Sunteți pe pagina 1din 11

4.

Generatori Clinici de radiaie


4.1. Instalaii pe baz de kilovoltaj
Pn pe la 1950 majoritatea radioterapiei pe baz de radia ii livrate sub form de fascicul
extern a fost realizat cu raze X generate la o tensiune de pn la 300 !p "!p# ilo!ol i pea
# energia maxim a rezelor X$% &ezvoltarea ulterioar a unor instala ii de energie superioar i
popularitatea crescnd a celor pe baz de 'obalt()0 *n anii +50 i +)0 a dus la abandonarea
folosirii majorit ii instala ilor de ilovoltaj% ,otu i- acestea nu au disprut cu totul din uz% '.iar
i *n era modern a fasciculelor de raze X ob inute *n instala ii de megavoltaj- exist *nc o
utilizare pentru fascicule de energii mai mici- *n sepecial *n tratamentul leziunilor superficiale la
nivelul pielii%
/ai departe vom privi la diferite tipuri i caracteristici ale instala iilor de radioterapie%
A. Terapia cu raze Grenz

,ermenul de raze 0renz este folosit pentru a descrie tratamentul realizat cu fascicule
foarte moi "de energie sczut$ de raze X- produse la tensiuni de sub 10!% &atorit adncimii
lor foarte sczute de penetrare "a se vede Figura.5a$ astefl de radia ii nu se mai folosesc astzi *n
radioterapie%
B. Terapia de contact
2 instala ie de terapie de contact sau endicavitar opereaz la tensiuni de 30( 50 ! i
faciliteaz iradierea unor leziuni accesibile la distan e foarte scurte dintre surs "punct focal$ i
suprafa "44&# 4ource 4urface &istance$- mai mici de 1%0 cm% 5ceste aparate opereaz de
obicei la un curent *n tub de 1m5% 6n filtru de 0%5(1%0 mm de 5luminiu este interpus de
obicei *n calea razelor X pentru a absorbi componenta moale "de energie sczut$ a radia iei%
&atorit unei distan e 44& foarte mici i a unei tensiuni aplicate sczute- terapia de
contact prin iradiere produce o doz absorbit
1
descrescnd rapid cu adncimea de penetrare
n esut % Pentru acest motiv- dac raza este incident asupra unui pacient- suprafa a pielii este
iradiat maxim- dar esutul de dedesupt este ferit de iradiere odat cu cre terea adncimii% 'urba
doz versus adncime de penetrare este reprezentat *n Figura.5%b 4e vede u or c aceast tip de
raze X sunt utile pentru tratamentul unor tumori aflate la o adncime de maxim 1(1 mm%
7asciculul de raze este aproape complet absorbit dup 1cm de ctre esutul moale%
C. Terapia superficial
1
,ermenul doz - sau doz absorbit - este definit ca energia absorbit pe unitate de mas a materialului irradiat
,ermenul de terapie superficial se aplic tratamentelor cu raze X produse la tensiuni
*ntre 50 i 150 ! % &iverse grosimi de filtrare "de obicei de la 1mm la )mm aluminu$ sunt
adugate pentru a 8durufica9 raza la nivelul dorit "absorbind radia ia de enrgie mai mic$% 0radul
de durificare:*ntrire a calit ii fascicului de raze X poate fi exprimat prin intermediul grosimii
de *njumt ire ";!< # .alf(value la=er$% Stratul de HVL este definit ca grosimea unui
anumit material care, atunci cnd este introdus n calea fasciculului, reduce rata expunerii
cu jumtate. Pentru msurarea radia iei *n terapia superficial se folosesc grosimi de
*njumt ire ";!<$ de la 1%0 mm la >%0(mm din 5luminiu%

Figura.5.Curbe ale varia iei dozei cu adncimea n ap sau esuturi moi pentru fascicule de
raze X de diferite calit i. a: raze Grenz, !" # $.$% mm &l, diametrul cmpului 'egal
asimptotic( cu )) cm, **+ # 1$ cm. b: terapie de contact, !" # 1.5 mm &l, diametrul
cmpului #,.$ cm, **+ # , cm. Line c: t-erapie superficial, !" # ).$ mm &l, diametrul
cmpului # ).. cm, **+ # ,$ cm. Line d:ortovolta/, !" #,.$ mm Cu, diametrul cmpului #
1$ 0 1$ cm, **+ # 5$ cm. Line e: raze gamma Cobalt1.$ , diametrul cmpului # 1$ 0 1$ cm,
**+ # 2$ cm.
,ratamentele superficiale sunt realizate de obicei cu ajutoprul conurilor ata abile
diafragmei aparatului% &istan a 44& variaz de obicei *ntre 15 i 10 de cm% 5paratul opereaz
de obicei la un curent de tub de 5(> m5%
&up cum se vede *n Figura 5.c o raz de calitate este util pentru a iradia tumori situate
la aproximativ 5 mm adncime "?90@ doz$% &incolo de aceast adncime- scderea dozei este
prea pronun at pentru a putea livra o doz adecvat pentru tratamentul tumorii fr a supradoza
suprafa a pielii%
. Terapie de ortovoltaj sau de profunzi!e
,ermenul de terapie de ortovoltaj sau de terapie de profunzime este folosit pentru a
descrie tratametul cu raz X produse de ctre tensiuni "AB0 8potential9 # diferen e de poten ial$
*ntre 150 i 500 C % /ajoritatea ec.ipamentului de ortovoltaj este operat *ntre 100 i 300 !
la curent *n tub *ntre 10 i 10 de m5% &iverse filtre au fost proiectate pentru a ob ine o putere
de penterare ec.ivalent cu un ;!< "strat de *njumpt ire$ *ntre 1 i 3 mm de cupru%
6na din primele instala ii cu ortovoltaj este reprezentat *n Figura.. &e i conuri pot fi
folosite pentru a colima dimensiunea fasciculului de raze la dimensiunea dorit- o diafragm
mobil ce const din plcu e de plumb - permite o ajustare continu a dimesiunii fasciulului%
&istan a 44& "dintre aparat i pacient$ este setat la 50 cm
Figura.. o fotografie cu 3*tabilapan41ul lui *ieman, unul dintre primele instala ii de
radioterapie de profunzime
Dn Figura.5 linia d prezint o curb a dozei livrate pentru o raz moderat de ortovoltaj%
&e i dostribu ia dozei *n profunzime ar depinde de multe condi ii- cum ar fi ilovoltajul% ;!<
"grosimea de *njumt ire$- 44& "distan a$ i dimensiunea fasciulului "sau a c*mpului de
aplicare al razelor X$- anumite genralizri pot fi fcute pornind de la aceast curb *n legtur cu
caracteristicile razelor X de ortovoltaj% &oza maxim este livrat aprope de piele- *nregistrndus(
se o scdere pn la 90@ din valoarea ini ial a dozei la 1 cm adncime% 5stfel- printr(un singur
tratatment- o doz adecvat nu poate fi livrat unei tumori dincolo de aceast adncime% ,otu i-
prin cre terea filtrrii fasciulului de raze X i astfel a grosimii de njumt ire ";!<(ul $ razelor-
respectiv prin a combinarea a dou sau mai multe fascicole direc ionate *nspre tumoare dinspre
direc ii diferite- permit livrarea unei doze ridicate "suficiente$ pentru tratarea unor tumori mai
adnci% Axist *ns limitri severe pentru uzul radia iei de ortovoltaj pentru tartarea tumorilor
mai adnci de 3 cm% 5cestea vor fi discutate la seminarul de planificare a tratamentului%
'ea mai mare dintre limitri este dat de ctre doza de radia ie absorbit de ctre piele-
ce devine pro.ibitiv de mare atunci cnd se livreas doze adecvate tratamentului unor tumori
situate *n profunzime% Dn zielele de pionierat ale radioterapiei- atunci cnd razele X de ortovoltaj
erau cele mai puternice "de energie cea mai *nalt$ disponibile- tratamentele de radioterapie era
administrate pn cnd se ajungea la limita de toleran a pielii la radia ie % &e i s(au dezvoltat
metode pentru a folosi raze "fascicule$ multiple- precum i alte te.nici pentru a men ine doza de
radia ie la care era supus pielea sub limita de toleran - problema dozei prea ridicate la nivelul
pielii a rmas principala *ngrijorare pe parcursul erei tratamentului cu ortovoltaj% 2dat cu
disponibilitatea tele(terapiei pe baz de 'obalt radioactiv "Figura5.e$- propriet ile de prote/are
a pielii a radia iei de energie mai nalt, au devenit principalul motiv pentru dezvoltarea
instala iilor moderne de megavoltaj%
&e i doza limit de absorb ie la nivelul pielii - respectiv doza necesar tratamentului
livrat n adncime 5la nivelul tumorii6 au fost prezenta i ca i factori principali ai limitrilor
preznetate de ctre raze X de energii mai joase- exist i al i factori cum ar fi doza absorbit de
ctre oase prea ridicat- respectiv *mpr tierea ridicat " scattering$- care fac fasciculele de
ortovoltaj nepotrivite pentru tratamentul tumorilor din spatele oaselor%
". Terapia de supervoltaj
,erapia de raze X de 500( 1000 ! a fost numit terapie de volta/ nalt sau supervolta/.
Dn cutarea ob inerii unor fascicule de raze X de energie *nalt- un progress considerabil a fost
fpcit cu ajutprul unor instala ii de .ipervoltaj% Problema majorp care a trebuit dep it a fost
izolarea transformatorului de tensiune *nalt% 6na din solu iile gsite a fost a a numitul
transofrmator de rezonan - prin care tensiunea aplicat este amplificat *n mod efficient%
Enstala ii dotate cu transformator de rezonan "ob inut prin conectarea unui transformator fr
miez la condensatori lega i *n paralel$ dat de un circuit <' *n rezonan a permis accelarea
electronilor la viteze " i deci$ energii mari- astfel *nct lovirea intei i propagarea rezelor X
astfel ob inute se face prin transmisie% ,ransofrmatoarele cu rezonan au fost folosite pentru a
ob ine raze X de la 300 la 1-000 !%
#. Terapia de !e$avoltaj
Faze X de energie 1 /e! sau mai mare pot fi clasificate ca raze de magavoltaj% &e i
termenul se refr *n mod stric la raze X- razele G produse de ctre radionuclizi sunt de asemenea
incluse de obicei *n aceast categorie dac energia lor este mai mare de 1 /e!% Axemple de
instala ii clinice de megavoltaj sunt generatorul !an de 0raaff "nu se mai folose te$-
acceleratorul linear- betatronul i microtronul- precum i instala iile de telet.erapie cu raze G-
cum ar fi cele provenite de la o surs de cobalt()0%
4.%. ACC"&"'AT(A'" &I)"A'"
5cceleratorul liniar "linac$ este un dispozitiv care folose te unde electromagnetice de
*nalt frecven pentru a accelera particule cum ar fi electronii la energii *nalte prin intermediul
unui tub liniar% 7asciculul de electroni de *nalt energie poate fi utilizat el *nsu i pentru
tratamentul tumorilor superficiale sau poate fi fcut s loveasc o int pentru a produce raze X
prin transmisie pentru tratamentul tumorilor situate *n adncime% Axist cteva tipuri de design
pentru acceleratoarele liniare- dar cele utilizate *n radioterapie accelereaz electronii fie prin
intermediul undelor electrmagnetice sta ionare sau cltoare "traveling$ de frecven *n regiunea
microundelor "?3000 megaciclii:sec # 3 0.H$% &iferen a dintre acceleratoare cu unde sta ionare
i cele cu unde #cltoare "traveling$ const *n desingul structurii acceleratorului%
&in punct de vedere functional- structura acceleratorului cu unde cltoare necesitat
existen a unei sarcini suplimentare care are doar rolul de a absorbi puterea rezidual acumulat
la capt- pentru a preveni reflectarea unei unde *napoi%
Pe de alt parte- structura acceleratorului cu unde sta ionare ofer o reflexie maxim a
undelor la ambele captete ale structurii astfel *nct combina ia undelor 8cltoare9 propagate
*nainte i *napoi va da na tere undelor sta ionare% Dn cazul acestui design- sursa de putere
microundelor este mai degrab cuplat prin cavit i laterale- dect prin apertura "desc.iderea$
aparatului% 6n astfel de design tinde s fie mai eficient dect acela al undelor cltoare deoarece
cavit ile pentru transimisa microundelor- respectiv cavit ile lor de generare situate *n lateral
pot fi optimizate *n mod independent de forma tubului% ,otu i- acest design este mai scump i
necesit instalarea unui circulator "sau izolator$ *ntre sursa de putere i structur pentru a
preveni ca undele reflectate s ajung la sursa de putere
1
%
Dn Figura.7 este reprezentat o diagram pe module a unui accelerator linar- ilustrnd
componente le majore- precu m i sistemele auxiliare% 2 surs de putere ofer curent continuu
"+C direct current$ unui modulator- care con ine o re ea de generare a pulsului i un tub de
sc.imb "8-8drogen t-8ratron9
3
$% Pulsurile de *na t tensiune provenite din sec iunea
modulatorului sunt pulsuri constante *n intesitate "flat1topped$ avnd o durat de cteva
microdescunde% 5ceste pulsuri sunt livrate *n mod simultan 9agnetron(ului sau :l8stron(ului i
and tunului cu electroni% /icroundele pulsate produse *n magnetron sau *n ;l8stron sunt injectate
1
Pentru detalii suplimentare se poate consulta Carzmar 'I- Bunan '4- ,anabe A% J/edical electron
accelerators9 % BeK LorM /c0raK(;ill- 1993%
3
.ttpM::en%Kiipedia%org:Kii:,.=ratronN .ttpM::KKK%pocetmagic%net:Op#1P35
*n tubul accelerator "structura acceleratorului$ prin intermediul unui sistem de g.id de und% <a
momentul potrivit- electronii produ i de ctre tunul electronic- sunt injecta i *n mod pulsat *n
structura acceleratorului%
Figura.7. +iagrama pe module a unui accelerator linar medical
4tructura acceleratorului "sau sistemul lui de g.id de und$ const dintr(un tub de cupru
al crui interior este parti ionat de ctre mai multe discuri de cupru- ce au roulul unor diafragme
de diferite aperturi "desc.ideri$ la diferite spa ieri% Dn acesat sec iune este realizat un vid *nalt%
Pe msur ce electronii sunt injecta i *n structura acceleratorului "avnd o energie ini ial de
aproximativ 50 e!$- ace tia interac ioneaz cu cmpul electromagnetic al microundelor%
Alectronii c tig energie de la cmpul electric sinusoidal printr(un proces de accelerare analog
aceluia prin care un surfer c tig vitez clrind pe coama unui val%
Pe msur ce electronii de energie *nalt emerg din fereastra de ie ire a structurii
acceleratorului- ei sunt con inu i *n interiorul unui fascicul *ngust de form conico(cilindric
"pencil beam$ de aproximativ 3 mm *n diametru% Dn acceleratoarele liniare "linac(uri$ de energie
mic "de pn la ) /!$ care au tub accelerator relativ scurt- electronilor li se permite s se
propage drept *nainte i s loveasc o int pentru a produce raze X prin transmisie% Dn
acceleratoarele liniare "linac(uri$ de energie mai *nalt- *ns structura acceleratorului este prea
lung i- astfel- este plasat orizontal sau la un ung.i cu orizontala% Alectronii sunt apoi
deflecta i "fasciculul este curbat$ la un ung.i dorit "de obicei la 90 sau 1P0 de grade$ dintre
structura acceleratorului i int% 5cesat curbare de precizie a fasciulului electronic este
realizat printr(un sistem de transport constnd din magne i de curabre " bending magnets$-
bobine de focalizare "focusing coils$- i alte componente%
A. *a$netronul
/agnetronul este un dispozitiv care produce microunde% Al func ioneaz ca un oscilator
de *nalt putere- genernd pulsuri de microunde cu o durat de cteva microseconde i cu o rat
de repeti ie de cteva sute de pulsuri pe secund % 7recven a microundelor din cadrul fiecrui
puls este de aproximativ 3000 /;z%
/agnetronul are o construc ie cilindric- avnd un catod central i un anod exterior
realizat dintr(o pies solid de cupru- ce con ine cavit i rezonante " Figura.2$% 4pa iul "regiunea$
dintre catod i anod este vidat% 'atodul este *nclzit de ctre un filament interior- iar
"termo$electronii sunt genera i prin emisie termionic% 6n cmp magnetic static este aplicat
perpendicular pe planul sec iunii orizontale "reprezentat *n figur$ a cavit ilor i un cmp
electric continuu pulsat este aplicat *ntre catod i anod% Alectronii emi i dinspre catod sunt
accelera i *nspre anod prin intermediului cmpului electric continuu pulsat% 4ub influen a
simultan a cmpului magnetic- electronii se mi c* *n spirale complexe *nspre cavit ile
rezonante- ce radiaz energie sub form de microunde% Pulsurile de microunde generate sunt
conduse spre structura acceleratorului prin intermediul g.idului de und%

Figura.2
&e obicei- magnetroanele opereaz la 1 /Q putere maxim pentru a deservi linac(uri
"acceleratoare liniare$ de joas energie ") /! sau mai pu in$% &e i majoritatea linac(urilor de
energie *nalt folosesc l=stroni- au fost proiectate acceleratoare de energie pn la 15/e! care
s foloseasc megatroane de putere de aproximativ 5 /Q poKer%
B. +l,stronul
Cl=stronul nu este un generator de microunde ci- mai degrab- un amplificator al
acestora% Al trebuie s fie alimentat de ctre un oscilator "generator$ de microunde de joas
putere%
7igure 3%P s.oKs a cross(sectional draKing of an elementar= tKo(cavit= l=stron% ,.e
electrons produced b= t.e cat.ode are accelerated b= a negative pulse of voltage into t.e first
cavit=- called t.e bunc.er cavit=- K.ic. is energized b= loK(poKer microKaves% ,.e
microKaves set up an alternating electric field across t.e cavit=% ,.e velocit= of t.e electrons is
altered b= t.e action of t.is electric field to a var=ing degree b= a process noKn as velocit=
modulation% 4ome electrons are speeded up K.ile ot.ers are sloKed doKn and some are
unaffected% ,.is results in bunc.ing of electrons as t.e velocit=(modulated beam passes t.roug.
a field(free space in t.e drift tube%
5s t.e electron bunc.es arrive at t.e catc.er cavit= "7ig% 3%P $- t.e= induce c.arges on t.e
ends of t.e cavit= and t.ereb= generate a retarding electric field% ,.e electrons suffer
deceleration- and b= t.e principle of conservation of energ=- t.e inetic energ= of electrons is
converted into .ig.(poKer microKaves%
C. T-e &inac ./ra, Bea!
Rremsstra.lung x(ra=s are produced K.en t.e electrons are incident on a target of a .ig.(
< material suc. as tungsten% ,.e target is Kater cooled and is t.ic enoug. to absorb most of t.e
incident electrons% 5s a result of bremsstra.lung(t=pe interactions "section 3%3%5 $- t.e electron
energ= is converted into a spectrum of x(ra= energies Kit. maximum energ= eSual to t.e incident
electron energ=% ,.e average p.oton energ= of t.e beam is approximatel= one t.ird of t.e
maximum energ=%
Et is customar= for some of t.e manufacturers to designate t.eir linear accelerators t.at
.ave bot. electron and x(ra= treatment capabilities b= t.e maximum energ= of t.e electron beam
available% 7or example- t.e !arian 'linac 1> unit produces electron beams of energ= )- 9- 11- 15-
and 1> /e! and x(ra=s of energ= 10 /!% ,.e electron beam is designated b= million electron
volts because it is almost monoenergetic before incidence on t.e patient surface% ,.e x(ra= beam-
on t.e ot.er .and- is .eterogeneous in energ= and is designated b= megavolts- as if t.e beam
Kere produced b= appl=ing t.at voltage across an x(ra= tube%
. T-e "lectron Bea!
5s mentioned previousl=- t.e electron beam- as it exits t.e KindoK of t.e accelerator
tube is a narroK pencil about 3 mm in diameter% En t.e electron mode of linac operation- t.is
beam- instead of striing t.e target- is made to strie an electron scattering foil to spread t.e
beam as Kell as get a uniform electron fluence across t.e treatment field% ,.e scattering foil
consists of a t.in metallic foil- usuall= of lead% ,.e t.icness of t.e foil is suc. t.at most of t.e
electrons are scattered instead of suffering bremsstra.lung% ;oKever- a small fraction of t.e total
energ= is still converted into bremsstra.lung and appears as x(ra= contamination of t.e electron
beam%
F=G. %.2. Components of treatment -ead. &> X1ra8 t-erap8 mode. ?> @lectron t-erap8 mode.
En some linacs- t.e broadening of t.e electron beam is accomplis.ed b= electromagnetic
scanning of t.e electron pencil beam over a large area% 5lt.oug. t.is minimizes t.e x(
ra=contamination- some x(ra=s are still produced b= electrons striing t.e collimator Kalls or
ot.er .ig. atomic number materials in t.e electron collimation s=stem%
". Treat!ent 0ead
,.e treatment .ead "7ig% 3%> $ consists of a t.ic s.ell of .ig.densit= s.ielding material
suc. as lead- tungsten- or leadtungsten allo=% Et contains an x(ra= target- scattering foil- flattening
filter- ion c.amber- fixed and movable collimator- and lig.t localizer s=stem% ,.e .ead provides
sufficient s.ielding against leaage radiation in accordance Kit. radiation protection guidelines
"see '.apter 1) $%
#. Tar$et and #lattenin$ #ilter
En section 3%3%5 - Ke discussed t.e angular distribution of x(ra=s produced b= electrons of
various energies incident on a target% 4ince linear accelerators produce electrons in t.e
/egavoltage range- t.e x(ra= intensit= is peaed in t.e forKard direction% ,o mae t.e beam
intensit= uniform across t.e field- a flattening filter is inserted in t.e beam "7ig% 3%>5 $% ,.is
filter is usuall= made of lead- alt.oug. tungsten- uranium- steel- aluminum- or a combination .as
also been used or suggested% ,.e c.oice of target and flattening filter materials .as been
discussed b= Podgorsa et al% "3 $%
G. Bea! Colli!ation and *onitorin$
,.e treatment beam is first collimated b= a fixed primar= collimator located immediatel=
be=ond t.e x(ra= target% En t.e case of x(ra=s- t.e collimated beam t.en passes t.roug. t.e
flattening filter% En t.e electron mode- t.e filter is moved out of ,.e Ka= "7ig% 3%>R $%
,.e flattened x(ra= beam or t.e electron beam is incident on t.e dose monitoring
c.ambers % ,.e monitoring s=stem consists of several ion c.ambers or a single c.amber Kit.
multiple plates% 5lt.oug. t.e c.ambers are usuall= transmission t=pe- i%e%- flat parallel plate
c.ambers to cover t.e entire beam- c=lindrical t.imble c.ambers .ave also been used in some
linacs%
,.e function of t.e ion c.amber is to monitor dose rate- integrated dose- and field
s=mmetr=% 4ince t.e c.ambers are in a .ig.(intensit= radiation field and t.e beam is pulsed- it is
important to mae sure t.at t.e ion collection efficienc= of t.e c.ambers remains unc.anged
Kit. c.anges in t.e dose rate% Rias voltages in t.e range of 300 to 1-000 ! are applied across t.e
c.amber electrodes- depending on t.e c.amber design% 'ontrar= to t.e beam calibration
c.ambers- t.e monitor c.ambers in t.e treatment .ead are usuall= sealed so t.at t.eir response is
not influenced b= temperature and pressure of t.e outside air% ;oKever- t.ese c.ambers .ave to
be periodicall= c.eced for leas%
5fter passing t.roug. t.e ion c.ambers- t.e beam is furt.er collimated b= a continuousl=
movable x(ra= collimator % ,.is collimator consists of tKo pairs of lead or tungsten blocs "jaKs$
K.ic. provide a rectangular opening from 0 T 0 to t.e maximum field size "30 T 30 cm or a
little less$ projected at a standard distance suc. as 100 cm from t.e x(ra= source "focal spot on
t.e target$% ,.e collimator blocs are constrained to move so t.at t.e bloc edge is alKa=s along
a radial line passing t.roug. t.e target%
,.e field size definition is provided b= a lig.t localizing s=stem in t.e treatment .ead% 5
combination of mirror and a lig.t source located in t.e space betKeen t.e c.ambers and t.e jaKs
projects a lig.t beam as if emitting from t.e x(ra= focal spot% ,.us t.e lig.t field is congruent
Kit. t.e radiation field% 7reSuent c.ecs are reSuired to ensure t.is important reSuirement of
field alignment%
Q.ereas t.e x(ra= collimation s=stems of most medical linacs are similar- t.e electron
collimation s=stems var= Kidel=% 4ince electrons scatter readil= in air- t.e beam collimation must
be ac.ieved close to t.e sin surface of t.e patient% ,.ere is a considerable scattering of electrons
from t.e collimator surfaces including t.e movable jaKs% &ose rate can c.ange b= a factor of tKo
or t.ree as t.e collimator jaKs are opened to maximum field size limits% Ef t.e electrons are
collimated b= t.e same jaKs- as for x(ra=s- t.ere Kill be an extremel= stringent reSuirement on
t.e accurac= of t.e jaK opening- since output so criticall= depends on t.e surface area of t.e
collimator% ,.is problem .as been solved b= eeping t.e x(ra= collimator Kide open and ttac.ing
an auxiliar= collimator for electrons in t.e form of trimmers extended doKn to t.e sin surface%
En ot.er s=stems- t.e auxiliar= electron collimator consists of a set of attac.able cones of various
sizes%
,.e dose distribution in an electron field is significantl= influenced b= t.e collimation
s=stem provided Kit. t.e mac.ine because of electron scattering%
0. Gantr,
/ost of t.e linear accelerators currentl= produced are constructed so t.at t.e source of
radiation can rotate about a .orizontal axis "7ig% 3%9 $% 5s t.e gantr= rotates- t.e collimator axis
"supposedl= coincident Kit. t.e central axis of t.e beam$ moves in a vertical plane% ,.e point of
intersection of t.e collimator axis and t.e axis of rotation of t.e gantr= is noKn as t.e isocenter%
,.e isocentric mounting of t.e radiation mac.ines .as advantages over t.e units t.at
move onl= up and doKn% ,.e latter units are not suitable for isocentric treatment tec.niSues in
K.ic. beams are directed from different directions but intersect at t.e same point- t.e isocenter-
placed inside t.e patient% ;oKever- t.e nonisocentric units are usuall= sKivel mounted- t.at is-
t.e treatment .ead can be sKiveled or rotated in an= direction K.ile t.e gantr= can move onl=
upKard or doKnKard% 5lt.oug. t.ese units are not as flexible- t.e= are mec.anicall= simpler-
more reliable- and less expensive t.an t.e isocentric models%