :ouncil .te%porarM/, CI:TA*, CIE6:,.,rganis%
international/, CI@:R, CII*,, CIMEE, CIMI6, CI,MIG, CITT,, C-C, T:,,
TEC, TFTC, T@,, TI-,, TM,, TT, si U:.
16
$ibliogra%ie+
1.,ambling, -Economia lumii 200*-, Ed. .tiinte .ociale !i Politice, 2003
2./ini!terul de Economie !i 0inante, 1Imbunatatire a .tabilitatii elenice !i a
Programului de 2re!tere 20063200(-
1&