Va inceta, oare, vreodata, Natura sa ne surprinda cu minunile ei?

Probabil ca nu, de vreme ce a avut la dispozitie

aproape cinci miliarde de ani pentru a se intrupa in splendori unice si inca nu a sistat procesul. Minunile naturale ale
Terrei sunt aproape nenumarate, dar ne vom opri, de aceasta data, asupra cate unei singure maretii geologice a
fiecaruia dintre cele sapte continente ale planetei.

Spectacolul Arcadelor, Utah, SUA, America de Nord


Parcul National Arches se afla in apropierea oraselului Moab, din Utah, in vestul tatelor Unite ale Americii. !ocul
este recunoscut national si international, mai ales prin regiunea denumita "radina #iavolului, gratie unui numar
impresionant de arcade din piatra si gresie, formate prin eroziune. Unele dintre aceste bolte dispar, prin erodare,
pana la surpare, dar mereu unele noi se formeaza pentru a le lua locul.


Numarul de arcade cunoscute si vizitate este estimat intre $%% si &.%%%, iar cele mai inalte se ridica pana la '' de
metri in aerul uscat al desertului din Utah. Parcul ocupa o suprafata de (%$ )ilometri patrati, regiunea fiind declarata
*monument natural* in +$&$ si *parc national* in +$,+. cobite, progresiv si constant, de nisipul purtat de vant si de
rarele furtuni desertice, de-a lungul miilor si zecilor de mii de ani, arcadele sunt o marturie, perena si schimbatoare in
statornicia ei, a dimensiunii geologice in plina miscare a Terrei.

Desertul de Sare, Bolivia, America de Sud


Atunci cand Neil Armstrong si .uzz Aldrin au devenit primii oameni care paseau pe !una, la &% iulie +$/$, una dintre
primele privelisti pe care ochii lor le-au intalnit privind in urma catre Pamant, a fost pustiul alar #e U0uni. Pe masura
ce Pamantul se rotea, cei doi au fost probabil captivati de un petec intins de culoare alba de-a lungul partii inferioare
a Americii de ud, pe care l-au considerat initial o zona glaciara. 1ra, de fapt, desertul bolivian alar #e U0uni, putin
cunoscut, dar intins pe o suprafata de apro2imativ '.%%% )ilometri patrati, acoperita de cactusi, lagune cu apa de
ploaie si mai ales de zece miliarde de tone de sare. #e atunci, campul de sare a ramas un colt in mare parte uitat, al
unuia dintre cele mai izolate si inaccesibile platouri ale lumii3 o destinatie a drumetilor ratacitori catre granita chiliana,
aflata la mare departare de capitala .oliviei, !a Paz.


1ste o panorama unica, suprarealista, un camp alb si gol care se intainde nemarginit. 4n timpul sezonului ploios, o
impresionanta iluzie optica are loc, atunci cand apa care se formeaza pe suprafata sarii reflecta e2act ca o oglinda
cerul. Nimeni nu locuieste in inima acestui desert. 4n primul rand, nu e2ista vegetatie, iar sarea otraveste orice
picatura de apa de la suprafata sa. #e-a lungul platoului nu e2ista niciun semn de industrie sau dezvoltare, numai
spre margini siruri sporadice de colibe maronii, ale caror camarute adapostesc familii indigene sarace, cu pielea arsa
de soare, ce traiesc aici de generatii. Totusi, la liziera platoului de sare, guvernul bolivian da cu lentoare forma unei
fabrici. 1ste vorba despre o mina al carei obiectiv consta in e2tragerea pretiosului lichid de sub crusta de sare. Atunci
cand este scos pentru prima oara din sol, lichidul seamana cu noroiul. 4nsa dupa ce este lasat sub soarele desertului,
apa se evapora, lasand in urma o baie de mineral galbui, ce poate fi usor confundat cu uleiul gros de masline5 este
vorba despre litiu, cel mai usor dintre toate metalele de pe Pamant si puterea ascunsa in spatele noi noastre vieti
tehnologizate.

Ochiul Saharei, Mauritania, Africa


6unoscuta si sub denumirea de tructura 7ichat, aceasta bizara formatiune circulara, asemenatoare unui glob
ocular, din tinuturile vestice ale aharei, a fost nestiuta la scara larga pana ce astronautii, aflati pe orbita planetei, nu
au cercetat in amanunt ceea ce parea sa fie un ochi urias care ii urmarea de pe Pamant. 6onsiderata la inceput
craterul unui meteorit, formatiunea cu un diametru de 8% de )ilometri ar putea sa nu fie altceva decat un afloriment
stancos produs prin eroziune, sau un dom vulcanic, un artefact geologic situat in mi9locul desertului Maur Adrar.


6ele mai noi misiuni spatiale il folosesc ca pe un punct topografic, entuziastii aventurieri cu masini de teren il
considera *locul lor de 9oaca*, iar cercetatorii dezbat inca pe marginea originilor sale. Teoria impactului cu un meteorit
nu e2plica aplatizarea podelei *craterului*, asadar acceptata la scara larga ramane e2plicatia eroziunii, care ar fi
*deco9it* gradual straturile de roca, creand actuala forma asemanatoare cu cea a interiorului unei cepe. 4n mod total
surprinzator, e2ista chiar si un soi de comple2, un hotel in mi9locul tructurii 7ichat. Nimic lu2os, dar adecvat turistilor
si calatorilor nepretentiosi care a9ung prin pustiul aharei vestice.

Poarta spre Iad, Namaskaro, Islanda, Europa


4slanda abunda in miracole geografice imense. Trecatoarea Namas)aro, situata in nordul !acului M0vatn, cu cea mai
fierbinte apa termala a tarii, este una dintre ele. Traversand Muntele Namaf9all, la o altitudine de :+% metri, aceasta
trecatoare gazduieste un urias crater vulcanic, populat de izvoare de aburi vierbinti, denumite ;verarond sau ;verir.
Tot aici se pot admira un numar de furnale cu fum vulcanic, *piscine* de noroi si vulcani noroisi, toate parand a fierbe
cu o energie nesecata. Namas)aro si-a castigat notorietatea mai ales datorita izvoarelor de noroi sulfuros, denumite
solfatare, si a izvoarelor de abur, denumite furnale.


#esi cu greu se poate gasi un izvor de apa pura, potabila, in acest frumos sit geotermal islandez, frumusetea si
coloritul mineralelor sfideaza orice comparatie. #imensiunea gigantica a craterelor de noroi socheaza, iar parcare,
cazare si masa pot fi gasite in cadrul amena9arilor din apropiatul "r0tuba))i. Un alt amanunt ce impresioneaza la
Namas)aro este lipsa totala de vegetatie. 1ste o trasatura logica a locului, dar impresioneaza. 1misiile constante de
fum si sulf au facut solul de aici steril si acid, nepotrivit intretinerii vreunei forme de flora sau fauna. Nu trebuie negli9at
potentialul nociv al acestor substante nici asupra oamenilor. e recomanda chiar prote9area fetei si a nasului cu o
masca sau cu o esarfa si atentie sporita la mers. 4ronic, daca ne gandim la numele sau *racoros*, 4slanda este una
dintre cele mai active tari din punct de vedere vulcanic. Unul dintre cele mai puternice si intise evenimente vulcanice
din istoria modenra, cea de-a +,'(-a eruptie a sistemului vulcanic !a)i a provocat moartea prin infometare a pana la
&8< din populatia 4slandei si a condus la pierderea celei mai mari parti din vietatile salbatice ale tarii.

Pestera eed !lute, "uilin, #hina, Asia


Are o vechime de peste +'% de milioane de ani si a fost descoperita in urma cu mai bine de +.%%% de ani. Amplasata
la cinci )ilometri nord-vest de orasul "uilin, Pestera 7eed =lute sau Palatul de Arta Naturala este o caverna
stralucitoare si viu colorata, marcata in aproape toate itinerariile de calatorie. Pestera si-a primit numele de la stuful
crud ce ii creste la intrare, din care oamenii obisnuiau sa confectioneze flaute si fluiere. 4n interiorul acestei pesteri
erodate de apa se dezvaluie lumea spectaculoasa a unei varietati uriase de stalactite, pilastri din calcar si formatiuni
stancoase create prin depozitarea sarii din acidul carbonic.


4nundata de lumini colorate artificiale, minunea geologica redeschisa vizitelor publicului din +$/&, isi ofera spectacolul
fantastic in multe variatiuni pe parcursul celor &:% de metri pe care ii parcurge prin subteran. Vizitarea pesterii
dureaza apro2imativ o ora. i, conform obiceiului chinezesc, fiecare formatiune de aici are o legenda sau un nume
poetic, cum ar fi Palatul de 6ristal, Pagoda #ragonului, Padurea Virgina, =loarea si Muntele de =ructe. Povestea din
spatele fiecarei denumiri este mereu una fascinanta. Palatul de 6ristal al 7egelui #ragon este una dintre cele mai
voluminoase incaperi ale pesterii, ce poate suporta pana la +.%%% de persoane si care a fost folosita ca adapost
impotriva raidurilor aeriene din timpul celui de-al #oilea 7azboi Mondial. Pe peretii interiori sunt gravate apro2imativ
,% de inscriptii despre care se spune ca ar fi povesti de calatorie si poeme ale #inastiei Tang, care a transformat la
vremea sa pestera intr-un loc de pelerina9. -a construit, special, in 9urul pesterii, un parc cu pavilioane elegante, cu
helesteuri si poduri, plante si gradini.

Bi$uteriile Diavolului, Australia


4n geneza aborigenilor australieni, arpele 6urcubeu a modelat pamantul si apoi s-a retras intr-un punct din estul
regiunii >imberle0s, unde curcubeul se ingemaneaza cu solul, si si-a depus ouale. Acestea s-au fosilizat si au devenit
ceea ce nativii denumesc >arlu)arlu, iar restul omenirii cunoaste sub denumirea de .i9uteriile #iavolului. #atorita
acestei legende, 7ezervatia .i9uteriile #iavolului are o semnificatie spirituala si reprezinta un sit sacru pentru
bastinasi.


6oncret, denumirea desemneaza o colectie de pietre uriase, rotun9ite si cu tenta rosiatica, aflate in regiunea Tennant
6ree) a Teritoriul Nordic australian. 1ste vorba despre roci din granit, de origine vulcanica, erodate cu timpul in forma
si formatiunea in care se afla astazi. Vantul, apa, temperatura si lumina solara, toate conspira la erodare si,
ocazional, chiar despica masivele ovoide care stau, individual sau in grupuri de-a lungul uriasei vai.Unele pietre au
diametre de pana la sapte metri si toate sunt vechi de apro2imativ +,, miliarde de ani. 7ezervatia .i9uteriilor
#iavolului acopera o suprafata de +'&' de hectare.

%urnurile de &heata de pe Muntele Ere'us, Antarctica


ute de turnuri din gheata stau semete pe varfurile de pana la ('+% m altitudine ale Muntelui 1rebus, din Antarctica.
Vulcanul permanent activ este poate singurul loc al continentului inghetat unde focul si gheata se intalnesc, se
amesteca si creeaza ceva unic, care mosteneste din trasaturile ambilor parinti. Turnurile pot fi inalte de pana la &% de
metri si par aproape vii atunci cand pufaie valuri de aburi si fum spre cerul Polului ud.


? parte din aburul vulcanic ingeata pe partea interioara a furnalelor, inaltandu-le si marindu-le. #aca turnurile de
gheata din Antarctica par desprinse din alta lume, ei bine, comparatia este foarte nimerita, deoarece structuri similare
e2ista pe lunile lui Marte, @upiter, aturn si Neptun. #esigur, acelea nu au pinguini sau ceva asemenea lor care sa
supravietuiasca in timp ce asista la fantasticul spectacol.