Sunteți pe pagina 1din 23

Universitatea Tehnica GH.

Asachi IASI, Facultatea CMMI


PROIECT
Proiectarea tehnologiei de sudare electrica prin presiune
a subansamblului
Indrumatr! Student!
Sar"u Inel Sandu Ra#van
Gr! $%$&
S'ecialei#are! IS
(%)( * (%)&
1. CUPRINS
).CUPRI+S......................................................................................'a,. (
(.ARGUME+T.................................................................................'a,. &
&.-EFI+ITIE....................................................................................'a,.$
$.C.ASIFICAREA SU-URI.OR....................................................'a,./
/.ASAM0.AREA GE+ERA.A A CO+STRUCTII.OR SU-ATE...............'a,.1
2. FORMAREA FISURI.OR..................................................................'a,.))
3.ASAM0.ARI MECA+ICE PRI+ SU-ARE.................................'a,.)&
4.UTI.A5E -E SU-ARE................................................................'a,.)/
1. SU-AREA PRI+ PRESIU+E A P.ASE.OR.............................'a,. )2
)%.CO+TRO.U. CA.ITATII SU-URI.OR...................................'a,.)1
)).0I0.IOGRAFIE..........................................................................'a,.()
)(.A+E6E........................................................................................'a,. ((


2. ARGUMENT
(
Intcmirea 'riectului a7uta ia 8rmarea ca'acitatii de 8lsire a in8rmatiilr de
catre viitrii a"slventi 'entru inte,rarea lr in mecanisme, si activitatilr industriale din
ecnmie.
-easemeni d"andirea unui ansam"lu crdnat de cunstiinte necesare 'rice'erii
crecte a 'r"lemelr ecnmiei de 'iata.
In8rmarea in 'r"lemele tehnice si ecnmice, cm'nente structurale si
8unctinale ale scietatii, care are rlul de a 're,atii 'rcese de cunastere, de catre elevi,
a acestui im'rtant se,ment al 'r,ramului de educatie.
Prin aceasta, elevul, dar nu numai el, 'ate sa cntri"uie la mdelarea insusirilr
s'eci8ice calitatii intelectuale, mrale, sciale, dinamice a elevilr, viitri cetateni
cm'etenti, dinamici, 'tentiali 8actri de armnie, 'r,res, 'rs'eritate ai scietatii.
Prductia se des8asara la lcul de munca, unde se cncentrea#a! scule,
instrumente, materie 'rima, semi8a"ricate si 'rduse 8inite. Aceasta determina in md
nemi7lcit im'rtanta unei "une r,ani#ari a lcului de munca, care sa ai"a re#ultat
s'rirea randamentului si ecnmicitatii necesare 'recum si micsrarea e8rtului de'us.
Activitatea lacatusului mecanic se des8asara in ,eneral in atelier, unde au lc
multitudine de activitati.
Tema actualului proiect este : " Asamblari prin sudare ".
in aceasta lucrare vor fi prezentate urmatoarele :
- Asam"larea ,enerala a cnstructiilr sudate
- Tensiuni interne si de8rmatii
- Prcedee de reducere a de8rmatiilr
- Frmarea 8isurilr
- Tratamentul termic al im"inarilr sudate
* Cntrlul si rece'tia asam"larilr sudate
&
&.-e8initie
Sudarea este 'eratia 'rin care se reali#ea#a im"inarea nedemnta"ila a dua sau mai
multr 'iese metalice cu sau 8ara material de adas, 'rin t'ire sau 'resiune.
Sudarea 'ate 8i e9ecutata cu sau 8ara e9ercitarea de a'asare a 'iesei care se asam"lea#a.
.cul de im"inare se numeste sudura, iar linia de im"inare 'arta numele de crdn de
sudura sau de cusatura. Materialul su'us 'eratiei de sudura re're#inta materialul de "a#a.
Materialul ce urmea#a a 8i t'it alaturi de mar,inile materialului de "a#a in 'rcesul de
sudare este materialul de adas .
Sudarea cnstitue unul dintre cele mai si,ure 'rcese de asam"lare, 8iind a'licata 'e lar,
la reali#area asam"larilr din ta"la ,rasa sau su"tire, 'r8ile, "are, sau sarma.
Ras'andirea acestui 'rcedeu de asam"lare se e9'lica si 'rin 8a'tul ca 'retul de cst al
im"inarii este mai sca#ut decat al im"inari "tinute 'e alte cai. Sudarea se 'ate reali#a
manual sau autmat. Sudarea manuala re're#inta unul din cele mai ras'andite 'rcedee de
asam"lare 'rin sudare datrita sim'litatii sale si ras'indirii utila7elr de sudare.
Materialul su'us 'eratiei de surdare re're#inta materialul de baza. Materialul ce
urmea#a a 8i t'it alaturi de mar,inile materialului de "a#a in 'rcesul de sudare este
materialul de adios.
Avanta7e!
* 8ata de cnstructiile nituite, 8lsirea cm'leta a sectiunii 'ieselr 'rin
eliminarea ,aurilr, li'sa #,mtului, etansare s'rita, ecnmie de material:
* se 't "tine ansam"le cu 8rme mai cm'le9e:
* 'ret de cst mic:
* cm'arative cu cntructiile laminate sau 8r7ate, adasurile de 'relucrare
necesare sunt mai mici, inde'endenta mai mare in cnce'tia cnstructive,
ecnmie de metal, eliminarea matritelr:
* 'si"ilitatea autmati#arii si semiautmati#arii.
-e#avanta7e!
* sunt mai sensi"ile la slicitari varia"ile si vi"ratii:
$
* calitatea sudurii nu este mereu uni8rma ;de'inde de cali8icarea sudrului, de
mediul de lucru, de '#itia sudurii etc.<
* #na sudurii sic ea de trecere au structuri di8erite de cea a materialului de
"a#a, 8avri#and a'aritia tensiunilr remanente:
* e9ecutia si cntrlul sudurilr se 8ace de multe ri cu metde si mi7lace
cstisitare:
* necesitatea utili#arii dis'#itivelr de '#itinare.
$.Clasi8icarea sudurilr
*sudarea 'rin 'resiune
*sudarea 'rin t'ire
*sudare de re#istenta
*sudare de etansare
*sudare de incarcare
*sudare s'eciala
Cele mai im'rtante 'rcedee de sudare sunt !
). Prcedee de sudare 'rin t'ire
Prcedee de sudare 'rin 'resiune
(. Sudare 'rin t'ire
Este 'rcedeul de im"inare a dua sau mai multe 'iese 'rin t'irea lcala a acestra cu
sau 8ara materiale de adas. Sudare 'rin t'ire numita si sudare cu 8lacara de ,a#, 8ace
'arte din cate,ria 'rcedeelr de sudare ce utili#ea#a ener,ia term*chimica. Flacarea de
sudare se numeste 9acetilenica si se 8rmea#a 'rin a'rindere. Cu 8lacara de ,a# se 'ate
/
suda telul nealiat si aliat, 8nta cenusie, metale ne8erase si alia7ele lr e9! Aluminiu,
Cu'ru, =inc, Ma,ne#iu .
Sudare 'rin 'resiune
Este 'rcedeul cel mai utili#at datrita avanta7elr dearece metda se 'retea#a la
'rductie de masa. Reduce tim'ul de im"inare, reduce cnsumul de material si de ener,ie,
se 'retea#a la mecani#are, au un 'ret sca#ut iar 'iesele re#ultate au calitate su'eriara si
un as'ect 8rums.
Avanta7ele asam"larii 'rin sudare
>se reali#ea#a ecnmie de materiale si man'era >se 't reali#a 'iese cu cm'le9itate
s'rita >creste 'rductivitatea muncii >'eratiile 't 8i autmati#ate >creste etansietatea si
si,uranta in e9'latare
-e#avanta7ele asam"larii 'rin sudare
.a sudarea in cnditii s'eciale, 'eratia este cstisitare >in 8rme cm'licate necesita
dis'#ite s'eciale de '#itinare >este di8icila detectarea de8ectelr sudurii >necesita
a'aratura cm'licata 'entru cntrlul si 'ersnal cali8icat >im"inarile sudate 're#inta
sensi"ilitate crescuta la slicitarile varia"ile.
Scule si dis'#itive 'entru 'eratiile de sudare
.a asam"larea 'rin sudare a
cnstructiilr metalice, sculele si
dis'#itivele di8era in mare
masura daca sudarea se e9ecuta
manual sau autmat. Sculele
cmune 'entru am"ele metde
sunt numai masca de sudura, 'eria
de sarma, si cicanul.
2
.a sudarea manuala se 8lsesc
urmatarele scule si dis'#itive!
*clestele de sudura se 8a"rica in
8arte multe variante si este 8lsit
entru a se asi,ura 'rinderea cat
mai "una a electr#ilr in tim'ul
sudarii:
*'anurile de 'rtectie se 8lsesc 'entru a i#la 'e cat se 'ate lcul, unde se sudea#a, de
restul s'atiilr de lucru, intrucat arcul electric da iritatii 'ericulase chilr. +u
inttdeauna este 'si"ila utili#area 'anurilr, intrucat sudurile se e9ecuta si la inaltime.
In aceste ca#uri, 'entru a 8eri lucratrii de in8lamarea chilr, datrita ra#elr ,enerate de
arcul electric, tre"uie 8acut un instructa7 s'ecial:
*dis'#itivele de asam"lare in 8unctie de #na de a'licare 't 8i ,enerale sau s'eciale. Cele
,enerale sau universale se 8lsesc la asam"larea unui mare numar de 'iese care nu sunt
identice, la 'rductia de unicate sau de serii mici.
-is'#itivele s'eciale, numite si cnductare, se 8lsesc 'entru asam"larea 'ieselr de
acelasi ti', cu dimensiuni a'r'iate sau identice. Ele se 8lsesc la 'rductia in serie.
-u'a 8elul 'eratiilr, dis'#itivele se clasi8ica stela7e, cnductare, dis'#itive de 8i9are,
de 'rindere, de intindere, de distantare si de rtire.
In anumite ca#uri, intr*un dis'#itiv cm'le9 se cm"ina dua sau mai multe cate,rii de
dis'#itive, ceea ce 'ermite e9ecutarea a dua sau a mai multr 'eratii de asam"lare sau
sudare.
Stela7ele sau dis'#itivele de sustinere sunt su'ra8ete 8i9e si 'lane de sustinere, 'e care se
e9ecuta asam"larea si sudarea 'ieselr. Cnstructia lr este variata ! din 'r8il, din "etn
armat etc.
Ele tre"uie sa cres'unda urmatarelr cerinte!
*sa 8ie re#istente, ri,ide si sa asi,ure 8i9area in '#itia necesara a 'ieselr de sudat:
*'iesele sa 'ata 8i ase#ate si scase du'a sudare usr si re'ede:
*dis'#itivele de cnducere sunt destinate asi,urarii '#itiei 'recise a 'ieselr sau a
su"ansam"lurilr si se 8lsesc in 'rductia in serie sau de masa:
*dis'#itivele de 8i9are sunt
'ritarele si limitatarele care
se 9ea#a 'e stela7e, 'e 'lacile
de 8i9are u e sa"lane,
3
*dis'#itivele de 'rindere au
8rme 8arte variate si se
utili#ea#a 'entru 8i9area
'ieselr se sudat in '#itiile
cnvena"ile si 'entru a
im'iedica de'lasarea 'ieselr
in tim'ul sudarii:
*dis'#itivele de stran,ere se 8lsesc la 8i9area a dua 'iese in cadrul asam"larii. Ele se
'rind de 'iesele de "a#a 'rin 'uncte de sudura si du'a terminarea asam"larii se des'rind
cu dalta:
*dis'#itivele de intarcere 'ermit sudarea in '#itie ri#ntala a ma7ritatii crdanelr
de sudura de la cnstructie. -is'#itivul 'entru intarcerea cilindrilr este cm'us din
dua siruri de rle, din care unul este antrenat de un mtr electric cu reductr. Reductrul
sau variatrul de vite#a 'ate 8i ast8el re,lat incat, in 8unctie de diametrul re#ervrului sau
al reci'ientului de sudat, sa im'rime rlei de antrenare ast8el de miscare incat sa
reali#e#e vite#a 'eri8erica caracteristica 'entru re,imul de lucru res'ectiv. Pentru rtirea
stal'ilr sau a ,rin#ilr cm'use se 8lseste un su'rt cu lanturi cu care se 'ate manevra
cu usurinta ,rinda de sudat, ast8el incat in ttdeauna sudurile sa se reali#e#e in '#itie
ri#ntala.
Sudarea autmata si sudarea semiautmata asi,ura 'rductivitate marita. -is'#itivele
cnstau in instalatii 'entru asi,urarea e9ecutiei crdanelr in '#itie ri#ntala, 'recum
si 'entru mentinerea mar,inilr de sudat intr* '#itie "ine sta"ilita.
P#itia ri#ntala de sudare se asi,ura 'rin dispozitive de poizitionare care se rtesc in
7urul uneia sau a dua a9e 'er'endiculare, reali#and ri#ntalitatea ricarei suduri dintr*
sectiune 'lana sau de vlum.In acest ca#, a'aratul autmat se s'ri7ina 'e un su'rt
cnvena"il sau se 8lseste un a'arat semiautmat la care ca'ul de sudare se cnduce
manual.
Pentru 8i9area mar,inilr ta"lelr in tim'ul sudarii se 8lseste atat 'rinderea acestra 'rin
'uncte de sudura cat si 8i9area 'e 'latu ma,netic.
Pentru a se mari 'si"ilitatea de e9ecutare a crdanelr dintr* sin,ura trecere, in 'artea
'usa arcului electric se asea#a ,arnitura de cu'ru cntinua. Cum 'eratia in sine nu este
sim'la se recur,e la inlcuirea ,arniturii cu un 'at de 8lu9. Un dispozitiv pneumatic a7uta
la 8rmarea 'atului de 8lu9 cu a7utrul unei 'erne 'neumatice. -in dua crniere si un
'r8il semirtund se reali#ea#a un 7,hea" ( in care se creea#a, cu a7utrul unei "en#i de
4
a#"est &, dua #ne! una su'eriara, care se um'le cu 8lu9 / si cnstituie 'erna de 8lu9, si
una in8eriara, in care se instale#a un tu" 8le9i"il $. -u'a ase#area ta"lelr ) si instalarea
lr in '#itie de sudare in tu"ul 8le9i"il se intrduce aer cm'rimat, care 'resea#a 'erna de
8lu9 'e 'iesa de sudat.
Intrucat platourile magnetice nu reusesc inttdeauna sa mentina mar,inile ta"lelr intr*
'#itie crecta, sudirii de la Santierul naval Galati au creat un dis'#itiv ma,netic 8le9i"il
care 're#inta avanta7ul ca 'entru ener,ie cnsumata mai mica, reuseste sa tina 8ata in
8ata muchiile celr dua ta"le care se sudea#a ca' la ca', mulandu*se du'a ndulatiile
mici ale ta"lelr.
ASAM0.AREA GE+ERA.A A CO+STRUCTII.OR SU-ATE
Inainte de a se trece la asam"lare, asa cum s*a aratat, 'iesele tre"uie curatatre de "avuri, de
im'uritati, de 'ete de ,rasime si de v'sea. Asam"larea 'r'riu*#isa necesita un vlum
mare de munca si este 'eratie de ras'undere, dearece in acest ca# li'sesc ,aurile de nit
care sa a7ute la 'rinderea 'ieselr unele de altele. Pentru aceasta este necesar sa se
8lseasca dis'#itivele de 'rindere, de stran,ere, 'ritarele, 'recum si ,a"aritele de
asam"lare.
Sudarea ince'e 'rin 'rinderea in cateva 'uncte de sudura a mar,inilr de asam"lat.
Punctele de sudura se e9ecuta atat la sudarea manuala cat si la sudarea autmata. Este
necesar sa se sta"ileasca re,imul de sudare in 8unctie de ,rsimea ta"lei, de 'i#itia de
lucru si de calitatea electrdului.
A'licarea sudurii autmate, desi 're#inta avanta7e im'rtante din 'unctul de vedere al
'rductivitatii si al calitatii, este inca limitata, dearece nu se 'ate suda in rice '#itie,
iar sudarea crdanelr scurte si ras'andite nu este re#lvata 'ana in 're#ent su" as'ectul
e9ecutarii renta"ile. Cnsumul de electr#i de metal este mai mic, datrita 8a'tului ca
mar,inile se 'relucrea#a mai 'utin, iar 'ierderile 'rin str'i mai mici.-e asemenea,
cnsumul de ener,ie este mai redus, intrucat su" 'rtectia 8lu9ului de sudura, caldura
arcului electric este mai "ine utili#ata.
Pentru a se e9tinde sudarea autmata s*au creat serie de instalatii care sa elimine unele
di8icultati 'entru care a'aratul de sudare autmata nu 'ate 8i utili#at. Acestea sunt!
*instalatia de sudare autmata 'entru ,rin#i. Aceasta cnsta intr* macara de 'erete &, care
se 'ate de'lasa de*a lun,ul unr ,rin#i de cnducere ) si (. A'aratul de sudare 2 este
1
sus'endat 'e traversa im"ila $, iar ca'ul de sudare este 8i9at 'e "rsa verticala / cu
inaltimea re,la"ila. In 8unctie de caracteristicele tehnice ale crdnului de sudura se
sta"ileste re,imul de sudare, inclusiv vite#a care se im'rima macaralei*'rtal.
Aceasta instalatie cm"inata cu dis'#itivul de intarcere cu lant 3 asi,ura usara
mani'ulare si sudare a ,rin#ilr si stal'ilr cu sectiuni cm'use:
*instalatia de sudare autmata 'entru ca#ane si re#ervare este cm'usa dintr* instalatie
similara celei aratate, cu dese"irea ca in lcul dis'#itivului de intarcere cu lant se
ada'tea#a dis'#itivul de intarcere cu rle. In acest 8el se re#lva sudarea autmata atat a
cusaturilr transversale cat si a celr ln,itudinale.
S*au creat dis'#itive si 'entru sudarea autmata a cusaturilr verticale, care desi 're#inta
di8icultati in a'licare, este ttusi renta"ila in ca#ul crdanelr de dimensiuni mari, care se
intanlesc in ,eneral la cnstructii de 8urnale.
-in cele de mai sus re#ulta ca dis'#itivele de sudare in ma7ritatea lr sunt destinate
e9ecutarii 'ieselr similare. -in aceasta cau#a tre"uie cm"atuta tendinta utili#arii numai
a a'aratelr manuale care au ca re#ultat 'rductivitate redusa si necesita un 'ersnal cu
cali8icare su'eriara. A'licarea sudarii si in s'ecial intrducerea de ni metde este in
'lina des8asurare tinandu*se seama ca tate 'er8ectinarile tind s're 'rductivitate cat
mai ridicata si un 'ret de cst cat mai redus si ca in 're#ent s*au reali#at vite#e de sudare
'ana la (%%m?h, la telurile cu ,rsimea 'ana la )% mm, si de &%%m?h la telurile cu
,rsimea 'ana la $ mm.
PROCE-EE -E RE-UCERE A -EFORMATII.OR
E9ista di8erite 'rcedee 'ractice care limitea#a la minimum de8rmatiile 8inale ale
'ieselr sudate si anume!
*incal#irea uni8rma a 'ieselr de sudat:
*sudarea in tre'te intarse 'e 'rtiuni de cate (%%*$%%mm
din crdnul de sudura: daca sunt mai multe straturi, acestea se
decalea#a si se sudea#a 8iecare in sens invers stratului anterir:
*rdinea ratinala de a'licare a cusaturilr, ast8el la sudarea
unui 'r8il I cu tal'i late ;8i,. $.)<, daca se e9ecuta intai am"ele
suduri ) si a'i am"ele suduri (, 'iesa se incnvaie: daca sudurile
) si ( se sudea#a alternativ, 'iesa ramane drea'ta:
)%
*sudarea in mai multe straturi. Se va evita e9tinderea #nei de8rmatiilr 'lastice la
de'unerea straturilr ulteriare, dearece in acest ca# cresc de8rmatiile remanente:
*cicanirea cusaturilr la rece si mai ales la cald:
*utili#area sudurilr discntinue atunci cand intervalele dintre cusaturi sunt mai
mari:
*a'licarea unei 8rte e9teriare care 'rduce de8rmatii de sens cntrar celr care
se astea'ta in tim'ul sudarii.
FORMAREA FISURI.OR
In tim'ul sudarii a'ar uneri 8isuri in sudura sau in #nele invecinate. Unele 8isuri
a'ar in tim'ul cand metalul trece 'rin #na de tem'eratura cres'un#atare 8ra,ilitatii la
cald ;)&%% ,rade<: acestea se numesc 8isuri la cald: ele a'ar in ,eneral s're radacina
sudurii sau in lcurile unde sudura nu este su8icient 'atrunsa. Sul8ul si unele elemente de
aliere, ca nichelul, 8avri#ea#a a'aritia 8isurilr la cald.
Fisurile care a'ar in tim'ul racirii, du'a terminarea cristali#arii, se numesc 8isuri la
rece. Acestea se 'rduc indese"i in metalul de "a#a, lan,a crdnul de sudura, datrita
mdi8icarilr structurale, cu schim"ari de vlum.
Fisurile sunt 'rvcate de calitatea necres'un#atare a telurilr ce se sudea#a in
s'ecial cand se utili#ea#a electr#i care nu cres'und telului res'ectiv, cand materialul de
"a#a cntine im'uritati sau cand 'rcesul de sudare nu este "ine cndus. Cntrlul in
'rivinta 8isurilr tre"uie 8acut cu mare atentie, dearece 8isurile la cald se "serva ,reu cu
chiul li"er: acestea a'ar a"ia in tim'ul e9'latarii si 't 'rvca accidente.
TRATAME+TU. TERMIC A. IM0I+ARI.OR SU-ATE
.a sudare tensiunile interne si de8rmatiile care a'ar sunt cau#ate in s'ecial de!
re'arti#area neuni8rma a caldurii in cam'ul termic, dilatarile ine,ale, ri,iditatea 'iesei
sudate, trans8rmarile de rdin structural din material etc. iar marimea lr 'ate varia in
8unctie de caracteristicile cnstructive ale 'iesei, tehnl,ia sudarii, cm'#itia telului
etc. .a incal#ire, in 'iesa a'ar tensiuni de cm'resiunesi de8rmatii elastic*'lastice:la
racirea su" 'unctul de trans8rmare se creea#a tensiuni de intindere care se maresc cu
scaderea tem'eraturii 'eretilr 'iesei. Ri,iditatea marita a 'iesei 8ata de dilatari duce la
))
de8rmari 'lastice, in urma scaderii limitei de cur,ere a materialului incal#it la sudura. In
anumite cnditii de ri,iditate a cnstructiei, tensiunile interne 't 'rvca 8isuri si
cra'aturi in material.
Tensiunile interne si de8rmatiile sunt diminuate 'rin tratamente
termice.
Princi'alele tratamente termice a'licate im"inarilr sudate sunt!
a. Recacerea. Prin recacere se intele,e tratamentul termic de incal#ire a
'ieselr la tem'eraturi de 'este 4/%*1%% ,rade C si mentinerea la aceasta tem'eratura un
tim' determinat in 8unctie de ,rsimea ta"lelr du'a care 'iesa se lasa sa se raceasca in
cu'tr 'ana la &/% ,radeC. -urata de mentinere la tem'eratura de recacere se ia de )*(
min 'entru 8iecare milimetru ,rsime a metalului 'iesei su'us sudarii. .a mentinerea in
cu'tr, racirea nu tre"uie sa de'aseasca vite#a de )%% ,rade C?h. Mentinerea mai
indelun,ata a 'iesei la tem'eratura 'rescrisa daunatare dearece ,ranulatia care re#ulta
du'a racire este 'rea mare. Prin recacere se "tine structura cu ,raunti mai 8ini,
im"unatatindu*se 'lasticitatea materialului si ttdata micsrandu*se duritatea.
". +rmali#area. Acesta este un tratament termic asemanatr recacerii, cu
dese"irea ca vite#a de racire este mult mai mare si racirea se 8ace in aer li"er. In ,eneral,
'entru telurile cu cntinut mic de car"n, 'iesele se su'un tratamentului de nrmali#are.
A'reciind tensiunile care 't a'area , se recmanda incal#ire lenta 'ana su" linia
PSK ;linia 'erlitica din dia,rama FeC< urmata de incal#ire mai ra'ida 'ana la
tem'eratura necesara, mentinerea la aceasta tem'eratura un tim' determinat in 8unctie de
,rsimea 'eretelui de sudat, racirea ra'ida 'ana la PS@, iar a'i racire lenta.
Pentru eliminarea tensiunilr interne se recur,e la recacerea de detensinare, a
carei tem'eratura nu in8luentea#a structura "tinuta la nrmali#are.
c. Recacerea 'entru detensinare. In ca#ul cand 'iesele nu sunt su'use
recacerii sau nrmali#arii, 'entru inlaturarea tensiunilr interne este a"slut necesara
a'licarea unei recaceri de detensinare 'rin incal#irea 'iesei la tem'eratura de 2%%*2/%
,rade C cu durata de a'r9imativ (min 'entru 8iecare milimetru ,rsime. Acest
tratament termic nu mdi8ica structura metalului si se a'lica, in ,eneral la telurile cu
cntinut mare de car"n sau la telurile aliate.
Cu'tarele 'entru tratamentul termic al sudurilr, cele mai ras'andite, sunt
)(
cu'tarele cu 'r'ulsie. .a aceste cu'tare, 'iesele se asea#a 'e 'lat8rma de lucru si se
im'in, in cu'tr, descarcarea lr 8acandu*se la celalalt ca'at al cu'trului. In 8i,ura 2.(
este re're#entat un cu'tr dintr* camera de lucru ) in 8rma de tunel, 'rin care 'iesele &
sunt im'inse 'e vatra cu'trului de im'in,atrul $ cu a7utrul suru"ului / actinat de
mecanismul 2. Cm"usti"ilul este ars in camerele de ardere 4, iar ,a#ele arse se evacuea#a
'rin canalele de 8um (. Cu'trul are dua usi iar ar#atarele 3 sunt mntate lateral.
Asam"lari mecanice 'rin sudare
Prcedee de sudare
An cnstructiile metalice se dese"esc dua 'rcedee de sudare!
) sudarea 'rin t'ire:
( sudarea 'rin 'resiune.
Sudarea 'rin t'ire este 'rcedeul de Bm"inare a dua sau mai multe 'iese 'rin
t'irea lcala a acestra, cu sau 8ara material de adas. Metda se 'ate reali#a ce ,a#e
; sudura 9iacetilenica <, cu arc electric, cu hidr,en atmic, si alumintermic.
Sudarea 'rin 'resiune este metda de sudare reali#ata 8ara adas de material, cCnd
materialele ce urmea#a a 8i Bm"inate se aduc Bn stare 'lastica si a'i sunt 'resate 'rin
'rcedee mecanice.
Sudarea 'rin 'resiune se 'ate reali#a!
( electric, 'rin re#istenta:
& 'rin 8r7are:
$ cu ,a#e:
/ alumintermic 'rin 'resare.
An cnstructiile metalice se 8lsesc cel mai adesea sudarea cu arc electric, sudarea
'rin 'resiune si sudarea 9iacetilenica.
)&
Ale,erea 'rcedeului de sudare se 8ace tinCnd seama de urmatarele criterii!
2 materialele sudate:
3 utila7ul 8lsit:
4 cnditiile de 8unctinare ale r,anului de masina.
Sudarea cnstituie unul din cele mai si,ure si e9'editive 'rcedee de asam"lare, 8iind
a'licata 'e lar, la reali#area ansam"lurilr din ta"la ,rasa sau su"tire, 'r8ile, "are, sCrma etc.
Ras'Cndirea acestui 'rcedeu de asam"lare se e9'lica si 'rin 8a'tul ca 'retul de cst al Bm"inarii
este sensi"il mai scD )1$)1E($&t :#ut decCt cel al Bm"inarilr "tinute 'e alte cai.
Mai de'arte sunt 're#entate 'rinci'alele 'rcedee de sudare!
) sudarea manuala cu electr#i metalici Bnveliti:
( sudarea electrica 'rin re#istenta, 'rin 'uncte,
& sudarea manuala 'rin t'ire cu arc electric,
$ sudarea autmata su" strat de 8lu9,
/ sudarea Bn mediu de ,a# 'rtectr,
2 sudarea Bn mediu de a"ur,
3 sudarea Bn "aie de #,ura,
4 sudarea 'rin t'ire cu ,a#,
1 sudarea electrica 'rin 'resiune,
)% sudarea in linie,
)) sudarea 'rin 8recare,
)( sudarea 'rin e9'l#ie.
Sudarea manuala cu electr#i metalici Bnveliti re're#inta unul dintre cele mai
ras'Cndite 'rcedee de asam"lare 'rin sudare, datrita sim'litatii sale si ras'Cndirii utila7elr de
sudare.
Electr#ii metalici Bnveliti sunt ver,ele metalice, cn8ectinate din materiale cu cm'#itia
chimica identica sau a'r'iata de cea a metalului de "a#a ; materialul 'ieselr ce se sudea#a <.
Fer,elele metalice sunt ac'erite cu un Bnvelis alcatuit din 'ul"eri care au rlul de a usura
amrsarea si Bntretinerea arcului electric, 'recum si 'rtectia "aii de sudura Bm'triva 9i,enului
din atms8era.
)$
Cnducerea electrdului Bn tim'ul sudarii se reali#ea#a 'rin im'rimarea simultana a trei
miscari!
) miscare de de'lasare a9iala 1, 'e masura ce electrdul se cnsuma, ast8el BncBt
lun,imea arcului sa se mentina cnstanta ; variatiile lun,imii arcului electric cnduc la variatii de
tensiune, variatii de intensitate si, deci, la de'uneri neuni8rme <:
( miscare de de'lasare Bn lun,ul cusaturii, 2:
& miscare de de'lasare transversala 3 Bn vederea "tinerii latimii cusaturii si
de'unerii uni8rme a metalului ; 8rmarii Gsl#ilrG cusaturilr <
mbinarile se 't "tine 'rin cusaturi cntinue, 8ra,mentate sau 'rin 'uncte de sudura.
Ansam"lurile "tinute cu cusaturi cntinue 't re#ista unr slicitari im'rtante si au asi,urata
etanseitatea.
Un mare de#avanta7 al sudarii cu electr#i metalici Bnveliti Bl cnstituie 8a'tul ca 9i,enul din
s'atiul Bncn7uratr 'atrunde Bn "aia de metal t'it si 'rvaca 9idarea acesteia. Acest nea7uns
este dese"it de accentuat Bn ca#ul sudarii unr materiale dese"ite cum sunt telurile aliate si
metalele, alia7ele ne 8erase. Pentru a se Bnlatura acest nea7uns au 8st 'use la 'unct 'rcedee de
sudare la care arcul electric arde 'rte7at de un ,a# 'rtectr. Aceste 'rcedee sunt cunscute su"
denumirea ,enerala de sudare cu arc electric Bn mediul 'rtectr de ,a#e. Ga#ele 8lsite Bn acest
sc' sunt de "icei ar,nul, "i9idul de car"n sau amestecul lr.
)/
Sudarea in prin presiune a plaselor
Plasele sudate su" 8rmade 'anuri, sunt e9ecutate din sarme de tel cu 'r8il 'eridic cu
diametre nminale de /,2,3,4,)%,)( mm.
Materialul de "a#a a 'laselr sudate, sarma de tel cu 'r8il 'eridic este "tinuta 'rin
de8rmare 'lastica la rece si livrata su" 8rma de clac.
Panurile de 'lase sudate se e9ecuta 'rin im"inarea la nduri a sarmelr ln,itudinale si
transversale 'rin sudarea electrica 'rin care asi,ura re#istenta la 8r8ecare a ndurilr.
Prdusele care cnstituie "iectul 're#entului a,rement tehnic sunt 'lasele sudate "isnuit si
'lasele sudate s'eciale.
). Plasele sudate "isnuit sunt e9acutate cu sarme sin,ulare cu diametre nminale e,ale 'e
lun,imea 'lasei, cu 'asul cnstant 'e 8iecare sens, sarmele 'e acelasi sens avand aceiasi
lun,ime. -iametrle si 'asul sarmelr 't 8i e,ale sau sau di8erite 'e cele dua sensuri.
Pt 8i !
)2
*'lase sudate standard:
*'lase sudate 'entru 'anuri 're8a"ricate :
* 'lase sudate 'entru cadre.
(. Plasele sudate s'eciale.
Se e9ecuta cu ,emetria si dimensiunea sta"ilite 'rin acrd intre 'rducatr si "ene8iciar
inainte de desenul 'lasei.
Se 't e9ecuta cu latimi de la (%% la &2%% mm, cu lun,imi de la (%% la )(%%% mm din sarme
l,ntudinale si transversale de la / la )( mm.
-menii de utili#are!
Plasele sudate din sarma 'r8ilata la rece se utili#ea#a 'entru marea elementelr si structurilr
din "etn cum ar 8i 'lansee mmlite si 're8a"ricate , elemente de ac'eris , 'anuri 're8a"ricate
'entru lcuinte , #iduri de s'ri7in , 'ardresli industriale , 8undatii de autstrada, 'iste de
aer'rturi, etc.
Utila7e de sudare
Se 't 8lsi surse de curent cntinuu si curent alternativ. Surse de curent tre"uie sa 8ie
re,la"ila si sa 'ata 'rduce tensiune de amrsare a arcului electric de /%*2%F.
a< Surse de curent cntinuu 't 8i!
)3
* surse rtative*cnverti#are si a,re,ate de sudare:
* surse statice*redresare de sudare.
Generatrul de curent electric este antrenat de un mtr electric de curent alternativ.
"< Sursele de curent alternativ.
Pentru a "tine curentul alternativ necesar este 8lsit un trans8rmatr 'entru sudare. El este
un trans8rmatr de 'utere mn8a#at care are tensiune secundara si 'ate asi,ura a'rinderea si
arderea sta"ila a arcului electric.
Trans8rmatrul de sudare are caracteristicile e9teriare c"rCtare, ceea ce 'ate asi,ura
variatiile re,imurilr de sudare Bn limitele necesare.
Cnductarele electrice care alimentea#a electrdul si 'iesa au sectiune mare si se numesc
ca"luri de sudare.
c< Prt electrdul.
Are 8rma cnstructiva de cleste si este 8lsit 'entru 'rinderea electrdului de sudare. El are
,reutate mica, su'ra8ata de 'rindere mare, si mCnerul i#lat 'entru a evita electrcutarea
lucratrului.
d< Clemele de cntact.
Asi,ura le,atura electrica a 'iesei cu sursa de curent electric. Ele nu tre"uie sa se Bncal#easca
si tre"uie sa asi,ure un cntact "un cu 'iesa.
e< Masca de sudare.
Are rlul de a 'rte7a 8ata si chii lucratrului de e8ectele radiatiilr arcului electric. Sticla
mntata Bn lcasul ce 'ermite vi#uali#area sudurii are cularea ver#ui*Bnchis.
Sudarea autmata
Pre#inta avanta7ul reali#arii unei suduri uni8rme si de mai "una calitate, adCncimea de sudura
8iind mult mai mare.
A'aratul de sudura autmata se cm'une din!
) tractrul de sudura:
( c8retul instalatiei de distri"utie:
& trans8rmatr de sudura:
)4
$ sine de ,hidare:
/ dis'#itive de 8i9are a 'ieselr.
Metda autmata de sudare se a'lica 'entru lun,imi mari de sudura, atunci cCnd accesul la
lcul de sudare este usr, 'entru lucrari de ca#an,erie si 'entru sudarea ,rin#ilr cu inima 'lina.
Prductivitatea este de )%*(% de ri mai mari decCt la sudarea manuala.
Cntrlul calitatii sudurilr
.a cnstructiile metalice sudate se 8ac urmatarele 'eratii de veri8icare si de
cntrl!
* ver8icarea dimensiunilr 8iecarei 'iese sudate si a '#itiei ei relative in
ansam"lul im"inarii:
* e9aminarea si veri8icarea crdanelr de sudura:
* veri8icarea calitatii sudurii.
-imensiunile si '#itia relativa se veri8ica 'rin masurari, veri8icari cu sa"lane si
e9aminarea e9teriara.
Crdanele de sudura se veri8ica 'rin masurari cu sa"lane de cntrl si se
e9aminea#a la e9terir cu chiul li"er si cu lu'a.
Calitatea sudurii se veri8ica 'rin incercarea e'ruvetelr 'rin ,uri de cntrl si 'rin
e9aminarea cu ra#e Rent,en, ra#e ,ama sau cu unde ultrasnice.
Cntrlul a'licat in sc'ul detectari de8ectelr unr 'iese sau a unr asam"lari este cunscut
su" denumirea ,enerala de cntrl de8ectsc'ic el se 'ate e8ectua, 'rin distru,erea 'iesei sau
Bm"inari cntrlate denumindu*se cntrl distructiv, sau 8ara distru,erea acestra denumindu*se
cntrl nedistructiv.
Cntrlul de8ectsc'c distructiv se a'lica 'rin snda7 si are de#avanta7ul ca "iectele
cntrlate Bsi 'ierd utilitatea. O ras'Cndire mult mai lar,a are cntrlul de8ectsc'ic ne*
distructiv. El se 'ate e8ectua 'rin sim'la "servare cu chiul li"er sau cu lu'a, sau cu a7utrul
unei a'araturi s'eciali#ate.
) Prin e9aminare vi#uala se 't cnstata!
)1
( uni8rmitatea sudurii:
& e9istenta unr de8ecte de dimensiuni mari la su'ra8ata sudurii sau Bn
vecinatatea ei ! cra'aturi, str'i, cratere, crestaturi etc.
Cntrlul e8ectuat cu a'aratura de cntrl de8ectsc'ic nedistructiv are un dmeniu de
a'lica"ilitate mult mai lar, dearece 'ate 'une Bn evidenta cu mare 'reci#ie de8ectele situate
atCt la su'ra8ata cCt si in interirul 'ieselr.
Ale,erea metdei 'time de cntrl se 8ace 'e "a#a ti'ului de de8ecte urmarite si Bn s'ecial 'e
"a#a lcului unde sunt am'lasate de8ectele ast8el !
'entru 'unerea in evidenta a de8ectelr de su'ra8ata se 8lsesc! cntrlul cu
su"stante 'enetrante si cntrlul cu 'ul"eri ma,netice:
'entru 'unerea Bn evidenta a de8ectelr interiare se 8lsesc! cntrlul cu
ultrasunete si cntrlul cu radiati 'enetrante ;ta"elul )<.
-meniul de a'licare a metdelr de cntrl de8ectsc'ie ne*distructiv
) * metda 8arte indicata:
( * metda cu re#ultate mai 'utin "une.

(%
BIBLIOGR!I"
Tehnl,ia asam"larii si mnta7elr........................................de Gher,he In
Re#istenta materialelr si r,ane de masini............................de Fasile -leata
Mecanica a'licata..............................................Editura didactica si 'eda,,ica
()
A+E6E

((
(&