4.

Generatori Clinici de radiaie

4.1. Instalaii pe baz de kilovoltaj
Pn pe la 1950 majoritatea radioterapiei pe baz de radia ii livrate sub form de fascicul
extern a fost realizat cu raze X generate la o tensiune de pn la 300 !p "!p# ilo!ol i pea
# energia maxim a rezelor X$% &ezvoltarea ulterioar a unor instala ii de energie superioar i
popularitatea crescnd a celor pe baz de 'obalt()0 *n anii +50 i +)0 a dus la abandonarea
folosirii majorit ii instala ilor de ilovoltaj% ,otu i- acestea nu au disprut cu totul din uz% '.iar
i *n era modern a fasciculelor de raze X ob inute *n instala ii de megavoltaj- exist *nc o
utilizare pentru fascicule de energii mai mici- *n sepecial *n tratamentul leziunilor superficiale la
nivelul pielii%
/ai departe vom privi la diferite tipuri i caracteristici ale instala iilor de radioterapie%
A. Terapia cu raze Grenz

,ermenul de raze 0renz este folosit pentru a descrie tratamentul realizat cu fascicule
foarte moi "de energie sczut$ de raze X- produse la tensiuni de sub 10!% &atorit adncimii
lor foarte sczute de penetrare "a se vede Figura.5a$ astefl de radia ii nu se mai folosesc astzi *n
radioterapie%
B. Terapia de contact
2 instala ie de terapie de contact sau endicavitar opereaz la tensiuni de 30( 50 ! i
faciliteaz iradierea unor leziuni accesibile la distan e foarte scurte dintre surs "punct focal$ i
suprafa "44&# 4ource 4urface &istance$- mai mici de 1%0 cm% 5ceste aparate opereaz de
obicei la un curent *n tub de 1m5% 6n filtru de 0%5(1%0 mm de 5luminiu este interpus de
obicei *n calea razelor X pentru a absorbi componenta moale "de energie sczut$ a radia iei%
&atorit unei distan e 44& foarte mici i a unei tensiuni aplicate sczute- terapia de
contact prin iradiere produce o doz absorbit
1
descrescnd rapid cu adncimea de penetrare
n esut % Pentru acest motiv- dac raza este incident asupra unui pacient- suprafa a pielii este
iradiat maxim- dar esutul de dedesupt este ferit de iradiere odat cu cre terea adncimii% 'urba
doz versus adncime de penetrare este reprezentat *n Figura.5%b 4e vede u or c aceast tip de
raze X sunt utile pentru tratamentul unor tumori aflate la o adncime de maxim 1(1 mm%
7asciculul de raze este aproape complet absorbit dup 1cm de ctre esutul moale%
C. Terapia superficial
1
,ermenul doz - sau doz absorbit - este definit ca energia absorbit pe unitate de mas a materialului irradiat
,ermenul de terapie superficial se aplic tratamentelor cu raze X produse la tensiuni
*ntre 50 i 150 ! % &iverse grosimi de filtrare "de obicei de la 1mm la )mm aluminu$ sunt
adugate pentru a 8durufica9 raza la nivelul dorit "absorbind radia ia de enrgie mai mic$% 0radul
de durificare:*ntrire a calit ii fascicului de raze X poate fi exprimat prin intermediul grosimii
de *njumt ire ";!< # .alf(value la=er$% Stratul de HVL este definit ca grosimea unui
anumit material care, atunci cnd este introdus n calea fasciculului, reduce rata expunerii
cu jumtate. Pentru msurarea radia iei *n terapia superficial se folosesc grosimi de
*njumt ire ";!<$ de la 1%0 mm la >%0(mm din 5luminiu%

Figura.5.Curbe ale varia iei dozei cu adncimea n ap sau esuturi moi pentru fascicule de
raze X de diferite calit i. a: raze Grenz, !" # $.$% mm &l, diametrul cmpului 'egal
asimptotic( cu )) cm, **+ # 1$ cm. b: terapie de contact, !" # 1.5 mm &l, diametrul
cmpului #,.$ cm, **+ # , cm. Line c: t-erapie superficial, !" # ).$ mm &l, diametrul
cmpului # ).. cm, **+ # ,$ cm. Line d:ortovolta/, !" #,.$ mm Cu, diametrul cmpului #
1$ 0 1$ cm, **+ # 5$ cm. Line e: raze gamma Cobalt1.$ , diametrul cmpului # 1$ 0 1$ cm,
**+ # 2$ cm.
,ratamentele superficiale sunt realizate de obicei cu ajutoprul conurilor ata abile
diafragmei aparatului% &istan a 44& variaz de obicei *ntre 15 i 10 de cm% 5paratul opereaz
de obicei la un curent de tub de 5(> m5%
&up cum se vede *n Figura 5.c o raz de calitate este util pentru a iradia tumori situate
la aproximativ 5 mm adncime "?90@ doz$% &incolo de aceast adncime- scderea dozei este
prea pronun at pentru a putea livra o doz adecvat pentru tratamentul tumorii fr a supradoza
suprafa a pielii%
. Terapie de ortovoltaj sau de profunzi!e
,ermenul de terapie de ortovoltaj sau de terapie de profunzime este folosit pentru a
descrie tratametul cu raz X produse de ctre tensiuni "AB0 8potential9 # diferen e de poten ial$
*ntre 150 i 500 C % /ajoritatea ec.ipamentului de ortovoltaj este operat *ntre 100 i 300 !
la curent *n tub *ntre 10 i 10 de m5% &iverse filtre au fost proiectate pentru a ob ine o putere
de penterare ec.ivalent cu un ;!< "strat de *njumpt ire$ *ntre 1 i 3 mm de cupru%
6na din primele instala ii cu ortovoltaj este reprezentat *n Figura.. &e i conuri pot fi
folosite pentru a colima dimensiunea fasciculului de raze la dimensiunea dorit- o diafragm
mobil ce const din plcu e de plumb - permite o ajustare continu a dimesiunii fasciulului%
&istan a 44& "dintre aparat i pacient$ este setat la 50 cm
Figura.. o fotografie cu 3*tabilapan41ul lui *ieman, unul dintre primele instala ii de
radioterapie de profunzime
Dn Figura.5 linia d prezint o curb a dozei livrate pentru o raz moderat de ortovoltaj%
&e i dostribu ia dozei *n profunzime ar depinde de multe condi ii- cum ar fi ilovoltajul% ;!<
"grosimea de *njumt ire$- 44& "distan a$ i dimensiunea fasciulului "sau a c*mpului de
aplicare al razelor X$- anumite genralizri pot fi fcute pornind de la aceast curb *n legtur cu
caracteristicile razelor X de ortovoltaj% &oza maxim este livrat aprope de piele- *nregistrndus(
se o scdere pn la 90@ din valoarea ini ial a dozei la 1 cm adncime% 5stfel- printr(un singur
tratatment- o doz adecvat nu poate fi livrat unei tumori dincolo de aceast adncime% ,otu i-
prin cre terea filtrrii fasciulului de raze X i astfel a grosimii de njumt ire ";!<(ul $ razelor-
respectiv prin a combinarea a dou sau mai multe fascicole direc ionate *nspre tumoare dinspre
direc ii diferite- permit livrarea unei doze ridicate "suficiente$ pentru tratarea unor tumori mai
adnci% Axist *ns limitri severe pentru uzul radia iei de ortovoltaj pentru tartarea tumorilor
mai adnci de 3 cm% 5cestea vor fi discutate la seminarul de planificare a tratamentului%
'ea mai mare dintre limitri este dat de ctre doza de radia ie absorbit de ctre piele-
ce devine pro.ibitiv de mare atunci cnd se livreas doze adecvate tratamentului unor tumori
situate *n profunzime% Dn zielele de pionierat ale radioterapiei- atunci cnd razele X de ortovoltaj
erau cele mai puternice "de energie cea mai *nalt$ disponibile- tratamentele de radioterapie era
administrate pn cnd se ajungea la limita de toleran a pielii la radia ie % &e i s(au dezvoltat
metode pentru a folosi raze "fascicule$ multiple- precum i alte te.nici pentru a men ine doza de
radia ie la care era supus pielea sub limita de toleran - problema dozei prea ridicate la nivelul
pielii a rmas principala *ngrijorare pe parcursul erei tratamentului cu ortovoltaj% 2dat cu
disponibilitatea tele(terapiei pe baz de 'obalt radioactiv "Figura5.e$- propriet ile de prote/are
a pielii a radia iei de energie mai nalt, au devenit principalul motiv pentru dezvoltarea
instala iilor moderne de megavoltaj%
&e i doza limit de absorb ie la nivelul pielii - respectiv doza necesar tratamentului
livrat n adncime 5la nivelul tumorii6 au fost prezenta i ca i factori principali ai limitrilor
preznetate de ctre raze X de energii mai joase- exist i al i factori cum ar fi doza absorbit de
ctre oase prea ridicat- respectiv *mpr tierea ridicat " scattering$- care fac fasciculele de
ortovoltaj nepotrivite pentru tratamentul tumorilor din spatele oaselor%
". Terapia de supervoltaj
,erapia de raze X de 500( 1000 ! a fost numit terapie de volta/ nalt sau supervolta/.
Dn cutarea ob inerii unor fascicule de raze X de energie *nalt- un progress considerabil a fost
fpcit cu ajutprul unor instala ii de .ipervoltaj% Problema majorp care a trebuit dep it a fost
izolarea transformatorului de tensiune *nalt% 6na din solu iile gsite a fost a a numitul
transofrmator de rezonan - prin care tensiunea aplicat este amplificat *n mod efficient%
Enstala ii dotate cu transformator de rezonan "ob inut prin conectarea unui transformator fr
miez la condensatori lega i *n paralel$ dat de un circuit <' *n rezonan a permis accelarea
electronilor la viteze " i deci$ energii mari- astfel *nct lovirea intei i propagarea rezelor X
astfel ob inute se face prin transmisie% ,ransofrmatoarele cu rezonan au fost folosite pentru a
ob ine raze X de la 300 la 1-000 !%
#. Terapia de !e$avoltaj
Faze X de energie 1 /e! sau mai mare pot fi clasificate ca raze de magavoltaj% &e i
termenul se refr *n mod stric la raze X- razele G produse de ctre radionuclizi sunt de asemenea
incluse de obicei *n aceast categorie dac energia lor este mai mare de 1 /e!% Axemple de
instala ii clinice de megavoltaj sunt generatorul !an de 0raaff "nu se mai folose te$-
acceleratorul linear- betatronul i microtronul- precum i instala iile de telet.erapie cu raze G-
cum ar fi cele provenite de la o surs de cobalt()0%
4.%. ACC"&"'AT(A'" &I)"A'"
5cceleratorul liniar "linac$ este un dispozitiv care folose te unde electromagnetice de
*nalt frecven pentru a accelera particule cum ar fi electronii la energii *nalte prin intermediul
unui tub liniar% 7asciculul de electroni de *nalt energie poate fi utilizat el *nsu i pentru
tratamentul tumorilor superficiale sau poate fi fcut s loveasc o int pentru a produce raze X
prin transmisie pentru tratamentul tumorilor situate *n adncime% Axist cteva tipuri de design
pentru acceleratoarele liniare- dar cele utilizate *n radioterapie accelereaz electronii fie prin
intermediul undelor electrmagnetice sta ionare sau cltoare "traveling$ de frecven *n regiunea
microundelor "?3000 megaciclii:sec # 3 0.H$% &iferen a dintre acceleratoare cu unde sta ionare
i cele cu unde #cltoare "traveling$ const *n desingul structurii acceleratorului%
&in punct de vedere functional- structura acceleratorului cu unde cltoare necesitat
existen a unei sarcini suplimentare care are doar rolul de a absorbi puterea rezidual acumulat
la capt- pentru a preveni reflectarea unei unde *napoi%
Pe de alt parte- structura acceleratorului cu unde sta ionare ofer o reflexie maxim a
undelor la ambele captete ale structurii astfel *nct combina ia undelor 8cltoare9 propagate
*nainte i *napoi va da na tere undelor sta ionare% Dn cazul acestui design- sursa de putere
microundelor este mai degrab cuplat prin cavit i laterale- dect prin apertura "desc.iderea$
aparatului% 6n astfel de design tinde s fie mai eficient dect acela al undelor cltoare deoarece
cavit ile pentru transimisa microundelor- respectiv cavit ile lor de generare situate *n lateral
pot fi optimizate *n mod independent de forma tubului% ,otu i- acest design este mai scump i
necesit instalarea unui circulator "sau izolator$ *ntre sursa de putere i structur pentru a
preveni ca undele reflectate s ajung la sursa de putere
1
%
Dn Figura.7 este reprezentat o diagram pe module a unui accelerator linar- ilustrnd
componente le majore- precu m i sistemele auxiliare% 2 surs de putere ofer curent continuu
"+C direct current$ unui modulator- care con ine o re ea de generare a pulsului i un tub de
sc.imb "8-8drogen t-8ratron9
3
$% Pulsurile de *na t tensiune provenite din sec iunea
modulatorului sunt pulsuri constante *n intesitate "flat1topped$ avnd o durat de cteva
microdescunde% 5ceste pulsuri sunt livrate *n mod simultan 9agnetron(ului sau :l8stron(ului i
and tunului cu electroni% /icroundele pulsate produse *n magnetron sau *n ;l8stron sunt injectate
1
Pentru detalii suplimentare se poate consulta Carzmar 'I- Bunan '4- ,anabe A% J/edical electron
accelerators9 % BeK LorM /c0raK(;ill- 1993%
3
.ttpM::en%Kiipedia%org:Kii:,.=ratronN .ttpM::KKK%pocetmagic%net:Op#1P35
*n tubul accelerator "structura acceleratorului$ prin intermediul unui sistem de g.id de und% <a
momentul potrivit- electronii produ i de ctre tunul electronic- sunt injecta i *n mod pulsat *n
structura acceleratorului%
Figura.7. +iagrama pe module a unui accelerator linar medical
4tructura acceleratorului "sau sistemul lui de g.id de und$ const dintr(un tub de cupru
al crui interior este parti ionat de ctre mai multe discuri de cupru- ce au roulul unor diafragme
de diferite aperturi "desc.ideri$ la diferite spa ieri% Dn acesat sec iune este realizat un vid *nalt%
Pe msur ce electronii sunt injecta i *n structura acceleratorului "avnd o energie ini ial de
aproximativ 50 e!$- ace tia interac ioneaz cu cmpul electromagnetic al microundelor%
Alectronii c tig energie de la cmpul electric sinusoidal printr(un proces de accelerare analog
aceluia prin care un surfer c tig vitez clrind pe coama unui val%
Pe msur ce electronii de energie *nalt emerg din fereastra de ie ire a structurii
acceleratorului- ei sunt con inu i *n interiorul unui fascicul *ngust de form conico(cilindric
"pencil beam$ de aproximativ 3 mm *n diametru% Dn acceleratoarele liniare "linac(uri$ de energie
mic "de pn la ) /!$ care au tub accelerator relativ scurt- electronilor li se permite s se
propage drept *nainte i s loveasc o int pentru a produce raze X prin transmisie% Dn
acceleratoarele liniare "linac(uri$ de energie mai *nalt- *ns structura acceleratorului este prea
lung i- astfel- este plasat orizontal sau la un ung.i cu orizontala% Alectronii sunt apoi
deflecta i "fasciculul este curbat$ la un ung.i dorit "de obicei la 90 sau 1P0 de grade$ dintre
structura acceleratorului i int% 5cesat curbare de precizie a fasciulului electronic este
realizat printr(un sistem de transport constnd din magne i de curabre " bending magnets$-
bobine de focalizare "focusing coils$- i alte componente%
A. *a$netronul
/agnetronul este un dispozitiv care produce microunde% Al func ioneaz ca un oscilator
de *nalt putere- genernd pulsuri de microunde cu o durat de cteva microseconde i cu o rat
de repeti ie de cteva sute de pulsuri pe secund % 7recven a microundelor din cadrul fiecrui
puls este de aproximativ 3000 /;z%
/agnetronul are o construc ie cilindric- avnd un catod central i un anod exterior
realizat dintr(o pies solid de cupru- ce con ine cavit i rezonante " Figura.2$% 4pa iul "regiunea$
dintre catod i anod este vidat% 'atodul este *nclzit de ctre un filament interior- iar
"termo$electronii sunt genera i prin emisie termionic% 6n cmp magnetic static este aplicat
perpendicular pe planul sec iunii orizontale "reprezentat *n figur$ a cavit ilor i un cmp
electric continuu pulsat este aplicat *ntre catod i anod% Alectronii emi i dinspre catod sunt
accelera i *nspre anod prin intermediului cmpului electric continuu pulsat% 4ub influen a
simultan a cmpului magnetic- electronii se mi c* *n spirale complexe *nspre cavit ile
rezonante- ce radiaz energie sub form de microunde% Pulsurile de microunde generate sunt
conduse spre structura acceleratorului prin intermediul g.idului de und%

Figura.2
&e obicei- magnetroanele opereaz la 1 /Q putere maxim pentru a deservi linac(uri
"acceleratoare liniare$ de joas energie ") /! sau mai pu in$% &e i majoritatea linac(urilor de
energie *nalt folosesc l=stroni- au fost proiectate acceleratoare de energie pn la 15/e! care
s foloseasc megatroane de putere de aproximativ 5 /Q poKer%
B. +l,stronul
Cl=stronul nu este un generator de microunde ci- mai degrab- un amplificator al
acestora% Al trebuie s fie alimentat de ctre un oscilator "generator$ de microunde de joas
putere%
7igure 3%P s.oKs a cross(sectional draKing of an elementar= tKo(cavit= l=stron% ,.e
electrons produced b= t.e cat.ode are accelerated b= a negative pulse of voltage into t.e first
cavit=- called t.e bunc.er cavit=- K.ic. is energized b= loK(poKer microKaves% ,.e
microKaves set up an alternating electric field across t.e cavit=% ,.e velocit= of t.e electrons is
altered b= t.e action of t.is electric field to a var=ing degree b= a process noKn as velocit=
modulation% 4ome electrons are speeded up K.ile ot.ers are sloKed doKn and some are
unaffected% ,.is results in bunc.ing of electrons as t.e velocit=(modulated beam passes t.roug.
a field(free space in t.e drift tube%
5s t.e electron bunc.es arrive at t.e catc.er cavit= "7ig% 3%P $- t.e= induce c.arges on t.e
ends of t.e cavit= and t.ereb= generate a retarding electric field% ,.e electrons suffer
deceleration- and b= t.e principle of conservation of energ=- t.e inetic energ= of electrons is
converted into .ig.(poKer microKaves%
C. T-e &inac ./ra, Bea!
Rremsstra.lung x(ra=s are produced K.en t.e electrons are incident on a target of a .ig.(
< material suc. as tungsten% ,.e target is Kater cooled and is t.ic enoug. to absorb most of t.e
incident electrons% 5s a result of bremsstra.lung(t=pe interactions "section 3%3%5 $- t.e electron
energ= is converted into a spectrum of x(ra= energies Kit. maximum energ= eSual to t.e incident
electron energ=% ,.e average p.oton energ= of t.e beam is approximatel= one t.ird of t.e
maximum energ=%
Et is customar= for some of t.e manufacturers to designate t.eir linear accelerators t.at
.ave bot. electron and x(ra= treatment capabilities b= t.e maximum energ= of t.e electron beam
available% 7or example- t.e !arian 'linac 1> unit produces electron beams of energ= )- 9- 11- 15-
and 1> /e! and x(ra=s of energ= 10 /!% ,.e electron beam is designated b= million electron
volts because it is almost monoenergetic before incidence on t.e patient surface% ,.e x(ra= beam-
on t.e ot.er .and- is .eterogeneous in energ= and is designated b= megavolts- as if t.e beam
Kere produced b= appl=ing t.at voltage across an x(ra= tube%
. T-e "lectron Bea!
5s mentioned previousl=- t.e electron beam- as it exits t.e KindoK of t.e accelerator
tube is a narroK pencil about 3 mm in diameter% En t.e electron mode of linac operation- t.is
beam- instead of striing t.e target- is made to strie an electron scattering foil to spread t.e
beam as Kell as get a uniform electron fluence across t.e treatment field% ,.e scattering foil
consists of a t.in metallic foil- usuall= of lead% ,.e t.icness of t.e foil is suc. t.at most of t.e
electrons are scattered instead of suffering bremsstra.lung% ;oKever- a small fraction of t.e total
energ= is still converted into bremsstra.lung and appears as x(ra= contamination of t.e electron
beam%
F=G. %.2. Components of treatment -ead. &> X1ra8 t-erap8 mode. ?> @lectron t-erap8 mode.
En some linacs- t.e broadening of t.e electron beam is accomplis.ed b= electromagnetic
scanning of t.e electron pencil beam over a large area% 5lt.oug. t.is minimizes t.e x(
ra=contamination- some x(ra=s are still produced b= electrons striing t.e collimator Kalls or
ot.er .ig. atomic number materials in t.e electron collimation s=stem%
". Treat!ent 0ead
,.e treatment .ead "7ig% 3%> $ consists of a t.ic s.ell of .ig.densit= s.ielding material
suc. as lead- tungsten- or leadtungsten allo=% Et contains an x(ra= target- scattering foil- flattening
filter- ion c.amber- fixed and movable collimator- and lig.t localizer s=stem% ,.e .ead provides
sufficient s.ielding against leaage radiation in accordance Kit. radiation protection guidelines
"see '.apter 1) $%
#. Tar$et and #lattenin$ #ilter
En section 3%3%5 - Ke discussed t.e angular distribution of x(ra=s produced b= electrons of
various energies incident on a target% 4ince linear accelerators produce electrons in t.e
/egavoltage range- t.e x(ra= intensit= is peaed in t.e forKard direction% ,o mae t.e beam
intensit= uniform across t.e field- a flattening filter is inserted in t.e beam "7ig% 3%>5 $% ,.is
filter is usuall= made of lead- alt.oug. tungsten- uranium- steel- aluminum- or a combination .as
also been used or suggested% ,.e c.oice of target and flattening filter materials .as been
discussed b= Podgorsa et al% "3 $%
G. Bea! Colli!ation and *onitorin$
,.e treatment beam is first collimated b= a fixed primar= collimator located immediatel=
be=ond t.e x(ra= target% En t.e case of x(ra=s- t.e collimated beam t.en passes t.roug. t.e
flattening filter% En t.e electron mode- t.e filter is moved out of ,.e Ka= "7ig% 3%>R $%
,.e flattened x(ra= beam or t.e electron beam is incident on t.e dose monitoring
c.ambers % ,.e monitoring s=stem consists of several ion c.ambers or a single c.amber Kit.
multiple plates% 5lt.oug. t.e c.ambers are usuall= transmission t=pe- i%e%- flat parallel plate
c.ambers to cover t.e entire beam- c=lindrical t.imble c.ambers .ave also been used in some
linacs%
,.e function of t.e ion c.amber is to monitor dose rate- integrated dose- and field
s=mmetr=% 4ince t.e c.ambers are in a .ig.(intensit= radiation field and t.e beam is pulsed- it is
important to mae sure t.at t.e ion collection efficienc= of t.e c.ambers remains unc.anged
Kit. c.anges in t.e dose rate% Rias voltages in t.e range of 300 to 1-000 ! are applied across t.e
c.amber electrodes- depending on t.e c.amber design% 'ontrar= to t.e beam calibration
c.ambers- t.e monitor c.ambers in t.e treatment .ead are usuall= sealed so t.at t.eir response is
not influenced b= temperature and pressure of t.e outside air% ;oKever- t.ese c.ambers .ave to
be periodicall= c.eced for leas%
5fter passing t.roug. t.e ion c.ambers- t.e beam is furt.er collimated b= a continuousl=
movable x(ra= collimator % ,.is collimator consists of tKo pairs of lead or tungsten blocs "jaKs$
K.ic. provide a rectangular opening from 0 T 0 to t.e maximum field size "30 T 30 cm or a
little less$ projected at a standard distance suc. as 100 cm from t.e x(ra= source "focal spot on
t.e target$% ,.e collimator blocs are constrained to move so t.at t.e bloc edge is alKa=s along
a radial line passing t.roug. t.e target%
,.e field size definition is provided b= a lig.t localizing s=stem in t.e treatment .ead% 5
combination of mirror and a lig.t source located in t.e space betKeen t.e c.ambers and t.e jaKs
projects a lig.t beam as if emitting from t.e x(ra= focal spot% ,.us t.e lig.t field is congruent
Kit. t.e radiation field% 7reSuent c.ecs are reSuired to ensure t.is important reSuirement of
field alignment%
Q.ereas t.e x(ra= collimation s=stems of most medical linacs are similar- t.e electron
collimation s=stems var= Kidel=% 4ince electrons scatter readil= in air- t.e beam collimation must
be ac.ieved close to t.e sin surface of t.e patient% ,.ere is a considerable scattering of electrons
from t.e collimator surfaces including t.e movable jaKs% &ose rate can c.ange b= a factor of tKo
or t.ree as t.e collimator jaKs are opened to maximum field size limits% Ef t.e electrons are
collimated b= t.e same jaKs- as for x(ra=s- t.ere Kill be an extremel= stringent reSuirement on
t.e accurac= of t.e jaK opening- since output so criticall= depends on t.e surface area of t.e
collimator% ,.is problem .as been solved b= eeping t.e x(ra= collimator Kide open and ttac.ing
an auxiliar= collimator for electrons in t.e form of trimmers extended doKn to t.e sin surface%
En ot.er s=stems- t.e auxiliar= electron collimator consists of a set of attac.able cones of various
sizes%
,.e dose distribution in an electron field is significantl= influenced b= t.e collimation
s=stem provided Kit. t.e mac.ine because of electron scattering%
0. Gantr,
/ost of t.e linear accelerators currentl= produced are constructed so t.at t.e source of
radiation can rotate about a .orizontal axis "7ig% 3%9 $% 5s t.e gantr= rotates- t.e collimator axis
"supposedl= coincident Kit. t.e central axis of t.e beam$ moves in a vertical plane% ,.e point of
intersection of t.e collimator axis and t.e axis of rotation of t.e gantr= is noKn as t.e isocenter%
,.e isocentric mounting of t.e radiation mac.ines .as advantages over t.e units t.at
move onl= up and doKn% ,.e latter units are not suitable for isocentric treatment tec.niSues in
K.ic. beams are directed from different directions but intersect at t.e same point- t.e isocenter-
placed inside t.e patient% ;oKever- t.e nonisocentric units are usuall= sKivel mounted- t.at is-
t.e treatment .ead can be sKiveled or rotated in an= direction K.ile t.e gantr= can move onl=
upKard or doKnKard% 5lt.oug. t.ese units are not as flexible- t.e= are mec.anicall= simpler-
more reliable- and less expensive t.an t.e isocentric models%