Sunteți pe pagina 1din 10

1

Propunator: prof. Emanuela Cojocaru


Clasa : a X-a
Tema: Conduita psihosociala. Imaginea de sine si preceptia ei sociala
Tipul lectiei : predare-invatare
Competente generale : Utilizarea conceptelor specifice psihologiei pentru cunoasterea si
explicarea unor fapte , evenimente, procese din viata reala
Competente specifice : La sfarsitul lectiei , elevii vor fi capabili :
1. sa defineasca psihologia sociala ;
2. sa defineasca conceptul de imagine de sine ;
3. sa explice cu cuvinte proprii componenta imaginii de sine ;
4. sa identifice etapele de formare a imaginii de sine ;
5. sa delimiteze termenul de perceptie sociala ;
6. sa evidentieze rolul perceptiei sociale in formarea imaginii de sine .
Metode si procedee : conversatia euristica ; invatarea prin descoperire ; explicatia ;
exemplificarea.
Forme de organizare a activitatii elevilor : activitate frontala
Mijloace de invatamant : manualul , fisa cu citate pentru recunoasterea imaginii de sine
pozitiva sau depreciativa.
Material bibliografic :
Stefanescu D, Balan E, Stefan C- Psihologie-manual pentru clasa a X-a , Ed.
Humanitas Educational , 2006
Radu I. (coordonator)- Psihologie sociala , Ed.ExeS.R.L., 1994
Andre C, Lelord F- Cum sa te iubesti pe tine pentru a te intelege mai bine cu
ceilalti ,Ed.Trei, 2003
Lemeni G, Miclea M (coordonatori)- Consiliere si orientare-ghid de educatie pentru
cariera , Ed.ASCR,2004






DESFASURAREA ACTIVITATII :

1. Captarea atentiei :
Pentru a le capta atentia, profesorul le citeste elevilor un fragment literar care ilustreaza
influienta mediului social , a celorlalti asupra persoanei. (Anexa-A) . De aici intelegem ca
psihologia individuala nu poate fi separata de psihologia relatiilor cu altii.
2. Anuntarea subiectului si a obiectivelor lectiei :
Profesorul va prezenta elevilor planul lectiei , pentru ca acestia sa poata urmari desfasurarea
ei :
1.Definitia psihologiei sociale
2.Definitia imaginii de sine
3.Formarea imaginii de sine
4.Perceptia sociala asupra imaginii de sine
3. Dirijarea invatarii :
1.Definitia psihologiei sociale :Psihologia sociala studiaza interactiunea umana.Ea se ocupa
cu studiul unor teme precum : constructia sociala a eului, relatiile dintre indivizi, grupurile si
comunicarea in cadrul grupurilor, comportamentul prosocial si antisocial, atitudinea si
schimbarea atitudinii , etc.
2

Primul experiment de psihologie sociala prezinta similitudine cu definirea psihologiei
sociale si a fost realizat de Norman Triplett in 1897.El a pornit de la ipoteza ca prezenta
celorlalti influienteaza pozitiv performanta unui subiect. A dat unor copii sarcina de a rula cat
de repede pot o mulineta atasata unei tije asemanatoare unei undite. Subiectii au efectuat 6
incercari : 3 singuri, 3 in prezenta altora. Concluzia a confirmat ipoteza.
2.Definitia imaginii de sine : Imaginea de sine este reprezentarea mentala a propriei persoane,
o structura organizata de cunostinte despre sine (cine sunt eu, ce pot face eu).
Profesorul solicita elevii sa raspunda la intrebarea Cine sunt eu ? .Raspunsurile vor
fi notate pe tabla. Pornind de la aceste raspunsuri, se vor delimita componentele imaginii de
sine :
-imaginea corporala proprie si posesiunile persoanei (imbracaminte, casa, colectie de timbre)-
eul fizic ;
-relationare sociala si autoexpresie (modul in care ma fac cunoscut celorlalti)-eul social ;
-valori, aspiratii, aptitudini-eul spiritual.
3.Formarea imaginii de sine : Formarea imaginii de sine parcurge urmatoarele etape :
-construirea eului, a imaginii subiective despre propria persoana, cu ceea ce consideram ca ne
este caracteristic. In aceasta etapa are loc aprecierea proprie asupra imaginii de sine (ne place
/ nu ne place ceea ce credem despre noi insine ca suntem).Ea depinde de personalitatea
individului ( Doua surori gemene au aceleasi trasaturi fizice , dar una se considera frumoasa ,
iar cealalta e nemultumita de infatisarea ei. Acest lucru va influenta atitudinile fata de propria
persoana si fata de ceilalti. Prima va avea o gandire pozitiva, nevoia de a se remarca ; cealalta
va manifesta mai putina siguranta in relationare, eventual se va izola.)
-constientizarea judecatilor facute de celalalt asupra propriei persoane care pot sau nu sa
coincida cu imaginea construita de noi insine. Si aceste judecati pot influenta imaginea de
sine. ( Daca spunem cuiva in mod repetat Esti frumoasa aceasta va ajunge sa creada acest
lucru. Daca exista si fapte care sa sustina aceasta idee ex. concursuri de frumusete- se va
transforma in convingere de nezdruncinat.)
Elevii vor citi experimentul de la pag 112 ,care demonstreaza influenta celorlalti asupra
formarii imaginii de sine.
-raportarea imaginii proprii la judecata celuilalt .Aceasta apreciere poate determina
sentimente pozitive sau negative , de multumire sau nemultumire.Suntem influentati de
grupurile in care traim :grupuri primare( familie, colegi de clasa, prieteni) sau secundare(
elevii din acelasi liceu). Cele doua tipuri de grupuri influenteaza diferit formarea imaginii de
sine.Ele contribuie la socializarea individului.
In formarea imaginii de sine un rol important il are compararea sociala.( Teoria compararii
sociale : ne comparam cu persoane care ne seamana. Ex : un adolescent cu un alt adolescent)
4.Perceptia sociala asupra imaginii de sine Perceptia sociala as. imaginii de sine se refera la
ceea ce gandesc ceilalti despre noi ( cum aratam, ne comportam, suntem).Ea trebuie analizata
din 2 perspective : al celuilalt despre eu (ca reper pasiv sau activ) si al eului despre parerea
celuilalt ( influenta parerii celuilalt asupra eului depinde de : gradul de dependenta, categoria
profesionala, nivelul de educatie, categoria profesionala).
4. Obtinerea performantei :
Se solicita elevilor sa raspunda la urmatoarele intrebari :(vezi Anexa-B)
1. Cum explicati urmatoarele definitii ale psihologiei sociale ? Care sunt asemanarile si
deosebirile dintre ele ?
2. Ce este imaginea de sine ?
3. In vorbirea curenta se spune haina face pe om. De ce ?
4. Cum se construieste imaginea de sine ?
5. Apreciati ce fel de imagine de sine(pozitiva/negativa) au persoanele care afirma....
6. Ce semnificatie are enuntul Imaginea de sine este cheia pentru o viata mai buna. ?
3

7. Cum contribuie punctul de vedere al celorlalti la constructia imaginii de sine ?
5. Asigurarea feed-backului :
Raspunsurile elevilor la aceste intrebari vor indica gradul de intelegere a noilor
cunostinte . Daca intampina dificultati , profesorul va reveni cu explicatii suplimentare.
6. Asigurarea retentiei si transferului :
Se vor completa impreuna cu elevii ideile principale ale lectiei notate pe tabla (planul
lectiei).

ANEXA-A

Individualismul e moderat de privirea vecinului sau de ochii ulitei, care te vede cand pleci
de acasa si cand te intorci ... Toata lumea stie cum iti cresti copiii , cum te porti cu parintii ,
cum iti iubesti nevasta. Caracterul devine mai ferm .... ceilalti iti corecteaza pasii prin simpla
existenta colectiva. M. Preda



ANEXA-B exercitii

Cum explicati urmatoarele definitii ale psihologiei sociale ? Care sunt asemanarile
si deosebirile dintre ele ?

Psihologia sociala consta in incercarea de a intelege si explica in ce mod
gandurile, sentimentele si comportamentele individuale sunt influentate de
prezenta imaginara, implicita sau explicita , a celorlalti. GORDON ALLPORT

Psihologia sociala este domeniul cercetarii stiintifice care studiaza modul in
care comportamentele, sentimentele sau gandurile unei persoane sunt
influentate sau determinate de comportamente sau caracteristici ale celorlalti.
R.BARON, D.BYRNE

Ce este imaginea de sine ?

In vorbirea curenta se spune haina face pe om. De ce ?

Cum se construieste imaginea de sine ?

Apreciati ce fel de imagine de sine(pozitiva/negativa) au persoanele care afirma :

Nu cunosc pe cineva mai inutil si mai inutilizabil de cat mine. (E. Cioran)
Ei, cititorii sa asculte confesiunile mele, sa geama la josniciile mele, sa roseasca la mizeriile
mele. (J.J.Rousseau)
Cred in Dumnezeu si in mine. (Napoleon)
Anecdota: Stekel se scuza la Freud pentru descoperirile sale , cu o oarecare modestie:
-Un pitic cocotat pe umerii unui urias poate vedea mai departe decat uriasul
insusi.
Freud replica ironic :
-Poate ca asa este,dar nu atunci cand este vorba de un paduche de pe capul unui
astronom
4


Ce semnificatie are enuntul Imaginea de sine este cheia pentru o viata mai
buna. ?

Cum contribuie punctul de vedere al celorlalti la constructia imaginii de sine ?


Imaginea de sine
Imaginea de sine se refera la perspectiva individuala asupra propriei
personalitati = modul subiectiv de reprezentare si evaluare pe care
individul si le face asupra lui insusi, in diferite etape ale dezvoltarii
sale si in diferite situatii in care se afla.
Imaginea de sine ajunge sa contina cunostinte despre valorile si
credintele, motivatiile si aspiratiile, trasaturile personalitatii noastre, ce
capacitati avem si ce ne lipseste, ce succese am obtinut si ce esecuri, ce
posedam spiritual si material, acceptari si respingeri din partea celorlalti.
Imaginea de sine este si o constructie sociala pentru ca fara comparatia cu
ceilalti, fara receptarea reactiilor celorlalti fata de noi nu reusim sa ne
clarificam si sa ne verificam constatarile directe asupra propriei persoane.
In psihologia sociala se pun cu precadere 3 probleme referitor la imaginea
de sine:
In ce fel perceptia si reprezentarea despre noi insine depind de parerea
celorlalti?
Cum se realizeaza perceptia despre celalalt?
In ce masura indiciile in legatura cu starea si intentiile unei persoane sunt
utilizate pentru a crea imaginile si interpretarile asupra sa?

Formarea imaginii de sine
Formarea imaginii de sine depinde de 3 coordonate:
EUL = fiecare ne construim propria imagine despre noi, modul in care ne
descriem, tipul de persoana care credem ca suntem.
= nucleul personalitatii, eu, ca persoana care ma cunosc stiu cum sunt
din punct de vedere fizic, ce posed d.p.d.v. psihologic (cunostinte, deprinderi,
aptitudini) si ce fac d.p.d.v. social (ce roluri indeplinesc in societate)
3 planuri interdependente:
Eul fizic (si material): particularitati fizice si materiale, ce este al meu: haine, posesii
Eul psihic (si spiritual): valori, dorinte, aspiratii, insusiri de caracter si temperament,
aptitudini.
Eul social: calitati care se dezvolta in contextul relatiilor si activitatilor cu ceilalti, parerile
despre ceilalti
(surori gemene arata la fel, dar fiecare are alta perceptie asupra ei insisi, alta
personalitate)
CELALALT = constientizarea faptului ca ceilalti realizeaza asupra noastra o
judecata ce are la baza modul in care persoana noastra e perceputa.
Dinspre celalalt spre sine pot veni judecati subiective / obiective
(studenta urata devine mai frumoasa pt ca ceilalti ii spun)
REFLECTIA EULUI asupra imaginii de sine din perspectiva corespondentei sau
necorespondentei intre aceasta si judecata celuilalt. Aceasta poate da nastere
unor sentimente pozitive sau negative si depinde de tipul fiecaruia de
personalitate cum le recepteaza.
5

Perceptia sociala a imaginii de sine
Reprezinta ceea ce gandesc ceilalti despre noi, despre modul in care
aratam, cum ne purtam, despre cine suntem si cum suntem.
Distinctia intre 2 puncte de vedere:
Al celuilalt despre eu
Al eului despre parerea celuilalt asupra sa
Celalalt poate avea rol pasiv e doar un termen de comparatie (tinerii
pe care ii vad pe strada) sau un rol activ e creator de reguli de
apreciere (grupul de prieteni rock-eri)
Parerile celuilalt de care tinem seama au roluri diferite in propria noastra
evaluare:
Evaluare estetica daca arat bine sau nu;
Evaluare globala sa cunosc pozitia sociala, locul in grup;
Evaluare capacitatilor, performantelor cat de bun sunt in raport cu media.
Functie de tipul de personalitate, nivelul de educatie, categoria
profesionala - unii sunt mai mult sau mai putin dependenti de parerea
celorlalti

Imaginea de sine, stima de sine i ncrederea n sine
Auzim adesea n jurul nostru formulri de genul are ncredere n sine sau nu are ncredere
n sine, se respect sau nu se respect. Ce este ncrederea n sine? De unde tim c o
persoan are ncredere n sine i o bun stim de sine i o alta nu are ncredere n sine i are o
stim de sine sczut? Care sunt semnele obiective care ne ajut sa tragem aceste concluzii?
Dar cum gndim despre noi nine? De unde tim dac avem ncredere n noi i o stim de
sine pozitiv? Cum se manifest o imagine de sine pozitiv? Dar o imagine de sine negativ?
Care sunt consecinele unei imagini de sine pozitive/negative? Care sunt factorii care
favorizeaz dezvoltarea stimei de sine? Ce legtur exist ntre imaginea de sine, stima de
sine i ncrederea n sine? Cum se construiete ncrederea n sine?

Imaginea de sine este definit de modul n care ne percepem propriile noastre caracteristici
fizice, emoionale, cognitive, sociale i spirituale care contureaz i ntresc dimensiunile
eului nostru. n funcie de percepia noastr la un moment dat al dezvoltrii noastre, de ceea
ce ne-am dori s fim sau ceea ce am putea deveni, putem distinge mai multe ipostaze ale eului
nostru: eul actual, eul ideal si eul viitor.

Imaginea de sine ne influeneaz comportamentele, de aceea este important s ne percem ct
mai corect, s dezvoltm convingeri realiste despre noi nine. Exist persoane care, dei au o
nfiare fizic plcut, se percep ca fiind fie prea slabe sau prea grase, prea nalte sau prea
scunde, insuficient de inteligente etc. Percepia de sine nu reprezint adevrul despre noi, ci
este doar o hart pentru propriul teritoriu (Harta nu este teritoriul PNL), un barometru
al strii noastre de bine. Relaiile armonioase cu membrii familiei i cei din jur, performanele
profesionale, asumarea unor responsabiliti n acord cu resursele proprii indic o imagine de
sine pozitiv, n timp ce absena motivaiei sau o motivaie sczut, agresivitatea defensiv,
comportamentele de evitare, rezistenele la schimbare sunt principalii indici pentru o imagine
de sine negativ.

Stima de sine reprezint modul n care ne evalum pe noi nine n raport cu propriile
ateptri i cu ceilali i este direct proporional cu contientizarea valorii noastre. Fiecare
fiin uman este unic i are o valoare care merit s fie respectat. Valoarea unei fiine
umane este dat de suma comportamentelor, aciunilor i potenialitilor sale trecute,
6

prezente i viitoare. Capacitatea fiinei umane de a se proiecta n viitor, de a-i contientiza,
dori i anticipa devenirea prin raportarea la experienele i succesele anterioare i credina
despre propria eficacitate contribuie la ntrirea stimei de sine.

Am auzit muli prini spunnd: Nu faci bine, las c fac eu c tiu mai bine sau Eti prea
mic, nu poi tu s faci asta. Astfel de fraze pot ucide n fa ncrederea n sine. Din dorina de
a-i feri de suferine i eecuri n via, muli prini i supraprotejeaz copiii meninndu-i
dependeni i mpiedicndu-i astfel s-i dezvolte ncrederea n sine. Increderea n sine
depinde mai mult de capacitatea noastr de a face anumite lucruri, n timp ce stima de sine
reprezint rezultatul unei autoevaluari i are un rol foarte important n stabilirea identitii
noastre. O stim de sine pozitiv se bazeaz pe percepia pozitiv despre propriile noastre
comportamente, de aceea este important s ne respectm nevoile i limitele pentru ca aciunile
noastre s ne pun n valoare, s fie viabile n ochii notri.

ncrederea n sine nu este nnscut i nu depinde doar de educaia pe care am primit-o n
copilrie cnd prinii notri ne-au nvat s facem mpreun cu ei i ne-au stimulat s ne
asumm responsabiliti pentru a deveni autonomi n via. ncrederea n sine este realist i
predictibil, deoarece se sprijin pe rezultate concrete obinute n trecut, pe experienele reale
pe care o persoan le-a trit i care-i permit s prezic rezultatele la care se ateapt n viitor.
Deci ncredera n sine nu este oarb i prezint o anumit doz de incertitudine. Ea se bazeaz
pe contientizarea propriilor cunotine i competene ntr-un anumit domeniu, pe rezultatele
pozitive obinute anterior i este ntreinut prin abordarea treptat a altor experiene n scopul
de a fixa i transfera competenele, precum i pentru a descoperi alte competene de care nu
eram contieni.

Este important ca experienele noi s fie abordate treptat, deoarece eecurile repetate la
experiene noi pentru care nu reuim s gsim o explicaie pot avea efecte negative asupra
ncrederii n sine i a stimei de sine. Dac suntem flexibili i putem recadra aciunile i
experienele noastre astfel nct s vedem partea bun, pozitiv a lucrurilor i s nvm ceva
din ceea ce ni se ntmpl, reuim s ne construim ncrederea n sine i s ne ntrim stima de
sine. Convingerile noastre ne dirijeaz comportamentele, de aceea este important s pstrm
acele convingeri care sunt bune pentru noi i ne ajut s ne schimbm cadrele de referin.
Abordarea unei situaii dintr-o alt perspectiv ne permite s ne schimbm reaciile, s
dezvoltm comportamente noi, mai adecvate situaiei prezente i s obinem astfel rezultate
mai bune n via.

Virginia-Smrndia Brescu

Continut (I): Imaginea de sine si perceptia sociala a imaginii de sine
Psihologul american William James considera ca imaginea de sine poate fi abordata din doua
perspective: din perspectiva continutului si ca proces. El sustinea ca atunci cand ne orientam
atentia asupra analizei interiorului nostru, putem intra in contact cu personalitatea, cu corpul,
cu eul nostru. Aceasta este imaginea de continut a eului. Daca aceasta entitate, eul nostru, este
perceputa de altul, acest altul ne influenteaza si ajunge sa faca parte din noi insine. Asistam
atunci la un proces de evaluare de sine, ne organizam prezentarea de sine, ne preocupa binele
altora. Aceste doua fatete ale persoanei nu pot fi insa separate. Continutul eului se prezinta ca
o sinteza a evenimentelor care ne-au marcat, ca o autobiografie. Fiecare noua informatie este
asimilata si ne imbogateste. Dar noi primim informatiile selectiv: retinem unele, respingem
altele, inregistram, organizam. Acest proces ne orienteaza spre mediul social, constituie un
prilej de a confrunta continutul nostru cu alte continuturi.
7


Imaginea de sine este o constructie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social, prin
compararea cu altii sau suntem influentati de o situatie sociala sau de unele personalitati din
mediul social. Imaginea de sine contine cunostinte despre trasaturile noastre de personaliate,
despre abilitati si priceperi, despre valori, credinte, motivatii, evenimente de viata, relatii cu
altii care exercita o influenta semnificativa. Pentru a descrie imaginea de sine a individului,
psihologii mai folosesc termenul de eu sau conceptul de sine.

Termenul de eu se refera la capacitatea fiintei umane de a actiona si de a reflecta asupra
propriilor actiuni, de a fi cunoscator si cunoscut totodata, de a construi imaginea de sine.
William James a facut distinctia intre trei aspecte ale eului: eul fizic, eul spiritual si eul social.
Eul fizic - se refera la particularitati, cum ar fi: tipul somatic, relatia dintre statura si
greutate, culoarea parului si a ochilor, particularitati fizionomice, samd. Psihologul
american William James foloseste si expresia de Eu material in care include Eul fizic
si tot ceea ce este de ordin material si care este legat de respectiva persoana, cum ar fi:
imbracamintea, casa, alte proprietati despre care se spune este al meu. De aceea
fiecare este sensibil la aprecierile celorlalti cu privire la ce este al sau si daca il pierde
sau ii este furat se simte puternic frustrat.
Eul spiritual - se refera la valori, dorinte, aspiratii, insusiri caracteriale si
temperamentale, aptitudini si talente, atitudini si conceptii. El este rezultatul
autoreflectiei, al receptarii aprecierii altora, al consemnarii reusitelor si nereusitelor in
diferite activitati.
Eul social - cuprinde acele caliati care se dezvolta in contextul relatiilor si a
activitatilor cu altii, cum ar fi locul ocupat in grupul clasei sau in cel al prietenilor,
reputatia si pretuirea celorlalti, asumarea si realizarea statutului si rolurilor. Eul social
cuprinde si totalitatea parerilor si impresiilor pe care cineva si le face despre ceilalti.

Componentele eului
Conceptul de sine - totalitatea perceptiilor si cunostintelor pe care oamenii le au
despre calitatile si caracteristicile lor. Acesta nu reprezinta in mod necesar o viziune
obiectiva despre ceea ce suntem, ci e un rezultat al felului in care ne percepem.
Stima de sine - componenta evaluativa a eului, care se refera la autoevaluarile
pozitive sau negative ale persoanei. Atunci cand individul are o buna impresie despre
sine, se respecta, se accepta si se evalueaza pozitiv, spunem ca are o stima de sine
inallta, pozitiva. Daca o persoana se depreciaza si se evalueaza negativ, spunem ca are
o stima de sine slaba. Indivizii cu stima de sine pozitiva sunt mai adaptati, mai fericiti
si au de obicei relatii bune cu ceilalti.
Auto-prezentarea - stategiile pe care le foloseste individul pentru a modela impresiile
celorlalti despre el. Modul nostru de viata se bazeaza pe aceasta dorinta de a influenta
incercarile celorlalti de a ne cunoaste. Acest lucru este posibil daca ne armonizam
comportamentele cu ale celorlalti, daca intelegem situatiile si ne preocupam sa ne
comportam "cum se cere". Facem eforturi sa ne auto-supraveghem comportamentul,
sa ne adaptam la noi roluri sociale si la noi relatii.

Formarea eului
Socializarea - procesul prin care persoana invata modul de viata al societatii in care
traieste si isi dezvolta capacitatile de a functiona ca individ si ca membru al unor
grupuri. Incepe la nastere si continua de-a lungul intregii vieti, reprezentand un proces
esential pentru eul individului, pentru imaginea lui de sine.
8

Compararea sociala - Festinger a sustinut ca ne formam opiniile si atitudinile fata de
eul nostru prin compararea cu altii care ne sunt similari.
Perceptia de sine. Teoria Perceptiei de sine, propusa de Daryl Bem, presupune ca noi
putem face deductii asupra noastra mai ales atunci cand nu suntem siguri asupra
atitudinilor pe care le avem, examinandu-ne comportamentele in diferite circumstante.
Identitatea psihosociala este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupuri,
institutii, colectivitati) cu individualul, reunind reprezentarea de sine si de altii. Este o sinteza
intre esenta individuala si caracteristicile unei culturi comune, intre aptitudinile personale si
rolurile sociale ale individului.
In definirea conceptului de identitate, spune psihologul Marissa Zavalloni, trebuie sa luam in
considerare patru dimensiuni:
constiinta unei identitati individuale, considerata ca un sentiment pozitiv, prezent in
toate aspectele sinelui;
stabilirea caracterului personal, continuitatea si coerenta in comportament;
integrarea sinelui, sinteza dintre eu si context;
solidaritatea cu idealurile si identitatea grupului de apartenenta.
Identitatea nu este numai personala sau numai sociala. Ea regrupeaza subiectivitatea si
obiectivitatea, individualul si socialul.


PLAN DE LECTIE I (50 MIN)


Metode didactice folosite in desfasurarea activitatii:

1. Prelegerea (10 min)


Prelegerea este o metod eficienta si adecvata atunci cand se urmareste transmiterea de
informatii. Profesorul poate obine feedback direct de la elevi, pe parcursul prelegerii, pentru
a-i adapta continutul prezentarii, structura, ritmul etc. Este bine ca subiectul prelegerii s
rmn deschis: elevii pot contribui cu exemple, particularizri sau extrapolri.


Captarea atentiei
Pentru a capta atentia elevilor, se citeste un fragment literar care ilustreaza influenta mediului
social, a celorlalti asupra persoanei. De aici intelegem ca psihologia individuala nu poate fi
separata de psihologia relatiilor cu altii.

Anuntarea subiectului si a obiectivelor lectiei
Profesorul va prezenta elevilor planul lectiei , pentru ca acestia sa poata urmari desfasurarea ei
:
Definitia imaginii de sine
Formarea imaginii de sine
Perceptia sociala asupra imaginii de sine
Identitatea psihosociala

2. Explicatia (25 min)


9

Dirijarea invatarii
1. Definitia imaginii de sine: imaginea de sine este reprezentarea mentala a propriei persoane,
o structura organizata de cunostinte despre sine -"cine sunt eu?", "ce pot face eu?" - si se vor
delimita componentele imaginii de sine :
imaginea corporala proprie si posesiunile persoanei (imbracaminte, casa, colectie de
timbre) - eul fizic;
relationare sociala si autoexpresie (modul in care ma fac cunoscut celorlalti) -eul
social;
valori, aspiratii, aptitudini - eul spiritual.
2. Formarea imaginii de sine
Formarea imaginii de sine parcurge urmatoarele etape :
construirea eului, a imaginii subiective despre propria persoana, cu ceea ce consideram
ca ne este caracteristic. In aceasta etapa are loc aprecierea proprie asupra imaginii de
sine (ne place / nu ne place ceea ce credem despre noi insine ca suntem). Ea depinde
de personalitatea individului (doua surori gemene au aceleasi trasaturi fizice, dar una
se considera frumoasa, iar cealalta e nemultumita de infatisarea ei. Acest lucru va
influenta atitudinile fata de propria persoana si fata de ceilalti. Prima va avea o gandire
pozitiva, nevoia de a se remarca; cealalta va manifesta mai putina siguranta in
relationare, eventual se va izola);
constientizarea judecatilor facute de celalalt asupra propriei persoane care pot sau nu
sa coincida cu imaginea construita de noi insine. Si aceste judecati pot influenta
imaginea de sine. Daca spunem cuiva in mod repetat "Esti frumoasa" aceasta va
ajunge sa creada acest lucru. Daca exista si fapte care sa sustina aceasta idee de
exemplu concursurile de frumusete - se va transforma in convingere de nezdruncinat;
raportarea imaginii proprii la judecata celuilalt. Aceasta apreciere poate determina
sentimente pozitive sau negative, de multumire sau nemultumire. Suntem influentati
de grupurile in care traim: grupuri primare (familie, colegi de clasa, prieteni) sau
secundare (elevii din acelasi liceu). Cele doua tipuri de grupuri influenteaza diferit
formarea imaginii de sine. Ele contribuie la socializarea individului.
3. Perceptia sociala asupra imaginii de sine
Perceptia sociala asociata imaginii de sine se refera la ceea ce gandesc ceilalti despre noi (cum
aratam, ne comportam, cum suntem). Ea trebuie analizata din doua perspective: al celuilalt
despre eu (ca reper pasiv sau activ) si al eului despre parerea celuilalt (influenta parerii
celuilalt asupra eului depinde de: gradul de dependenta, categoria profesionala, nivelul de
educatie, categoria profesionala).

4. Identitatea psihosociala
Identitatea psihosociala este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupuri, institutii,
colectivitati) cu individualul, reunind reprezentarea de sine si de altii. Este o sinteza intre
esenta individuala si caracteristicile unei culturi comune, intre aptitudinile personale si
rolurile sociale ale individului.


3. Conversatia orala - Brainstorming (15 min)
Se solicita elevilor sa raspunda la urmatoarele intrebari:
1. Cum se afirma si ce rol joaca imaginea de sine in viata noastra?
2. Care sunt caile formarii imaginii de sine?
3. Ce legatura exista intre stima de sine, auto-prezentare si perceptia de sine?
4. Ce intelegeti prin identitatea psihosociala?
5. Cum contribuie punctul de vedere al celorlalti la constructia imaginii de sine ?
10

6. In vorbirea curenta se spune "haina face pe om". De ce?

Pentru dinamizarea lectiei, profesorul va combina prelegerea cu expemplificarea si
conversatia orala, incercand sa stimuleze cat mai mult elevul sa gandeasca singur, sa isi
exprime propria opinie (sustinuta prin argumente) si sa interactioneze cu ceilalti colegi.
Raspunsurile elevilor la aceste intrebari vor indica gradul de intelegere a noilor cunostinte.
Daca intampina dificultati, profesorul va reveni cu explicatii suplimentare.

Competente specifice
La sfarsitul lectiei, elevii vor fi capabili sa:
defineasca conceptul de imagine de sine;
inteleaga modul in care se formeaza imaginea de sine;
delimiteze legatura dintre stima de sine, auto-prezentare si perceptia de sine;
defineasca identitatea psihosociala.


Bibliografie
- Zlate, M., Cretu, T., Mitrofan, N., Anitei, M., Psihologie: manual pentru clasa a X-a, pg.
146-151, Ed. Aramis, Bucuresti, 2005;
- Neculau, A., Iacob, L., Boncu, S., Salavastru, D., Lungu, O., Psihologie: manual pentru
clasa a X-a, pg. 108-115, Ed. Polirom, Bucuresti, 2004;
- Stefanescu, D., O., Balan, E., Stefan, C., Psihologie: manual pentru calsa a X-a, pg. 110-113,
Ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2005
- Radu I. (coordonator)- Psihologie sociala , Ed.ExeS.R.L., 1994