Sunteți pe pagina 1din 4

Cancerul de san

Cancerul de san este o afectiune in care celulele maligne(canceroase) se dezvolta


la nivelul sanului.
Glanda mamara (sanul) este alcatuita din lobi si ducte. Fiecare glanda mamara
este alcatuita din 15-20 de segmente numite lobi, care la randul lor sunt formati din
segmente mai mici, numite lobuli. obulii sunt alcatuiti din aglomerari de celule (bulbi)
care !roduc la!tele. obii, lobulii si bulbii comunica intre ei !rin tuburi subtiri numite
ducte. "n structura sanului sunt !rezenti atat ganglioni limfatici cat si vase limfatice. "n
structura fiecarei glande mamare se gasesc atat vase de sange cat si vase limfatice. #rin
intermediul vaselor limfatice este trans!ortat un lic$id incolor numit limfa.
Cel mai frecvent ti! de cancer mamar este carcinomul ductal, care se dezvolta de
la nivelul ductelor. Cancerul de san care se dezvolta de la nivelul lobilor sau lobulilor se
numeste carcinom lobular si este cel mai frecvent ti! de cancer mamar care afecteaza
ambii sani. Carcinomul mamar inflamator este unul dintre cele mai rare ti!uri de cancer,
in care sanul !rezinta semne inflamatorii.

Factorii de risc
Factorii de risc sunt toti acei factori care cresc riscul unei !ersoane de a dezvolta
cancer. %intre factorii de risc !entru cancer de san fac !arte&
'arsta inaintata
(enstruatia !recoce (inainte de 12 ani)
Femeile care nu au co!ii sau cele care au !rimul co!il la o varsta inaintata (!este
)5 de ani)
Consumul bauturilor alcoolice
*bezitatea sau !rezenta tesutului adi!os abundent la nivelul glandei mamare
+raumatismele minore si re!etate la nivelul sanilor
(eno!auza la varsta inaintata
,-!unerea !relungita si re!etata la soare sau radiatii
#rezenta cancerului de san la mama sau sora
.adiotera!ia realizata la nivelul toracelui/sanului
Cancerul de san este uneori determinat de mutatile (defectele) genetice
mostenite. Cancerul de san transmis ereditar re!rezinta a!ro-imativ 5 !ana la 100 dintre
toate ti!urile de cancer.
Factorii de protectie
1la!tatul
,-ercitiul fizic
%ieta ec$ilibrata
,vitarea sutienelor cu sarma, bureti, cartoane, silicon etc.
,vitarea materialelor su!raelastice care strang sanii
Controale !eriodice2 #ot salva viata2
Prevenire
#utem 3lu!ta4 !e mai multe fronturi im!otriva cancerului de san. 5n !rim front
este cel al preventiei. *ncologii au stabilit o serie de recomandari care !ot !reveni
a!aritia cancerului de san. "ata cateva dintre acestea&
* alimentatie bazata !e vegetale, cu limitarea consumului de carne
imitarea grasimilor si dulciurilor
.enuntarea la alcool (sau ma-im 250 ml vin/zi)
.enuntarea la fumat
(entinerea unei greutati normale
.ealizarea catorva e-ercitii fizice de intensitate moderata
(inim un control medical anual
1utoe-aminarea corecta si !eriodica a sanilor
,ste indicat ca autoe-aminarea sanilor sa incea!a c$iar de la 20 de ani, sa se faca
lunar, de !referinta la aceeasi data a lunii (nu in !erioada !remenstruala sau in tim!ul
menstruatiei).
+e$nica este urmatoarea& asezata in !icioare in fata oglinzii, ridicati mainile
deasu!ra ca!ului, !riviti cu mare atentie com!arativ ambii sani !entru a observa daca
e-ista modificari de forma, marime, sau daca e-ista asimetrii intre cei doi sani.
%u!a e-aminarea vizuala a sanilor treceti la !al!area acestora. Cu degetele
intinse, efectuand miscari usoare circulare, !al!ati usor sanul.
%esi utile aceste recomandari nu sunt suficiente. Cea mai cunoscuta metoda de
e-aminare a sanilor este mamografia. %esigur, aceasta 6oaca un rol foarte im!ortant si
este cel mai bun instrument de lu!ta in de!istarea cancerului mamar. %in nefericire,
mamografia nu este utila decat femeilor !este 70 de ani. 8ub varsta de 70 de ani ea
trebuie sa ramana o investigatie de rezerva. ,-!licatia este sim!la& sanul unei femei tinere
este foarte ferm si are o consistenta densa. (amografia este o 3fotografie4 in care tumora
a!are alba (o o!acitate). +ot alb insa, a!are si un san cu o consistenta ferma, !recum al
femeii tinere. #rin urmare, c$iar daca s-ar e-ecuta aceasta mamografie, nu s-ar !utea
vedea o eventuala tumora.
* alta metoda de e-aminare a sanilor este bio!sia. ,ste o metoda !rin care se
!releveaza celule sau fragmente de tesut de la nivelul tumorii !entru a fi e-aminate la
microsco! cu sco!ul de a de!ista modificarile datorate cancerului. ,-ista !atru ti!uri de
bio!sie&
Biopsie excizionala& se inde!arteaza in intregime formatiunea sau tesutul
neobisnuit
Biopsie incizionala& !rin aceasta metoda se inde!arteaza doar o !arte din
formatiunea sau tesutul neobisnuit
Biopsia intralezionala& se inde!arteaza o !arte din tesutul neobisnuit utilizand un
ac de bio!sie
Biopsia cu ajutorul unui ac sau biopsia prin aspiratie& !rin aceasta metoda se
inde!arteaza fie o !arte din formatiunea sau tesutul neobisnuit, fie lic$id cu
a6utorul unui ac de bio!sie subtire.
%u!a diagnosticarea cancerului de san se fac investigatii !entru a de!ista daca
celulele canceroase s-au ras!andit in interiorul glandei mamare sau in alte !arti ale
organismului. #rocesul !rin care se de!isteaza daca tumora s-a ras!andit in interiorul
glandei mamare sau in alte !arti ale organismului se numeste stadializare. "nformatia
obtinuta in urma realizarii !rocesului de stadializare determina stadiul de boala.
Cunoasterea stadiului bolii este foarte im!ortanta !entru a institui tera!ia
cores!unzatoare.
Semne si simptome care pot sugera un cancer de san
(asa tumorala (umflatura) in a-ila, san sau in a!ro!ierea acestuia. %aca este
nedureroasa, dura, cu margini neregulate, aderenta la tesuturile din 6ur, e-ista o mare
!robabilitate sa fie canceroasa.
"m!astarea unei zone a sanului. a !al!are se !erce!e mai densa decat tesuturile din
6ur.
8c$imbarea formei sau a dimensiunii sanului.
Cutarea, a!aritia de de!resiuni sau inrosirea !ielii sanului.
%ureri la nivelul mamelonului sau formarea unei de!resiuni.
*rice secretie, diferita de la!te.
Tratament
"n !rezent e-ista diferite ti!uri de tratament !entru !acientii cu cancer mamar.
a ora actuala se !ot folosi diferite ti!uri de tratament !entru !acientii cu cancer
de san. #entru tratarea !acientilor cu cancer de san se folosesc doua abordari&
- tratamentul standard (tratamentul care se foloseste in mod curent) si noile
tratamente care se afla in faza de testare in studiile clinice. "nainte de a ince!e
tratamentul, !acientii au !osibilitatea sa o!teze intre tratamentul standard si noile
tratamente !rin includerea !acientilor in studiile clinice.
- tratamentul care este in faza de testare in studiile clinice are ca sco! imbunatatirea
o!tiunilor tera!eutice curente sau obtinerea informatiilor des!re noile tera!ii !entru
!acientii cu cancer. "n cazul in care concluziile unui studiu clinic indica fa!tul ca
tratamentul care a fost testat este mai eficient decat tratamentul standard, noul tratament
!oate inlocui tratamentul standard.
Tratamentul standard
"n !rezent se folosesc !atru ti!uri de tratament standard&
Tratamentul chirurgical
(a6oritatea !acientilor cu cancer de san au nevoie de interventie c$irurgicala
!entru inde!artarea tesutului malign de la nivelul sanului.
Cu toate ca, in urma interventiei c$irurgicale este inde!artata intreaga tumora !e
care medicul o observa in tim!ul interventiei, !acientul va avea nevoie de radioterapie,
chimioterapie sau terapie hormonala du!a interventia c$irurgicala cu sco!ul de a
distruge celulele canceroase care au ramas. +era!ia administrata du!a interventia
c$irurgicala cu sco!ul de a creste sansa vindecarii este numita tera!ie ad6uvanta.
Radioterapia este o o!tiune tera!eutica !entru cancer !rin care se utilizeaza
radiatii 9 de intensitate crescuta sau alte ti!uri de radiatii !entru distrugerea celulelor
canceroase.
Chimioterapia utilizeaza medicamente care o!resc cresterea celulelor
canceroase, atat !rin distrugerea acestora cat si !rin o!rirea divizarii (inmultirii).
C$imiotera!ia sistemica se administreaza !e cale orala sau !rin in6ectare in vena sau in
musc$i, medicamentele a6ung astfel in circulatia sangvina si distrug celulele canceroase
din intreg organismul.
Terapia hormonala este un tratament anticanceros care inde!arteaza $ormonii
sau bloc$eaza actiunea acestora, o!rind astfel cresterea celulelor canceroase.
Cancerul de san !oate a!area la orice varsta, dar cu cat inaintati in varsta, riscul
creste.
.iscul sa faceti un cancer de san la :0 de ani este dubla fata de cea de la 50 de
ani.
(ai mult de :00 din femeile care au cancer de san nu au avut !e nimeni in
familie bolnav de aceasta boala.
%iagnosticarea !recoce inseamna sanse mai bune de su!ravietuire.
(amografia este un instrument sigur si eficient de detectare a cancerului de san,
c$iar inainte de a !utea fi simtit. ,-aminarea anuala de catre un s!ecialist si
autoe-aminarea lunara nu isi !ierd insa cu nimic din im!ortanta.