Sunteți pe pagina 1din 32
CU CU PRINS PRINS
CU CU PRINS PRINS
C e a p a ş i usturoiul Vis de copil 8 ZebraZebra 24 S
C e a p a
ş i
usturoiul
Vis de copil
8
ZebraZebra
24
S ă
v o r b i m
4
CURIOZITĂŢ
d e s p r e
Curiozităţi
sentimente
20
12
DEŢE
J
25
s
30
Clubul PRIKI
Nr. (XXV)
5/2009
Adresa redacţiei:
Redactor: Mihaela Sofrone
Grafica: Mihaela Sofrone
Tehnoredactare: Mihaela Sofrone
Corectură: Lavinia Goran
Director: Iacob Pop
Revista apare la două luni
Revista Echipa PRIKI
Editura Viaţă şi Sănătate
str. Labirint 116, sector 2
Oficiul poştal 20, cod 030708 – Bucureşti
Telefon: 323 00 20; 323 48 95
Fax. 323 00 40
ISSN 1841 – 334X
Membrii Echipei Priki
Membrii
Echipei
Priki
Membrii Echipei Priki Raluca-Ioana Bucur Narcis Pop Emanuel Rusu Ocniţa, Bistriţa-Năsăud Iamina şi Ariadna Bajura,
Membrii Echipei Priki Raluca-Ioana Bucur Narcis Pop Emanuel Rusu Ocniţa, Bistriţa-Năsăud Iamina şi Ariadna Bajura,
Membrii Echipei Priki Raluca-Ioana Bucur Narcis Pop Emanuel Rusu Ocniţa, Bistriţa-Năsăud Iamina şi Ariadna Bajura,
Membrii Echipei Priki Raluca-Ioana Bucur Narcis Pop Emanuel Rusu Ocniţa, Bistriţa-Năsăud Iamina şi Ariadna Bajura,
Membrii Echipei Priki Raluca-Ioana Bucur Narcis Pop Emanuel Rusu Ocniţa, Bistriţa-Năsăud Iamina şi Ariadna Bajura,
Membrii Echipei Priki Raluca-Ioana Bucur Narcis Pop Emanuel Rusu Ocniţa, Bistriţa-Năsăud Iamina şi Ariadna Bajura,

Raluca-Ioana Bucur

Narcis Pop

Emanuel Rusu

Ocniţa, Bistriţa-Năsăud

Iamina şi Ariadna Bajura, Botoşani

Cernavodă, Constanţa Şărmaşu, Mureş
Cernavodă, Constanţa
Şărmaşu, Mureş
Bajura, Botoşani Cernavodă, Constanţa Şărmaşu, Mureş Iania Claudia Răspop şi Naomi Vulcan Gura Râului, Sibiu

Iania Claudia Răspop şi Naomi Vulcan Gura Râului, Sibiu

Iania Claudia Răspop şi Naomi Vulcan Gura Râului, Sibiu Flavius şi Andreas Neaga Comişani, Dâmboviţa Dacă
Iania Claudia Răspop şi Naomi Vulcan Gura Râului, Sibiu Flavius şi Andreas Neaga Comişani, Dâmboviţa Dacă

Flavius şi Andreas Neaga Comişani, Dâmboviţa

Dacă vrei să faci parte din echipă, aşteptăm poza ta (tip paşaport) împreună cu trei
Dacă vrei să faci parte din
echipă, aşteptăm poza ta (tip
paşaport) împreună cu trei
buline decupate din trei numere
diferite ale revistei.
25
3
Zebra-
Zebra-
Zebra- Dintre toate animalele patrupede, zebra este, poate, cel mai armonios şi mai elegant. Întâlnim la

Dintre toate animalele patrupede, zebra este, poate, cel mai armonios şi mai elegant. Întâlnim la zebră multe calităţi. Are înfăţişarea şi graţia calului, iuţeala cerbului şi, mai ales, atrage atenţia prin pielea dungată cu benzi de culoare închisă, ca nişte panglici negre şi albe, aşezate alternativ cu atâta regularitate şi simetrie, încât… îţi iau ochii. Dungile sunt înguste, paralele şi foarte exact separate, ca o stofă dungată. Ele se întind nu numai pe trup şi pe cap, pe coapse, pe picioare până la genunchi, dar şi pe coadă, în aşa fel încât animalul pare, de departe, înveşmântat tot în panglici.

Aceste dungi îi urmăresc zebrei conturul şi-i desenează atât de bine forma, încât scot în evidenţă muşchii, lăţindu-se pe părţile mai rotunjite. La femele, dungile sunt alternativ negre şi albe. La mascul, ele sunt negre şi galbene, dar întotdeauna colorate intens şi strălucitor, pe un păr scurt, fin şi des, al cărui luciu măreşte şi mai mult frumuseţea culorilor. Cu aspectul lor ciudat, singular, datorat tocmai acestor dungi despre care am vorbit şi care le brăzdează corpul, zebrele au devenit animale simbolice pentru Africa. Ele sunt un

element esenţial al peisajului african, al marilor savane acoperite de ierburi înalte, din care răsar,

element esenţial al peisajului african, al marilor savane acoperite de ierburi înalte, din care răsar, ici şi colo, salcâmii cu forma de umbrelă. Acolo trăiesc zebrele, adevărate vedete, intens mediatizate, mai cunoscute chiar decât girafele, cu silueta lor insolită. În Africa, trăiesc astăzi trei specii de zebre, cantonate în partea orientală şi sudică a continentului, pe teritoriile statelor Uganda, Kenya, Tanzania, Zambia, Mozambic, Zimbabwe, Botswana şi, de asemenea, în Namibia şi Africa de Sud. Pe acest spaţiu, aparent foarte vast, zebrele trăiesc în grupuri izolate.

Viaţa lor este înlesnită de existenţa a numeroase parcuri naţionale şi rezervaţii, care asigură marile migraţii. Turme de mii de indivizi parcurg sute de kilometri la apropierea sezonului ploios, care durează din ianuarie până în martie. Apoi, în luna iunie, când căldura usucă totul, părăsesc zona şi revin în nord-vest. Vă propun, dragi copii, să privim, imaginar vorbind, câteva specii de zebere. Cea mai mare şi mai graţioasă specie este zebra lui Grevy, numita astfel în cinstea lui Jules Grevy, unul dintre preşedinţii Franţei, care, în 1882, a

primit din partea lui Menelik I, negusul Etiopiei, un exemplar după care zoologii au făcut

primit din partea lui Menelik I, negusul Etiopiei, un exemplar după care zoologii au făcut descrierea tipului. Zebra lui Grevy fusese cunoscută în Europa încă din vremea romanilor, care o foloseau în jocurile din circuri, numind-o hippotigris – calul-tigru. Animalul are înalţimea de 1,60 m şi cântăreşte între 400 şi 450 kg. Dungile sale sunt mai fine şi mai apropiate decât la celelalte specii. Este întâlnită în nordul Kenyei, în zone semideşertice, efectivele totale ale populaţiilor nedepăşind 10.000 de indivizi. Ele sunt în scădere datorită traficului intens cu piei, deşi, de mulţi

ani, acesta este interzis, iar specia, declarată în pericol. Cu dimensiuni şi greutate mai mică, zebra-de-câmpie este cea mai comună. Cu o populaţie de 300.000 de exemplare răspândite din Sudan până în Africa de Sud, în zonele cu savane împădurite. Animal rapid, putând galopa cu 60 km/ oră, zebra-de-câmpie, spre deosebire de celelalte specii, are pe corp atât dungi negre, cât şi castanii, coama este vărgată, iar coada, lungă, se termină cu un panaş de peri negri. Ca toate zebrele, are un auz excelent, favorizat şi de urechile mari şi mobile, un miros fin şi o vedere binoculară cu un câmp foarte

larg, ce îi îngăduie animalului să observe aproape tot spaţiul din jurul său, singurul unghi

larg, ce îi îngăduie animalului să observe aproape tot spaţiul din jurul său, singurul unghi mort fiind cel din partea posterioară a corpului. Mişcările urechilor sunt şi un mijloc de comunicare între indivizi. Sunteţi curioşi cum? Vă dau un exemplu, urechile lăsate pe spate, de pildă, indică o atitudine agresivă. Hmmm… dacă am fi acolo, ar trebui să ne ferim, nu-i aşa? Dacă este dificil pentru un observator să deosebească, în cadrul turmei, masculii de femele, el poate identifica indivizii după

masculii de femele, el poate identifica indivizii după aşezarea dungilor pe umăr şi pe partea superioară

aşezarea dungilor pe umăr şi pe partea superioară a piciorului. Cercetătorul german Hans Klingel, care a studiat zebrele de câmpie din craterul Ngorongoro, folosind

fotografia, a putut identifica nu mai putin de

600 de indivizi diferiţi.

Cea de-a treia specie este zebra-de-munte,

care trăieşte în munţii ce mărginesc Deşertul Namib. Bine adaptată la viaţa montană (are inima foarte dezvoltată, cântarind 3,2 kg), ea este de dimensiuni mai reduse, iar dungile de pe crupă sunt perpendiculare pe cele ale corpului. Înainte de sosirea coloniştilor buri, existau în sudul Africii turme numeroase, dar astăzi specia este pe cale de dispariţie. Una dintre cele două subspecii, cea mai mică, a fost foarte aproape de exterminare, în 1937 supravieţuind doar 45 de exemplare. Pentru salvarea ei a fost creat, în Africa de Sud, Mountain Zebra National Park, care, iniţial, a adăpostit cinci masculi şi o femelă. În anul

1950 nu mai exista în parc niciun exemplar

dar, un fermier, a donat 11 zebre, ceea ce a permis refacerea stocului din rezervaţie, în

1960 existând 25 de exemplare. Astăzi trăiesc

în parc cam 300 de exemplare, iar alte vreo

250 se găsesc în diverse locuri protejate.

Adaptare după un material realizat de ANGELICA PAICU

Ceapa

C e a p a si , Usturoiul Ştiu că nu prea vă place când mama
si
si

,

Usturoiul
Usturoiul

Ştiu că nu prea vă place când mama curăţă ceapa în bucătărie – vă ustură ochii, ba chiar şi lăcrimează. Nu e placut, dar ceapa… are o aromă şi un rol foarte importante. Vreţi să aflaţi cum s-a descoperit acest lucru?

Vreţi să aflaţi cum s-a descoperit acest lucru? Totul a pornit de la un tânăr savant

Totul a pornit de la un tânăr savant care, într-o călătorie, a fost poftit la masă unde i s-a servit o lipie umplută cu un amestec foarte aromat cu usturoi, piper şi alte plante aromatice. Problema era că tânărul nostru avea o rană la buză, aşa că vă las pe voi să vă închipuiţi ce tare l-a usturat lipia umplută cu amestecul ciudat. Îmbucurător a fost faptul că rana i s-a vindecat. Tânărul savant

a

efectul aromelor mâncate. A ras o ceapă şi

a

pus terciul aromat lângă un bob de drojdie

căzut pe gânduri şi a început să cerceteze

de bere, le-a acoperit cu un capac de sticlă şi a aşteptat. Nu prea mult, deoarece în douăzeci şi patru de ore a constatat că toate ciupercile din drojdie muriseră.

A continuat, înlocuind ceapa cu usturoiul pisat, cu frunze de mălin tăiate mărunt, cu praf de muştar, iar în loc de drojdie de bere a pus mucegai şi diverse bacterii infecţioase. Rezultatul a fost acelaşi, substanţele aromatice distrugeau bacteriile şi ciupercile microscopice. Cercetătorul, pe nume Tokin, a numit aceste substanţe, fitoncide, după cuvântul grecesc phiton („plantă”) şi cel latinesc cido („a ucide”). Mai târziu, în anul 1941, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, medicii unui spital de campanie şi-au adus aminte de experienţele lui Tokin şi-au hotărât să le aplice. Medicamente nu prea aveau, aşa că nu puteau pierde nimic, dimpotrivă, era posibil să uşureze astfel vindecarea bolnavilor cu răni infectate. Pe atunci, dragi copii, penicilina nu intrase în arsenalul farmaceutic. Zis şi făcut. Medicii au pregătit un terci de ceapă şi l-au pus în jurul rănii unui soldat. S-a întâmplat un lucru uimitor, omul s-a vindecat imediat. Profesorul Tokin şi-a continuat cercetările şi experienţele în timpul războiului, descoperind noi plante bogate în fitoncide. Experienţele lui au arătat că atât falnicii copaci, cât şi arbuştii şi ierburile posedă o redutabilă armă invizibilă care le apără de duşmanii nevăzuţi, purificând aerul,

pământul, chiar şi seva brută pornită dinspre rădăcini la frunze. Aceste miraculoase substanţe, fitoncidele, sunt produse nu numai de bulbii şi frunzele plantei, ci şi de rădăcinile, florile şi seminţele ei. Pretutindeni, aceste substanţe volatile apără viaţa plantelor, creând în jurul lor o adevărată perdea de gaze. Ele reprezintă prima linie de apărare care respinge atacul microbilor, oferindu-i plantei posibilităţi să lupte mai uşor cu duşmanii.

plantei posibilităţi să lupte mai uşor cu duşmanii. Adaptare după un material realizat de ANGELICA PAICU

Adaptare după un material realizat de ANGELICA PAICU

9

JOCURI
JOCURI

Uniţi punctele în ordine alfabetică, apoi coloraţi fructul desoperit:

în ordine alfabetică, apoi coloraţi fructul desoperit: Descoperiţi ce lipseşte în al doilea desen, apoi

Descoperiţi ce lipseşte în al doilea desen, apoi coloraţi.

ordine alfabetică, apoi coloraţi fructul desoperit: Descoperiţi ce lipseşte în al doilea desen, apoi coloraţi. 10
ordine alfabetică, apoi coloraţi fructul desoperit: Descoperiţi ce lipseşte în al doilea desen, apoi coloraţi. 10

Ajutaţi-o pe Omide să ajungă la frunze.

Ajutaţi-o pe Omide să ajungă la frunze. Descoperiţi cele cinci diferenţe din imaginile de mai jos:
Ajutaţi-o pe Omide să ajungă la frunze. Descoperiţi cele cinci diferenţe din imaginile de mai jos:

Descoperiţi cele cinci diferenţe din imaginile de mai jos:

Ajutaţi-o pe Omide să ajungă la frunze. Descoperiţi cele cinci diferenţe din imaginile de mai jos:
Ajutaţi-o pe Omide să ajungă la frunze. Descoperiţi cele cinci diferenţe din imaginile de mai jos:
- Sa vorbim despre sentimente
-
Sa vorbim despre sentimente

Era o zi de toamnă, când soarele încerca să străpungă cu câteva raze un grup de nori ce se încăpăţânau să acopere cerul, tocmai în prima zi de şcoală. În curte, prin mulţimea de copii, se afla şi Dani, niţel cam plictisit de vacanţă şi nerăbdător să pornească la drum într-un nou semestru, alături de

colegii lui. În timp ce se îndrepta să îl salute pe unul dintre prieteni, observă un grup de băieţi care îşi dădeau coate şi râdeau badjocoritor, privind la un băiat micuţ de înălţime, îmbrăcat cu hăinuţe mai simple şi, evident, mult mai deosebite decât costumele lor strălucitoare şi bine asortate. – Ia uite, măi, la amărâtul ăsta, de-abia stă haina aia pe el, de unde şi-o fi cumpărat-o? strigă badjocoritor, unul dintre băieţi.

– Ha, ha, cred că i-a luat-o mama lui de la

un magazin „second hand”, din acelea unde se aduc haine folosite, răspunse râzând şi cu dispreţ în glas un alt băiat din grup. Micuţul se îndepărtă cât putu de repede, cu capul plecat, dar Dani observă lacrimile care îi inundară ochii căprui, ce exprimau o

tristeţe deosebită. Deşi nu-l cunoştea, simţi că trebuie să facă ceva pentru a îndrepta răutatea colegilor lui. Aşa că se duse la băiat şi-l bătu uşor pe umăr, încercând să intre în vorbă:

, glas timid, dar n-apucă să-şi termine bine vorba că băiatul cel micuţ se întoarse brusc

şi, cu un glas răstit şi lacrimi în ochi, strigă:

Bună, eu sunt Dani

începu el cu un

– Lasă-mă în pace! şi o luă la fugă către

partea cealaltă a curţii. Dezamăgit, Dani se întoarse în grupa lui, însă nu putu să uite toată ziua expresia de durere de pe faţa micuţului coleg de şcoală.

1212

Dar cum Dani era un băiat cu suflet bun,

a doua zi încercă din nou să intre în vorbă

cu el, în curtea şcolii. De data asta, Andrei, căci aşa îl chema pe noul coleg, nu s-a mai răstit la el. Deşi destul de timid, acceptă să stea niţel de vorbă cu Dani şi chiar să ia un sendviş de la el, probabil prima lui masă pe ziua respectivă. După-amiază, Dani stătea gânditor, pe pat, în camera lui, când mama bătu la uşă şi intră, aducând o tăviţă cu prăjitura lui preferată, tartă cu fructe, şi o limonadă.

– Ce-i cu tine, Dani? Pari cam supărat,

s-a întâmplat ceva astăzi? spuse mama cu

o voce blândă, gândindu-se că băiatul ei

are vreo problemă încă din primele zile de şcoală.

– Nu, mami, nu mi s-a întâmplat nimic, e

totul bine cu mine. Doar că am un nou coleg la şcoală cam tăcut şi… cam trist. Chiar din

prima zi, nişte băieţi au râs de el – de felul

cum este îmbrăcat şi

vrea să-l ajut, dar nu ştiu cum.

nu ştiu

simt că aş

– Dani, să ştii că uneori cel mai greu lucru

legat de ceea ce simţi este să le vorbeşti

şi altora despre asta, indiferent dacă sentimentele tale sunt bune sau rele.

– Da, dar eu am încercat să vorbesc cu el

şi nu înţeleg de ce nu îşi deschide sufletul faţă de mine, poate aş găsi o cale să-l ajut,

dacă are vreo problemă.

– Ştii, spuse mama cu o voce caldă,

luându-l pe Dani de mână, îţi aduci aminte că şi ţie ţi-a fost greu uneori să-mi spui ce simţi, pentru că nu ştiai exact ce e în sufletul tău şi cum să interpretezi acele emoţii, nu-i

aşa? E foarte important ce simte cineva în interior, continuă mama, şi poate fi foarte

greu să nu spui nimănui că te simţi supărat, trist sau îngrijorat. Dar, dacă ţii doar pentru tine, acele sentimente sau emoţii te pot face să te simţi şi mai rău.

– Păi da, noi am mai discutat despre asta,

mami, şi aşa mă gândeam şi eu, că s-ar putea să îl afecteze şi pe el dacă nu vorbeşte cu nimeni. Uite, eu întotdeauna mă simt mai bine după ce vorbesc cu tine sau cu tati despre problemele mele, dar poate că el nu are cu cine să vorbească, spuse Dani, oftând încetişor.

– Chiar dacă vorbeşte cu tine nu înseamnă

că problemele lui vor dispărea, dar cel puţin

le împarte cu tine şi nu simte că trece singur

prin asta şi

soluţii. Tu ştii că eu te iubesc, continuă mama, şi îmi doresc să ştiu ce se întâmplă în viaţa ta, ca să te pot ajuta atunci când ai nevoie. Dar nu ştim dacă el poate vorbi cu părinţii lui aşa cum vorbim noi doi, şi poate un prieten ca tine l-ar putea ajuta. Ai putea să încerci să îi povesteşti tu ceva despre tine şi despre o

întâmplare din viaţa ta.

– Dar ştii că unii copii vor să pară curajoşi

şi siguri pe ei că rezolvă orice problemă, chiar

eu am vrut asta uneori, asta, îşi aminti Dani, deşi, mai târziu, s-a dovedit că n-a fost o idee prea bună şi n-am avut puterea să suport singur totul.

poate, îl ajutăm şi noi cu ceva

– Aşa este, Dani. Nu trebuie să încerci să

rezolvi totul de unul singur. De aceea există părinţi care te iubesc sau rude şi prieteni care ţin la tine şi ar face orice ca să te ajute. Uneori primul pas în rezolvarea problemei este să vorbeşti despre ceea ce te frământă. Sau, dacă îţi este greu să vorbeşti, poţi să scrii despre asta pe o foaie de hârtie sau într-un micuţ jurnal.

– Înţeleg. Acum, o să văd ce pot să fac

pentru colegul meu. Cred că una dintre probleme este că nu prea au bani acasă, fiindcă am aflat că Andrei mai are două surori mai mici şi cine ştie cum se descurcă părinţii. O să încerc să îl ajut cum pot şi

poate îl invit într-o zi la noi acasă, ce zici, mami?

– Sigur că da. Şi sunt convinsă că vei

găsi o cale către inima lui, dacă îţi vei îndrepta gândul undeva, acolo sus, înainte de culcare, spuse mama zâmbind. Acum, după discuţia cu mama, lucrurile se mai lămuriseră în mintea lui Dani şi el se simţea liniştit şi încrezător că mâine va fi o zi mai bună nu doar pentru el, dar şi pentru viitorul său prieten, Andrei.

mâine va fi o zi mai bună nu doar pentru el, dar şi pentru viitorul său

Dr. Mona Dumbravă

14
14
LUNILUNI O O R R MARŢI M I E R 16
LUNILUNI O O R R MARŢI M I E R 16
LUNILUNI O O R R MARŢI M I E R 16
LUNILUNI O O R R MARŢI M I E R 16
LUNILUNI O O R R MARŢI M I E R 16
LUNILUNI
LUNILUNI
LUNILUNI O O R R MARŢI M I E R 16

OORR

MARŢI
MARŢI

MIER

LUNILUNI O O R R MARŢI M I E R 16
LUNILUNI O O R R MARŢI M I E R 16
LUNILUNI O O R R MARŢI M I E R 16

16

ARAR

AR AR CURI JOIJOI VINERIVINERI 17

CURI

JOIJOI
JOIJOI
VINERIVINERI
VINERIVINERI
AR AR CURI JOIJOI VINERIVINERI 17

17

AR AR CURI JOIJOI VINERIVINERI 17
AR AR CURI JOIJOI VINERIVINERI 17
AR AR CURI JOIJOI VINERIVINERI 17
AR AR CURI JOIJOI VINERIVINERI 17
19
19

Curiozitati -

,
,

De mult, pe când erau bunicii voştri tineri, se folosea o metodă foarte ingenioasă de a scăpa de muşte. Ştiţi cum se proceda? Se atârnau în locurile cele mai populate de bâzâitoare benzi de hârtie pe care era aplicat un strat de clei sau de lipici. Muştele, curioase şi lacome, se repezeau şi… rămâneau acolo, nu mai aveau scăpare. Cine ştie dacă omul nu a învăţat această metodă din natură, pentru că există plante care îşi apără în acelaşi fel gingaşa floare de atacul insectelor.

Rudă a garofiţei, miliţeaua, cu flori rozalii sau roşii secretă, mai ales în partea superioară a tulpinii, substanţe vâscoase, numite gome. Aceste lipiciuri împiedică furnicile sau alte insecte aflate în căutare de nectar să se caţere pe tulpină până la flori. Dacă vreuna îndrăzneşte, cu fiecare mişcare se înfundă din ce în ce mai mult în această mâzgă şi rămâne înţepenită, pierind prin înfometare. Dacă veţi găsi asemenea flori, le veţi vedea tulpinile pline de resturi chitinoase de insecte.

Unul dintre copacii mult admiraţi de pictori, şi nu numai, este mesteacănul . Drept, înalt,

Unul dintre copacii mult admiraţi de pictori, şi nu numai, este mesteacănul. Drept, înalt, alb, se înalţă mândru şi atrage imediat privirile. Însă, dacă ne rezemăm de tulpina unui mesteacăn, vom avea surpriza să descoperim pe haine dâre albe, ca de var. Parcă nu ne prea vine să credem că mestecenii ne-au murdărit. Totuşi s-a constatat că scoarţa mesteacănului este acoperită cu o substanţă albă, numită betulină, care îi dă înfăţişarea maiestuoasă, deosebită de a altor arbori. Dar ce rol are betulina? Ei bine, copacul are nevoie de ea mai ales vara, când e multă lumină şi e foarte cald. După cum ştiţi şi voi, culoarea albă reflectă razele soarelui mai bine ca orice altă culoare. Vă amintiţi că mama vă pregătea hăinuţe albe în zilele călduroase. La fel şi mestecenii, îmbrăcaţi cu haine albe, se încălzesc mai greu şi, în acest fel, se apără de arşiţa verii. Veţi întreba, poate, de ce numai mestecenii au trunchiul alb. Pentru că au scoarţa foarte subţire, de aceea Dumnezeu i-a îmbrăcat în alb. Ceilalţi copacii au scoarţa groasă şi sunt mai protejaţi.

Adaptare după un material realizat de ANGELICA PAICU

21

21

Iustina Rusu Ocniţa, Bistriţa-Năsăud De la cititori Emanuel Rusu Ocniţa, Bistriţa-Năsăud Lian Kaili Alexandru

Iustina Rusu

Ocniţa, Bistriţa-Năsăud

Iustina Rusu Ocniţa, Bistriţa-Năsăud De la cititori Emanuel Rusu Ocniţa, Bistriţa-Năsăud Lian Kaili Alexandru

De la cititori

Iustina Rusu Ocniţa, Bistriţa-Năsăud De la cititori Emanuel Rusu Ocniţa, Bistriţa-Năsăud Lian Kaili Alexandru
Emanuel Rusu Ocniţa, Bistriţa-Năsăud
Emanuel Rusu
Ocniţa, Bistriţa-Năsăud
Lian Kaili Alexandru Flavius Neaga Comişani, Dâmboviţa
Lian Kaili Alexandru
Flavius Neaga
Comişani, Dâmboviţa

De la cititori

De la cititori Abigaela Bîlbîie Buciumeni, Dâmboviţa Raluca-Ioana Bucur Cernavodă, Constanţa Iania Claudia
Abigaela Bîlbîie Buciumeni, Dâmboviţa
Abigaela Bîlbîie
Buciumeni, Dâmboviţa

Raluca-Ioana Bucur

Cernavodă, Constanţa

Buciumeni, Dâmboviţa Raluca-Ioana Bucur Cernavodă, Constanţa Iania Claudia Răspop Gura Râului, Sibiu 23 23
Buciumeni, Dâmboviţa Raluca-Ioana Bucur Cernavodă, Constanţa Iania Claudia Răspop Gura Râului, Sibiu 23 23

Iania Claudia Răspop Gura Râului, Sibiu

Buciumeni, Dâmboviţa Raluca-Ioana Bucur Cernavodă, Constanţa Iania Claudia Răspop Gura Râului, Sibiu 23 23

23

23

Vis de copil

Adriana Herdea

Un pitic atât de mic, De-ncăpea în degetare, A venit în vis la mine Să mă cheme la plimbare.

Şi m-a dus pe-aripi de fluturi, Pe bărcuţe din frunzuţe, Pe un nor ne-am căţărat Pân’ la soare, la palat.

Iar de-aici, cu-o ciocârlie Ce-a cântat o melodie Ca un imn, plin de ardoare, M-am întors cu o scrisoare.

Pentru-ntreaga adunare De copii, de păsărele, De-animale mititele Şi de pomi, de floricele.

Şi apoi i-am dat citire Şi-am aflat câtă iubire Dumnezeu ne-a dăruit, Lumea când a făurit.

Dete

,

– Buna jiua, Cumi…

– Bună, Deţişor. Dar ce ai păţit, parcă ţi s-au înecat corăbiile…

– Nu s-a înecat mimic, da’ sunt necăzit. Buni a zis că io si cu Dani clompotăm contla ei.

Complotaţi, poate vrei să spui

– Da, com-po-tăm, adică faţem compot? Pai

noi vleam să-i faţem o sulpiză, nu compot, că nu

aveam niţi clatiţă, nici flucte… Elam în camelă la noi, nu la bucătălie.

– Stai puţin, voi făceaţi un complot nu un

– Nu com-po-tam.

– Dar spune frumos şi nimic, nu mimic.

– Bine, uite mi nu, ni-nic…nnu…nimic.

– Vezi că poţi, dacă eşti atent?

– Pot, că sunt male si Buni a … ziş că ma

ia cu ea la male… Da’ de ţe a jis …nu, a ziş că o să călălăim cu tlenu, că cu masina îi e lău… Da’ nu se călăleşte cu calu’?

– Stop! Mai întâi, ai făcut o cacofonie.

– Ba n-am făcut niţio cacafinie. Da’ ţe e

aia cacafinie, e ţeva lău sau ulât?

– Ai spus că cu… Nu ţi se pare urât?

– E lusine să spui asa, nu?

– Într-un fel e şi ruşine, dar sună urât. Se

compot. Nu ţi-a explicat Dani ce înseamnă „complot”?

spune că faci o cacofonie, adică ceva ce sună urât, atunci când spui unul după altul sunete sau grupuri de sunete la fel, care

poate au un înţeles mai

spun: Tai cu cuţitul. Auzi: Tai cu cuţitul.

– Nu, că se zuca la compiutel si a jis să nu mai

u asa pisilog, să-l las în paţe si am pecat. Da’ pisilogii, te bat la cap? Că Buni a jis că o să mă ducă la un pisilolog, adică la un fel de doctol, că

nu volbesc bine si sunt pilitic

mă bată la cap?

aşa

Uite când

– Ai ziş cucu.

– Ai înţeles! Bravo! Şi acum, să vedem

Si doctolu’ ăla o să

cum e cu călăritul şi călătoritul. Când cineva

merge pe cal, călăreşte, iar atunci când face un drum mai lung, călătoreşte. Poate călători cu maşina, cu trenul, cu avionul sau chiar pe jos.

– Uşurel, Deţe. Hai să o luăm metodic.

Metodic, adică să răspund pe rând la toate

lucrurile astea despre care ai vorbit tu. Complotul este un plan, de obicei rău, pe care-l fac mai mulţi oameni, pe ascuns, ca să-i facă rău cuiva. Dar, în glumă, se mai spune aşa şi când se plănuieşte o surpriză, aşa cum aţi făcut voi.

Da’ de ţe se ziţe că „luăm„ tlenu? Ţe, îl luăm în mână, ca pe o zuculie. Nu ju-că-lie – Nu, Deţe, este o expresie. Dacă lângă a lua sunt puse cuvinte diferite, capătă înţelesuri diferite, formează expresii. Uite, a lua trenul, înseamnă a călători cu trenul, a lua masa înseamnă de fapt a mânca, a lua un examen înseamnă a trece examenul, a lua o

,

de fapt, a

înseamnă a trece examenul, a lua o , de fapt, a – – Aha… – Dani

– Aha…

– Dani probabil ţi-a spus să nu

mai fi pisălog, nu psiholog. Psihologul este un fel de doctor, care se ocupă de minte şi de suflet, nu de stomac, de amigdale sau de răni şi oase

rupte. Iar Buni cred că a zis că te duce la logoped, adică la un psiholog care se ocupa numai de vorbire, care să te ajute să-l pronunţi bine r, z, ş. Peltic i se spune cuiva care nu poate să pronunţe bine anumite

sunete, deci peltic, nu pilitic. Şi ce complotaţi voi, mă rog?

notă bună

primi o notă bună pentru

Ha, ha, sigur,

răspuns

nu îţi iei tu nota cu mâna ta

Nici nu m-am

de undeva

gândit

– Nu compoltam mimic.

– Nu com-plo-taţi.

ALINA BADEA

A, A, B, B, C, C,
A,
A,
B,
B,
C,
C,

Formaţi cuvinte cu grupurile de litere de mai jos:

C, C, Formaţi cuvinte cu grupurile de litere de mai jos: cro pro cru sat mor

cro

pro

cru

sat

mor

bas

cu grupurile de litere de mai jos: cro pro cru sat mor bas Câte nume româneşti,

Câte nume româneşti, care încep cu litera „N” şi care să conţină litera „C”, cunoaşteţi?

Scrieţi cuvintele întregi, corespunzătoare prescurtărilor de mai jos, uzual folosite:

B.N.R

prescurtărilor de mai jos, uzual folosite: B.N.R Alcatuiţi un enunţ cât mai lung, în care toate

Alcatuiţi un enunţ cât mai lung, în care toate cuvintele să înceapă cu litera „P

Alcătuiţi propoziţii în care cuvântul „bandă” să aibă mai multe înţelesuri.

De la cititori 28 28

De la cititori

28 28
28
28

De la cititori

De la cititori DRGOŞ GABRIEL MATEI (DADI) Buzău 29 29
De la cititori DRGOŞ GABRIEL MATEI (DADI) Buzău 29 29

DRGOŞ GABRIEL MATEI (DADI) Buzău

Dragi copii,

În „Clubul Priki” pot intra toţi membrii echipei şi puteţi trimite lucrările voastre, sugestii şi obiecţii

dar,

, mai ales, adresele voastre de corespondenţă (poştale sau de e-mail), la care doriţi să fiţi contactaţi de ceilalţi copii. Mai mult decât atât, în Clubul Priki puteţi să prezentaţi şcoala sau grădiniţa voastră, activităţile voastre de grup, împreună cu doamnele educatoare sau învăţătoare, trimiţând la redacţie fotografiile şi prezentările voastre sau invitaţia de a ne întâlni, în limita posibilului.

31