- 7 -

1.1 Coninutul complex al aprovizionrii ntreprinderilor

Practica a artat c nu exist organizaii productive prospere, n economia de astzi, care s
nu acorde o atenie deosebit aprovizionrii. Achiziiile, aprovizionrile constituie o parte important
a funciei comerciale a oricrei firme, deoarece aceste activiti sunt definitorii pentru nsi
desfurarea produciei firmei, de acest segment al activitii depinznd realizarea i
comercializarea unui produs sau a unui serviciu de calitate, la un pre rezonabil.1

Prin modalitile, de un spectru diversificat, n care este organizat, condus i coordonat
activitatea de aprovizionare, chiar cu multe din imperfeciunile cu care se confrunt n prezent, are
ca problem principal, asigurarea de noi forme i modaliti prin care (renunndu-se pe ct posibil
la experien, rutin i conservatorism) s rspund superior i mai rapid scopului urmrit.

Astfel, scopul urmrit ntr-un sistem complex de aprovizionare const n exprimarea
intereselor agentului cumprtor n condiii de efort minim (cheltuial pentru tot ce ar putea s
nsemne asigurarea prompt la cantitile, calitatea, sortimentele i condiiile impuse de cererea de
consum (producia) folosindu-se n orice moment de facilitile ce pot fi create prin utilizarea
informaiilor cu privire la piaa de furnizare.2

Cercettorii Miller i Friesen (1978) au descris comportamentul adaptiv al unei ntreprinderi
utiliznd o metafor biologic. ntocmai ca organismele care rspund la stimulii primii, firmele se
adapteaz prin strategia pe care o adopt fa de stimulii din partea mediului. Dac organismele
sunt capabile s se adapteze bine stimulilor, vor fi sntoase, iar dac firmele sunt capabile s
selecteze cea mai potrivit strategie, vor avea succes3.
Acest lucru face ca ntr-un mediu dat, anumite strategii s fie mai performante dect altele
(unele se potrivesc mai bine dect altele caracteristicilor de mediu).

Modificrile condiiilor de mediu creeaz att oportuniti ct i ameninri pentru firme. Aceste
schimbri pot altera congruena dintre strategia firmei i mediu i pot crea presiuni asupra firmei
pentru a-i selecta o orientare strategic diferit. Totui, rspunsurile organizaionale la mediu
variaz.

Analiza este punctul de plecare pentru ntreaga reflecie strategic. Confruntat cu probleme,
tendine, evenimente i situaii care se prezint n bloc, managerul trebuie s le descompun n
elemente constitutive, s le evalueze semnificaiile reale i s le reasambleze n aa fel nct s
optimizeze avantajul concurenial al firmei.





1 Rusu Costache (coord.) Managementul afacerilor mici i mijlocii, Editura Logos, Chiinu, 1993, p. 359

2 Drghici Constantin, Pricop Mihai Sisteme moderne n managementul aprovizionrii, Tribuna Economic,


- 8 -

Bucureti, 1999, p. 8

3 Paa Iulia Theodora O abordare conceptual flexibilitatea strategiilor de aprovizionare, Revista de
Comer, v7, nr 1, 2006, pp. 38-41.


9



Din acest unghi de vedere, nelegem mprirea activitii de aprovizionare n principalele
procese constitutive, procese care analizate n mod individual vor contribui ulterior la elaborarea
unei strategii eficiente de aprovizionare.

Pentru desfurarea normal a proceselor de aprovizionare sunt constituite compartimente de
specialitate sub form de divizii, departamente, servicii, birouri n funcie de volumul i profilul de
activitate, forma de organizare i mrimea firmei.

Principalele atribuii ale compartimentului de aprovizionare constau n:
- culegerea, prelucrarea i analiza informaiilor privind situaia activitii economice, n general, i ale
pieei, ndeosebi, accentul fiind pus pe disponibilitile de materiale pe pia, condiiile de procurare
ale acestora, tendinele preurilor, etc;
- colaborarea cu compartimentele de cercetare dezvoltare i de producie pentru stabilirea
specificaiilor de materiale, a normelor de consum, a planurilor i programelor de aprovizionare;
- determinarea celor mai adecvate sorturi de materii prime, materiale, surse de aprovizionare, preuri
de cumprare i planificarea n funcie de necesitile firmei a cantitilor de aprovizionat;
- procurarea propriu-zis a tuturor materialelor necesare potrivit planurilor i programelor stabilite;
- urmrirea aprovizionrii efectuate i inerea evidenei materialelor aprovizionate.

Organizarea aprovizionrii trebuie
astfel fcut nct s contribuie la asigurarea complet, complex i la timp a
ntreprinderii cu mijloacele de munc i obiectele muncii
asigurarea condiiilor optime de depozitare a resurselor materiale
alimentarea raional a locurilor de munc cu resursele materiale necesare i utilizarea
raional a resurselor materiale
astfel nct s se respecte normele de consum stabilite i stocurile de producie
determinate.


Principalele obiective ale aprovizionrii sunt:
- asigurarea complet, complex i la timp a firmei cu resursele materiale necesare;
- asigurarea condiiilor optime de depozitare a resurselor materiale;


10

- alimentarea raional a locurilor de munc cu resursele materiale necesare;
- utilizarea raional a resurselor materiale, astfel nct s se respecte normele de
consum stabilite i stocurile de producie neterminat.


Conducerea firmei poate adopta organizarea aprovizionrii dup unul din urmtoarele sisteme:
Sistemul funcional
Sistemul de organizare pe grupe de materiale
Sistemul de organizare n funcie de destinaia de consum a resurselor materiale
Sistemul mixt de organizare



Sistemul funcional presupune gruparea activitilor de aprovizionare pe urmtoarele
sectoare:
- sectorul de programare a aprovizionrii, duce evidena, se ocup de ntocmirea propriu-zis a
programului de aprovizionare, de stabilirea graficelor de alimentare a seciilor, atelierelor i locurilor
de munc cu resurse materiale.
- sectorul de materiale se organizeaz n funcie de nomenclatura de materiale i are ca obiectiv
principal activitatea operativ de aprovizionare propriu-zis a seciilor, atelierelor i locurilor de
munc, innd cont de graficele date de sectorul de programare.
- sectorul de depozitare se ocup cu recepia i pstrarea materialelor i a produselor, de
pregtirea acestora pentru a fi trimise n producie sau ctre beneficiar.

Sistemul de organizare pe grupe de materiale presupune constituirea de sectoare de
aprovizionare-depozitare pentru fiecare grup de materiale. Fiecare sector cuprinde totalitatea
activitilor pe care le solicit aprovizionarea i depozitarea grupei respective de materiale, cum ar fi:
stabilirea necesarului de resurse materiale, depozitarea, alimentarea seciilor etc.

Sistemul de organizare n funcie de destinaia de consum a resurselor materiale se aplic n
situaia n care materialele ce se consum difer de la o secie la alta. In acest scop sectoarele care se
ocup cu aprovizionarea i depozitarea materialelor se organizeaz pentru fiecare secie n parte.


11

Avantajul acestui sistem const n faptul c se realizeaz o legtur mai strns ntre activitatea de
aprovizionare propriu-zis i activitatea seciilor de producie.

Sistemul mixt presupune ca pentru unele resurse materiale, n special pentru resursele
materiale auxiliare, s se constituie sectoare speciale de aprovizionare aferente grupelor respective
de materiale, iar pentru resursele materiale principale s se organizeze sectoare care s se ocupe cu
aprovizionarea pentru fiecare secie n parte.

1.2 Atributiile compartimentelor care intra in relatie directa cu
aprovizionarea

Atributiile compartimentului financiar-contabil in plan contabil sunt:
organizeaza functionarea in bune conditii a contabilitatii valorilor patrimoniului;
asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind: mijloacele fixe si calculul
amortizarii acestora, mijloacele circulante, marfurile, cheltuielile de circulatie, calculul costurilor,
investitii, rezultate financiare;
asigura respectarea cu strictete a prevederilor legale privind integritatea patrimoniului si ia toate
masurile legale pentru reintregirea acestuia, in cazul in care a fost pagubit;
organizeaza inventarierea periodica a tuturor valorilor patrimoniale, urmareste definitivarea,
potrivit legii a rezultatelor inventarierii;
intocmeste si urmareste lunar balanta de verificare pentru conturile sintetice si cele analitice,
urmarind concordanta dintre acestea;
participa la organizarea si perfectionarea sistemului informational, colaborand cu centrul de
calcul in domeniul prelucrarii automate a datelor, etc.



Atribuiile compartimentului de marketing
elaborarea strategiilor de marketing, a programelor de marketing ce cuprind: obiective,
strategii, tactici i bugete corespunztoare; coordonarea i controlul ndeplinirii acestora.


12

efectuarea cercetrilor de marketing care vizeaz conceperea i exercitarea studiilor de pia,
efectuarea previziunilor de marketing, cercetrii pentru fundamentarea politicilor de
marketing globale i ale submixurilor de marketing. Ele se pot nfptui de ctre o grup de
specialiti ncadrai n compartiment la serviciul de studii, sau solicitnd firme specializate
n elaborarea unor astfel de studii sau mbinnd cele dou formule, apelnd i la specialitii
compartimentului i la consultantul exterior.
fundamentarea deciziilor, n acest caz ndeplinind rolul de coordonator al activitii tuturor
compartimentelor, analiznd deciziile ce urmeaz a fi supuse adoptrii de ctre conducere.
vnzarea cu toate activitile ce decurg de aici i care se poate realiza fie printr-un serviciu
comercial sau serviciu de vnzri, fie printr-o direcie comercial independent. Practica a
validat eficiena sporit a primei variante, ntruct asigur o mai bun coordonare a tuturor
activitilor.
comunicaia cu consumatorul real sau potenial sub toate formele: publicitate, marchadising,
relaii publice, care se poate realiza att cu personalul compartimentului ct i cu prestatorii
externi.
atribuii operaionale, de execuie n domeniul politicilor de produs, pre, plasare (distribuie),
promovare, deci a submixurilor de marketing, ca i n domeniul cercetrii-dezvoltrii, utilizrii
sistemelor informaionale, serviciilor de marketing etc.
Compartimentul de productie

elaboreaz programul de pregtire tehnic a produciei;
colaboreaz cu celelalte compartimente pentru elaborarea programelor de producie,
stabilirea termenelor contractuale de livrare, asigurarea aprovizionrii din timp cu materii
prime, SDV-uri n vederea desfurrii normale a procesului de producie;
colaboreaz cu compartimentul de proiectare constructiv i tehnologic la stabilirea duratei
ciclului de fabricaie, a mrimii lotului de lansare n producie, la aplicarea tehnologiei
moderne;
elaborarea balanei de corelare capacitate ncrcare pe termen scurt n scopul
eficientizrii ncrrii apacitilor de producie;
stabilete programul de producie pe sectoare i pe locuri de munc;
detaliaz programul de producie pn la sarcinile zilnice la nivel de loc de munc i
executant, urmrind s se utilizeze integrala i eficient resursele existente, stabilete ordinea
prioritar de execuie a fiecrei operaii;
ntocmete, pe baza programului de pregtire a produciei i a programului operativ,
documentaia de lansare n fabricaie (fia de nsoire, dispoziii de lucru, bonuri de materiale,
etc.
Compartimentul de desfacere

Verifica si cerceteaza comenile primite
Tine evident nominala a clientilor
Intocmeste documentele de livrare


13

Urmareste expedierea bunurilor pentru fiecare comanda in parte
Tine evident operativa a bunurilor gestionate



14
















Comprtime
ntul de
Aprovizion
are
Compartim
entul de
Productie
Compartim
entul de
Marketing
Compartim
entul de
Desfacere
Comprtime
ntul
Financiar-
Contabil


15



1.3 Etapele procesului de aprovizionare

Selectarea ofertelor/ Furnizorilor- n cadrul acestei etape prioritar este s definim tipul de relaie pe
care ntreprinderea dorete s o aib cu furnizorii. Dac se dorete o relaie pe termen foarte scurt, s-
ar putea s nu mai intereseze caracterul i personalitatea furnizorului, ci alte aspecte ale procesului
de aprovizionare. Aceste relaii pe termen scurt pot fi condiionate de cost i convenabilitate i nu de
calitatea serviciului sau chiar de nsi calitatea mrfii. Relaiile pe termen lung impun adeseori
cerine mai mari ambelor pri i necesit o atenie sporit.

Negocierea- Principiile care stau la baza unei bune negocieri sunt aceleai ca n orice bun activitate
de afaceri. Scopul final este de a ajunge la cea mai bun nelegere posibil cu furnizorul. Aceast
nelegere trebuie s asigure ntreprinderii preul i parametrii solicitai, fr a pune furnizorul ntr-o
poziie dezavantajat sau nemulumitoare. Cu alte cuvinte, este de dorit o situaie de tipul ctig-
ctig.

Incheierea contractului- Este n interesul ambelor pri s se stabileasc relaii armonioase pe
termen lung. Iniierea, mbuntirea i dezvoltarea noilor relaii cu furnizorii se fac pe baza ncrederii
i corectitudinii. O relaie trebuie acceptat de ambele pri, iar perioadele de prob sunt o
modalitate de a se asigura c sunt ndeplinite specificaiile de ctre ambele pri. Este foarte uzual
includerea unor clauze n noile contracte, care s asigure oricreia dintre pri opiunea de a anula
nelegerea cu minimum de penalizri.

Rostul unor astfel de clauze nu este de a ncuraja asemenea evenimente ci reprezint, de
obicei, un semn al ncrederii sau al bunvoinei i o expresie a dorinei ambelor pri de a ncheia un
acord care s nu eueze nainte chiar de a ncepe.


Operatii de livrare- Pentru ca aprovizionarea s fie eficient, ea trebuie s aib loc la momentul
potrivit. n sens contrar, o solicitare care nu este satisfcut la timp pentru a-i atinge scopul
genereaz costuri foarte ridicate. Totui, trebuie evitat i furnizarea prea timpurie deoarece este
foarte posibil s nu existe spaiu disponibil de depozitare.


16



Intervalul optim pentru reaprovizionare--- Se coreleaz cu problema cantitii (cantitile mari de
materiale se vor achiziiona la intervale mari de timp, n timp ce cantitile mici de materiale se vor
cumpra la intervale reduse de timp).


1.4 Receptia

Activitatea de aprovizionare cu materii prime,material si marfuri (numite valori) a intreprinderilor
comerciale se incheie cu receptia acestora,care reprezinta operatia de identificare si verificare
cantitativa si calitativa a marfurilor, a materiilor prime si materialelor ce se primesc din deposit,
magazine etc.,eventual care se livreaza din fabrica sau deposit.
Orice primire de valori in gestiune este insotita de receptie, operatie de mare importanta pentru
satisfacerea cantitativa si calitativa a nevoilor intreprinderii si de fapt ale clientilor, in cele din urma.
Receptia are drept obiectiv verficarea mai multor aspect privind calitatea,cntitatea,indeplinirea
intocmai contractului care reglementeza reltiile dintre furnizor si beneficir si intre acestia si
intreprinderea de transport.
Operatia de receptive sigura cantitativ si mai ales calitativ existent in intreprinderea comercila, de
alimentative public si de turisma tuturor valorilor necesare pentru buna desfasurare a activiatilor
complexe care se desfasoara aici.
Conducere intreprinderii numeste comisia de receptie care are de obicei in component sa un
reprezentant al conducatorului, un merceolog specialitate si gestionarul valorilor ce formeaza
obiectul receptiei.
Decizia privind receptia ocupa un loc central in cadrul politicii de aprovizionare a intreprinderii;
obiectul deciziei in domeniul receptiei de refera la locul receptiei,cantitate si calitatea produselor.
Locul receptiei. Decizia poate avea in vedere receptia la furnizor sau la sediul beneficiarului si se
concretizeaza intr-o clauza contractual.
Alegerea locului se face in functie de marimea loturilor cu care urmeaza sa se faca aprovizionarea,
ritmicitatea aprovizionarii, folosirea eficienta a mijlocului de transport si a resurselor de munca.
Pregatirea depozitelor pentru receptia materialelor si marfurilor trebuie sa fie facuta in functie de
termenele la care acestea sosesc, sa se elibereze rampele de descarcare sis a se pregateasca spatiile
de receptie, instrumentele pentru masurat si verificat, mijloacele de ridicat si transportat.
Indiferent de locul luarii in primire a loturilor de produse, compartimentul de receptie, prin comisia
numita in acest scop executa receptia propriu-zisa la sediul intreprinderii beneficiare.


17

Daca prin contract se stabileste clauza franco-furnizor si beneficirul nu-si trimite delegate pentru
receptive in timp util, produsele se pot livra pe baza autoreceptiei care consta in verificarea calitativa
si cantitativa a produselor de catre furnizor la sediul acestuia intocmindu-se un process verbal de
autoreceptie.
Autoreceptia este un procedeu economic-elimina cheltuielile de receptie si se foloseste de regula la
verificarea produselor perisabile sau cu o periodicitate foarte ridicata a livrarilor.
Controlul calitativ Indiferent unde are loc, receptia cantitativa produselor se face verificandu-se
concordnta dintre contract sau comanda si cantitatea livrata.
In documentele de livrare se mentioneaza nu numai cantitatea livrata ci si conditiile de msurare vute
in vedere si care pot influienta cantitatea receptionata (de exemplu umiditatea,sistemul de cantarire
etc.)
In general,datorita marimii reduse a loturilor de produse livrate in alimentatia publica sau in turism
dar si in comert, receptia cantitativa se face la tot lotul (receptive buct cu cucata). Se poate executa
si controlul clitativ prin sondaj, folosindu-se principiile statistice.
Cu tota operativitatea metodei de control prin sondaj, ea este folosita foarte rar si numai la loturi
mari de produse.
Avand in vedere c intreprinderea de transport rspunde de integrittea produselor transportate,la
eliberarea lor catre destinatar se face o verificare cantitativa a acestora, in special in statiile de cale
ferata. Se ferifica cu acest prlej integritatea vgonului, a sigiliilor si a numarului de colete.
Ceasta verificre nu se confunda cu receptia cantittiva dar odat executata exonereaza de raspundere
carausul. Daca sunt constatate cu acest prilejlipse cantitative imputabile intreprinderii de transport su
deteriorari de ambalaj, de sigilii etc., se intocmeste un process verbal de constatare folosit ulterior
pentru a solicita daune de la SNCFR.
La sediul beneficiarului, dup ace s-a executat, asa cum am vazut, receptia cantitativa finala, se
intocmesc actele de incarcare a gestiunii.
Controlul calitativ. Obiectul acestui aspect naal receptiei in constituie verificare si determinarea
calitatii produselor primite, prin compararea lor cu standardele nationale, normele interne, cietele de
sarcini mostrele omologate etc.
Controlul calitatii se executa atat pentru produse cat si pentru ambalaje si vizeaza nu numai aspectele
fizico-chimice ale produselor ci si elemente cantitative privind structura sortimentala, marcarea etc.,
aspect cuprinse in contract sau comnda.
Receptia calitativa se face, de obicei,organoleptic dar ori de cate ori se considera necesar se apeleaza
la analize complexe de laborator. Acest ultim aspect ridica probleme deosebite data fiind lipsa, de
regula, laboratoarelor din organigrama intreprinderilor beneficiare acestea fiind obligate sa trimita
probe pentru control la laboratoarele specializate.


18

Si in acest caz, receptia se face bucata cu bucata sau prin sondaj, insa spre deosebire de controlul
cantitativ, se foloseste mai ales receptia prin sondaj, pentru avantajele multiple pe care le prezinta
(economie de timp, siguranta in extinderea concluziilor asupra intregului lot etc.).







19

Capitolul II: Prezentarea societatii
SC VINCON VRANCEA SA
Intr-o lume in care singura certitudine este incertitudinea noi ne raportam la putere ca avandu-si
radacinile in fidelitatea calitatii, traditie si stabilitatepentru ca nu ne putem imagina existenta in
afara satisfactiei depline a clientilor nostri.


2.1 Date de identificare



Denumirea firmei: SC VINCON VRANCEA SA

Forma juridica: Persoana juridica romana cu capital integral privat, infiintata ca societate
comerciala pe actiuni (de tip deschis) la data de 01.02.1991 si functioneaza conform Legii nr.31/1990,
avand durata de functionare nelimitata

Adresa: Str. Avantului Nr. 12, 620075 Focsani, Jud. Vrancea, Romania
Tel/ Fax: +40 237 239 447; 237 221 574
E-mail: vincon@vinconromania.ro


Structura actionariatului:
S.C VINCON VRANCEA S.A. prin Actul aditional la Actul constitutiv, autentificat sub nr.2.468 in data
de 14 mai 2003, a incredintat administrarea societatii, incepand cu data de 20.06.2003, unui Consiliu
de Administratie format din 5 membrii a carui componenta este urmatoarea:




20




Actul de nfiinare: Registrul comerului nr J39/225/1991
Cod fiscal: R 1446711
Capital social actual: 129.104.325.000 lei

Obiect de activitate: Fabricarea vinului din struguri si a produselor spirtoase
- Cod CAEN 1593.


2.2 Scurt istoric:Evolutia firmei


S.C. VINCON VRANCEA S.A., cu sediul n Focsani, este cea mai mare societate comerciala de
profil din Romnia, avnd n acest sens o traditie de peste 50 de ani.
Societatea a luat fiinta n 1949 prin nationalizarea sectorului de bauturi spirtoase, reprezentnd
unitati mici de mbuteliere a bauturilor spirtoase.
n timp aceste unitati au evoluat extinzndu-si obiectul de activitate prin marirea capacitatilor de
productie si diversificarea produselor.
n anul 1951 a nceput constructia unitatilor de vinificatie a caror amplasamente s-au facut n centrele
de podgorie, n jurul lor gravitnd principalii furnizori de materii prime (respectiv producatorii
individuali si unitatile cooperatiste).
Aceste unitati de vinificatie aveau ca principal obiect de activitate preluarea si prelucrarea strugurilor,
iar valorificarea si comercializarea produselor, (vinuri si rachiuri naturale) facndu-se n toata tara n
vrac.
Ulterior s-a trecut la construirea unor unitati moderne de conditionare si mbuteliere a
produselor obtinute n centrele de vinificatie, dupa cum urmeaza:
-n 1972 s-a construit unitatea de nvechire a distilatelor de vin de preparare si distribuire a vinars-ului
;


21

-n 1974 sectorul industrial se dezvolta prin punerea n functiune a unei sectii de producere si
mbuteliere a vinului spumos, a vermutului si a vinurilor de consum;
-n 1987 este pusa n functiune unitatea de preparare si mbuteliere a bauturilor din spirt si rachiurilor
naturale;
-n perioada 1965-1975 s-au construit si pus n functiune trei distilerii: doua distilerii cu coloane
continue de distilare si una tip Charante, care realizeaza materia prima pentru obtinerea bauturilor de
tip vinars, cognac, tuica si rachiuri naturale
Compania, situata n regiunea Vrancea, nu a ncetat nici o clipa sa fie cel mai mare areal
viticol al tarii, care include trei binecunoscute podgorii: Cotesti, Odobesti si Panciu.
Ea detine n prezent, o suprafata de aproape de 28.000 ha de cultura de vita de vie, ceea ce
nseamna 11% din suprafata de vii a Romniei si 33% din suprafata viticola a Moldovei. Se considera,
pe buna dreptate, ca sub aspect economic Vrancea este pentru struguri si vin, ceea ce este Baraganul
pentru gru.

Modernizarea continu a tehnologiei i profesionalismul specialitilor au adus societii, dincolo
de certa calitate a produselor i poziia de lider de pia, poziie n obinerea creia concur cele peste
120 de produse comercializate.
Crama Beciul Domnesc- Vorbim despre un loc de tain, unde, cu discreie i elegan, se
mbin i se cuprind gustul dumnezeiesc i rafinamentul vinului bun. Butoaiele perfect aliniate i
sticlele prfuite de timp, poart maiestuos pecetea nobleei.
Crama Beciul Domnesc este monument ocrotit UNESCO, fondat in timpul domniei lui tefan
cel Mare, renovat apoi in 1834-1839, in perioada domniei lui Mihail Sturdza. Cu peste 100.000 de
sticle, Crama Beciul Domnesc este in zilele noastre cea mai mare vinotec profesional din Romnia.
Crama Paradis - Locul in care poi gsi "partea ngerilor" si "inima" distilatelor din vin
nvechit. Aici exist cea mai mare rezerv de distilate din vin din Europa de Est, distilate obinute prin
folosirea unei tehnologii identice cu cea din "Cognac"- Frana, in instalaii de cupru "Charente".
nvechirea distilatelor de vin se face in cele 4.200 butoaie de stejar de 500 l., iar drumul de la vin ctre
un vinars de calitate poate dura chiar si 30 de ani.
Distilarea este o art, ce depinde in cea mai mare msur de talentul si de profesionalismul
tehnologilor. Pentru obinerea distilatelor de vin se vinific in prealabil struguri selecionai, din soiuri
cu aciditate crescut si potenial alcoolic redus.


22

Misiunea firmei Vincon Vrancea S.A. Focani este formulat astfel :<<Noi suntem o companie
privat modern cu un nalt nivel tehnologic in dotare care satisface nevoile tuturor consumatorilor
prin fineea si deliciul vinurilor oferite avnd ca domeniu de activitate :comercializarea vinurilor de
clas si a vinurilor tradiionale>>.
n anul 2005 totalul vnzrilor Vincon Vrancea S.A. a fost de peste 336 miliarde ROL, iar in
2006 compania i dorete o cretere a vnzrilor cu peste 45% dei recunoate c puterea de
cumprare este in continu scdere, iar pe pia exist multe produse contrafcute la un pre de
dumping.

Asadar, viile Vrancei sunt grupate n trei mari podgorii: Odobesti, Panciu si Cotesti. Sunt nume
de rezonanta pentru viticultura romneasca pe care se cuvin sa le rostim cu respesct.







23

2.3 Gama de produse fabricate


Esenta vinurilor promovate de societatea Vincon Vrancea S.A. reprezinta simbioza perfecta intre
varietatile de soiuri, climatul si solurile moldave,combinand intr-o maniera fericita traditia seculara si
principiile moderne ale viticulturii
Un portofoliu de produse al unei intrepinderi se compune din mai multe game de produse. Ph.
Kotler si B. Dubois definesc gama ca fiind: Un ansamblu de produse legate intre ele datorita faptului
ca functioneaza in acceasi maniera, se adreseaza acelorasi clienti sau sunt vandute in acelasi tipuri de
puncte de vanzare ori zone de pret.
Potrivit lui G. Serraf gama de produse reprezinta: varietatea de articole care se defineste prin
formele retinute pentru a prezenta produsul, in functie de criteriile de pret, de talie, de culoare, sau de
complement (estetice, tehnice, practice)
In cadrul unei game de produse pot exista mai multe linii.Olinie are in componenta produse omogene
din punct de vedere al materiei prime sau al tehnologiei de fabricatie.
Gama de produse a SC Vincon Vrancea SA este formata din doua linii:vinuri si bauturi
spirtoase.Pentru linia vinuri se disting doua variante:vinuri rosii si vinuri albe,iar pentru linia bauturi
spirtoase se distinge o singura varianta:coniac.
Dimensiunea gamei de produse:
Lungimea gamei reprezinta efectivul de produse distincte din cadrul intregii game de
produse.In cazul gamei de produse vincon lungimea este de 51.
Largimea gamei reprezinta suma numarului de linii de produse din cadrul gamei.Gama de
produse Vincon Vrancea are o largime de 2.
Profunzimea este data de numarul de produse dictincte din cadrul fiecarei linii de
fabricatie.Pentru linia vinuri profunzimea este de 50,iar pentru linia bauturi spirtoase
profnzimea este 1.



Vinuri vechi

-PINOT GRIS 1988
-FETEASC ALB 1981
-ALIGOTE 1973
-PINOT BLANC 1959
-FETEASC NEAGR 1988
-MERLOT 1977
-CABERNET SAUVIGNON 1969
-FETEASC NEAGR 1952


24




Vinuri noi

Soiuri rosii:

MERLOT 1998

CABERNET SAUVIGNON 1998



FETEASCA NEAGRA 2004

MERLOT 2004

CABERNET SAUVIGNON 2004


PINOT NOIR 2004

CABERNET SAUVIGNON 2005


FETEASCA NEAGRA 2007

MERLOT & CABERNET SAUVIGNON

MERLOT & FETEASCA NEAGRA




25



BUSUIOAC DE BOHOTIN 2004

Carpaten Berge - Merlot & Cabernet


VIN DE PETRECERE.


MUSCATEL



Soiuri albe:

FETEASCA REGALA 1999

MUSCAT OTTONEL 1999

FETEASC ALB 1997
TMIOAS ROMNEASC 1996


Muscat Ottonel.
Sauvignon Blanc


26

RIESLING 2007
FETEASC ALB 2004
SAUVIGNON BLANC 2006
SARBA 2007
MUSCAT OTTONEL 2006.

SAUVIGNON BLANC 2007
SARBA 2007 .
ALIGOTE

FETEASCA REGALA

ZGHIHARA DE HUSI
TAMAIOASA ROMANEASCA
SAUVIGNON BLANC

GRAS 2004

TMIOAS ROMNEASC 2004
GALBENA DE ODOBESTI 2002
Riesling 2002


TMIOAS ROMNEASC 2004



MUSCATEL 2l


27

Coniac



2.4 Structura organizatorica si personalul societatii

Structura organizatoric a societii este de tip funcional, rezultnd din gruparea personalului si
a resurselor disponibile pe subdiviziuni in funcie de specificul sarcinilor realizate. In cadrul unitii
funcioneaz urmtoarele structuri organizatorice cu atribuiile specifice:
- directorul general ;
- departamentul financiar-contabil ;
- departamentul comercial;
- departamentul juridic;
- departamentul resurse umane;

Directorul general al societii este Georgel Costache
Societatea dispune de un numar de 620 de salariati care isi desfasoara activitatea atat in
sediul central cat mai ales in centrele de vinificatie si ferme.Vorbim aici atat de personal calificat,bine
pregatit in domeniu,cat si de muncitori necalificati care desfasoara activitati ce nu necesita o
pregatire speciala.In continuare am realizat o centralizare a informatiilor obtinute in urma ultimei
inventarieri a resurselor umane din data de 15.09.2013.

Structura personalului:

1. In functie de tipul contractului de munca



28

Tipul contractului de munca
Contract pe perioada determinata Contract pe perioada nedeterminata
20 600
3,9% 96,1%
Tabelul 1.Personalul societatii structurat in functie de contractul de munca
2. In functie de vechimea in munca

Vechimea in munca
1-5 ani 6-10 ani 11-15 ani 16-20 ani Peste 21 de ani
220 90 250 30 30
23,1 % 17,3 % 48 % 5,8 % 5,8 %
Tabelul 2. Personalul societaii structurat in functie de vechimea in munca

3. In functie de categoria de personal

Categorii de personal
Personal de
conducere
Personal de executie
30 300
5,7 % 57,6 %
Tabelul 3.Personalul societatii structurat pe categorii de personal

4. In functie de varsta

Varsta
< 25 ani 26-35 ani 36-50 ani Peste 51 ani
40 150 200 230
7,6 % 28,8 % 38,4 % 25,2 %


29

Tabelul 4:Personalul societatii structurat in functie de varsta

Evoluia numrului mediu de angajai

Anul Nr de salalriati
2011 764
2012 645
2013 595
Tabelul 5:Evolutia numarului de salariati
Numrul mediu de salariai a nregistrat o evoluie descendent pe parcursul perioadei
analizate astfel: n 2011, societatea avea un numr de 764 de angajai, n 2008 645, iar n 2009, 595
salariai. n 2012, fa de 2011, numrul mediu de angajai a sczut cu 15,5%, adic cu 119 persoane.
Acelai trend s-a meninut i n 2013, cnd au fost disponibilizai nc 50 de angajai, o diminuare cu
7,8% fa de anul precedent.

n perspectiv se impune continuarea procesului de organizare a muncii i de gsire a celor mai bune
ci de cretere a productivitii muncii. Sunt necesare msuri de mbuntire n continuare a
managementului practic i de cretere a eficienei utilizrii resurselor umane disponibile. Dintre
acestea, cel puin prioritare sunt urmtoarele:
o Reproiectarea activitii generale de management n sensul unei mai mari deschideri
fa de cerinele pieei;
o Managementul strategic trebuie s devin foarte activ i previzional, s urmreasc
creterea randamentului mediu, a performanelor tehnice i tehnologice cu impact
pozitiv n nivelul produciei fizice;
o Managementul economic trebuie orientat ctre creterea gradului general de
valorificare a produselor, reducerea i stabilizarea cheltuielilor, modernizarea


30

sistemului financiar-contabil i statistic, promovarea unei politici de ndatorare strict
dimensionate i urmrirea rambursrii la timp a datoriilor.








2.5 Piata societatii comerciale

Analiza pieei vinurilor implic mai multe operaiuni i anume : reperajul prealabil al pieelor
concrete, comensurarea dimensiunii lor geografice, a organizrii lor materiale, numrul i importana
operatorilor, volumul i metodele de tranzacie.
Aceast analiz trebuie situat n raport cu sistemul agro-alimentar i cu principlaii poli de
influen asupra formrii preului precum: politicile agricole, comerciale i fiscale ale statului, rolul
organismelor publice sau semi-publice de comercializare precum i strategiile firmelor locale,
naionale i multinaionale.
n teoria economic se difereniaz pieele agricole, ce vizeaz schimburile de produse
agricole netransformate, de cele agro-industriale unde schimbrile se efectueaz cu produse agricole
transformate prin intermediul industriilor agro-industriale.
Din acest punct de vedere, piaa vinului se circumscrie noiunii de pia agro-industrial
schimburile efectundu-se cu produse agricole transformate de ctre industria vinicol i celelalte
activiti post-vinificaie (nvechire, mbuteliere, ambalare, promovare, desfacere).
Dou caracteristici fac ca piaa vinului s prezinte o specificaie n raport cu pieele altor
produse agro-alimentare: creterea valorii vinului prin nvechire i posibilitaile de reglarea pieei prin
stocare.


31

Relatiile cu furnizorii
Societatea dispune de o baz de date format n timp despre principalii furnizori de materii
prime, materiale i mrfuri. De regul furnizorii sunt constani, iar relaia cu acetia se desfoar pe
baz de contracte economice n care sunt prevzute cantiti, termene de livrare, plat, preuri,
penaliti.
La punctul de lucru Ghidigeni se produc buturi spirtoase care necesit prelucrarea a doua
materii prime: melasa si cerealele. Principalul furnizor de cereale este S.C. Comcereal S.A. cu sediul in
Focani, jud. Vrancea. De asemenea, la punctul de lucru se fac achiziii de cereale i de la persoane
fizice, agricultorii din aceasta zona fiind favorizai de preul avantajos i de faptul c i pot vinde
cerealele in timp scurt si in cantitate mare.
In ceea ce privete melasa, aceasta este furnizat de dou ntreprinderi : Zahr Urziceni si
Zahr Liesti. Ali furnizori cu care ntreprinderea colaboreaz si de la care achiziioneaz materii prime
conexe sunt:
S.C.BITT - BAU S.R.L., Bacu - feronerie si accesorii tmplrie
S.C.P.M.S. INTERNATIONAL S.R.L., Bacu - produse din aluminiu si PVC
S.C. REHAU POLYMER S.R.L., Bucureti - construcii, automotive, industrie
S.C. VERTO - SERVICE S.R.L., Focani - instalaii rafinare alcool si utilaje pentru industria
alimentar
S.C.B&I S.R.L., Brlad geamuri, tmplrie aluminiu si PVC.

Relatiile cu clientii
Firma i ofer produsele pe pia i este competitiv fa de ali productori similari datorit
unor factori pozitivi pe care partenerii externi le gsesc n cadrul S.C. VINCON VRANCEA S.A. i
anume:
calificarea superioar profesional a forei de munc din cadrul firmei (atestat corespunztor
standardelor europene) poate face fa exigenelor execuiei produselor pentru piaa extern;
amplasare geografic;
dotare tehnico-material corespunztoare standardelor internaionale;
preul de fabricaie competitiv


32

S.C. Vincon Vrancea S.A. produce la punctul de lucru Ghidigeni o multitudine de produse
spirtoase : cognac, viinata, alcool pur, iar piesa de rezistenta este reprezentata de alcoolul medicinal
de foarte buna calitate. Aceste produse sunt livrate diferitelor ntreprinderi si instituii publice cu care
societatea are contract de vnzare
o S.C. GRUP M.M. IMPEX S.R.L. Iai
o SPITAL POLIMED , Podu Turcului
o SPITAL MUNICIPAL , Adjud
o S.C.VLASE IMPEX S.R.L. , Slobozia
o S.C. VINCON DISTRIBUTION S.R.L. , Bucureti.
o ALTE UNITATI CU CARE INTRA IN INTERACTIUNE
o Casa Judeean de Pensii privind contribuiile la asigurrile sociale, indemnizaiile pentru
concedii medicale pentru cretere si ngrijire copil pana la 2 ani, pentru pensionare si
eventuale ajutoare da deces.
o Agenia Judeeana a Ocuprii Forei de Munca privind repartizarea in munca a persoanelor
care urmeaz a fi ncadrate, evidenta contribuiilor pentru fondul de omaj si cu privire la
disponibilitile de personal.
o Casa Judeeana de Sntate privind contribuiile la asigurrile de sntate
Distribuitorii
S.C.Vincon Vrancea S.A. are distribuitori de vinuri si produse spirtoase in aproape toate
judeele tarii .





FURNIZORI
S.C. COMCEREAL S.A., Focsani
Zahar URZICENI, ZAHAR Liesti
S.C.BITT - BAU S.R.L., Bacau
S.C.P.M.S. INTERNATIONAL S.R.L
S.C. REHAU POLYMER S.R.L., Bucuresti
S.C. VERTO - SERVICE S.R.L., Focani S.C.B&I
S.R.L., Brlad


33

Obiectul de activitate al firmei SC Vincon Vrancea SA este reprezentat de producerea i
comercializarea vinului i a produselor spirtoase in care se include vinul de masa,vinul spumos,vin din
must.Datorita continutului in alcool,produsele se adreseaza doar persoanelor de peste 18 ani.

Cererea de vin i n consecin comportamentul consumatorului, sunt motivate de un
ansamblu de nsuiri intrinseci ale produsului, dar i de semnificaiile socio-culturale ale produsului
vin. Astfel, consumatorul este motivat de senzaiile olfactive i gustative pe care le provoac vinul, de
efectul su uor eforizant, de efectul terapeutic i energetic la care se adaug un cumul de
semnificaii sociale, culturale, religioase i economice.
nainte de toate, consumul de vin este motivat de percepiile gustative i olfactive deosebite
ce se produc n contact cu vinul sau postdigestiv. Parfumul i aromele pe care le degaj vinul, sunt
similare cu cele ale numeroaselor flori i fructe din flora spontan sau cultivat adugnd n gama
senzaiilor gustative particulariti ce difereniaz vinul de orice butur.
Efectul euforizant, respectiv cel de stare de buna dispoziie la care se adaug i cel
tranchilizant i de relaxare a constituit din totdeauna o motivaie puternic a consumului moderat i
chiar exagerat de vin.
A treia motivaie de consum a vinului rezult din funcia sa energetic i terapeutic

Concurentii

Pozitia detinuta pe piata vinurilor
Anul Vanzari totate Vanzari Vincon
Vrancea
Cota de piata Vincon
Vrancea
2008 300 mil 22 mil 7,3%
2009 340 mil 26 mil 7,6%
2010 390 mil 31 mil 7,9%
2011 420 mil 36 mil 8,5%
2012 450 mil 42 mil 9,3%
Tabelul 6 Evolutia vanzarilor si a cotei de piata
Datorita cotei de piata si a evolutiei acesteia SC.Vincon VranceaSA este lider pe piata
vinurilor din Romania urmat de Jidvei,Cotnari,Murfatlar si Veritas.


34

Cota relativa de piata in raport cu principalul concurent (Jidvei-Cp=8%) este de 1,16. in 2012.
Produsele Vincon sunt distribuite si comercializate atat in marile centre comerciale cat si in
cele de mici dimensiuni.Datorita calitatii lor incontestabile, vinurile Vincon se bucura de succes in
randul consumatorilor,majoritatea dintre acestia devenind clienti fideli.Un vin bun,natural,obtinut
dupa retetele traditionale este ceea ce se cauta pe o piata saturata de produse pline de coloranti si
alte substante nocive.

Strategii si obiective de marketing
Calitatea este un criteriu primordial n politica de marketing a vinului. Separarea vinului n
vin de mas i vin de calitate exprim comportamente diferite ale consumatorilor, indicnd
adesea tendine divergente n evoluia consumului. Din punct de vedere al politicii de marketing,
valorificarea tendinei favorabile manifestat de pia pentru una sau alta din cele dou categorii de
produse este foarte dificil, dat fiind faptul c schimbrile n structura de producie viticol presupun
perioade foarte mari de timp, astfel nct evoluiile conjuncturale nu pot fi valorificate prin creterea
ofertei dintr-un anumit sortiment de vin.

Politica de produs

Principala variabil controlabil n mixul de marketing o reprezint produsul. De-a lungul
timpului, au existat multe ncercri de a da o definiie complet conceptului de produs, fiind definit ca
un lucru, ca o compensaie oferit celor ce doresc s plteasc pentru ea sau ca un ansamblu de
satisfacii.
Studiile de marketing din domeniul vinului relev faptul c criteriile pe care consumatorii le
consider eseniale n alegerea unui vin sunt n ordine: calitatea, buchetul, imaginea, ambalarea,
autenticitatea, influena i preul.
Calitatea vinului este dat nainte de toate de calitatea strugurilor din care este obinut.
Calitatea strugurilor depinde direct de compoziia fructului n momentul recoltrii, care la rndul ei
este determinat de condiiile climatice n arealul de producie. Cercetrile ntreprinse peste tot n
lume demonstreaz c condiiile climatice reprezint factorul esenial al calitii strugurilor i deci al
calitii vinului. Trei factori sunt n mod esenial determinai de clim: coninutul n zahr, acidul i
pH-ul.


35

Ambalajul, n general poate include 3 niveluri de material. n cazul vinului, butelia care este
contzainerul n care se vinde vinul este primul ambalaj. Al doilea ambalaj este materialul ce
protejeaz primul ambalaj i care este de regul aruncat cnd produsul este desfcut pentru utilizare,
de exemplu cartoanele n care se ambaleaz sticlele de vin. Ambalajul de transport este necesar
pentru a facilita depozitarea, ncrcarea-descrcarea, transportul etc., de exemplu paleii pentru
depozitarea i transportul unor loturi de cutii cu vin.
Vinul este un produs care, de regul, poart amprenta i prestigiul productorului, iar pentru
aceasta mbutelierea n rile vechi productoare se face n mod tradiional la locul de producie
Pentru vin, eticheta este cartea de identitate a vinului. Productorul poate avea interesul s
adauge o contra etichet dnd informaii complementare mai detaliate care i se par susceptibile de a
orienta alegerea consumatorului, n special cele legate de caracteristicile vinului, gust, textur,
cepage, grade, durata optim de conservare, temperatura recomandat pentru servire, sugestii de
feluri de mncare i circumstane de consum, cod de bare. n ceea ce privete informaii tehnice se pot
indica elemente ale regiunii de producie, randament, prezentarea unei hri sitund regiunea i
zonele de producie.

Politica de pre


Preul este n egal msur un concept
economic i un instrument de marketing. n teoria i practica economic, dar i n studiile
Figura 5 Structura pretului
de marketing, preul reprezint una dintre cele trei variabile eseniale ale pieei: cerere, ofert i pre.
n studiile de marketing, preul este o variabil controlabil cu o situaie oarecum special n mixul de
marketing.
Costul, de regul, reprezint factorul de baz cruia se fundamenteaz metodele simple de
stabilire a preului. Cele mai utilizate metode bazate pe cost sunt:
Metoda marjei adugate preului de vnzare sau costului


36

Metoda cost-plus
Metoda costului mediu
Metoda preului int de revenire.
Influena preului asupra consumului de alcool este complex. Modificarea preului are
influene evidente asupra consumului. Elasticitatea cererii n raport de pre variaz n funcie de timp,
loc i tip de butur.

Politica de distribuie

Distribuia se refer la circuitul i la cel economic al mrfurilor, la sistemul de relaii care
intervine ntre agenii de pia, la activiti ale unei mase largi eterogene de uniti, aparinnd mai
multor profile economice.
Distribuia produselor VINCON este asigurat de o societate auxiliar, desprins de firma
mam, cu sediul n Bucureti, sector 3, str. Drumul ntre Vii, nr. 26, intitulat S.C. VINCON
DISTRIBUTION SRL. Toate produsele comercializate de Vincon trec prin aceast firm, cu acoperire
naional, care are ncheiate contracte cu unu, doi pn la 3 subdistribuitori locali. Firma deine
depozite n Bucureti, Focani, Cluj, Iai, Timioara i alte orae mari ale rii. Transportul asigurat de
VINCON DISTRIBUTION este realizat n urma solicitrii beneficiarului i numai n cazul n care exist
capacitate de transport n zona respectiv. De regul, se asigur transportul dac nivelul comenzii
este suficient de mare s asigure ncrcarea mijloacelor de transport la capacitatea optim.

Politica promoional

Promovarea este poate cel mai atractiv element al mixului de marketing. Reclamele ne
nconjoar n fiecare zi, iar multe dintre ele sunt inteligent construite, atrgtoare i colorate.
Vnzarea direct, reclama, publicitatea i vnzarea promoional reprezint cele patru sub-seturi ale
promovrii


37

Promovarea buturilor alcoolice, n categoria crora se nscrie i vinul, trebuie fcut cu un
sens al responsabilitii fa de consumator i societate. Aciunea organizaiilor de lupt mpotriva
alcoolului care au sensibilizat foarte mult opinia public, i-a determinat pe reprezentanii industrie de
alcool din Europa s adopte reguli proprii prin care s se asigure c reclamele pentru buturile
alcoolice sunt strict controlate.
SC VINCON VRANCEA S.A. desfoar o intens activitate de promovare prin intermediul
Departamentului de Marketing, nfiinat n anul 2000 n Capital n cadrul cruia activeaz circa 20 de
tineri, majoritatea proaspt absolveni.
La capitolul premii i distincii, produsele VINCON dein un palmares de invidiat.
n prezent, se lucreaz intens la imaginea firmei, cu ajutorul unor firme de specialitate, iar din
iarna acestui an se pare c vom avea o nou sigl, o nou gam de produse, o nou strategie de
pia


38

3.1 Organizarea interna a Compartimentului de Aprovizionare la
SC VINCON VRANCEA S.A.

SC VINCON VRANCEA S.A. este cel mai mare producator de vinuri din Romania cu o
experienta in domeniu de peste 50 de ani.Acest lucru se datoreaza unui management bine structurat
si colaborarii intense dintre compartimentele firmei.
Societatea isi desfasoara activitatea pe piata vinurilor din Romania.
Piaa vinului se circumscrie noiunii de pia agro-industrial schimburile efectundu-se cu
produse agricole transformate de ctre industria vinicol i celelalte activiti post-vinificaie
(nvechire, mbuteliere, ambalare, promovare, desfacere).
Dou caracteristici fac ca piaa vinului s prezinte o specificaie n raport cu pieele altor
produse agro-alimentare: creterea valorii vinului prin nvechire i posibilitaile de reglarea pieei prin
stocare.Pentru a corespunde cerintelor pietei,produsele trebuie sa indeplineasca caracteristicile de
calitate generale ale produselor si anume :
1.Caracteristici funcionale(Tehnice si economice)
2. Caracteristici psiho-senzoriale i sociale
3. Caracteristici de disponibilitate(Fiabilitatea, Economicitatea n meninerea funcionrii i a
caracteristicilor de calitate)

In cadrul societatii fiecare compartiment are rolul sau bine definit,insa rolul strategic il detine
compartimentul comercial si serviciile aflate in subordine.

In cadrul compartimentului comercial al societatii se regaseste serviciul de aprovizionare,un serviciu
foarte bine organizat cu un rol foarte important in activitatea firmei.

Organizarea structural a sectorului aprovizionare prezinta o mare mobilitate pentru adaptarea din
mers la noile condiii care apar att n sistemul intern al ntreprinderii, ct i n mediul socio-economic
n care aceasta acioneaz.

In cadrul societatii Vincon Vrancea serviciul de aprovizionare este organizat intr-un sistem de
grupe de activitati distincte pentru o mai buna colaborare intre salariati si in vederea atingerii
obiectivelor propuse.


39


Sistemul pe grupe de activiti distincte const n departajarea procesului de
aprovizionare pe principalele activiti componente n funcie de natura, gradul de
complexitate sau de omogenitate a acestora. Sistemul, cunoscut i sub denumirea de
"funcional", asigur o delimitare selectiv a activitilor de prognozare-planificareprogramare a
aprovizionrii, de cele privind prospectarea, negocierea, contractarea, realizarea aprovizionrii, de
urmrire, control, analiz i evaluare a acestuia, de depozitare pstrare a resurselor materiale
asigurate, de urmrire a modului de folosire a acestora pe destinaii de consum. Aadar, sistemul
presupune identificarea, delimitarea i gruparea activitilor dup criteriile amintite i constituirea de
subcolective (grupe) distincte care s le realizeze calificat i operativ.


Figura 23 Organigrama compartimentului de aprovizionare

Seful compartimentului de aprovizionare, Tudorache Viorel cu o vasta pregatire si experienta
in domeniul comercial este persoana care coordoneaza intreaga activitate desfasurata in cadrul
acestui compartiment,avad urmatoarele responsabilitati:
- Intocmeste si centralizeaza necesarul de aprovizionat n funcie de solicitrile seciilor;
- Defalc planul de aprovizionare aprobat, ncheind contracte cu grafice de livrare corespunztoare
asigurrii continuitatii procesului de producie;
- Pstreaz permanent legtura si negociaza contractele cu furnizorii de materii prime, materiale,
echipamente i utilaje;
- Urmrete i ia msuri pentru reducerea cheltuielilor de aprovizionare;
- Verifica daca produsele ce trebuie receptionate sunt in conformitate cu cerintele specifice in


40

comenzile de aprovizionare, clauzele contractuale si documentele de referinta ale produsului;
- Efectueaza operatiunile specifice pentru materiile prime din import.


Grupele de plan, contractare, eviden realizeaza activiti ca:
prognozarea necesitilor materiale, fundamentarea planurilor i programelor de
aprovizionare, elaborarea bilanurilor materiale i a cantitilor economice de
comandat, selecia i testarea credibilitii furnizorilor, participarea la negocierea
condiiilor de livrare i ncheierea contractelor comerciale, determinarea stocurilor
economice, a cantitilor optime de comandat, ntocmirea de situaii privind stadiul i
gradul de acoperire cu materiale a necesarului, realizarea contractelor de
aprovizionare, ncadrarea n consumurile specifice din documentaie i n nivelul
prestabilit al stocurilor.

Grupele operative de aprovizionare,sunt n numr mai mare datorita
varietatii resurselor materiale necesare ntreprinderii .
Aceste grupe sunt coordonate de merceologi care asigur realizarea activitilor concrete care au n
vedere: contactarea surselor de furnizare, urmrirea derulrii efective a procesului de formare a
loturilor de livrare la furnizori, participarea la recepie-expediie,aducerea resurselor materiale,
ntocmirea documentaiei de atestare a aciuni
Altfel spus, complexul de activiti specifice grupelor operative asigur derularea operativ a
aprovizionrii materiale, a contractelor economice, efectuarea unor operaiuni de cumprare
neprogramat a unor materiale i produse, de regul, necesare n cantiti mici, urmrirea procesului
de aducere a resurselor la destinatarul pe care-l reprezint. Ca urmare a legturii directe permanente
cu furnizorii, lucrtorii din grupele operative de aprovizionare au posibilitatea culegerii de date i
informaii despre modul de conlucrare cu acetia, comportamentul factorilor umani care i reprezint,
reacia la cerinele, sugestiile, reclamaiile, refuzurile clienilor referitoare la produsele livrate (i care
au n vedere: calitatea, cantitatea, condiiile de ambalare, de transport.

Coordonatorul de depozite isi desfasoara activitatea in magazia centrala a unitatii din orasul
Focsani .Aici sunt depozitate toate materialele necesare desfasurarii activitatii firmei pentru a fi
repartizate fiecarui depozit.


41


Grupa depozitelor asigur primirea-recepia materialelor sosite de la
furnizor, depozitarea i pstrarea integritii proprietilor fizico-chimice a resurselor, n funcie de
natura i condiiile specifice de conservare, evidena i securitatea lor,
pregtirea i eliberarea n consum sau pe destinaiile de utilizare-valorificare a acestora

Societatea dispune de un numar de 6 depozite amplasate in zonele viticole ale judetului Vrancea .

- depozitul nr.1- materii prime (struguri,melasa,cereale ,dioxidul de sulf bentonita contribuie
drojdia selectionata);
- depozitul nr.2 - materiale pentru ambalat(sticle,dopuri.capisoane,cartoane);
- depozitul nr.3 - materiale electrice
- depozitul nr.4 - metalurgice (evi, tabla, srm, robinei,);
- depozitul nr.5 materiale pentru igienizare(Detergenti;Fosfat trisodic;Sodiu
Calcinat;Maturi;Mopuri
- depozitul nr.6 - combustibili, uleiuri, lubrifiani
Modalitile de depozitare la SC Vincon Vrancea SA sunt multiple, cu particulariti de la un produs la
altul; dintre acestea:
- depozitarea n cisterne
- depozitarea pe rafturi
- depozitarea pe palei
- depozitarea n
- depozitarea n rastele metalice








42







3.2 Materii prime,materiale,utilaje si instalatii necesare desfasurarii
activitatii intreprinderii



Materii prime:
Pentru producerea vinului
1.Strugurii sunt un aliment extreme de valoros, avand o actiune farmacologica complexa,
fiind foarte digest, energic muscular si nervos, remineralizant, antitoxic, stimulent si decongestionant
hepatic, racoritor, diuretic, laxativ, antiputrid.
Strugurii reprezinta materia prima pentru prelucrarea in industria vinicola, fiind folositi la obtinerea
unor produse ca: must, vin, distilate, etc.
Aprovizionarea ntreprinderii cu materie prim se efectueaza din dou surse: plantaiile proprii de
vi-de-vie i prin procurarea materiei prime de la gospodriile agricole din zona.
Strugurii sunt adusi la centrele de prelucrare unde receptia se face pe baza de bon de achizitie prin
cantarire,gradare, sortare.Pentru prelucrare,acestia sunt pusi in buncare pentru
zdrobire,dezciorchinizare si inlaturarea pielitei si a semintelor.Dupa incheierea acestui proces materia
prima sufera transformarea in must si depozitat in recipienti adecvati,in cadrul magaziilor
depozitelor.
2.In vederea pastrarii calitatii si integritatii vinului sunt adaugate o serie de substante
precum:
-Dioxidul de sulf este folosit pentru limpezire iar principalul furnizor este SC. Werytas SRL
-Bentonita contribuie la eliminarea microorganismelor din vin iar furnizorul este SC Bentonita SA
-Drojdia selectionata se administreaza vinurilor rosii pentru procesul de fermentatie si este furnizata
de S.c. Werytas S.r.l.



43

Pentru producerea bauturilor spirtoase

1.Cerealele reprezinta materia prima in obtinerea alcoolului prin porcesul de
fermentare si distilare ,iar principalul furnizor este S.C. Comcereal S.A.

2.Melasa este o alta materie prima pentru obtinerea alcoolului fiind ultimul
reziduu care rmne de la fabricarea zahrului, n urma cristalizrii repetate
a zaharozei i din care nu se mai poate obine economic zahr prin
cristalizare.Furnizorii de melasa sunt Zahr Urziceni si Zahr Liesti.


Materiale:
Pentru ambalare
1.Sticlele de unica folosinta pentru ambalare(plastic si sticla in diferite forme,dimensiuni
si culori in functie de continut) au rolul de a pastra caracteristicile de calitate ale bauturilor
alcoolice.Principalul furnizor este SC EUROGLASS SRL
2.Dopurile au rolul de a sigila etans continutul sticlei.Acestea sunt de mai multe feluri(din
particule aglomerate,pluta si plastic) si au functii complexe.Principalul furnizor
este SC DYONISOS SRL
3.Capisoanele au rolul de a acoperi si infrumuseta gura sticlei.Acestea au
forme,inscriptii si culori diferite in functie de sortiment.Furnizorul principal este SC
DYONISOS SRL
4.Etichetele si contraetichetele au rolul de informare cu privire la continut si firma producatoare SC
Vincon Vrancea SA. precum si rol de infrumusetare.Etichetele personalizate
sunt realizate de catre SC GRAVPHO LDP SRL.
5.Cartoanele pentru ambalare au rolul de a proteja sticlele si de a usura
transportul acestora.Acestea sunt de trei tipuri:Caseta de o sticla,de doua
sticle si de sase sticle.Furnizorul este SC Solaris Company SRL.
Pentru igienizare si dezinfectare:
Detergenti;Fosfat trisodic;Sodiu Calcinat;Maturi;Mopuri
Combustibil pentru transport
-In vederea transportului strugurilor catre centrele de vinificatie,a
vinului sau altor materiale SC Vincon Vrancea SA a incheiat un
parteneriat cu SC Petrom SA


44

Energia electrica
Energia electric se folosete pentru iluminare precum i pentru
asigurarea funcionalitii instalatiilor si utilajelor.Consumul energiei
electrice se determin pe baza consumului pentru fiecare tip de surs
Furnizorul de energie electrica este SC Electrica SA
Apa
Apa este folosita in procesul de productie si pentru igienizare.
Furnizorul de apa este Compania de Utilitati Publice Panciu(CUP)


Instalatii si utilaje
Pentru o buna desfasurare a proceselor de vinificatie si distilare precum si pentru realizarea acestora
in conformitate cu noile reglementari ale UE societatea dispune de cele mai performante instalatii si
utilaje iar procesul de modernizare este continuu.Principalele
utilaje si instalatii folosite sunt :buncare
prese,dezciorchinizatoare,pompe,filtre,cisterne,diversi
recipienti,acestea fiind achizitionate de la furnizori straini.






3.3 Etape ale procesului de aprovizionare


Din practica curent i din studiile tiinifice deosebim n cadrul procesului de cumprare opt faze:
- Anticiparea, recunoaterea nevoii - cererea de aprovizionare,
- Determinarea necesarului de aprovizionat
- Cutarea furnizorilor;analiza si selectarea ofertei acestora


45

- Contractarea
- Transportul
- Receptia
- Depozitarea
- Distribuirea pe destinatii de consum







Anticiparea, recunoaterea nevoii - cererea de aprovizionare

La nivelul cererii de aprovizionare trebuie s se in cont de nivelul stocurilor, ncasrilor i de
orientrile consumatorilor.O anumita nevoie manifestata la nivelul societatii trebuie constientizata si
solutionata astfel incat procesul de productie sa se desfasoare intr-un mod continuu.Are loc o analiza
a stocurilor,de fapt a nivelului resurselor de care dispune intreprinderea concomitent cu evaluare
resurselor financiare disponibile.Evident nu se neglijeaza nici cerintele consumatorului care genereaza
de fapt nevoile intreprinderii .

Determinarea necesarului de aprovizionat

Un rol important n activitatea de aprovizionare a SC Vincon Vrancea SA l constituie aprovizionarea
cu materii prime, determinarea necesarului de aprovizionat ntre dou livrri succesive.
Aprovizionarea cu materii prime se realizeaz n cantiti industriale, n funcie de capacitile de
producie ale instalaiilor din dotare i de programul de fabricaie.


46

Principalele materii prime utilizate la fabricarea vinului sunt strugurii, dioxidul de sulf
bentonita drojdia selectionata iar pentru obtinerea produselor spirtoase sunt utilizate cereale si
melasa
Determinarea necesarului de materii prime pentru producerea vinului
1.Determinarea necesarului de struguri
- se realizeaz pornind de la capacitatea de producie de
vin de 600 t/zi (de
219 000 t/an);
- consumul specific de 1300 kg struguri/t ;
- se constituie un stoc de sigurana reprezentnd consumul specific pentru aproximativ 15 zile
- stoc existent n depozit: 1000 t struguri.
Se determin:
- necesarul curent (de producie) pentru 30 zile = 600 t/zi x1300 kg/t x30 zile =
23 400 000 kg struguri=23 400 t/ luna;
- stocul de siguran (pentru 15 zile)= 600 t/zi x1300 kg/t x15 zile =11 700 000 kg struguri =11
700 t;
Rezult c necesarul de aprovizionat este de 23 400 t + 11 700 t 1000 t=
34 100 t struguri
2.Determinarea necesarului de Dioxidul de sulf
- se realizeaz pornind de la capacitatea de producie de vin de 600 t/zi (de
219 000 t/an);
- consumul specific de 1 kg dioxid de sulf/t ;
- se constituie un stoc de sigurana reprezentnd consumul specific pentru aproximativ 15 zile
- stoc existent n depozit: 2 t dioxid de sulf.
Se determin:


47

- necesarul curent (de producie) pentru 30 zile = 600 t/zi x 1 kg/t x30 zile =18 000 kg dioxid de
sulf=18 t/ luna;
- stocul de siguran (pentru 15 zile)= 600 t/zi x 1 kg/t x15 zile =9000 kg dioxid de sulf =9 t;
Rezult c necesarul de aprovizionat este de 18 t + 9 t 2 t=25 t dioxid de sulf
3.Determinarea necesarului de bentonita
- se realizeaz pornind de la capacitatea de producie de vin de 600 t/zi (de 219 000 t/an);
- consumul specific de 1 kg bentonita/t ;
- se constituie un stoc de sigurana reprezentnd consumul specific pentru aproximativ 15 zile
- stoc existent n depozit: 5 t bentonita.
Se determin:
- necesarul curent (de producie) pentru 30 zile = 600 t/zi x 1 kg/t x30 zile =18 000 kg
bentonita=18 t/ luna;
- stocul de siguran (pentru 15 zile)= 600 t/zi x 1 kg/t x15 zile =9000 kg bentonita=9 t;
Rezult c necesarul de aprovizionat este de 18 t + 9 t 5 t=22 t bentonita
4.Determinarea necesarului de drojdie selectionata
- se realizeaz pornind de la capacitatea de producie de vin de 600 t/zi (de 219 000 t/an);
- consumul specific de 3 kg drojdie selectionata /t ;
- se constituie un stoc de sigurana reprezentnd consumul specific pentru aproximativ 15 zile
- stoc existent n depozit: 15 t drojdie selectionata.
Se determin:
- necesarul curent (de producie) pentru 30 zile = 600 t/zi x 3 kg/t x30 zile =54 000 kg drojdie
selectionata=54 t/ luna;
- stocul de siguran (pentru 15 zile)= 600 t/zi x 3 kg/t x15 zile =27 000 kg drojdie
selectionata=27 t;


48

Rezult c necesarul de aprovizionat este de 54 t +27 t 15 t=66 t drojdie selectionata

Determinarea necesarului de materii prime pentru producerea bauturilor spirtoase
1.Determinarea necesarului de cereale
- se realizeaz pornind de la capacitatea de producie de bauturi spirtoase de 400 t/zi (de
146 000 t/an);
- consumul specific de 1500 kg cereale /t ;
- se constituie un stoc de sigurana reprezentnd consumul specific pentru aproximativ 15 zile
- stoc existent n depozit: 6000 t cereale.
Se determin:
- necesarul curent (de producie) pentru 30 zile = 400 t/zi x 1500 kg/t x30 zile =18 000 000 kg
cereale=18 000 t/ luna;
- stocul de siguran (pentru 15 zile)=400 t/zi x 1500 kg/t x15 zile =9 000 000 kg cereale =9 000
t;
Rezult c necesarul de aprovizionat este de 18 000 t +9 000 t 6000 t=21 000 t cereale

2.Determinarea necesarului de melasa
- se realizeaz pornind de la capacitatea de producie de bauturi spirtoase de 400 t/zi (de 146 000
t/an);
- consumul specific de 1000 kg melasa /t ;
- se constituie un stoc de sigurana reprezentnd consumul specific pentru aproximativ 15 zile
- stoc existent n depozit: 9 000 t cereale.
Se determin:


49

- necesarul curent (de producie) pentru 30 zile = 400 t/zi x 1000 kg/t x30 zile =12 000 000 kg
melasa=12 000 t/ luna;
- stocul de siguran (pentru 15 zile)=400 t/zi x 1000 kg/t x15 zile =6 000 000 kg melasa =6 000
Rezult c necesarul de aprovizionat este de 12 000 t +6 000 t 9 000 t=9 000 t melasa

Cutarea furnizorilor;analiza si selectarea ofertei acestora

Furnizorul este persoana fizica sau juridica ce livreaza unui client o marfa, un produs sau
presteaza un anumit serviciu.
Rolul furnizorilor in activitatea intreprinderii este foarte important,deoarece acestia asigura
necesarul pentru a produce si oferi bunuri pe piata.

Selecia furnizorilor este pregtit de ctre serviciul aprovizionare, dar decizia final aparine
directorului societatii, asistat de ctre contabilul- ef i eful departamentului cruia i este destinat
produsul. eful serviciului aprovizionare negociaz condiiile , asigur urmrirea comenzilor pn la
livrare i este singurul ndreptit s adreseze reclamaii furnizorilor.
Alternativa const n a alege ntre un furnizor unic i mai muli furnizori. Fiecare opiune prezint
avantaje i dezavantaje. In cazul furnizorulu unic, avantajele constau n posibilitatea obinerii de
preuri prefereniale, restrngerea operaiilor administrative , mai puine erori n relaii privilegiate cu
furnizorul, instaurarea unui climat de ncredere; inconvenientele sunt reprezentate de riscul apariiei
unor probleme n activitatea furnizorului unic i al abuzurilor determinate de poziia de
monopol pe pia, ca i de lipsa de flexibilitate.
Pluralitatea furnizorilor elimin starea de dependen i creeaz o situaie de concuren.
Avantajele sunt reprezentate de :
> Posibilitatea obinerii de preuri mai sczute tocmai de pe urma crerii
unei situaii de concurent ntre furnizori:
> Diminuarea riscului de ruptur de stoc.
Inainte de a realiza selectia furnizorilor,intreprinderea trebuie sa isi fixeze obiectivele pe care le
tinteste astfel incat alegerile facute sa fie cat mai bune.
Modalitatea de selectie a furnizorilor joaca un rol important in lupta concurentiala.SC Vincon
Vrancea SA isi selecteaza furnizorii in functie de reputatia acestora(o imagine favorabila este
rezultatul unei activitati prospere),in functie de vechimea pe care o detin in domeniu si experienta pe
care au dobandit-o precum si de cota de piata a acestora(o cota de piata mare provine dintr-o cifra
de afaceri mare in raport cu totalul vanzarilor de pe piata).Sub aspect economic intreprinderea isi
selecteaza furnizorii tinand cont de preturile practicate de acestia.
Selectia ofertei furnizorilor se face in functie de nivelul preturilor practicate,in functie de
caracteristicile produselor oferite si materialele folosite pentru obtinerea acestora.


50

Societatea dispune de o baz de date format n timp despre principalii furnizori de materii prime,
materiale i mrfuri. De regul furnizorii sunt constani, iar relaia cu acetia se desfoar pe baz
de contracte economice n care sunt prevzute cantiti, termene de livrare, plat, preuri, penaliti.

Principala materie prima folosita in obtinerea vinului este reprezentata de struguri.Deoarece
aprovizionarea cu aceste materii se face din plantatiile proprii si de la gospodariile agricole din zona
nu se poate evidentia capacitatea intreprinderii de selectie a furnizorilor pentru acest tip de
produs.Bineinteles exista o selectie pentru unitatile agricole care se axeaza pe controlul calitativ al
strugurilor astfel incat acestia sa se incadreze in parametrii de calitate,insa selectia nu se face la fel ca
pentru ceilalti furnizori,urmarind notorietatea furnizorului sau cota sa de piata pentru ca practic nu
exista asa ceva la nivelui gospodariilor agricole.

Selectia pe baza criteriilor de selectie a furnizorilor este evidentiata pentru alti furnizori cu care
intreprinderea interactioneaza precum:
SC Comcereal SA este lider la nivel national in sectorul comert cu ridicata cereale
,plante tehnice,furaje is in sectorul serviciilor de depozitare a cerealelor.Datorita
reputatiei pe care a dobandit-o de-a lungul activitaii in acest sector dar si datorita
produselor de calitate pe care le ofera,aceasta societate a devenit un furnizor stabil al
SC Vincon Vrancea SA ales pentru a furniza cereale utilizate in obtinerea produselor
spirtoase.
Zahr Urziceni este fabrica de zahar care ii furnizeaza intreprinderii melasa utilizata
in obtinerea alcoolului.La inceput,acest furnizor a fost unul ocazional societatea
aflandu-se la acel moment in relatii contractuale cu o alta societate.Dupa stingerea
contractului cu acea firma,fabrica de la Urziceni a devenit furnizorul principal pentru
melasa reusind sa castige increderea SC Vincon Vrancea SA prin seriozitate.
SC Euroglass SRL este un partener de incredere al societatii,fiind unul dintre cei mai
bine cotati producatori de sticle pentru ambalat.Deoarece ambalajul,prin functiile pe
care le indeplineste,are un rol foarte important in pastrarea calitatii bauturilor
alcoolice,SC Vincon Vrancea SA a ales oferta acestui furnizor datorita caracteristicilor
de calitate a produselor furnizate.
SC Dyonisos SRL este societatea care furnizeaza dopurile si capisoanele care sunt la
fel de importante ca si sticla deoarece intregesc ambalajul.Bineinteles,in alegerea
acestui furnizor SC Vincon Vrancea SA a folosit aceleasi criterii ca si pentru ambalaj
deoarece calitatea primeaza si cand vine vorba de aceste materiale.
SC Gavpho LDP SRL este societatea care creeaza etichetele si contraetichele
peronalizate ale firmei.Pentru alegerea furnizorului pentru aceste materiale, au fost
analizate ofertele mai multor societati axandu-se pe studierea preturilor practicate.In
urma analizei facute a hotarat ca aceasta societate ofera produsele care corespund
cerintelor firmei datorita preturilor mai mici pe care le practica,SC Vincon Vrancea SA
considerand ca etichetele si contraetichetele nu trebuie sa fie neaparat de o calitate
superioara.
SC Electrica SA este furnizorul de energie electrica care este absolut necesara pentru
derularea procesului de productie si in general a activitatii firmei.Aceasta societate
este lider pe piata nationala a serviciilor de distributie si furnizare a energiei electrice.


51

CUP Panciu este compania de utilitati publice care furnizeaza societatii apa necesara
desfasurarii productiei.Aceasta companie ofera Servicii de administrare si
gospodarire locala.
Acesti furnizori sunt in pricipiu cei cu care societatea se afla in parteneriate stabile si de lunga
durata. Datorita importantei materialelor pe care le furnizeaza intreprinderea a pus bazele unor
colaborarii stabile bazate pe incredere si seriozitate.
Restul furnizorilor sunt ocazionali si materialele furnizate fie au un rol mai putin important in
procesul de obtinere a produsului finit, fie nu necesita o achizitioanare permanenta ca in cazul
instalatiilor si utilajelor

Contractarea

Contractarea reprezint o treapt important n atingerea obiectivelor economice stabilite
prin strategia firmei care se va materializa printr-un acord liber consimit ntre dou sau mai multe
persoane juridice sau fizice n scopul naterii, modificrii sau stingerii unor raporturi juridice rezultat
al unor negocieri; este un document comercial de baza n tranzaciile comerciale i izvor de obligaii
civile.




Rezultatul negocierilor se consemneaz n ncheierea unui contract economic ce trebuie s cuprind:
- date de identificare a fiecrei pri,
- nregistrarea fiscala,
- cont bancar,
- obiectul contractului,


52

- clauze contractuale ce cuprind preul, termene de livrare, transport, modaliti de plat, penaliti
reciproce pentru nerespectarea termenelor de plat (pentru beneficiar) i ntrzieri n livrri (pentru
furnizor),
- dispoziii finale, data ncheierii contractului, limba n care se redacteaz contractul, valabilitatea
contractului, fora major, persoanele legale ce angajeaz firma etc .

Transportul

Transportul este operaiunea ce asigur deplasarea produselor de la
productor la consumator sau utilizator; deinnd aproximativ dou
treimi din costul tuturor activitilor logistice, deciziile privitoare la
alegerea modalitilor de transport i rutele de transport devin deosebit
de importante. Ele depind de:
- disponibilitatea mijloacelor de transport;
- accesibilitatea la locul dorit;
- costul i durata transportului;
- sigurana n respectarea termenelor;
- meninerea calitii i integritii produsului.
Modalitatea de transport aleasa de SC Vincon Vrancea SA este transportul rutier,datorita
caracteristicilor sale:
- mobilitate ridicat, posibilitatea utilizrii diferitelor tipuri de drumuri, viteze variabile de
deplasare;
- investiii reduse necesare organizrii parcului de mijloace de transport, investiii mai mari
pentru ntreinere i reparaii;
- realizarea de legturi eficiente ntre celelalte sisteme de transport, eficiena mare pe durate
scurte.

Receptia

Receptia marfurilor se face atat cantitativ cat si calitativ de catre responsabilii cu aceasta
activitate. Cnd marfa nu este nsoit de toate documentele necesare, marfa se descarc, se


53

recepioneaz n custodie; dac este conform cantitativ i calitativ i este necesar n procesul de
fabricaie, aceasta se elibereaz din depozit .

Depozitarea

Depozitarea asigur att staionarea produselor ntr-un
anumit loc, pentru o perioad de timp ct i realizarea unor servicii
importante pentru distribuia fizic. La amenajarea interioar a unui
depozit sunt foarte importante urmtoarele aspecte:
- sistemul constructiv al depozitelor: suprafa i nlime,
dotarea cu rampe de ncrcare-descrcare;
- condiiile de depozitare - determinate de specificul produselor, cerine speciale de
temperatur i umiditate, necesitatea accesului pentru controlul periodic;
- modul de ambalare: natura, forma geometric i rezistena mecanic la stivuire a
ambalajelor de transport;
- modul de depozitare: pe rafturi, prin stivuirea directa pe palei, n rastele metalice, etc.
Depozitarea marfurilor achizitionate de SC Vincon Vrancea SA se face in cele sase depozite
de care societatea dispune,in functie de particularitatile si tipologia marfurilor

Distribuirea pe destinatii de consum

Compartimentul de aprovizionare are printre alte atributii si aceea de alimentare raional a
locurilor de munc cu resursele materiale necesare.In acest scop sunt distribuite materiile prime si
materialele pe sectoare,in functie de necesitatile manifestate.
Mai departe acestea sunt folosite in procesul de productie .





3.4 Procedura de aprovizionare i circuitul documentelor la


54

SC Vincon Vrancea SA
Reglementri privind procesul de aprovizionare n cadrul SC Vrancea SA


Denumire: instruciuni specifice
Scopul acestor instruciuni:
- stabilete i descrie modul de derulare a procesului de aprovizionare n cadrul SC Vincon
Vracea SA
Domeniul instruciunii:
- se aplic n cadrul tuturor sectoarelor de activitate ale firmei SC Vincon Vrancea SA
Descrierea instruciunii:
1. Aprovizionarea cu bunuri necesare desfurrii activitii n cadrul firmei se efectueaz n
baza unei cereri de aprovizionare.
Cererea de aprovizionare se emite divizia, departamentul, secia care are nevoie de
produsele, materialele, materiile prime ce se doresc a fi aprovizionate.
2. Cererea de aprovizionare se emite n 2 exemplare, solicitantul urmnd sa primeasc o copie
a acesteia.
Not: Cererile de aprovizionare pentru investiii se emit numai de ctre serviciul Investiii i
trebuie sa conin codul de buget alocat proiectului de investiii.
3. Cererea de aprovizionare trebuie s cuprind toate detaliile produsului solicitat, iar pentru
piesele neastandardizate un proiect de execuie sau o schi a acestora.
Cererea de aprovizionare se semneaz de cel care solicit i se aproba de ctre Directorul de
Divizie/Departament.
Not: n cazul cererilor de aprovizionare emise pe baza programului de fabricaie, aceasta
este semnata de ctre Coordonator secie i aprobate de ctre Directorul de divizie.
4. Cererile de aprovizionare pot fi: n regim normal, urgente i pe baza de buget de investiii.
5. Coordonatorul Serviciului Aprovizionare primete cererile de aprovizionare i verific
urmtoarele:
- Completarea tuturor cerinelor formularului,
- Legalitatea semnturilor,
Not: Coordonatorul Serviciului Aprovizionare restituie un exemplar solicitantului (cu data
primirii la Serviciul Aprovizionare) i desemneaz cumprtorul de produse (responsabilul cu
aprovizionarea) din cadrul serviciului Aprovizionare.


55

6. Aprovizionarea cu produse, materiale sau serviciile solicitate se efectueaz n baza unei
comenzi de aprovizionare emise de serviciul Aprovizionare.

a). Aprovizionarea cu diverse materiale, produse si servicii
Comanda de aprovizionare se ntocmete doar pe baza unei cereri de aprovizionare i a
proiectului de buget aprobat (n cazul investiiilor sau, atunci cnd pentru materialele cerute, exist
un buget).
7. Responsabilul cu aprovizionarea din cadrul serviciului Aprovizionare verific dac exist n
stoc n depozite produsele solicitate, iar n cazul n care acestea nu sunt n stoc sau stocul este limitat
i este necesara cumprarea produselor, emite cerere de ofert la furnizori, n vederea achiziionrii
bunurilor solicitate.
Not: Pentru lucrrile sau materialele care necesit o evaluare intern, aceasta se
ntocmete in colaborare cu departamentele implicate.
8. Responsabilul cu aprovizionarea din cadrul serviciului Aprovizionare efectueaz
urmtoarele:
- analizeaz ofertele primite i ntocmete analiza de oferte;
- nainteaz analiza de oferte spre aprobare solicitantului i Directorului Diviziei beneficiare
atunci cnd este cazul (n cazul unor produse noi sau cnd este necesar aprobarea tehnic din partea
beneficiarului).
- negociaz cu furnizorul pe baza aprobrii primite sau nainte, dup caz;
- emite comanda de aprovizionare n 2 exemplare cu urmtorul circuit: originalul la serviciul
Aprovizionare, copie la furnizor i copie ctre toate departamentele implicate (serviciul Contabilitate,
Control Costuri, serviciul Investiii).
Not: comanda de aprovizionare se ntocmete conform modelului.
- trimite o copie a comenzii la furnizor, iar n cazul n care materialele nu sunt livrate de ctre
acesta, emite cererea de transport, conform reglementrilor n vigoare ale serviciului Transporturi;
- trimite o copie a comenzii de aprovizionare la depozit pentru recepie (cu cel puin o zi nainte
de sosirea materialelor n depozit);
- arhiveaz comanda de aprovizionare, precum i toate documentele care au stat la baza
ntocmirii acesteia pe grupe de produse sau furnizori.
9. n cazul proiectelor de investiie, responsabilitatea ncadrrii n buget revine n totalitate
responsabilului de proiect, serviciul Aprovizionare fiind responsabil doar de ncadrarea n bugetul
pentru achiziiile fcute i de informarea serviciului Investiii atunci cnd are loc o depire de buget.


56

10. n cazul cererilor de aprovizionare urgente, comanda de aprovizionare este emis dup
achiziionarea materialelor.
11. n cazul reparaiilor la aparate pentru care este necesar trimiterea acestora la furnizori
pentru depistarea defectelor, comanda de aprovizionare se emite dup primirea devizului de plat din
partea furnizorilor.

b). Aprovizionarea pe baza comenzilor deschise (Contracte-cadru emise de serviciul
Aprovizionare)
12. Departamentul Aprovizionare este departamentul care iniiaz contractul, iar persoana
care l-a ntocmit este responsabil de derularea contractului, conform reglementrii de ncheiere i
derulare contracte.
13. Pentru fiecare contract se emite o comand deschis, iar de fiecare dat cnd apar
modificri n cadrul ei, se emite o nou comand deschis cu noile date.
Comanda deschis este semnat conform cerinelor formularului, dup care se trimite o
copie la furnizor, la serviciul Contabilitate, la departamentul care urmeaz s emit cereri de livrare i
la depozit.
14. Serviciul Aprovizionare efectueaz urmtoarele:
- emite cererea de livrare pe baza comenzii deschise n cazul n care nu se emit cereri de
livrare de ctre alte departamente sau exist solicitri din partea altor divizii/departamente care nu
pot fi aprovizionate de ctre departamentul respectiv.
- trimite o copie a cererii de livrare la furnizor, iar n cazul n care materialele nu sunt livrate
de ctre acesta emite cererea de transport ctre serviciul Transporturi.
- trimite o copie a cererii de livrare la depozitul unde se efectueaz recepia (cu cel puin o zi
nainte de sosirea materialelor n depozit), la serviciul Contabilitate i la departamentele Investiii i
Control Costuri pentru investiii.
- arhiveaz cererea de livrare i comanda deschis, precum i toate documentele care au stat
la baza ntocmirii acestora pe grupe de produse sau furnizori.
Not: reprezentantul din cadrul serviciului Aprovizionare face parte din comisia de recepie,
n cazul numirii acestuia n comisia de recepie.
16. Departamentul Planificare din cadrul diviziei i a celorlalte departamente care deruleaz
contracte efectueaz urmtoarele:


57

- emite cererea de livrare pe baza comenzii deschise emis de serviciul Aprovizionare, dup
verificarea prealabil a stocurilor aflate n depozitele firmei i constatarea faptului c produsele
solicitate nu se gsesc n stoc sau n cantitatea necesar.
- trimite o copie a cererii de livrare la serviciul Aprovizionare, serviciul Contabilitate, la
depozit i la serviciul Investiii i Control Costuri.
- trimite o copie a cererii de livrare la furnizor, iar n cazul n care materialele nu sunt livrate
de ctre acesta, emite cererea de transport;
- arhiveaz cererea de livrare.
Not: reprezentantul din cadrul departamentului Planificare din cadrul diviziei i a celorlalte
departamente care deruleaz contracte face parte din comisia de recepie, n cazul numirii acestuia n
comisia de recepie.
17. n cazul contractelor de furnizare servicii care nu necesit comand sau cerere de livrare
se emite doar comand deschis.
18. Persoana care ntocmete comanda sau cererea de livrare este responsabil de derularea
ei pn n momentul n care acestea au fost recepionate n depozit.
19. n cazul aprovizionrii cu echipament de protecie i materiale igienico-sanitare, conform
Contractului Colectiv de Munc, cererea de aprovizionare lunar este emis de ctre Coordonatorul
serviciul Protecia Muncii pentru toi angajaii Fibrex SA. Livrarea acestora din depozitele serviciului
Aprovizionare se face pe baza listei furnizate de ctre serviciul Protecia muncii.
Not: n cazul existenei unui contract cadru pentru aceste produse cererea de livrare este
emis de Serviciul Protecia Muncii.
20. La sosirea materialelor, materiilor prime, eful depozitului anun comisia de recepie
(numit prin decizie intern) pentru a proceda la recepia cantitativ i calitativ a materiilor prime.
Marfa trebuie s corespund din punct de vedere al aspectului ei n mijlocul de transport, fr
deteriorri, i s fie nsoit de toate documentele necesare n original (factur, certificatul de calitate
sau declaraia de conformitate, specificaiile tehnice ale productorului, bon de cntar).
21. Dac apar neconformiti, comisia de recepie materii prime stabilete cauzele care au
determinat acestea:
- dac responsabilitatea revine furnizorului, se sisteaz recepia i se anun furnizorul,
stabilindu-se cu acesta dac va trimite un delegat din partea sa, sau marfa deteriorat se returneaz,
sau trece n proprietatea Vincon Vrancea SA, recepionndu-se ca deeu;


58

- n cazul n care marfa este deteriorat din cauza transportatorului, responsabilul cu
transportul din Vincon Vrancea SA va stabili cu firma transportatoare o perioad limit pentru
recuperarea diferenei valorice a mrfii deteriorate;
Pentru ambele cazuri marfa se descarc, se recepioneaz in custodie ntr-un loc izolat n
cadrul depozitului. Se ntocmete o fi de neconformitate care se anexeaz la documentele de
recepie (n copie), o copie se pstreaz la depozit iar originalul se pred la laborator pentru arhivare.
La recepia calitativ se verific dac marfa corespunde cu certificatul de calitate, dup
efectuarea analizelor de laborator specifice.
22. eful de depozit ntocmete Nota de intrare recepie pentru marfa conform, iar marfa
neconform se recepioneaz n custodie. Responsabilitatea pentru clarificarea situaiei revine
responsabilului cu aprovizionarea materiei prime din Vincon Vrancea SA.
23. Cnd marfa nu este nsoit de toate documentele necesare, marfa se descarc, se
recepioneaz n custodie; dac este conform cantitativ i calitativ i este necesar n procesul de
fabricaie, aceasta se elibereaz din depozit n baza unui referat avizat de ctre eful seciei
utilizatoare.
24. Dup ntocmire, Nota de Intrare recepie se semneaz de eful de depozit, de comisia de
recepie, din cadrul creia fac parte i responsabilul cu aprovizionarea materiei prime, eful de
laborator chimic etc. Originalul NIR-ului i documentele nsoitoare se predau la contabilitate, cte o
copie la responsabilul cu aprovizionarea, i la serviciul Transporturi, dac acesta a efectuat
transportul, iar o copie rmne la depozit.
Responsabiliti
- Departamentele Aprovizionare, Economic, Investiii, Control Costuri, Planificare, efii de secie i
ateliere de producie, precum i toi angajaii implicai n derularea procesului de aprovizionare au
responsabilitatea de a respecta ntocmai prevederile prezentei instruciuni specifice.

Formulare i piese scrise:
- cerere de aprovizionare,
- comand,
- comand deschis,
- cerere de livrare;
- not de intrare recepie.


59












3.5 Analiza SWOT a societatii SC Vincon Vrancea SA

Puncte tari:
o Lider national in productia de vinuri
o Linii complete de imbuteliere cu o putere de realizare de 12 500 sticle pe ora
o Echipa de specialisti ce au urmat stagii de pregatire in Franta
o Piata de desfacere interna si externa
o Experienta in fabricarea distilatelor pe baza de vin.
Puncte slabe:
o Capacitate de productie utilizata in proportie de 61%
o Calitatea din ce in ce mai scazuta a materiilor prime
o Clase de vinuri de calitate apropiata
Oportunitati:
o Atragerea unui investitor strain
o Crestere a cererii de vinuri romanesti si distilate pe baza de vin
o Distilatele pe baza de vin importate si vandute pe piata interna la preturi ridicate
o Cererea pentru alte sortimente de vin din partea vechilor clientilor externi si existenta
unor contracte cu acestia


60

o Exporturi in tarile occidentale puternic dezvoltate: SUA, ANGLIA, NORVEGIA, FINLANDA
etc
o Aparitia modei saloanelor de vin

Amenintari:
Serie de noi firme ce produc si imbuteliaza vin folosind aceeasi furnizori
Concurenta acerba in domeniu, existenta unor firme ce practica strategia
costurilor scazute
Producerea de catre alte firme romanesti a unor sortimente de vin pe care Vincon
Vrancea S.A. nu le fabrica si fata de care vechii clienti externi manifesta cerere.


Capitolul IV. Concluzii si propuneri


Concluzii

Analiznd tema dat, am ajuns la concluzia, c pentru organizarea corect a planului de
aprovizionare tehnico- material, lucrtorii din cadrul departamentului dat trebuie s cunoasc n
desvrire toate metodele de stabilire, control i calcul a tuturor necesitilor societatii; s creeze
stocuri de siguran , ce ar asigura continuitatea nentrerupt a activitilor din cadrul firmei (dar nici
s depeasc normele, pentru a nu suporta cheltuieli exagerate ); s caute cei mai avantajoi i
accesibili furnizori, ncheierea contractelor de parteneriat cu acestea .a.
Din cele expuse mai sus,se observ importana major a aprovizionrii tehnico-materiale a
societatii. De organizarea corect a acesteia , depinde n mare msur starea scocietatii n ntregime ,
calitatea produselor ,care direct sau indirect influeneaz venitul firmei. Cu alte cuvinte , aceasta nu
doar asigur funcionalitatea normal a intreprinderii, dar mpreun cu alte caracteristici
interdependente determin poziionarea acesteia pe piaa vinurilor.




61

Propuneri pentru mbuntirea activitii la SC Vincon Vracea SA

Avnd n vedere c aprovizionarea cu materii prime i materiale angajeaz patrimonial
Vincon Vrancea SA, influennd desfurarea activitii economice prin costuri ce pot afecta situaia
financiar a firmei; pentru evitarea fenomenelor negative, Vincon trebuie s-i formuleze politica de
aprovizionare avnd ca rezultat eficiena economic, axndu-se pe:
- studiul pieei - surs de informare despre evoluia cererii i a ofertei de produse,
- depistarea surselor de furnizare; meninerea, mbuntirea i dezvoltarea relaiilor cu furnizorii;
- atenta urmrire a procesului de aprovizionare (contracte, comenzi, condiii de livrare, termene de
livrare, termene de plat);
- reducerea circuitului documentelor, accelerarea lansrii comenzii, monitorizarea circuitului
comand-furnizor;
- scurtarea circuitului materiilor prime i a materialelor ntre furnizor (productor) i beneficiar ce va
avea drept efect scurtarea timpului de transport de la furnizor i pn la primirea mrfii n depozit i
la introducerea ei in ciclul de producie, eficientizarea cheltuielilor cu aprovizionarea;
- responsabilizarea tuturor compartimentelor din seciile care emit cereri de aprovizionare pentru a
fundamenta riguros necesarul de materii prime, materiale, servicii n strns corelare cu planul de
producie anual pentru lansarea produciei;
- ntreprinderea trebuie s-i orienteze activitatea i spre normarea stocurilor, stabilirea unui nivel
optim al stocurilor, controlul riguros al stocurilor, pentru a se evita att stabilirea de stocuri prea mari
(care duc la imobilizri de resurse materiale i financiare i cheltuieli suplimentare de ntreinere), ct
i ntreruperi sau blocaje n procesul de producie, cauzate de lipsa materiilor prime, avndu-se n
vedere ca Vincon Vrancea SA este o unitate cu foc continuu.





62















Bibliografie


1. Manole Victor i colab. Agromarketing, ASE, Bucureti, 1999
2. Caraiani C .si Dumitrana M.-Bazele contabilitatii, Editura Imfo
Mega,Bucuresti,2005
3.Boier Rodica Marketing Comportamentul consumatorului, Editura Graphix,
Iai ,1994
4.Fundtur D. - Organizarea aprovizionrii i desfacerii Editura Politic,
Bucureti, 1973


63

5.Tomescu F. - Managementul societilor comerciale - Editura Didactic i
Pedagogic
Bucureti 1998
6.Vleanu Boldureanu Gabriela - Managementul Comerului Editura
Performantica, Iai
2006
7.Catalina Ileana Postovei-Mediul concurential al afacerilor,Clasa a XII-a
,Editura Oscar Print.2007





Anexa 1


Lista de produse
Valabil la data de 20.05.2013
Cod Denumire produs sticle Pret de lista/sticla
Vincon in cutie fara TVA cu TVA
0 1 2 3 4
GAMA "VINURI DE AUR TRADITIONALE"


64

70638 Galbena de Odobesti '95/carton 12 32,700 38,913
70635 Tamaioasa Romanaeasca '98/carton 12 32,700 38,913
70636 Busuioaca de Bohatin '98/carton 12 32,700 38,913
70637 Grasa de Moldova '98/carton 12 32,700 38,913
70639 Muscat Ottonel '99/carton 12 32,700 38,913
70689 Sarba '98/carton 12 32,700 38,913
70643 Galbena de Odobesti '95/folie 6 32,700 38,913
70640 Tamaioasa Romanaeasca '98/folie 6 32,700 38,913
70641 Busuioaca de Bohatin '98/folie 6 32,700 38,913
70642 Grasa de Moldova '98/folie 6 32,700 38,913
70644 Muscat Ottonel '99/folie 6 32,700 38,913
70690 Sarba '98/carton 6 32,700 38,913
GAMA "DOMENIILE VINCON" 750 ml
70655 Riesling 2000 750 ml/carton 6 48,000 57,120
70656 Sauvignon Blanc 2000 750 ml/carton 6 48,000 57,120
70657 Muscat Ottonel 2000 750 ml/carton 6 48,000 57,120
70658 Feteasca Regala 2000 750 ml/carton 6 48,000 57,120
70659 Feteasca Alba 2000 750 ml/carton 6 48,000 57,120
70660 Sarba 2000 750 ml/carton 6 48,000 57,120
70686 Cabernet Sauvignon 2000 750 ml/carton 6 48,000 57,120
70687 Merlot 2000 750 ml/carton 6 48,000 57,120
70688 Pinot Noir 2000 750 ml/carton 6 48,000 57,120
GAMA "DOMENIILE VINCON" 375 ml
70682 Riesling 2000 Sticla 375 ml/carton 6 24,000 28,560
70683 Galbena de Odobesti '95 Sticla 375 ml/carton 6 24,000 28,560
70684 Pinot Noir 2000 375 ml/carton 6 24,000 28,560


65

70685 Cabernet Sauvignon 2000 375 ml/carton 6 24,000 28,560
0 1 2 3 4
VIN SOI ALB
70501 Galbena de Odobesti '98/carton 12 29,200 34,748
70556 Galbena de Odobesti '98/folie 6 29,200 34,748
70566 Galbena de Odobesti '98 (1,5 L) 6 44,300 52,717

70536 Riesling '99 - Estate Cellars 12 37,700 44,863
70539 Riesling PREMIAT 12 32,500 38,675
70617 Dry Riesling 12 33,000 39,270

70504 Tamaioasa Romaneasca '97/carton 12 32,900 39,151
70558 Tamaioasa Romaneasca '97/folie 6 32,900 39,151
70535 Tamaioasa Romaneasca '97 - Estate Cellars 12 37,700 44,863
70569 Tam. Romaneasca '98 - Proles Pontica 0,75 L 12 33,600 39,984
70574 Tam. Romaneasca '98 - Proles Pontica (1,5 L) 6 51,800 61,642

70533 Muscat Ottonel - Proles Pontica 0,75 L 12 33,600 39,948
70573 Muscat Ottonel - Proles Pontica (1,5 L) 6 51,800 61,642

70571 Feteasca Regala - Proles Pontica (1,5 L) 12 51,800 61,642
70532 Feteasca Regala - Proles Pontica 0,75 L 12 33,600 39,984

70537 Feteasca Alba '98 - Estate Cellars 12 37,700 44,863
70550 Sauvignon Blanc 12 24,300 28,917
GAMA "BECIUL DOMNESC"


66

70661 Cabernet Sauvignon 1995 6 60,000 71,400
70662 Merlot 1995 6 60,000 71,400
70663 Pinot Noir 1995 6 60,000 71,400
70664 Cabernet Sauvignon 1997 6 60,000 71,400
70665 Feteasca neagra 1996 6 60,000 71,400

VIN SOI ROSU
70510 Merlot Vampire '96 12 40,200 47,838
70513 Merlot Valeverde '95 12 35,000 41,650
70518 Merlot Special reserve '95 Aura 12 35,000 41,650
70534 Merlot '97 - Proles Pontica 12 33,600 39,984
70572 Merlot '97 - Proles Pontica (1,5 L) 6 51,800 61,642
70540 Merlot PREMIAT - Odobesti '97 12 32,500 38,675

70511 Cab. Sauvignon Vampire '96 12 40,200 47,838
70519 Cab. Sauvignon Special reserve '94 Aura 12 35,000 41,650
70520 Cab. Sauvignon + Merlot '94 - Aura 12 35,000 41,650
70593 Cab. Sauvignon Karpaten Berge 12 36,800 42,792

70512 Pinot Noir Vampire '96 12 40,200 47.838
70516 Pinot Noir Reserve '95 12 42,000 49,980
70521 Pinot Noir Aura '93 12 35,000 41,650
70541 Pinot Noir Premiat - Odobesti '96 12 32,500 38,675

70538 Feteasca Neagra '98 - Estate Cellars 12 37,700 44,863



67

70531 Busuioaca 98 - Proles Pontica 0,75 L 12 33,600 39,984
70570 Busuioaca 98 - Proles Pontica (1,5 L) 6 51,800 61,642

0 1 2 3 4
VIN LA LITRU
70615 Traditional 12* 11,200 13,328
70170 Golden de Odobesti 12* 12,800 15,232
70678 Muscatel - rosu 12* 12,800 15,232
70197 Muscatel - alb 12* 13,400 15,946
70702 Vin Pelin 12* 14,500 17,255

VIN LA PET
70301 Podgoriile Vrancei - alb - 2 litri PET 6 25,000 29,750
70302 Podgoriile Vrancei - rosu - 2 litri PET 6 25,000 29,750
70523 Muscatel - alb - 2 litri PET 6 25,750 30,643
70674 Golden de Odobesti - rosu - 2 litri PET 6 25,750 30,643





Anexa 2

CONTUL DE PROFIT I PIERDERE LA S.C Vincon Vrancea SA
ncheiat la data de 31.12.2013




68




Mii lei

DENUMIREA INDICATORULUI

Nr.
rd.
EXERCIIUL FINANCIAR
PRECEDENT NCHEIAT
1. Cifra de afaceri net (rd. 02 la 04) 1 18.890.528 25.356.402
Producia vndut (ct.
701+702+703+704+705+706+708)
2
18.890.528

25.356.402
Venituri din vnzarea mrfurilor (ct. 707) 3 0 0
Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de
afaceri net (ct. 7411)

4

0

0
2. Variaia stocurilor ----- Sold C 5 376.692 872.678
(ct. 711) ----- Sold D 6 0 0
3. Producia imobilizat (ct. 721+722) 7 0 0
4. Alte venituri din exploatare (ct. 7417+758) 8 11.104 521.610
VENITUIR DIN EXPLOATARE TOTAL (rd.
01+05-06+07+08)

9

19.278.324

26.750.690
5. a) Cheltuieli cu materiile prime i materialele
consumabile (ct. 601+602)

10

1.116.178

2.884.180
Alte cheltuieli materiale (ct. 603+604+606+608) 11 1.201.054 1.877.408
b) Alte cheltuieli din afar (cu energie i ap) (ct. 605) 12 192.962 597.840
c) Cheltuieli privind mrfurile (ct. 607) 13 0 0


69

6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16), din care: 14 6.403.798 9.046.284
a) Salarii (ct. 621+641) 15 4.708.632 6.737.330
b) Cheltuieli cu asigurrile i protecia social (ct. 645) 16 1.695.166 2.308.954
7. a) Amortizri i provizioane pentru deprecierea
imobilizrilor corporale i necorporale (rd. 18-19)

17

1.050.454

1.308.206
a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 18 1.050.454 1.308.206
a.2) Venituri (ct. 7813) 19 0 0
b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd. 21-22) 20 3.369.148 0
b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814) 21 3.369.148 0
b.2) Venituri (ct. 754+7814) 22 0 0
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23 4.912.478 10.427.980
8.1. Cheltuieli privind prestaiile externe (ct.
611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628)

24

4.498.872

9.528.738
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate
(ct. 635)

25

315.826

529.956
8.3. Cheltuieli cu despgubiri, donaii i activele cedate
(ct. 658)

26

97.780

369.286
Ajustri privind provizioanele pentru riscuri i cheltuieli
(rd. 28-29)

27

0

0
- Cheltuieli (ct. 6812) 28 0 0
- Venituri (ct. 7812) 29 0 0
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE TOTAL (rd. 10 la 30 18.246.072 26.141.898


70

14+17+20+23+27)
REZULTATUL DIN EXPLOATARE Profit (rd. 09-30) 31 1.032.252 608.792
- Pierdere (rd.30-09) 32 0 0
9. Venituri din interese de participare
(ct. 7613+7614+7615+7616)

33

0

0
- din care, n cadrul grupului 34 0 0
10. Venituri din alte investiii financiare i creane care fac
parte din activele imobilizate (ct. 7611+7612)

35

0

0
- din care, n cadrul grupului 36 0 0
11. Venituri din dobnzi (ct. 766) 37 7.610 4.408
- din care, n cadrul grupului 38 0 0
Alte venituri financiare (ct.
762+763+764+765+767+768)
39
1.222.592 2.797.840
VENITURI FINANCIARE TOTAL (rd. 33+35+37+39) 40 1.230.202 2.802.248
12. Ajustarea valorii imobilizrilor financiare i a
investiiilor financiare deinute ca active circulante (rd. 42-
43)


41


0


0
- Cheltuieli (ct. 686) 42 0 0
- Venituri (ct. 786) 43 0 0
13. Cheltuieli privind dobnzile (ct. 666) 44 0 0
- din care, n cadrul grupului 45 0 0
Alte cheltuieli financiare (ct. 663+664+665+667+668) 46 688.198 3.582.714


71

CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL (rd. 41+44+46) 47 688.198 3.582.714
REZULTATUL FINANCIAR Profit (rd. 40-47) 48 542.004 0
- Pierdere (rd. 47-40) 49 0 780.466
14. REZULTATUL CURENT Profit (rd. 09+40-30-47) 50 1.574.256 0
- Pierdere (rd. 30+47-09-40) 51 0 171.674
15. Venituri extraordinare (ct. 771) 52 0 0
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53 0 0
17. REZULTATUL EXTRAORDINAR Profit (rd. 52-53) 54 0 0
- Pierdere (rd. 53-52) 55 75.404 0
VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) 56 20.508.526 29.552.938
CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) 57 18.934.270 29.724.612
18. REZULTATUL BRUT Profit (rd. 56-57) 58 1.574.256 0
- Pierdere (rd.57-56) 59 0 171.674
19. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691) 60 197.748 7.048
20. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar n elementele
de mai sus (ct. 698)

61

0

0
21. REZULTATUL NET AL EXERCIIULUI FINANCIAR Profit
(rd. 58-60-61)

62

1.376.508

0
- Pierdere (rd. 59+60+61); (rd. 60+61-58) 63 0 178.722






72

Anexa 3

BILAN LA S.C. Vincon Vrancea SA
ntocmit la data de 31.12.2013

Mii lei

ELEMENTE DE BILAN
Nr.
rd.
Sold la
nceputul
anului
Sfritul anului
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZRI NECORPORALE (ct. 201+203+
205+207+208+233+234-2801.-290-293*)

1

0

0
II. IMOBILIZRI CORPORALE (ct.
211+212+213+214+231+232-2811-2812..-291-293*)

2

16.474.240

15.335.144
III. IMOBILIZRI FINANCIARE (ct.
261+262+263+265+267-296)

3

267.408

175.198
TOTAL (rd. 01 la 03) 4 16.741.648 15.510.342
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI (ct. 301+302+303+/-308+331+332
+341+345+346.-4428)

5

2.243.632

3.506.988
II. CREANE (Sumele ce urmeaz a fi ncasate dup per. >1
an se prezint separat) (ct. 4092+411+5187)

6

17.180.094

25.838.672
III. INVESTIII FINANCIARE PE TERMEN SCURT (ct.
501+502+503+505+506+508+ 5113+5114.-596-598)


7


0


0


73

IV. CASA I CONTURI LA BNCI (ct.
5112+5121+5124+5125+531+532+541+542)

8

410.152

155.800
TOTAL (rd. 05 la 08) 9 19.833.878 29501460
C. CHELTUIELI N AVANS 10 203.028 0
D. DATORII CE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD DE
PN LA UN AN (ct.
161+162+166+167+167+168+5186+519 )


11


20.741.466


28.517.452
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII
CURENTE NETE (rd. 09+10-11-18)

12

704.560

984.008
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04+12-17)
13

16.037.088

16.494.350
G. DATORII CE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD MAI
MARE DE UN AN (ct. 161+162+166+167+168+5186+519)


14


0


4.005.126
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI I CHELTUIELI (ct. 151)
15

3.369.148

0
I. VENITURI N AVANS (rd. 17+18), din care: 16 0 0
- subvenii pentru investiii (ct. 131) 17 0 0
- venituri nregistrate n avans (ct. 472) 18 0 0
J. CAPITAL I REZERVE 19 6.742.794 6.742.800
I. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care:
- capital subscris nevrsat (ct. 1011) 20 0 0
- capital subscris vrsat (ct. 1012) 21 6.742.794 6.742.800
- patrimoniul regiei (ct. 1015) 22 0 0
II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 23 0 0
III. REZERVE DIN REEVALUARE ----- Sold C 24 0 0


74

(ct. 105) ----- Sold D 25 0 0
IV. REZERVE (ct. 106) 26 5.925.146 5.925.146
V. REZULTATUL REPORTAT ----- Sold C 27 0 0
(ct. 117) ----- Sold D 28 0 0
VI. REZULTATUL EXERCIIULUI FINANCIAR
----- Sold C

29

1.376.508

0
(ct. 121) ----- Sold D 30 0 178.722
Repartizarea profitului (ct. 129) 31 1.376.508 0
TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd. 19+23+24-25+26+27-
28+29-30-31)

32

12.667.940

12.489.224
Patrimoniul public (ct. 1016) 33 0 0
TOTAL CAPITALURI (rd. 32+33) 34 12.667.940 12.489.224


Anexa 4
Documente necesare procesului de aprovizionare

Model cerere de comanda

Domnilor,

Am primit de la dumneavoastra pachetul cu mostre si listele de perturi.

Desi apreciem calitatea tuturor mostrlor consideram ca preturile la unele esantioane, mai exact la
numarul 1 si 6, sunt mult mai ridicate decat am putea obtine de pe piata noastra interna, depasirea
fiind cu 10%.

Deoarece avem in vedere plasarea unei oferte substantiale, mai mare de 10.000 bucati, va cerem sa
ne faceti o oferta acceptabila ca sa putem plasa comanda.



75

Speram ca veti veni in intampinarea dorintelor noastre si asteptam cu interes raspunsul
dumneavoastra prompt.



Anexa 5
Organigrama societii comerciale VINCON VRANCEA S.A.













AGA
CONSILIUL DE ADMINISTRAIE
DIRECTOR GENERAL
DIRECTOR TEHNIC DIRECTOR ECONOMIC DIRECTOR
COMERCIAL
S
E
C
T
O
R

C
E
R
C
E
T
A
R
E

S
E
C
T
O
R

I
N
V
E
S
T
I

I
I

S
E
C
T
O
R

P
R
O
T
E
C

I
A

M
E
D
I
U
L
U
I

S
E
C
T
O
R

F
I
N
A
N
C
I
A
R

C
O
N
T
A
B
I
L

S
E
C
T
O
R

P
E
R
S
O
N
A
L

S
A
L
A
R
I
Z
A
R
E

S
E
C
T
O
R

A
P
R
O
V
I
Z
I
O
N
A
R
E

S
E
C
T
O
R

D
E
S
F
A
C
E
R
E

S
E
C
T
O
R

T
R
A
N
S
P
O
R
T

S
E
C
T
O
R

M
A
R
K
E
T
I
N
G



76