Literatura:

Ioan Bontas, Pedagogie, editura ALL, Bucuresti 2006

Constantin Cucos, Pedagogie editia a 2-a, Polirom, Iasi 2008
Andrei Barna, Autoeducatia Probleme teoretice si metodologice, E.D.P., Bucuresti 1995
Emil Surdu, Prelegeri de pedagogie generala, E.D.P., Bucuresti 1995
Daniel Goleman, Inteligenta emotionala editia a 2-a, editura Curtea Veche, Bucuresti 2005
Daniel Goleman, Inteligenta sociala, editura Curtea Veche, Bucuresti 2005
Virgiliu Mindicanu, Bazele tehnologiei si maiestriei pedagogice, editura Lyceum, Chisinau 1997.

TEMA 1: Pedagogia stiinta si arta de comunicare.

1) Trasaturile definitorii ale pedagogiei.
2) Obiectul de studii al pedagogiei.
3) Categoriile de baza ale pedagogiei.
4) Sistemul de stiinte al educatiei.
1) Trasaturile definitorii ale pedagogiei.
Pedagogia este o stiinta socio-umana dat fiind faptul ca educatia este un proces social.
In procesul educatiei sunt 2 participanti: subiectul si obiectul.
Pedagogia este o stiinta gnosiologica (gnosio = cunostinte) ce ne ajuta sa raspundem la
intrebarea ce este educatia?
Are un caracter proxiologic (legat de practica) - ne invata cum se face educatia.
Este flexibila, deschisa schimbarilor.
2) Obiectul de studii al pedagogiei.
Educatia este un proces special organizat si bine orientata spre transformarea individului in
personalitate.
Are un caracter istoric.
Este un proces continuu.
Are un caracter de perspectiva
Are un specific national, universal.
3) Categoriile de baza ale pedagogiei.
Educatia, instruierea, invatamintul.
Educatia ansanblul de actiuni programate si intreprinse cu scopul de a pregati personalitatea capabila
sa se integreze in conditiile de viata prezente si de perspectiva.
Instruirea un proces de transmitere si asimilare a unui sistem de cunostinte, priceperi si deprinderi
(c.p.d.) intr-un mediu special organizat.
Invatamintul un proces programat sistematic, menit sa transmita valorile culturii generale si
profesionale in vederea pregatirii pentru viata sociala si profesionala.
Cunostintele sunt informatii cu character cognitiv date sub forma de notiuni, definitii, teoreme, formule,
teorii, principii.
Cunostintele se impart in 2 categorii:
empirice (prin practica)
stiintifice (prin procesul de invatamint)
Priceperile capacitatea omului de a aplica cunostintele in practica.
Deprinderile priceperi automatizatae sau capacitatea de a indeplini niste actiuni correct fara greseli si
fara control din partea constientului.
Obisnuintele capacitatea omului de a indeplini niste actiuni din necessitate vitala.
Reeducatia procesul de corectare a greselilor comise in educatie.
Autoeducatia precesul de educatia propriei pesoane.
Obiectul educatiei:
Educatia formala (formal de la latinescul formalis = obligatoriu) se face conform unor programe
si in cadrul institutii specializate.
Educatia nonformala se face de persoane cu pregatire speciala conform unor programe
metode nu pt intreaga populatie de virsta scolara ci doar pt cei care au un potential anume,
inclinatii, etc...
Educatia informala (informal de la latinescul informalis = accidental, sporadic, haotic) .

4) Sistemul de stiinte al educatiei
Pedagogia se imparte in citeva ramuri:
Pedagogia generala (populara):
Pedagogia diferentiala studiaza legitatile educatiei la anumite perioade de virsta ale omului.
Pedagogia embrionara (prenatala) studiaza posibilitatile influentelor educative asupra
embrionuillui uman.
Pedagogia anteprescolara studiaza specificul educatiei copilului de la 0 la 3 ani.
Pedagogia prescolara specificul educatiei copiilor de la 3 la 6-7 ani.
Pedagogia scolara specificul educatiei copiilor de la 7 16
Pedagogia adultilor (andragogia)
Pedagogia sociala studiaza efectele educative a diferitor domenii de activitate.
Pedagogia inginereasca studiaza specificul formarii, pregatirii inginerilor si efectele formative
ale muncii inginerului
Pedagogia artei, sportului, militara, timpului liber, etc...
Pedagogia speciala (defectologia) studiaza specificul (legitatile) educatiei copiilor cu dizabilitati
(deficiente,-- handicap) si aptitudini speciale.
surdopedagia studiaza procesul de educatie ale copiilor cu deficiente ale auzului ( a
surdomutilor).
tiflopedagogia - studiaza specificului educatiei copiilor orbi sau cu dizabilitati ale vazului.
oligofrenopedagogia studiaza specificul educatiei copiilor cu deficiente mintale, cu deficiente
ale creierului.
logopedia studiaza specificului educatiei copiilor cu defecte ale vorbirii si posibilitatile de
corectare ale acestora.
Pedagogia copiilor supradotati

Istoria pedagogiei studiaza specificul educatiei la diferite perioade istorice sau la diferite perioade de
dezvoltare a societatii si conceptiile, viziunile diferitor savanta, ginditori, filozofi.

Didactica stiinta despre procesul de invatamint.

TEMA 2 : Educabilitatea. Rolul educatiei in formarea personalitatii.

1) Notiunea de educabilitate: personalitate, persoana, individ.
2) Factorii ce contribuie la dezvoltarea personalitatii.
3) Dezvoltarea stadiala.
4) Caracteristica principalelor grupe de virsta.
1) Notiunea de educabilitate: personalitate, persoana, individ.
Educabilitatea este capacitatea omului de a se supune educatiei si de a face educatie.
Toti oamenii sunt educabili dar in masuri diferite.
Educabilitatea poate inregistra sporuri dar si pierderi.
Educabilitatea este o premiza a educatiei dar si un produs a acesteia.
Individ reprezentant al unei specii.
Persoana purtator al unui nume.
Personalitate (dpv psihologic) fiinta dotata cu ratiune.
Personalitate (dpv pedagocic) prdusul intersectiei celor 3 factori:
1) Ereditatea
2) Mediul
3) Educatia
Gradul de adaptabilitate depide de : asimilare si acomodare.
3) Dezvoltarea stadiala.
Stiinta psihopedagogica evidentiaza 3 grupe mari de virsta a cite 3 perioade fiecare:
Grupa virstelor premergatoare scolaritatii (pina la scoala), anii 0 6, 7 ani.
Perioadele de virste:
pruncia 0 1 ani.
antiprescolaritatea 1 3 ani.
prescolaritatea 3 6, 7 ani.

Gr virstelor scolare: 6,7 18, 19 ani.
Perioadele de virste:
scolara mica prepubertatea 6, 7 10, 11 ani.
scolara mijlocie(pubertatea, preadolescenta) - 10, 11 14, 15 ani.
scolara mare (adolescenta) ntre 11 i 13 ani la fete, 12-14 ani la biei, i se termin n jurul
vrstei de 19-21 de ani la ambele sexe.

Grupa virstelor mature 18, 19 - >>>.
Perioadele de virsta:
Tineretea - 18 24
maturitatea 23, 24 f57, b52.
batrinetea - >>>
Particularitatile de virsta - ansamblul de insusiri anatomo-fiziologice, psihologice si comportamentale
specifice indivizolor de aceeasi virsta.
Particularitatile individuale ansamblul insusirilor anatomo-fiziollogice, psihologice si
comportamentale specifice fiecarui individ indiferent de virsta la care se afla.
4) Caracteristica principalelor grupe de virsta.
Copiilor de pina la scoala le este caracteristic:
Ritmurile rapizi de dezvoltare fizica.
Au necesitate enorma de activizim motor.
Au necesitate enorma de comunicare.
Au necesitate enorma de dragoste, afectiune.
Activitatea de baza la acesta virsta este joaca.
Vocabularul pasiv este activ decit cel activ. Mai multe cuvinte inteleg decit pronunta.
Pt virsta scolara mica este caracteristic joaca, comunicare, miscare, au tendinta enorma de a se
evidentia printre maturi, sunt sociabili, isi fac repede prieteni, au o gindire intuitiva dar apar si primele
elemente ale gindirii operationale, forta de concentrare este mai mare, imaginatie bogata, durata
memoriei si viteza de memorizare este mai mare, sunt confilctogeni, predomina motivatia externa (pt a
fi laudati, pt a primi note, etc), vointa e mai dezvoltata, pot sa-si frineze dorintele,
Pt virsta scolara mijlocie (virsta cactusului ghimpos sau a bobocului urit sau virsta marilor furtuni)
Diferentiere de dezvoltare fizica. Apar cele mai mari conflicte intre copii si maturi. Au tendinta de a fi
indipendenti. Fac orice pt a fi primit in gasca. Tre sa se discute cu ei de la egal la egal. Tre sa incercam sa
ajutam sa depaseasa problemele psihologice.
Virsta scolara mare (virsta marilor romantici) sunt mai echilibrati, intelegatori. Se orienteaza spre
anumite obiecte care ar putea sai trebuiasca. Capacitatea de a lua decizii de solutionare a problemelor.
In familie e mai stabil, relatiile de prietenie sunt stabile, tine la prarea clasei, in comunicarea cu semenii
apar primele sentimente de dragoste, primele poezii se scriu, etc criticele nu trebuie de adus in public.
Preocupara principala in tinerete: cautarea unui loc de munca si crearea familiei.

TEMA 3 : Autoeducatia corolar al educatiei.

1) Autoeducatia. Rolul autoeducatiei in desavirsirea propriei personalitati.
2) Metodele autoeducatiei.
(corolar consecinta)
Teme pt referate:
1) factorii formarii personalitatii.
2) rolul autoeducatiei in- construirea carierei de succes.

(sursa pt referat: Ioan Comanescu, Autoeducatia azi si miine, ed. Imprimeriei de Vest, Oradea, 1997).

TEMA 4 : Educatia intelectuala componenta a educatiei integrale.

1) Locul si rolul educatiei intelectuale in sistemul de formare a personalitatii.
2) Scopul si obiectivele educatiei intelectuale.
3) Metodele si mijloacele de realizare a educatiei intelectuale.
Educatia integrala este constituita din:
Ed intelectuala
Ed morala
Ed estetica
Ed tehnologica
Ed fizica
Noile educatii...
Educatia intelectuala - ansamblu de actiuni special intreprinse si orientate spre dezvoltarea intelectului
(fortii mintii). Are drept scop sa formeze, dezvolte cultura generala si cultura profesionala. Ea are un rol
enorm la etapa la care suntem.
Obiectivele:
Dezvoltarea proceselor psihice de cunoastere primare: senzatiile, perceptiile, memoria,
gindirea, imaginatia.
Dezvoltarea capacitatilor si deprinderilor de munca intelectuala. Cele mai elementare deprinderi
sunt: cititul, scrisul, socotitul. Capacitati: generalizarea, compararea, analiza, sinteza,
Dezvoltarea interesului pt cunoastere, a curiozitatii.
Mijloacele:
Jocul
Instruirea
Munca
Metodele:
Lectura
Rezolvarea problemelor
Elaborarea proiectelor
Studiu de caz
Breistormingul
Algoritmizarea

TEMA 5: Educatia morala

1) Notiunea de morala si moralitate
2) Scopul si obiectivele educatiei morale
3) Principiile educatiei morale.
4) Metodele de educatie morala.

Amoral un comportament care nu are nimic cu morala ( cel care nu stie).
Imoral sfideasza princiipiile morale cunoscindule.
Obidienta - este rezultatul unei educatii facute prin constringere.

1) Notiunea de morala si moralitate
Educatia morala este activitatea organizata si orientata spre formarea constiintei morale si a conduitei
morale.
Morala este ansamblul de reguli, norme ce dirijeaza conduita omului in societate.
Moralitatea este gradul de reflectare a acestor norme morale in constiinta omului. (Ian amos comenius)
In procesul de educatie normele morale se transmit pe cale orala.
Ceea ce faci ma incurca sa aud ceea ce spui.
2) Scopul si obiectivele educatiei morale
Obiectivele:
dezvoltarea constiintei morale
formarea culturii de conduita si a trasaturilor de personalitate.
Caile de realizare a constiintei morale:
pe cale cognitiva
pe cale afectiva ( emotionala)
insusirea primelor notiuni morale are loc pe cale mutuala, pe baza exemplelor celor din jur si a reactiilor
emotionale ale acestora. Cunoasterea notiunilor si normelor morale e doar prima etapa in formarea
constiintei, urmeaza sa fie dezvoltate si componentele emotionale ( afective): emotiile si sentimentele.
Pasul trei: dezvoltarea vointei. Orice norma morala solicita un efort volitiv, un act de vointa.
Realizarea obiectivului tine de aplicarea in practica de ceea ce este deja insusit.
Conduita morala este constituita din deprinderele si obisnuintele morale.
Constiinta interior
Conduita exterior.
3) Principiile educatiei morale.
=> principiul unitatii de cerinte ii implica pe toti cei implicati in procesul educational sa inainteze aceleasi
cerinte.
=> principiul imbinarii exigentei cu bunatatea si respectul pt copil.
=> principiul optimizmului pedagocic. Acesta obliga sa evidentiem laturile, trasaturile pozitive pt a
diminua sau inlatura pe cele negative.
=> principiul educatiei in colectiv ( grup).
=> principiul tratarii individuale.
=> principiul perseverentei si continuitatii in actiunile educationale.
4) Metodele
=> exemplul (maturilor, semenilor, personajelor artistice)
=> metoda aprobarii si dezaprobarii (gest, mimica, cuvintul de incurajare)
=> explicatia.
=> pedeapsa
=> convorbirile pe teme etice
=> ordinul (cerinta categorica)
=> recompensa
=> blamul (ocara, cearta, critica in public)
=> lauda (intareste practicile pozitive)


TEMA 6: Educatia estetica. Educatia artistica.

1) Esenta educatiei estetice
2) Sarcinile educatiei estetice
3) Nivelurile educatiei estetice
4) Mijloacele de realizare a educatiei estetice
1) Esenta educatiei estetice
Educatie estetica ansamblul de actiuni intreprinse cu scopul de a forma personalitatea capabila sa
receptioneze (inteleaga) mesajul estetic transmis de valorile estetice; este activitatea de formare a
personalitatii capabile sa perceapa frumosul si sa produca valori estetice; este educatia prin si pentru
frumos. Scopul educatiei estetice este de a forma consumatorul de valori estetice si producatorul
acestora.
Estetica stiinta despre frumos.
Educatia estetica se realizeaza in baza celor 3 categorii estetice ale societatii:
Ale naturii
Ale societatii
Ale artei
Educatia artistica este o componenta a educatiei estetice si se realizeaza prin intermediul tuturor
genurilor de arta ( teatru, muzica, pictura, sculpura, literatura, etc...)
Sensul educatiei estetice consta in crearea conditiilor necesare sensibilizarii tuturor analizatorilor ca si
cai de receptionare a mesajelor estetice; consta in a forma persoane sensibile capabile sa perceapa
esteticul
2) Sarcinile educatiei estetice
Sarcina educatiei estetice urmareste realizarea urmatoarelor 2 sarcini:
Dezvoltarea atitudinilor estetice
Dezvoltarea aptitudinilor estetice
Atitudinea estetica are urmatoarea structura:
Gustul estetic capacitatea omului de a reactiona la contactul cu valorile estetice.
Judecata estetica gustul estetic intelectualizat.
Emotiile si sentimentele estetice (bucuria, satisfactia, incintarea, compasiunea, etc...)
Idealul estetic
Convingerea estetica capacitatea omului de a converti si pe altii sa adere la atitudinea sa
Aptitudinea este capacitatea omului de a obtine performante, succese prin eforturi minime.
Toti oamenii se nasc cu anumite aptitudini, difera doar ca intensitate de manifestare si domeniul de
manifestare, problema consta in depistarea acestora la timp. Realizarea acetui obiectiv presupune
crearea conditiilor pentru valorificarea inclinatiilor fiecarui individ.

3) Nivelurile educatiei estetice
Educatia estetica se realizeaza la 2 nivele:
Teoretico informational are loc transmiterea si asimilarea cunostintelor deespre genurile de
arta, producatorii de valori estetice
Aplicativ practic are loc formarea deprinderilor de producere, creare a valorilor estetice.\

4) Mijloacele de realizare a educatiei estetice

Traiul (in mediul de trai tre sa fie ordine si curatenie)
Natura
Instruirea
Arta cu toate genurile ei
Munca

TEMA 7: Educatia fizica si pentru sanatate

1) Esenta si scopul educatiei fizice
2) Obiectivele educatiei fizice
3) Conditiile de realizare a ed fiz
4) Mijloacele ed fiz
Educatia fizica - Ansambliul de actiuni cu scopul de a fortifica organizmul si de a intrari sanatatea
O minte sanatoasa intr-un corp sanatos.
2) Obiectivele educatiei fizice
Educatia fizica urmareste 2 grupe de obiective:
Dezvoltarea potentialului fizic:
*dezvoltarea motricitatii organizmului (a miscarilor de baza)
*dezvoltarea sistemelor fiziologice (osos, muscular, cardiovascular, etc...)
*dezvoltarea rezistentei la efort (robustetii, vigurozitatii)
*formarea deprinderilor de cultura igienica si sanitara (igiena imbracamintei, locuintei, corpului,
alimentatiei, etc...)

Dezvoltarea potentialului psihic:
*dezvoltarea proceselor psihice de cunoastere (perceptie, gindire, viteza de gindire, imaginatie,
etc...)
*dezvoltarea emotiilor si sentimentelor ( capacitatea de a domina emotiile, rezistenta la stres,
capacitatea de manifestare adecvata a emotiilor, sentimentelor, reactia adecvata la trairea
succesului si insuccesului
*dezvoltarea trasaturilor de personalitate (temperamentul, aptitudinile, atitudinile, interesele)
*dezvoltarea trasaturilor de caracter si volitive (perseverenta, insistenta, asiduitatea, vointa,
etc...)
3) Conditiile de realizare a ed fiz
Alimentatia sanatoasa si diversa
Alternarea corecta a activitatii si odihnei
Respectarea regimului
Igiena si sanitaria
Mijloacele, atributele destinate exercitiilor fizice

4) Mijloacele ed fiz

Gimnastica
Lectiile de cultura fizica
Competitiile
Sportul
Jocurile (dinamici, sportive)

TEMA 8: Educatia pentru viata de familie.

1) Functiile familiei
2) Tipurile de familie
3) Conditiile necesare unei educatii corecte a copiilor in familie
4) Raporturile parinti copii
Elizaveta stanciulescu educatia familiala, polirom, iasi 2002
Larisa Cuznetov familia si educatia, editura universitatii Creanga, chisinau 1998
1) Functiile familiei

Bilologica perpetuarea speciei umane
De a asigura conditiile necesare pentru ingrijirea si intretinerea copiilor , integrarea copiilor
Functia educativa (cei 7 ani de acasa)

2) Tipurile de familie

Dupa nr de membri:
*numeroase (de la 3 copii >>>
*putin numeroase (1 2 copii)

Dupa structura familiei
*complete
*monoparentale
*extinse (unde sunt 2 3 generatii)


Dupa felul cum isi indeplinesc obligatiile:
*familii sanatoase
*familii vulnerabile


3) Conditiile necesare unei educatii corecte a copiilor in familie

Relatile armonioase bazate pe dragoste, respect intre parinti si parinti copii
Autoritatea parintilor (bazata pe dragoste si respect)
Distribuirea corecta a atributiilor in cadrul familiilor
Prezenta mai multor copii in familie
Colaborarea familiei cu institutiile educative (gradinita, scoala, facultate)
Controlul actiunilor copiilor din partea parintilor

4) Raporturile parinti copii

Relatii de comunicare
Socio-afective (emotionale) au o mare importanta pentru dezvoltarea si formarea
personalitatii copiilor. Cu cit copii sunt mai mici cu atit rolul acestor tipuri de relatii e mai mare.
De conducere (ghidare) acest tip de relatii se manifesta in citeva variante:
*relatiii autoritariste parinti severi, autocrati
*relatii democratice acestea sunt bazate pe respectul reciproc. Copii comunica cu parintii si
executa cerintele nu din frica ci din respect.
*relatiile liberala acesti tip de relatii are o conotatie negativa. De regula in aceste familii copii
fac tot ceea ce vor, sunt lasati in voia soartei.


CAPITOLUL: 2

TEMA 1: Didactica teoria invatamintului.

1) Notiunea de Didactica si originile ei istorice
2) Directiile de dezvoltare a didacticii contemporane. Didactica traditionala si cea moderna.
3) Sistemul de invatamint si procesul de invatamint. Trsaturile definitorii ale procesului de
invatamint.
4) Componentele procesului de invatamint
5) Legitatile si principiile didactice

1) Notiunea de Didactica si originile ei istorice
Sinergia - situatia in care partile intregului luate impreuna fac mai mult decit intregul. (1+1 > 2).

Didactica traditionala Moderna
Rolul principal apartine profesorului elevul
Pune accentul pe informare formarea abilitatilor practice
Exceleaza in instruire Intii Educatia si apoi instruirea
Predomina metodele verbale Aplicativ practice
Instruirea are un caracter livresc (din carte) Instruirea are legaturi cu viata reala
Se promoveaza intens competitia Emulatia (intrecerea cu sine)
Dispciplina e obtinuta prin constringere Disciplina reiese din conditiile de organizare a
instruirii
Predomina metodele de lucru frontal In echipe
Controlul cunostintelor are un caracter aversiv
(rau intentionat)
Are un caracter constructiv, stimulativ
Evidentiaza reusitele unora si acelorasi elevi Se evidentiaza reusitele tuturor

3) Sistemul de invatamint si procesul de invatamint
Sistemul de invatamint include in sine totalitatea institutiilor ce au scop instructiv-educativ. Fiecare tara
isi are sistemul sau de invatamin. Sistemul de invatamint reflecta nivelul de dezvoltare a societatii.
Sistemul de invatamint are un caracter istoric si specific national.
4) Componentele procesului de invatamint
Structura sistemului de invatamint din RM este urmatoarea:
Gradinite
Scoala primara
Invatamintul secundar:
*ginmazial
*liceal
*scoli profesionale
Universitar:
*ciclul 1
*ciclul 2
Post-universitar:
*doctoratul
*post-doctoratul

Trsaturile definitorii ale sist de invatamint:
Are un caracter bilateral (subiectul + obiectul)(agentul + receptorul)
Precesul are un caracter de cunoastere
Are un caracter formativ (formeaza priceperi deprinderi compentente).
5) legitatile pricesului de invatamint:
Rezultatul procesului de invatamint depinde de
Instruirea de

Principii:
P. accesibilitatii solicita profesorului ca informatia (cunostintele) sa fie selectate in functie de
particularitatile virstei si nivelului de pretire a elevilor/studentilor.
Principiul intuitivitatii acesta ne obliga sa folosim materialele didactice in procesul de predare,
sa facem in asa fel in cit toti analizatorii sa fie implicati in procesul de cunoastere
P. legaturii dintre teorie si practica.
P. insusirii temeinice a cunostintelor
P. insurii active si constiente.
P. individualizarii si diferentierii procesului de invatamint
P. sistematicitatii si continuitatii

TEMA: Procesul de invatamint ?
P=++E
Procesul de invatamint = predare + invatare + evaluarea
Procesul de invatare este influetat de conditii interne si externe:
I) Interne:
Biologice
*ereditatea
*virsta
*sanatatea
*gender
Psihologice
*insusirile proceselor psihice
*nivelul de pregatire anterioara
*motivatia
*interesele
*vointa
II) Externe
Organizarea scolara
*mediul in care se desfasoara lectiile
*baza tehnico-didactica
*compententa profesorilor
*relatia profesor-student
*calitatea curricumului
Conditiile socio-economice
*mediul cultural al studentilor
*familia
*asigurarea financiar-economica


TEMA: 2 Curriculum. Continutul invatamintului.

1) Delimitari conceptuale
2) Functiile continutului invatamintului
3) Caracteristicile curriculumului
4) Documentele scolare (academice) ce justifica continutul invatamintului
1) Delimitari conceptuale
Notiunea de curriculum provine de la latinescul curriculum ceea ce inseamna cursa, alergare.
Actualmente termenul dat semnifica totalitatea elementelor procesului de invatamint, adica:
Scopuri, obiective, competente, metode, mijloace de predare, invatare a continuturilor.
Curriculumul este documentul de baza ce sta la temelia unei organizari si desfasurari a procesului de
invatamint. Deosebim citeva feluri de curriculum:
Curriculum general (national) care se constituie din curriculumurile diferentiale (pe trepte ale
invatamintului), acestea la rindul lor se constituie de din curriculumurile pe discipline.
Continutul invatamintului - sistemele de cunostinte care sunt clasificate pe domenii ale stiintei, tehnicii
si artei si sunt obligatorii pt a fi predate si asimilate. Continuturile invatamintului au drept scop sa
asigure cultura generala si profesionala a celor implicati in procesul de invatamint.
Functiile continuturilor:
Informativa
Formativa ( de formare a abilitatilor de munca intelectuala si dezvoltarea capacitatilor)
Educativa (formarea personalitatii)
Caracteristicile curriculumului:
Cantitatea prin aceasta curriculum raspunde la intrebarea cit si ce sa fie predat si asimilat
Mobilitatea aceasta reiese din dezvoltarea stiintei, decoperirea teoriilor noi. Mobilitatea
curriculumului are drept consecinta lipsa manualelor care sa-l reflecte intru totul.
Calitatea aspectul calitativ al curriculumului raspunde la intrebarea cum sa fie predat si
asimilat? Aceasta caracteristica vizeaza metodologia de predare si invatare.
Stabilitatea reflecta acel segment al cunostintelor numite fondul de aur al cunoasterii, care
nu se schimba, ramin intacte: Ex: teorma Pitagora, Legea lui Ohm, etc...
Diversitatea aceasta reflecta domeniile stiintei, culturii, tehnicii.
Aprofundarea/amplificarea -
Documentele ce reflecta continuturile:
*planul de studii document de stat aprobat de ministerul educatiei, elaborat de savanti cu
participarea si implicarea practicienilor. Planul de invatamint reflecta disciplinele sau obiectele
de invatamint, nr.de ore prevazut pt fiecare disciplina(teoretice/practice), ordinea studierii
disciplinelor, structura anului scolar, durata semestrelor, probele de evaluare finala.
* curriculumul la discipline. El include:
- cadrul conceptual informatie despre rolul sau necesitatea studierii disciplinei date
- principiile de baza ale organizarii predarii si invatarii disciplinei respective
- finalitatile procesului de invatamint (abilitatile studentului la finalul cursului)
- tematica cursului cu repartizarea orientativa a orelor pt fiecare tema.
- bibliografia necesara pt profesor si pt student
- sarcinile pt lucru individual
- subiectele pt evaluare
*orarul instrumentul de distribuire a timpului si spatiului scolar. Orarul faciliteaza rezultatele
invatarii in cazul in care este:
- stabil
- compact
- dozare corecta a incarcaturii intelectuale
- sa se faca o alternare corecta a disciplinelor
*manualul. Un manual bun este considerat acel care reflecta macar 80-90% din curriculum, care
este bine copertat si legat, la sfirsitul fiecarei teme are sarcini practice (exercitii), care contine un
glosar, care are evidentiate formulele, tezele, formulele necesare, care contine informatii
suplimentare, curiozitati, scheme, tablite, grafice, diagrame.

TEMA 3: tehnologia si metodologia procesului de invatamint.

1) Notiunea de metoda, procedeu, metodologie, tehnologie.
2) Criterii de clasificare a metodelor
3) Caracteristica principalelor grupe de metode
1) notiunea de metoda, procedeu, metodologie, tehnologie
Metoda provine de la grecescul metodos, ceea ce inseamna cale, drum de urmat.
Metoda didactica este instrumentul cu ajutorul caruia profesorul realizeaza scopurile instructiv
educative. Metoda se constituie de un nr.nedefinit de procedee.
Procedeul - un element ce reflecta o operatie in procesul educatiei.
Metodele au urmatoarele functii:
De transmitere a informatiei
Comunicare
Verificare
Formare
Evaluare
2) criteriile de clasificare:
criteriul istoric. Dupa acest criteriu metodele se impart in clasice si moderne:
dupa gradul de implicare a studentului: metodele se impart in: active, pasive, semiactive.
Dupa gradul de aplicabilitate se impart in: generale, particulare.
Dupa nr de elevi implicati: frontale, individuale, de grup (pe echipe).
Dupa sursa de obtinere a informatiei: metode verbale, intuitive, practice.


3) Caracteristica principalelor grupe de metode

Metode verbale:
Expunerea o madalitate de transmitere a CPD-urilor prin intermediul vorbirii monologate.
Explicatia modalitate prin care se clarifica lucrurile neintelese.
Povestirea.
Prelegerea modalitate de prezentare a unui volum mare de informatii stiintifice intr-o
unitate de timp redusa.
Descrierea modalitatea de transmitere a cunostintelor avind la baza prezenta obiectului
descris.
Conversatia pe baza de dialog
Catehetic presupune meorizarea raspunsurilor la un set de intrebari. Ea este buna de
folosit doar in cazul memorarii formulelor, limbii strainte, tabla inmultirii, etc.
Euristic (socratica) presupune ghidarea studentului cu ajutorul intrebarilor spre
descoperirea raspunsurilor
Dezbaterea modalitate de a gasi solutii la unele probleme folosind intrebarile si
raspunsurile. Aplicarea acestei metode solicita ca toti cei implicati sa aiba cunostinte.
Dezbaterea are 3 forme:
Brainstorning - un dialog organizat cu scopul de a gasi solutii pt unele probleme.
Philips 66 6 persoane + 6 minute
Brainrating 4 membri + 3 minute + 2 idei
Metodele intuitive:
Demonstrarea modalitate de transmitere a CPD-urilor pe baza prezentarii obiectelor,
fenomenelor, proceselor. Demonstrarea poate capata citeva forme:
Imagistica
Pe viu
Substituentelor
Actiunilor
Cu ajutorul mijloacelor tehnice (filme, ppt)
Observarea modalitate de transmitere a CPD-urilor pe baza examinarii sau urmaririi
obiectelor, proceselor, fenomenelor. Observarea are 2 varinate:
in conditii de laborator
in conditii naturale
Modelarea modalitate de transmitere a CPD-urilor prin confectionarea obiectelor, proceselor,
fenomenelor.
Metodele practice:
Metoda problematizarii modalitate de solutionare a conflictului intelectual dintre cunoscut si
necunoscut.
Algoritmizarea modalitate de descoperire in baza unui algoritm.
Simularea metoda de invatare foarte utila in cazul in care ne lipsesc materialele (jocurile
didactice, jocul de rol.
Studiul de caz se analizeaza o situatie concreta si se cauta solutiile.
Elaborarea proiectelor modalitate de implimentare a cunostintelor teoretice.


TEMA 4:Evaluarea rezultatelor academice

1) Notiunea de evaluare
2) Docimologia stiinta a examinarii/evaluarii randamentului scolar
3) Structura activitatii de evaluare
4) Caracteristiceile notarii
5) Sisteme de notare
6) Functiile evaluarii
7) Formele de evaluare
8) Tehnici de sporire a obiectivitatii evaluarii
9) Testul decimologic instrument de masurare a rezultatelor scolare
10) Fenomene subiective de apreciere (greseli comise in evaluari) a rezultatelor academice
11) Autoevaluarea
1) Notiunea de evaluare
Evaluarea este cea dea 3-a componenta a procesului de invatamint si cea mai dificila. Evaluarea
rezultatelor academice este actul didactic complex ce are drept scop sa evidentieze cantitatea si
calitatea rezultatelor academice (RA). RA se reflecta in:
Cunostinte
Capacitati
Priceperi
Deprinderi
Competente
Atitudini
Evaluarea solicita cadrului didactic competenta, responsabilitate si corectitudine. Evaluarea RA este
obiectul de studiu al unei stiine relativ noi aparuta la sfirsitul anilo 30 a sec trecut numita docimologia,
fondator fiind considerat savantul francez Henrick Pieron. Eforturile docimologilor contemporani sunt
orientate spre gasirea/descoperirea raspunsurilor la 2 probleme mari:
Gasirea modalitatilor de sporire a obiectivitatii a evaluarii
Gasirea modalitatilor de reducere a stresului in timpul evaluarii

2) Docimologia
Evaluarea se constituie din 3 componente:
Controlul
Aprecierea activitatea de masurare a rezultatelor academice.
Notarea/luarea deciziilor decizia cu privire la valoarea rezultatelor academice si se face prin
intermediul unor simboluri
Caracteristicile notarii:
Obiectivitatea notei
O nota trebuie sa fie valabila
Fidelitatea/credibilitatea
Sisteme de notare:
Prin cifre de la 1 5 este sistem folosit de toate tarile CSI cu exceptia Ucraina si RM.
1 6 Bulgaria si Germania
1 10 RM si Romania
1 12 ucraina
1 13 Danemarca
1 20 Finlanda, Franta, Romania (medical postuniversitar)
Prin litere: 6 7 ale alfabetului latin Grecia, Marea Britanie, SUA, Israel.
Sistemul binar Admis/Respins
Sistemul de notare prin calificative bine, ft bine, satisfacator si nesatisfacator.
Prin semne conventionale scoala primara si treapta invatamintului prescolar.
Prin fraze in limba latina cum laude, laude, cum laude magna.
Prin conferirea de grade, categorii, diplome (gr. 1 3).

6) Functiile evaluarii
Educativa
Stimulativa
De selectare (la inmatriculari, dustribuirea bursei)
De diagnoza (verdict) si prognoza
Socio-economica aceasta o indeplineste evaluarea nivelului de competenta profesionala.
7) Formele de evaluare
Formele de evaluare se clasifica dupa:
Perioada de studii:
forma initiala (de diagnoza)
evaluarea curenta
evaluarea epizodica se face la scurta perioada de timp.
Evaluarea finala la finele unui curs sau la absolvirea licentei/master cu scopul de a
promova/nepromova studentul
Dupa procedeul de efecutare a evaluarii
Evaluare orala (dezavantaj timp mult,
Evaluarea scrisa
- Avantaje: timp scurt, usor de evaluat, studentul are timp de concentrare
- Dezavantaje nr de subiecte limitat, imposibil de corectat
Evaluarea practica (autentica)

8) Tehnici de sporire a obiectivitatii evaluarii
Testul
Tehnica Delphi evaluarea grupului.
Tipuri de teste:
Cu alegere multipla
Cu raspuns dual (da sau nu)
Cu raspuns pereche (unire prin sageti)
De tip eseu
Cu rspuns scurt sau de completare
Vasiliev.maria@yahoo.com pina la 1 oct tre de trimis referatu
10) Fenomene subiective de apreciere.
fenomenul iradierii rezultatul la unele discipline influenteaza asupra altor discipline
fenomenul de contrast profii impart grupa de studenti in 2 categorii (capabili/incapabili, etc)
f. propriei ecuatii proful are propriile criterii dupa care noteaza studentii
f. prezicerii

Daniel Goleman, intel emotionala, ed Curtea Veke, 2002
D.G., Forta I.E.
Robert S. Kovey, Alfabetul intelepciunii sau eficienta in 7 trepte;
R.S., Cea de-a 8-a inteligenta sau treapta intelepciunii.
TEMA 1 : Inteligenta emotionala

1) Notiunea de inteligenta emotionala
2) Rolul inteligentei emotionale
3) Structura inteligentei emotionale
Constientizarea de sine
Constientizarea sociala
Deprinderile personale
Deprinderile sociale
1) Notiunea de inteligenta emotionala
IQ (capacitatea de invatare) este
EQ coef. de inteligenta emotionala. Capacitatea de a intelege si a regla emiotiile. Abilitatea si a
gestiona eficient emotiile proprii.
Structura EQ-ului:
Constientizarea de sine
Identificarea propriilor emotii
Recunoasterea propriilor emotii
Adaptibilitatea la noile conditii//situatii
Autoeficacitatea
Autoevaluarea
Constientizarea sociala:
Respectul celuilalt
Recunoasterea nevoilor celorlalti
Empatia
Capacitatea de organizarea
Oferirea si cautarea de ajutor
Deprinderi personale:
Exprimarea emotionala
Exprimarea comportamentala
Autocontrolul reactiilor si comportamentelor
Responsabilitatea
Adaptibilitatea
Orientarea spre actiune
Abilitati de comunicare
Abilitati de solutionare si prevenire a conflictelor
Colaborare
Deprinderi de a lucra in grup
Abilitati de organizare si coordonare
In loc de concluzie:
Conform cercetarilor statistice, EQ este de 2 ori mai importanta decit abilitatile
In managementul eficienta al emotiilor un rol important il joaca optimismul, priceperea de a vedea
jumatatea plina a paharului.

TEMA 2: Managementul comunicarii

1) Notiunea de comunicare
2) Conditiile comunicarii eficiente
3) Ascultarea
LOvidiu pinisoara, comunicarea eficienta, plirom, iasi 2008
Comunicarea - veste, stire, raport, relatie, legatura. Transmitere intentionata de date, informatii,
emotii, sentimente. Relatie prin care locutorii (emitatorul si receptorul), se pot intelege si influenta
reciproc prin intermediul schimbului de informatii codificate in diverse feluri.
Comunicam verbal, nonverbal, paraverbal. Tempoul, timbrul, accentul tine de paraverbal.
Prin verbal (logic) 7 % din actul de comunicare
Prin paraverbal 38 %
Prin non verbal 55 %
A vorbi nu inseamna sa comunici. Vorbim cu ajutorul coardelor vocale, dar comunicam cu tot corpul.
Cu ce scop comunicam?
De a ne informa si a transmite informatii
De a forma si a transmite atitudini
De a cunoaste si a ne face cunoscuti
De a intelege si a ne face intelesi
De a transmite si provoca emotii si sentimente
De
Ce inseamna sa comunicam eficient?
Sa alcatuiesti sisa prezinti corect mesajul
Sa fii bine dispus si sa stapinesti emotiile
Sa vorbesti despre trairile emotiile tale
Sa folosesti corect limbajul corpului
Sa folosesti limbajul proactiv, adica limbajul care incurajeaza
Sa manifesti interes pentru mesajul transmis
Sa fii deschis pt comunicare
Sa dovedesti bunavointa si consideratiune pentru interlocutor
Sa fii ascultator activ

Tipuri de comunicare:
Intrapersonala in si catre sine
Interpersonala intre oameni
De grup intre membrii grupului si intre alte grupuri
De masa primita de sau folosita de un numar mare de oameni
Mesajul eficient se caracterizeaza
Consistenta mesajului
Expresivitatea comunicarii (intonatie, intensitate)
Inteligibilitatea (corectitudine si logica)
Compatibilitatea intre interllocuitori
Empatie si flexibilitate din partea emitatorului
Distantele de comunicare:
Zona intima: 15 45
Zona personala: 46 122
Zona sociala: 122 360
Zona oficiala: 360 - >>> cm
Tipuri de ascultare:
Eficienta
Empatica
De ce ascultam ?
Ascultam pentru ca sa intelegem
Ascultam pentru ca sa (ne) cunoastem
Ascultam pentru ca sa retinem
Ascultam pentru ca sa fim intelesi
Ascultam pentru ca sa analizam
Ascultam pentru ca sa evaluam
Ascultam pentru ca sa dezvoltam relatii
Tehnici de eficientizare a ascultarii:
Opreste-te de vorbit
Ofera interlocutorului posibilitatea de a fi in voie
Dovedeste-i ca-l asculti
Elimina sursele de distragere a atentiei
Arta simpatie celui care-ti vorbeste
Fii rabdator
Pastraza-ti calmul
Evita disputele si critica
Adreseaza intrebari
Un ascultator este activ daca:
Dovedeste deschidere pentru comunicare
Accepta sa se apropie pentru a auzi mai bine, coborind la nivelul ochilor copiilor
Se angajeaza .........
Limbajul responsabilitatilor:
Ce presupune?
Comunicare directa, deschisa, onesta
Formularea mesajelor la persoana I
Comunicarea bazate pe adevar
Transmiterea atit a sentimentelor pozitive, cit si a situatiilor care deranjeaza
Emotiile se comunica fara a invinovati
Comunicarea stimuleaza atitudini pozitive.
Exemple de limbaj al responsabilitatii:
Sunt fericit
Ma mindresc cu tine
Contez pe tine
Sunt convins ca poti
Am incredere
Ma bucur
Mi-ar placea
Am fost multumit
Ma doare
Ma ingrijoreaza
Sunt dezamagit
Comunicarea intre oameni:
Pasiv/submisiv
Agresiv
Asertiv
In comnunicarea pasiva, interlocutorul:
Doreste aprobarea celuilalt si evitarea conflictelor
Cedeaza de la sine, uneori cu pretul nemultumirii interioare si al frustrarii
Nu doreste sa-si supere seful, iubiul/a sau...vecina
?
Comunicarea agresiva:
Comunicatorul nu renunta nici in ruptul capului la ideile sale
Este in stare sa negocieze zile in sir doar ca lucrurile sa iasa cum vrea
Este inflexibil vizavi de situatia celui din fata
Vrea ca nevoile sale sa fie satisfacute primele, chiar cu pretul sacrificarii nevoilor din jur
Manipuleaza pe ceilalti daca interesele sale sunt la mijloc
Comunicarea asertiva:
A asculta activ
A trata cu respect persoana din fata ta
A-ti expune punctul de vedere cu incredere
A-ti sustine cauza cu argumente
A renunta la idei care sa-au dovedit nepotrivite

Jacubowski (1976) sustine ca asertivitatea implica apararea drepturilor personale si
exprimarea gindurilor, sentimetelor si convingerilor in mod direct, onest si adecvat, fara a
viola drepturile altei persoane
Comunicarea asertiva se refera la curajul de a spune lucrurilor pe nume intr-o maniera de respect fata
de celalalt.
Esti asertiv in masura in care ceea ce spui aprofundeaza relatia de comunicare cu interlocutorul tau
si/sau mareste sansele........?
Trasaturile caracteristice asertivitatii:
Refuzul cererilor puterea de a spune NU
Solicitarea favorurilor si formularea de cereri
Exprimarea sentimentelor pozitive si negative
Initierea, continuarea si incheierea de noi conversatii
Ai convingerea ca toate persoanele sunt egale
Acorzi importanta parerilor si intereselor celorlalti
Exista o concordanta intre mesajul verbal transmis, mimica si gestica
Mesajele utilizate sun de genul eu cred ca.., ma simt...
Sustinerea privirii interlocutorului
A fi asertiv inseamna:
Sa comunici autentic si eficient, construind in timp real o relatie pe termen lung
.....
Sugestii pt o comunicare asertiva
Exprima-te clar si concis si evita sa fii sarcastic
Evita sa faci generalizari si sa folosesti etichete
Cere fee-back si evita comportamentul agresiv
Evita reactiile impulsive si nu monopoliza discutia
Evita sa faci prespuneri
Constientizeaza ce tipe de comunicare folosesti (agresiv, asertiv, pasiv sau agresiv-pasiv.
Ce face comunicatorul asertiv
Isi exprima nevoile si dorintele intr-o maniera respectuasa si protrivita contextului
Conflictul o situatie in care oamenii interdependenti prezinta diferente (manifeste sau latente) ceea ce
priveste satisfacerea nevoilor si interesolor individuale si interactioneaza in procesul de realizare a
acestor scopuri. (Kolt)
Conflictul este un fenomen social tridimensional
Cele 3 dimensiuni ale conflictului:
Componenta cognitiva (gindirea, perceptia situatiei de conflict)
Componenta afectiva (emotiile si sentimentele)
Componenta comportamentala (actiunea, inclusiv comunicarea)
Managementul emotiilor in derularea unui conflict se realizeaza prin
Exprimarea libera a emotiilor (aceasta are ca efect detensionarea, linistirea)
Suprimarea temporara a emotiilor (stapinirea sau aminarea pt un moment, loc potrivit)
Exprimarea controlata a emotiilor (aceasta diminueaza energia distructiva)
Cauzele conflictelor:
Incompatibilitatea, diferente intre persoane
Interesele diferitor/persoane
Comunicarea
Stima de sine
Valorile individului
Nerespectarea normelor
Comportamente neadecvate
Agresivitatea
Diferenete generatoare de conflicte:
Trasaturi de personalitate
Opiniile
Atitudinile
...??
Tipologia conflictelor:
Conflictul-scop (o persoana doreste rezultate diferite fata de altele)
Conflictul cognitiv (are la baza idei diferite de ale altora privitoare la un fenomen)
Conflictul afectiv (emotiile unei persoane sau grup sunt incompatibile cu ale altora)
Conflictul comportamental (apare cind faptele unei persoane sau grup sunt neacceptate
de ceilalti)
Modurile de abordare a conflictelor:
Compromisul (vulpea)
Confruntarea (bufnita)
Fortarea (rechin)
Retragerea
Aplanarea
Tipurile de personalitati dificile:
Tancul
Perfidul
Grenada
Atoatestiutorul
Atoatestiutorul inchipuit
Serviabilul
Nehotaritul
Taciturnul
Negativistul
Jeluitorul
Tancul:
Este confruntativ, furios, nerabdator, agresiv si, mereu pe cineva gaseste vinovat
Puternic, asertiv, exploziv, dominator, ataca direct
Are temperamentul coleric si este nestapinit
Reactiile nerecomandabile la asltul Tancului:
Contraatacul.
Defensiva
Supunerea umila
Managementul conflictelor cu persoanele Tanc:
Dobinditi-ii respectul
Nu dati inapoi
Tanucul nu ataca oamenii pe care ii respecta
Intrerupeti atacul rostindu-i numele, titlul
Formulati asertiunea
Stati pe loc, nu va schimbati pozitia, priviti-l in ochi
Lastati-l sa aiba ultimul cuvint, anuntati-l ca veri vb cu el cind se va calma.
Cum procedam cind acuzatiile tancului sunt corecte:
Admiteti greseala dumneavoastra
?
Perfidul:
Foloseste atacul ascuns, comentarii rautacioase facind remarci irelevante care
deruteaza persoanele. Umorul lui este sarcastic, tonul muscator. Vor sa fie in atentia
celorlalti; ii supara schimbarea evenimentelor; invinuiesc alte persoane cind ceva nu le
reuseste.
Reactia nerecomandabila cu perfidul
Retragere, atitudine defensiva
Exprimarea neplacerii, pentru ca aceasta il stimuleaza cel mai mult
Sentiment de revolta sau umilinta
Nu ii spuneti ce va suparat cel mai mult in fapta, atitudinea lui.
Managementul conflictelor cu Perfidul
Indiferenta
Curiozitatea amuzanta orientata spre autor
Opriti-va, priviti-l, repetati-i spusele
Fiti asertivi, adresati intrebari de informare, directe
Pregatiti o relatie normala pe viitor.
Grenada
Aceasta, dupa o perioada de calm si liniste, mai lunga sau scurta, poate exploda
nedirectionat, dar foarte zgomotos cu privire la lucruri ce nu au nici o legatura cu
contextul prezent
Este agresiv, violent, are impresia ca nu este apreciat la justa valoare.
Foloseste orice pretext pt a se declansa
Reactia nerecomandabila cu Grenada:
Tendinta de a fi la fel de agresiv si violent
Raspuns exploziv
Tendinta de parasire discreta a terenului
Aversiune/ repulsie de la distanta
Sugestii pt managementul conflictuului cu Grenada
Captati-i atentia prin a-i rosti numele, dar cu atentie, nu pareti agresiv, mai bine pareti
Prietenos
Acultati cu atenitie, folositi ecoul pentru ai dovedi interesul
Fasisti momentul potrivit pentru al intreba de ce este deranja
Oferitii sprijinul si atenit de al asculta
4. Atoatestiutorul:
este foarte competent, asertiv si care nu admit replica, au o toleranta scazuta la
corectari
ei vor sa-si vada obiectivele atinse, nu admit discutii in contradictoriu
ideiile noi le percep ca pe o provocare la adresa aturoritatii si competentei lor
el crede ca destinul lui de a controla, domina si manipula
Reactia nerecomandabila cu Atoatestiutorul:
incercarea de a demonstra ca si dumneavoastra sunteti Atoatestiutorul
tendinta de a riposta, contestindu-i autoritatea
trairea de resentimente fata de el
atacarea ideiilor sau tendinta de a abandona, de a accepta reprosurile si de a va retrage.
Sugestii pt managementul conflictuului cu atoatestiutorul:
dovediti rabdare
pregatiti-va bine ceea ce aveti de spus sa nu comitei o eroare
dovediti-i respect pentru ceea ce spune. El tre sa se simta ascultat
folositi ecoul de mai multe ori. Dati-i importanta
sprijini-va pe ideiile lui
folositi pluralul noi in loc de eu
5. Atotstiutorul inchipuit:
exagereaza frecvent pentru a atrage atentia sa. Este puternic asertiv, carismatic,
dominator. El crede ceea ce spune chiar daca nu a verificat. Tinde sa obbtina aprecierea.
Dupa un timp isi pierde ascultatorii. In disperare depune eforturi pentru atragerea
atentiei, ceea ce duce la o mai mare dezaprobare.
Reactia nerecomandabila cu Atotstiutorul inchipuit:
contrazicearea si atacul brutal, pentru ca reactioneaza prin contraatac
uneori poate converti pe altii din sala de partea sa.
Sugestii pt managementul conflictuului cu Atotstiutorul inchipuit:
acordatii un minim de atentie cind incepe sa faca sugestii ridicole
ceretii un amanunt cu aere de un inocent sau curios
folositi limbajul eu, eu am citit
ajutatil sasi salveze imaginea de sine
nul faceti sa se simta stinjenit
6. Serviabilul:
> doreste sa fie pe placul oamenilor, face multe promisiuni pe care nu reuseste sa le onoreze,
sufera cind nu reuseste ceva, invoca scuze si explicatii, usor cade de acord cu parerea altora. Ei
vor sa traiasca in buna intelegere cu toti, de aceea nu vor sa ofenseze pe nimeni.
Reactia nerecomandabila cu Serviabilul:
blamarea si punearea lui in situatii jenante
nui cereti sa-si ???
Sugestii pt managementul conflictuului cu el:
incurajatil sa vorbeasca si practicati ascultarea activa
aratati-i ca apreciati sinceritatea
ajutati-l sa-si gestioneze timpul
aratati-i lucrurile care il incurca
asigurati-va ca isi va onora promisiunea
7. Nehotaritul
> este obsedat de partea negativa a deciziei. El are multe motive pentru a nu cere ajutor, nu
doreste sa deranjeze pe nimeni.
Sugestie nerecomandabila:
iritarea. Ascundeti faptul ca ceva va irita in comportamentul lui.
Managementul conflictului:
nul grabiti sa ia hotariri
analizati impreuna optiunile si obstacolele
asigurati-va ca a luat o decizie buna
promovati ideea unui viitor mai bun
8. Taciturnul:
> este pasiv, concentrat pe indeplinirea corecta a sarcinii, este frustrat. Nonasertiv, rimit, pasiv
> ei se retrag in sine
Nerecomandabil:
tendinta de a deveni agresiv, dorinta de a-l scuturat putin
nerabdarea, iritarea si aversiunea verbala. El va evita conflictul si dezacordul.
Sugestii:
rezervati-va timp mult pt a obtine o informatie
adresati intrebari deschise
glumiti pe seama tacerii lui
ghiciti ce gindeste, asta ii face placere
creati un mediu de relaxare, de incredere si deschidere.
9. Negativistul
> centrat pe indeplinirea corecta a sarcinii. Perfectiunea este standartul lui, devine disperat cind
cineva il incurca, el vede partile negative in tot ce-l inconjoara, demotivindu-i pe ceilalti.
Nerecomandabil:
tendinta de al contrazice si de ai arata ca situatia nu este atit de neagra pe cit pare
tendinta de al dispretui
nerabdarea
identificarea vinovatului....?
Sugestii:
permitetii sa fie negativist
aratativa interesat de ceea ce spune
oferitii sansa de a se orienta pozitiv
datii de inteles ca sunteti deschis la ideile lui si ca asteptati sa vina cu noi solutii
10. Jeluitorul
Nerecomandabil
Sugestii.