Sunteți pe pagina 1din 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI

Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
LA NIVEL NATIONAL SI INTERNATIONAL

Cazan Alexandra Elena
Medic specialist medicina de familie

Problematica drogurilor a fost si este o preocupare a tuturor tarilor europene, care se vad
confruntate cu cresterea numarului de evenimente cu impact social negativ, la toate nivelele
.Tara noastra actioneaza si ea din punct de vedere al reducerii cererii si ofertei de droguri la
standarde europene, cu mult nainte de aderarea oficiala la Uniunea Europeana si,mai mult, a
fost receptata ca atare, dovada fiind colaborarea existenta de mai multi ani ntre Agentia
Nationala Antidrog (ANA) si Centrului European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de
Droguri (CEMDDD). De altfel, datele prezentate n rapoartele Romniei au fost incluse n
Rapoartele Europene privind Situatia Drogurilor, bazate pe informatiile oferit de cele 25 de state
membre, contribuind la oferirea unei imagini complete, la nivel european situatiei consumului de
droguri si a dinamicii acestuia.



CADRUL LEGAL
Suportul juridic al actiunilor antidrog in tara noastra este reprezentat de o serie de legi si
hotarari ale guvernului Romaniei mai importanta fiind Legea nr. 143 /2000 privind combaterea si
traficul ilicit de drogurilor, Legea nr.522 din 24/11/2004 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr.
1155 din 07/12/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 143/2000 privind combaterea
traficului si consumului ilicit de droguri.
Legea nr.143/2000 face referiri la sancionarea traficului i a altor operaiuni ilicite cu
substane aflate sub control naional ,astfel:
Art.2- (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,
transformarea, oferirea, punerea n vnzare, vnzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu,
trimiterea, transportul, procurarea, cumprarea, deinerea ori alte operaiuni privind circulaia
drogurilor de risc, fr drept, se pedepsesc cu nchisoare de la 3 la 15 ani i interzicerea unor
drepturi.
(2) Dac faptele prevzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa
este nchisoarea de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi.
Art.3- (1) Introducerea sau scoaterea din ar, precum i importul ori exportul de droguri de
risc, fr drept, se pedepsesc cu nchisoare de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi.
(2) Dac faptele prevzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este
nchisoarea de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi.
Art.4-Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,
transformarea, cumprarea sau deinerea de droguri pentru consum propriu, fr drept, se
pedepsete cu nchisoare de la 2 la 5ani.
1 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
Art.5- Punerea la dispoziie, cu tiin, cu orice titlu, a unui local, a unei locuine sau a oricrui
alt loc amenajat, n care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea
consumului ilicit n asemenea locuri se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani i
interzicerea unor drepturi .
Art.6- (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenie , de ctre medic, fr ca aceasta s
fie necesar din punct de vedere medical, se pedepsete cu nchisoare de la 1 an la 5 ani.
(2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz i eliberarea sau obinerea, cu intenie, de
droguri de mare risc, pe baza unei reete medicale prescrise n condiiile prevzute la alin. (1)
sau a unei reete medicale falsificate.
Art.7- Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, n afara condiiilor legale, se
pedepsete cu nchisoare de la unu la 5 ani .
Art.8- Furnizarea, n vederea consumului, de inhalani chimici toxici unui minor se pedepsete
cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani .
Art.9- Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vnzarea, transportul, livrarea cu
orice titlu, trimiterea, procurarea, cumprarea sau deinerea de precursori, echipamente ori
materiale, n scopul utilizrii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicit de droguri de
mare risc, se pedepsesc cu nchisoare de la 3 la 10 ani i interzicerea unor drepturi.
Art.10- Organizarea, conducerea sau finanarea faptelor prevzute la Art.2-9 se pedepsete
cu pedepsele prevzute de lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se
cu 3 ani.
Art.11- (1) ndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, dac este urmat de
executare, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Dac ndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani
sau amend.
Art.12- Dac faptele prevzute la art. 2, 6-8 i 11 au avut ca urmare moartea victimei,
pedeapsa este nchisoarea de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi .
Art.13- (1) Tentativa la infraciunile prevzute la art.2-7, la art.9 i 10 se pedepsete.
(2) Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor,
precum si luarea de msuri in vederea comiterii infraciunilor prevzute la alin. (1).
Art.14- (1) Cu privire la infraciunile cuprinse n prezentul capitol, pe lng situaiile prevzute
n Codul penal, constituie circumstane agravante urmtoarele situaii:
a) persoana care a comis infraciunea ndeplinea o funcie ce implic exerciiul autoritii
publice, iar fapta a fost comis n exercitarea acestei funcii;
b) fapta a fost comis de un cadru medical sau de o persoan care are, potrivit legii, atribuii
n lupta mpotriva drogurilor;
c) drogurile au fost trimise i livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei
persoane aflate n cur de dezintoxicare sau sub supraveghere medical ori s-au efectuat alte
asemenea activiti interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori dac fapta a
fost comis ntr-o instituie sau unitate medical, de nvmnt, militar, loc de detenie, centre
de asisten social, de reeducare sau instituie medical-educativ, locuri n care elevii,
studenii i tinerii desfoar activiti educative, sportive, sociale ori n apropierea acestora;
d) folosirea minorilor n svrirea faptelor prevzute la art.2-11;
e) drogurile au fost amestecate cu alte substane care le-au mrit pericolul pentru viaa i
integritatea persoanelor.
(2) n cazul circumstanei agravante prevzute la alin. (1) lit. c), referitoare la svrirea
faptelor ntr-o instituie de nvmnt ori n locuri n care elevii, studenii i tinerii desfoar
2 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
activiti educative, sportive, sociale sau n apropierea acestora, la maximul special prevzut de
lege se poate aduga un spor care nu poate depi 5 ani, n cazul nchisorii, sau maximul
general, n cazul amenzii .
Art.15- Nu se pedepsete persoana care, mai nainte de a fi nceput urmrirea penal,
denun autoritilor competente participarea sa la o asociaie sau nelegere n vederea
comiterii uneia dintre infraciunile prevzute la art.2-10, permind astfel identificarea i tragerea
la rspundere penal a celorlali participani.
Art.16- Persoana care a comis una dintre infraciunile prevzute la art.2-10, iar n timpul
urmririi penale denun i faciliteaz identificarea i tragerea la r4spundere penal a altor
persoane care au svrit infraciuni legate de droguri beneficiaz de reducerea la jumtate a
limitelor pedepsei prevzute de lege.
Art.17- (1) Drogurile i alte bunuri care au fcut obiectul infraciunilor prevzute la art.2-10 se
confisc, iar dac acestea nu se gsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor n
bani.
(2) Se confisc, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobndite prin
valorificarea drogurilor i a altor bunuri prevzute la alin. (1).
In temeiul legii nr.522/2004, formaiunile centrale specializate n prevenirea i combaterea
traficului i consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului General al Poliiei Romne,
Inspectoratul General al Poliiei de Frontier Romne, Ministerul Public i Autoritatea Naional
a Vmilor transmit Ageniei Naionale Antidrog datele privind prevenirea i combaterea traficului
i consumului ilicit de droguri, substane chimice eseniale, precursori i inhalani chimici toxici,
necesare ntocmirii raportului ctre Guvernul Romniei i ctre organisme internaionale cu
privire la evoluia i nivelul traficului i consumului de droguri n Romnia, precum i cele
necesare elaborrii de studii, sinteze i analize pentru fundamentarea politicilor i strategiilor de
rspuns n lupta antidrog.
2) n acelai scop, Ministerul Sntii, Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei i
Ministerul Educaiei i Cercetrii, precum i alte instituii publice sau private acreditate s
desfoare programe i activiti de prevenire a consumului ilicit de droguri transmit datele
solicitate de Agenia Naional Antidrog, n condiiile legii.
(3) Instituiile prevzute la alin. (2) pot primi, la cerere, datele centralizate de ctre Agenia
Naional Antidrog privind drogurile, substanele chimice eseniale, precursorii i inhalanii
chimici toxici, inclusiv rapoarte anuale, sinteze i analize.
Art. 27. - (1) Consumul de droguri aflate sub control naional, fr prescripie medical, este
interzis pe teritoriul Romniei.
(2) Persoana care consum ilicit droguri aflate sub control naional poate fi inclus,
cu acordul su, ntr-un program integrat de asisten a persoanelor consumatoare de droguri.
Manifestarea acordului de includere n circuitul integrat de asisten a persoanelor
consumatoare de droguri se face prin semnarea unui document, potrivit regulamentului pentru
aplicarea dispoziiilor prezentei legi.
(3) Stabilirea programului psihologic i social individualizat se face de ctre centrul
de prevenire, evaluare i consiliere antidrog, pe baza evalurii psihologice i sociale, i n
concordan cu rezultatele examinrii medicale solicitate unei uniti medicale, conform
criteriilor prevzute n regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Stabilirea programului terapeutic individualizat se face conform protocoalelor de
practic, elaborate de Ministerul Sntii, prin structurile sale specializate i Colegiul Medicilor
din Romania.
3 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
AGENTIA NATIONALA ANTIDROG

Infiintarea Agentiei Nationale Antidrog a fost pasul cel mai important facut de tara noastra in
cadrul masurilor de interventiei impotriva flagelului alb .
Atributiile principale ale Agentiei Nationale Antidrog sunt:
elaboreaz Strategia Naional Antidrog i Planul su de aciune, le supune spre aprobare
Guvernului Romniei i urmrete modul de aplicare a acestora;
asigur coordonarea n domeniu ntre instituiile, organizaiile guvernamentale i
neguvernamentale implicate n activitile din Strategia Naional Antidrog;
elaboreaz, monitorizeaz, avizeaz i coordoneaz programe naionale de combatere a
produciei i traficului ilicit de droguri i a splrii de bani rezultai din astfel de activiti;
elaboreaz, monitorizeaz, avizeaz i coordoneaz, dup caz, programe naionale de
prevenire a consumului ilicit de droguri;
coordoneaz activitatea de prevenire la nivel naional a centrelor de prevenire i consiliere
antidrog;
asigur legtura cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor i Dependenei de
Droguri i cu alte organisme internaionale n domeniu;
realizeaz i coordoneaz la nivel naional activitile de colectare, analiz i difuzare a
datelor i informaiilor despre droguri i toxicomanie, cu pstrarea confidenialitii conform legii;
stabilete indicatorii i criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor;

centralizeaz, analizeaz i sintetizeaz toate datele furnizate de autoritile, instituiile i
organizaiile implicate;

Agenia Naional Antidrog are n structura sa organizatoric: Conducerea Ageniei,
Compartimentul Audit, Observatorul Romn pentru Droguri i Toxicomanii, Direcia de
Evaluare-Coordonare, Direcia de Relaii Internaionale, Direcia pentru Prevenirea Consumului
i Direcia Resurse Umane i Financiare. Relaiile n cadrul structurilor organizatorice sunt
ierarhice, iar relaiile dintre acestea sunt funcionale, de consultare i colaborare.
OBSERVATORUL ROMAN PENTRU DROGURI

In cadrul Agentiei Nationale Antidrog a fost constituit Observatorul Roman pentru Droguri si
Toxicomanie, unitate care asigura legatura Romaniei cu Centrul European de Monitorizare a
Drogurilor si a Dependentei de Droguri de la Lisabona, care stabileste, conform cerintelor
Uniunii Europene, indicatorii si criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor la nivel national.
Acesti indicatori, clasificati in: indicatori epidemiologici cheie, indicatori de oferta si indicatori
sociali, reprezinta instrumente de monitorizare recomandate a fi dezvoltate si utilizate la nivelul
tuturor tarilor membre si candidate la Uniunea Europeana. Cei 5 indicatori epidemiologici cheie
sunt: cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri, boli infectioase asociate
consumului de droguri, prevalenta si stabilirea modelelor de consum al drogurilor in randul
populatiei generale (studii in populatie), prevalenta si stabilirea modelelor de consum
problematic al drogurilor, decese ca urmare a consumului de droguri si mortalitate in randul
consumatorilor de droguri, iar indicatorii de oferta si sociali sunt: disponibilitate si oferta de
droguri pe piata ilicita, pretul drogurilor la nivelul strazii, puritatea drogurilor la nivelul strazii,
4 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
criminalitatea asociata drogurilor, arestarile inregistrate, numarul de capturi si cantitatea de
droguri capturata de toate agentiile de aplicare a legii, excluderea sociala, costurile sociale
asociate consumului de droguri.
Pe perioada implementarii strategiei nationale antidrog in anii anteriori, inexistenta unei retele
proprii de colectare a datelor bazate pe indicatorii mentionati a condus la absenta unui raspuns
adecvat cerintelor interne si europene.
Actualul sistem de culegere a informatiilor a condus la obtinerea unor date agregate, ceea ce
a influentat structurarea si defalcarea acestora. In acest context se impune, pentru perioada
imediat urmatoare, crearea unui sistem propriu de monitorizare a consumului si traficului ilicit de
droguri. Observatorul Roman pentru Droguri si Toxicomanie va continua implementarea tuturor
indicatorilor Centrului European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri de la
Lisabona, proces inceput in anul 2004, cu urmatorii indicatori: cerere de tratament ca urmare a
consumului de droguri, prevalenta si stabilirea modelelor de consum al drogurilor in randul
populatiei generale (studii in populatie), prevalenta si stabilirea modelelor de consum
problematic al drogurilor.
Astfel imbunatatirea capacitatii Observatorului Roman pentru Droguri si Toxicomanie de
colectare si procesare a datelor necesare intocmirii Raportului national anual privind situatia
drogurilor in conformitate cu indicatorii recomandati de Centrul European de Monitorizare a
Drogurilor si a Dependentei de Droguri de la Lisabona si a formularelor ONU privind situatia
anuala si bienala a drogurilor devine un obiectiv general.
In cadrul acestui obiectiv s-au stabilit cateva directii si anume:
1. Monitorizarea situatiei drogurilor prin crearea si dezvoltarea sistemului informational prin
utilizarea instrumentelor specifice (indicatori, tabele standard, chestionare) pentru realizarea
unor standarde de calitate a datelor, in scopul cunoasterii:
a) consumului de droguri in randul populatiei generale, al populatiei tinere si a consumului
problematic;
b) numarului si caracteristicilor persoanelor admise la tratament ca urmare a consumului de
droguri si a patologiei asociate;
c) numarului de decese si a mortalitatii ca urmare a consumului de droguri;
d) tendintelor infractionalitatii la regimul drogurilor si a celei asociate consumului;
e) disponibilitatii drogurilor pe piata.
2. Aplicarea unor sondaje la nivel national, la interval de minimum 2 ani, finantate de la
bugetul de stat si coordonate de Agentia Nationala Antidrog, privind populatia de risc, nivelul
consumului de droguri si al consecintelor acestuia
3. Realizarea unor evaluari independente referitoare la politicile de raspuns privind
combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, adoptate de institutiile/organizatiile publice
si private, prin monitorizarea interventiilor din domeniile: prevenirii consumului de droguri,
asistentei integrate a consumatorului (ocazional si dependent) si reducerii ofertei de droguri
4. Diseminarea informatiilor catre institutiile/organizatiile cu atributii in reducerea cererii si
ofertei de droguri prin facilitarea accesului la informatii si a comunicarii intre si cu toate
institutiile/organizatiile implicate, in vederea adaptarii politicilor de raspuns la nevoile
identificate, prin:
a) realizarea legaturii dintre nevoile identificate si politicile de raspuns aplicate;
b) asigurarea expertizei necesare pentru crearea si/sau dezvoltarea retelei de colectare a
datelor.

5 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45

PRINCIPALELE DROGURI

HEROINA
n Europa, heroina se gsete sub dou forme de import: heroina brun obinuit (forma sa
chimic de baz) i heroina alb (sub form de sare) care este mai rar ntlnit i, de obicei,
mai scump, provenind de obicei din Asia de Sud-Est. Pe lng heroina importat, unele
droguri pe baz de opiacee sunt produse n Uniunea European, dar fabricarea este n esen
limitat la producerea pe scar redus a preparatelor de cas din mac opiaceu (ex. tulpini de
mac opiaceu, concentrat de mac opiaceu obinut din tulpini sau capsule zdrobite de mac) ntr-o
serie de state din estul Uniunii Europene, cum ar fi Lituania, unde piaa de tulpini de mac
opiaceu i concentrat de mac opiaceu din tulpini pare s se fi stabilizat, precum i Polonia, unde
se pare c producia de heroin polonez este n descretere (CND, 2006).
Daca n anul 2005 a fost nregistrata una din cele mai mari cantitati de heroina confiscata
nistoria Romniei (285,07 kg.), n anul 2006 a fost nregistrata una dintre cele mai mici capturi
deheroina realizata pe teritoriul national, respectiv, 32,636 kg, cu 252,434 kg ( 88,55% ) mai
mica dect n anul 2005. n principal, aceasta cantitate de heroina provine din confiscarile
realizate n cadrul actiunilor de combatere a traficului stradal.
Aceste statistici, nregistrate n anul 2006, confirma caracterul fluctuant al confiscarilor
deheroina n ntreg intervalul 2001 2006.
n cadrul a doua operatiuni de anvergura desfasurate in anul 2005 pe raza sectoarelor
municipiului Bucuresti, timp de aproape sase luni, au fost anihilate doua retele de
narcotraficanti, din componenta carora au fost arestate 32 persoane cunoscute n lumea
interlopa din Capitala si provincie, care procurau, n mod repetat, cantitati mici de droguri de la
traficanti turci si bulgari, comercializndule numai la consumatorii cunoscuti si considerati a fi
siguri n acest raport ilegal. De la cele doua grupari au fost confiscate diferite cantitati de
heroina, cocaina si amfetamine, un pistol cu gaze, bunuri si valori totaliznd circa 4 miliarde lei.

COCAINA
Cocaina este cel mai traficat drog din lume dup plantele de canabis i rina de canabis. Din
punctul de vedere al volumului capturat 578 de tone n ntreaga lume n 2004 majoritatea
traficului cu cocain s-a nregistrat n America de Sud (44 %) i n America de Nord (34 %),
urmate de Europa Central i de Vest (15 %) (CND, 2006).
Columbia este de departe cea mai important surs de coca ilicit din lume, fiind urmat de
Peru i Bolivia. Producia global de cocain din 2004 a fost estimat la 687 tone, la care
Columbia a contribuit cu 56 %, Peru cu 28 %, iar Bolivia cu 16 % (CND, 2005). Majoritatea
cocainei confiscate n Europa vine direct din America de Sud (Columbia) sau via America
Central i Caraibe. n 2004, rapoartele au artat c Surinamul, Brazilia, Argentina, Venezuela,
Ecuador, Curaao, Jamaica, Mexico, Guyana i Panama au fost ri de tranzit pentru cocaina
importat n Uniunea European (Rapoartele naionale Reitox, 2005; WCO, 2005; CND, 2006;
INCB, 2006a; Europol, 2006). O parte din aceasta a trecut, de asemenea, prin Africa, din ce n
ce mai mult prin vestul Africii i ri din Golful Guineii (n principal, Nigeria), dar i prin estul
Africii (Kenya) i nord-vestul Africii prin insulele din largul coastei Mauritaniei i a Senegalului
(CND, 2006; INCB, 2006a). Principalele puncte de intrare n Uniunea European sunt n
continuare Spania, rile de Jos i Portugalia, precum i Belgia, Frana i Regatul Unit
(Rapoartele naionale Reitox, 2005; CND, 2006; Europol, 2006). Dei Spania i rile de Jos
6 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
continu s joace un rol important ca puncte de distribuie pentru cocaina care intr n Uniunea
European, controalele intensificate de-a lungul coastei de nord a Spaniei (Galicia) i politica de
controale 100 % a zborurilor din anumite ri (134) la Aeroportul Schipol (Amsterdam) este
posibil s fi jucat un rol important n dezvoltarea rutelor alternative, tot mai mult, spre exemplu,
prin Africa, dar i prin Europa Central i de Est i distribuia secundar de aici ctre Europa de
Vest (Rapoartele naionale Reitox, 2005; WCO, 2005; INCB, 2006a).
Cantitatea de cocaina confiscata n anul 2006 a fost de 10,714 kg, cu 98,995 kg (90,24%) mai
mica dect n anul 2005. n anii 2001 si 2002, cantitatile de cocaina confiscate au avut
aproximativ aceleasi valori, pentru ca, n intervalul 2003 - 2005, acestea sa creasca de la o
cantitate de 12,6 kg n 2003, la 24,5 kg n anul 2004, respectiv la 109,71 kg n anul 2005, anul
2006 nscriindu-se pe o curba descendenta.
Cazuistica ultimilor ani scoate n evidenta faptul ca acest drog, confiscat pe teritoriul
Romniei, urma sa fie, n marea majoritate a cazurilor, valorificat pe piata ilicita din tarile vestice
ale Europei.
Prin tara noastra sunt expediate cantitati de cocaina, att din tarile Americii de Sud (provenite
de regula de la cartelurile de droguri Medelin si Cali), ct si din Mexic, care aproape n totalitate,
sunt destinate pietelor ilicite din Centrul si Vestul Europei.
Spre exemplu, n cadrul operatiunii CHILE, care a durat peste trei luni, a fost anihilata o
retea internationala de traficanti de cocaina, constituita din sapte membri, din posesia carora a
fost confiscata cantitatea de 10 kg cocaina, procurata din America de Sud si destinata pietei
ilicite din Europa de Vest.


MESCALINA
n prima parte a anului 2006 s-a descoperit, pentru prima data n Romnia, o cultura de
cactus verde (San Pedro) care contine un mare concentrat de mescalina, aceasta planta fiind
consumata att n stare naturala ct si prelucrata.
Acest drog, n greutate de 93,128 kg, a fost descoperit pe raza municipiului Baia Mare, n timp
ce se ncerca valorificarea acestuia.


OPIU
Confiscarile de opiu, nregistrate n perioada 2001-2006 n Romnia, se mentin la un nivel
redus, cazurile descoperite referindu-se la detinerea n scopul consumului propriu a acestui
drog, ceea ce nu prefigureaza o ruta specifica de trafic si nici o piata de consum, cele mai
semnificative cantitati din acest tip de drog fiind descoperite n anii 2004 si 2005 (4,7 kg
respectiv 6,25 kg), n anul 2006 fiind confiscate 2,847 kg.

Traficul cu opiu continua sa fie, aproape n exclusivitate preocuparea constanta a cetatenilor
iranieni care, att individual ct si prin intermediul soferilor de autotrenuri, transporta acest drog
n tarile occidentale. n rndul comunitatii cetatenilor iranieni din Romnia s-a creat si o piata de
consum.

CANABIS
Canabisul este n continuare cel mai produs i comercializat drog ilegal pe baz de plante din
lume. (CND, 2006).
7 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
Producia pe scar larg a rinii de canabis se concentreaz n cteva ri, n special n
Maroc, dar i n Pakistan i Afganistan. La nivel global, producia total de rin de canabis se
estimeaz la 7 400 de tone pe an (CND, 2006). Majoritatea rinii de canabis consumate n
Uniunea European este originar din Maroc; se introduce prin contraband n principal prin
Peninsula Iberic, dei rile de Jos constituie, se pare, un centru secundar de distribuie
pentru transporturilor destinate rilor din Uniunea European. n 2004, s-a realizat pentru a
doua oar o anchet privind cultivarea canabisului n Maroc, iar rezultatele au artat o scdere
de 10 % fa de 2003, datorat n principal interveniei guvernului. n 2004, suprafaa total a
culturilor a fost de 120 500 hectare n regiunea Rif, ceea ce corespunde unui potenial de
producie de 2 760 tone de rin de canabis (UNODC i Guvernul Marocului, 2005
n perioada 2003-2006 s-a constatat o crestere constanta si semnificativa a capturilor de
droguri de tipul canabis. Aceasta tendinta a nceput n anul 2003, cnd s-a trecut la
nregistrarea reala a cantitatilor de canabis confiscate ca urmare a ncalcarii prevederilor legale,
masura luata n urma interventiei Agentiei Nationale Antidrog de a se respecta cu strictete
modul de clasificare a stupefiantelor obtinute din prelucrarea ilicita a plantei Cannabis Sativa,
conform Conventiei Unice asupra Stupefiantelor din 1961. Reamintim ca n anii 2001-2002
masa vegetala de cnepa, rezultata din recoltarea culturilor ilicite descoperite, a fost nregistrata
n evidente ca fiind captura de canabis.
n anii urmatori s-a procedat la nregistrarea, la capitolul capturi, doar a drogurilor de tip
canabis (canabis iarba - marijuana, rezina de canabis hasis, ulei de canabis, canabis planta)
confiscate din trafic, culturile ilicite si plantele de canabis recoltate de pe suprafetele respective
fiind nregistrate separat.
Astfel, evolutia confiscarilor drogurilor de tip canabis a nregistrat n ultimii patru ani un
caracter ascendent, de la 72,10 kg n anul 2003 la 298,31 kg (66,86% din totalul cantitatilor de
droguri confiscate) n anul 2004, la 510,04 kg (55,79% din totalul cantitatilor de droguri
confiscate) n anul 2005, pentru ca n 2006 sa fie nregistrata o cantitate de 1.127,063 kg, ceea
ce reprezinta un procent de 88% din ntreaga cantitate de droguri capturata n cursul anului
trecut.
Din cantitatea de 1.127,063 kg canabis/hasis confiscata n anul 2006 cea mai mare parte a
fost iarba de canabis (marijuana) n greutate de 1.116,965 kg (99,10%), iar rezina de canabis
(hasis) reprezentnd 10,098 kg.
n cadrul operatiunii SERA, declansata la nceputul lunii august 2006, a fost descoperita o
retea internationala de traficanti de droguri, formata din cetateni romni si elvetieni, care au
realizat doua sere moderne, pe o suprafata de 400 m2, n care au fost ngrijite, pna la
maturizare, plante de canabis, iar de la trei persoane arestate a fost confiscata cantitatea de
249 kg canabis iarba (marijuana).

DROGURI SINTETICE

n multe ri europene, a doua substan ilegal consumat cel mai curent este o form de
drog produs n mod sintetic. La nivelul populaiei generale, consumul acestor substane este de
obicei sczut, ns ratele de prevalen n rndul grupurilor de vrst ale tinerilor sunt
considerabil mai ridicate, iar consumul acestor droguri poate fi deosebit de mare n anumite
mprejurri sociale sau grupuri culturale. n ansamblu, amfetaminele (amfetamin i
metamfetamin) i ecstasy sunt dintre cele mai prevalente droguri sintetice.
Amfetamina i metamfetamina sunt substane stimulatoare ale sistemului nervos central.
8 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
Dintre cele dou droguri, amfetamina este de departe cea mai uor disponibil n Europa. La
nivel mondial, nivelurile tot mai ridicate ale consumului de metamfetamin produc motive
ntemeiate de ngrijorare, deoarece acest drog este asociat cu o serie de probleme serioase de
sntate. n Europa, se pare c nu se nregistreaz un consum important de metamfetamin
dect n Republica Ceh.
Ecstasy se refer la substanele sintetice asociate din punct de vedere chimic amfetaminelor,
ns difer ntr-o oarecare msur n ceea ce privete efectele. Cel mai cunoscut drog din
grupul ecstasy este 3,4-metilendioxi-metamfetamina (MDMA), dar tabletele de ecstasy conin
uneori i alte substane analoge (MDA, MDEA etc.). Aceste droguri sunt cunoscute i sub
denumirea de entactogeni, termen ce se refer la efectele lor tipice de schimbare a dispoziiei.
Uneori aceste droguri provoac efecte asociate n mod tipic mai mult substanelor
halucinogene.
Din trecut, dietilamida acidului lisergic (LSD) a fost de departe cel mai cunoscut drog
halucinogen, ns nivelurile consumului global au fost sczute i oarecum stabile pe parcursul
unei lungi perioade de timp. Recent, au aprut noi dovezi cu privire la disponibilitatea i
consumul n cantiti mai mari de substane halucinogene de origine natural, n special,
ciuperci halucinogene.
Pentru a depista apariia unor noi droguri n Europa, Uniunea European a nfiinat un sistem
de avertizare rapid. Acest sistem monitorizeaz, de asemenea, noile tendine potenial
prejudiciabile ale consumului de substane psihoactive.
n ceea ce priveste persoanele implicate n astfel de operatiuni ilicite, se constata ca, pe lnga
traficantii straini traditionali, cantitatea de droguri sintetice confiscata n anul 2006 a fost de
17.314 comprimate de ATS, cu 25.158 (59,23%) comprimate mai putine fata de anul 2005. De
asemenea, pe parcursul anului 2006 au fost descoperite diferite cantitati de ATS, subforma de
pulbere, totaliznd 1,134 kg.
Dinamica capturilor de amfetamine nregistreaza, n intervalul 2001 2006, o evolutie
fluctuanta, dar semnificativa sub aspectul cantitatilor descoperite, ceea ce conduce la concluzia
ca cererea pe piata ilicita din tara noastra este n crestere. Din grupul stimulentilor de tip
amfetaminic, n tara noastra, cel mai frecvent se consuma ecstasy, tabletele fiind marcate cu
diverse logo-uri.
Din analizele periodice efectuate rezulta ca, pe fondul practicarii de catre
traficanti a unor preturi inferioare preturilor la care sunt vndute cocaina si heroina si a
riscurilor mai reduse la care se expun traficantii pe perioada transportului, a posibilitatilor de
disimulare si chiar si de consum n locuri publice, cererea pentru aceasta categorie de droguri
pe piata interna va creste, cu precadere n rndul tinerilor. Gradul de participare al cetatenilor
romni a crescut n mod constant, att n cadrul retelelor de traficanti de droguri sintetice, ct si
n actiunile de valorificare a acestora pe piata ilicita interna.


PRODUCTIA, SURSELE DE FURNIZARE SI MODELELE DE TRAFIC ATT PE
TERITORIUL TARII, CT SI N AFARA GRANITELOR

Pe baza cazuisticii rezolvate n cursul anului 2006, coroborata cu datele nregistrate n
perioadele precedente, politia antidrog a reusit sa identifice cteva trasee ale celor mai
importante droguri ce tranziteaza tara noastra, dar pentru care exista, n acelasi timp, si o
importanta piata de desfacere n Romnia.
9 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
Astfel, din analiza rutelor de trafic, s-a stabilit ca heroina capturata pe teritoriul Romniei a
fost fabricata, n principal, n Afganistan si ntr-o mai mica masura n Turcia si Iran. Ca tari de
destinatie finala au fost stabilite Germania, Marea Britanie si Olanda.
Marijuana capturata n Romnia provine ntr-o proportie semnificativa, de aproximativ 70%
chiar de pe teritoriul tarii noastre si ntr-o masura mai mica 30% de pe teritoriul Moldovei.
Din datele disponibile, acest drog a fost destinat exclusiv consumului intern, nefiind
nregistrate alte tari de destinatie pentru acest drog n afara Romniei. Pe de alta
parte,ntreaga cantitate de hasis confiscata n Romnia provine n principal din Maroc, Spania si
Portugalia. Ca tari de tranzit sunt mentionate Franta, Germania si Ungaria, iar ca destinatie
finala Romnia.
n ceea ce priveste cocaina, analiza capturilor realizate pe teritoriul national a pus n evidenta
faptul ca, n marea majoritate a cazurilor acestea urmau a fi comercializate pe piata ilicita din
tarile Europei Centrale si de Vest (Ungaria, Spania, Italia, Olanda), Romnia fiind doar tara de
tranzit.
Astfel, prin tara noastra sunt expediate cantitati de cocaina, att din tarile Americii de Sud
(provenite de regula de la cartelurile de droguri Medelin si Cali din Columbia), ct si din
Mexic, Bolivia si Venezuela.
Grupul ecstasy si amfetamina ajung n Romnia prin tranzitarea Germaniei si Ungariei, avnd
ca tari de origine Olanda si Belgia.

Confiscarile de opiu, nregistrate n perioada 2001 -2006 se mentin la un nivel redus. Opiul
brut provine din Iran, tranziteaza Siria, Turcia si Bulgaria si are ca tari principale de
destinatieRomnia si Germania.
n ceea ce priveste mijloacele de transport al drogurilor, n aproape toate situatiile a fost
utilizata calea terestra, cu exceptia cocainei care a fost transportata n egala masura prin
mijloace aeriene, terestre si maritime.
n anul 2006, structurile antidrog au descoperit 8 culturi ilicite de plante ce contin substante
stupefiante, n suprafata totala de 625 m2.
Este semnificativ faptul ca numarul culturilor ilicite descoperite de formatiunile antidrog se afla
ntr-o continua scadere , de la 34 de culturi n anul 2004, la 15 culturi n anul 2005, respectiv 8
culturi n anul 2006. Totusi, avnd n vedere faptul ca nu sunt suficiente date
disponibile cu privire la suprafetele cultivate ilicit si nici cu privire la productivitatea la hectar,
nu se poate realiza o comparatie cu privire la evolutia culturilor ilicite de pe teritoriul national.
Din analiza realizata cu privire la caracterul ilicit al culturilor de cnepa a rezultat faptul ca
acesta se datoreaza cu precadere lipsei de preocupare n obtinerea autorizatiilor prevazutede
lege si mai putin intentiei de a produce droguri, cu exceptia ctorva cazuri infractionale
descoperite.


DIMENSIUNEA MONDIALA
ASPECTE GENERALE

Daca pentru pietele cocainei, stimulentilor de tip amfetaminic si canabisului nu s-au nregistrat
evolutii dramatice n ultimele sase luni, nu acelasi lucru se poate spune despre piata opiului.
n data de 7 septembrie 2006 atragea atentia un articol dat publicitatii de BBC NEWS prin
care ni se aducea la cunostinta ca Generalul James Jones, comandantul NATO solicita tarilor
10 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
membre NATO sa acorde ntariri pentru misiunea din sudul Afganistanului, recunoscnd ca
trupele aliantei nu mai fac fata violentei din regiune.
La data de 12 septembrie 2006 directorul Biroului Natiunilor Unite privind Drogurile si
Criminalitatea, domnul Antonio Maria Costa, facea urmatorul apel pentru distrugerea industriei
opiului n Afganistan: Fac apel la fortele NATO pentru distrugerea laboratoarelor de heroina,
dezafectarea pietelor de opiu, atacarea convoaielor de opiu si aducerea comerciantilor n fata
justitiei. Invit tarile coalitiei sa ofere NATO mandatul si resursele necesare.
n prezent, n Afganistan, numai n 6 din cele 34 de provincii nu se cultiva mac opiaceu.
Aproximativ 12,6% din totalul populatiei este implicata n cultivarea opiului.
Veniturile din culturile de opiu vor fi de 3 miliarde de dolari n acest an, ceea ce va mbogati
infractorii si oficialii corupti a mai adaugat domnul Costa.
Directorul Executiv al UNODC a mai precizat ca Din experienta dobndita stim ca
supraoferta masiva de heroina nu duce la scaderea preturilor ci la cresterea puritatii heroinei.
Aceasta nseamna mai multe decese datorate supradozei.
n acelasi context, domnia sa a mai afirmat ca asistenta pentru dezvoltare acordata
Afganistanului trebuie combinata cu eradicarea recoltelor ilicite, principalii infractori implicati n
industria drogurilor trebuie deferiti justitiei, iar statele vecine Afganistanului trebuie ncurajate sa
reduca fluxul de voluntari, arme si bani pentru insurgenti si importul de substante chimice
necesare fabricarii heroinei.
n iulie 2005, Biroul Natiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea prezenta un amplu
raport referitor la proiectele destinate dezvoltarii alternative n Afganistan. n raport se preciza
faptul ca, pentru anii 2005/2006 s-au alocat 490 milioane USD, din care 263 milioane USD
pentru Programe Nationale si 227 milioane USD pentru proiecte bilaterale privind dezvoltarea
alternativa
n septembrie 2006 domnul Costa preciza Banii alocati sunt blocati datorita ntrzierilor
birocratice. O parte sunt folositi n mod necorespunzator sau sunt furati de catre intermediarii
incompetenti si administratorii corupti. Ajutorul international se loveste de costuri enorme.
n ncheiere, directorul executiv al UNODC a facut apel la guvernul afgan sa faca eforturi mai
mari pentru eradicarea coruptiei, pentru arestarea principalilor traficanti de droguri, a
proprietarilor de ferme producatoare de opiu, carora sa li se confiste bunurile.
Am instruit politisti si judecatori, am construit tribunale si centre de detentie. Acum guvernul
are responsabilitatea de a folosi sistemul judiciar pentru punerea n aplicare a legii si cresterea
ncrederii n Kabul. Arestarile si punerile sub acuzare vor constitui un exemplu si vor determina
scaderea infractionalitatii.

1. Piata opiului/heroinei
n Raportul mondial privind drogurile 2006 al UNODC, se preciza ca suprafata totala cultivate
cu mac opiaceu n anul 2005 a fost de 151.500 ha, din care 68% (104.000 ha) erau n
Afganistan, iar productia totala de opiu a fost de 4.620 tone, 89% (4.100 tone) provenind din
Afganistan.
Conform datelor prezentate de UNODC n raportul11 dat publicitatii n luna septembrie 2006,
suprafata cultivata cu mac opiaceu n Afganistan n anul 2006 a fost cu 59% mai mare dect n
anul 2005, atingnd 165.000 hectare. Aceasta cifra depaseste suprafata cultivata la nivel
mondial n anul anterior.
Productia de opiu n anul 2006 n Afganistan a fost estimata la 6.100 de tone, o cifra fara
precedent. Cea mai mare productie de opium nregistrata la nivel mondial pna n prezent a fost
11 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
de 5.764 tone n anul 1999, cnd Afganistanul a avut o productie de 4.565 de tone. Recolta
anului 2006 din Afganistan reprezinta aproape 92% din productia la nivel mondial si depaseste
cererea globala cu 30%.
Printre alte tari producatoare de opiacee mai trebuie mentionate: Myanmar (cu o suprafata
cultivata de 32.800 de hectare n anul 2005 si o productie de 312 tone opiu), Mexic (cu o
suprafata cultivata de 3.300 ha si o productie de 69 de tone n acelasi an), Pakistan (cu o
productie de 61 de tone), Columbia (cu 28 de tone de opiu produs n anul 2005) si Laos (cu 14
tone).
Comparativ cu anul 1998, suprafata cultivata cu mac opiaceu n Triunghiul de aur
(Myanmar,Laos si Thailanda) a scazut, de la 157.900 ha n 1998 la 24.160 hectare n anul
200616. Myanmar ramne al doilea mare producator de opiu la nivel mondial, desi suprafata
cultivata cu mac opiaceu a scazut de la an la an (de la 130.300 ha n 1998 la 21.500 hectare n
anul 2006).
Laos este aproape eliberata de culturile de mac opiaceu, dar n anul 2006 s-a constatat o
crestere cu 39% a suprafetei cultivate comparativ cu anul 2005 (de la 1.800 de ha cultivate cu
mac opiaceu n anul 2005 la 2.500 ha n anul 2006).
n prezent sunt trei centre distincte de productie a opiaceelor, care aprovizioneaza trei piete
principale. Rutele de trafic sunt urmatoarele:
- din Afganistan catre tarile nvecinate, Orientul Mijlociu si Europa;
- din Myanmar/Laos catre tarile nvecinate din Asia de Sud-Est (n special China) si catre
Oceania (n principal Australia);
- din America Latina (Mexic, Columbia si Peru) catre America de Nord (n principal Statele
Unite ale Americii).
Cele mai mari capturi de opiacee se fac n tarile din jurul Afganistanului. n perioada 2002
-2004 capturile de opiacee pe ruta de trafic Afganistan Europa au crescut procentual de la
78% la 85% din totalul capturilor la nivel mondial, ceea ce reflecta cresterea productiei de opiu
si intensificarea traficului n regiune. Pe ruta Afganistan Turcia Bulgaria Romnia
Ungaria Slovacia - Republica Ceha Germania - Olanda sunt traficate cele mai mari cantitati
de opiacee.
Printre tarile care influenteaza traficul pe Ruta Balcanica si care au avut cantitati importante
de heroina si morfina confiscate n anul 2004 se numara Pakistanul (24.744 kg), Iranul (17.593
kg), Turcia (13.577 kg), Marea Britanie (2.660 kg), Italia (2.539 kg), Afganistanul (2.473 kg),
Olanda (1.260 kg) si Germania (775 kg).
Aproximativ 16 milioane de persoane (0,4% din populatia globului cu vrste cuprinse ntre 15
si 64 de ani) consuma opiacee. Doua treimi din cererile de tratament din Asia si aproximativ
60% dincererile de tratament din Europa sunt pentru consumul de opiacee. Mai mult de
jumatate din consumatorii de opiacee sunt n Asia, consumul cel mai mare fiind identificat de-a
lungul rutelor de trafic care pleaca din Afganistan.
Este esentiala reducerea cererii de opiacee nu numai din punct de vedere al sanatatii
populatiei ci si din punct de vedere al faptului ca sume imense de bani obtinute din vnzarea
acestor droguri ajung n buzunarele traficantilor, ale crimei organizate si insurgentilor, care
destabilizeaza Afganistanul si omoara fara discernamnt soldatii si populatia civila.

2. Piata cocainei
Suprafata cultivata cu coca n Columbia, Bolivia si Peru n anul 2005 a fost de 159.600 de ha,
ceea ce reprezinta o crestere de 1% fata de anul 2004, dar o reducere de 28% fata de anul
12 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
2000. Cea mai mare suprafata cultivata cu coca a fost n Columbia (54%), urmata de Peru
(30%) si Bolivia (16%).
Productia de cocaina estimata a fost de 910 tone n anul 2005, din care 640 de tone n
Columbia, 180 de tone n Peru si 90 de tone n Bolivia24. n anul 2004 a fost raportata de catre
Guverne distrugerea a 8.208 laboratoare de procesare a cocainei, de patru ori mai multe dect
n anul 2005. Multe laboratoare au fost descoperite n zonele de productie, ceea ce reflecta
faptul ca activitatea de procesare a frunzelor de coca n cocaina are loc n apropierea zonelor n
care se cultiva coca, dar, n timp ce n Bolivia si Peru laboratoarele descoperite sidistruse
produceau n cea mai mare parte cocaina pasta si cocaina baza, 13% din laboratoarele distruse
n Columbia produceau clorhidrat de cocaine.
Dupa o crestere de 34% nregistrata n anul 2003, capturile de cocaina au crescut cu 18% n
anul 2004, ajungnd la 588 de tone, aceasta reprezentnd cea mai mare cantitate de capturi
nregistrata pna n prezent. Cresterea capturilor reflecta o mai buna cooperare ntre agentiile
de punere n aplicare a legii si intensificarea schimbului de informatii. Cele mai multe capturi
s-au nregistrat n America de Sud (45%), America de Nord (33%) si Europa (13%). Pentru al
treilea an consecutiv Columbia a fost lider n domeniul capturilor de cocaina (188 tone) n anul
2004, avnd o crestere a volumului capturilor de 29% fata de anul 2003.
Principala ruta de traficare a cocainei porneste din regiunea Andina, n special din
Columbia, are ca tara intermediara de trafic Mexicul si ca destinatie Statele Unite ale Americii.
Cea de-a doua destinatie a cocainei traficate din regiunea Andina este Europa. Principala
poarta de intrare n Europa este Spania care a raportat ca acest drog, nainte de a ajunge n
Spania tranziteaza Ecuadorul si Venezuela. Spania a raportat n anul 2004 capturarea celei mai
mari cantitati de cocaina din Europa n ultimii 20 de ani, situndu-se n acelasi an pe locul trei
din punct de vedere al volumului capturilor, dupa Columbia si Statele Unite.
Consumul de cocaina afecteaza aproximativ 13,4 milioane de oameni, 0,3% din populatia
globului cu vrste cuprinse ntre 15-64 de ani. Cei mai multi consumatori sunt n America de
Nord (aproximativ 50% din numarul total al consumatorilor). Pe locul doi se situeaza Europa
Centrala si de Vest, cu aproximativ 25% din numarul total al consumatorilor. America de Sud se
situeaza pe locul trei. Consumul de cocaina n Europa este n crestere.
Cresterea semnificativa a numarului de laboratoare distruse n ultimii ani si a capturilor de
cocaina, corelate cu faptul ca nu a crescut suprafata cultivata cu coca, ne determina sa
consideram ca, n ceea ce priveste cocaina, situatia pare sa fie tinuta sub control de catre
comunitatea internationala. ngrijorator este faptul ca desi n unele regiuni consumul de cocaina
nregistreaza un trend descrescator, n Europa este n crestere, de unde deducem ca trebuie
intensificate eforturile de reducere a cererii.

3. Piata stimulentilor de tip amfetaminic
Grupul stimulentilor de tip amfetaminic (ATS) cuprinde amfetaminele (amfetamine,
metamfetamine), ecstasy (MDMA si substantele nrudite) si alti stimulenti sintetici
(methcathinone, phentermine, fenetylline etc.).
Bazndu-se pe consumul estimat, pe capturile de ATS si de precursori folositi la fabricarea
stimulentilor de tip amfetaminic, Biroul Natiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea a
prognozat pentru anul 2004 o productie de 480 de tone32. Din aceasta cantitate, aproximativ
290 de tone au fost metamfetamine, 63 de tone amfetamine, aproximativ 126 de tone ecstasy
(n principal MDMA). Productia de ATS a avut o tendinta crescatoare n anii 1990, atingnd cel
mai nalt nivel n anul 2000, dupa care a scazut n perioada 2001-2003, iar din anul 2004 a
13 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
nceput sa fie iar n crestere,n parte datorita maririi productiei de ecstasy.
Cresterea numarului de tari n care au fost descoperite laboratoare de ecstasy ne indica
faptul ca productia de ATS s-a raspndit din punct de vedere geografic. Conform raportarilor
facute la Biroul Natiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea, numarul laboratoarelor de
ATS descoperite a crescut de la 547 n 1990 la 7.028 n anul 2000 si la o cifra record de 18.532
n anul 2004. Cele mai multe laboratoare descoperite n anul 2004 produceau metamfetamine
(17.851 laboratoare, respectiv 96% din numarul total). Cele mai multe laboratoare de
metamfetamine (97%) au fost descoperite n America de Nord, n principal n Statele Unite ale
Americii. Cele mai multe laboratoare de amfetamine au fost descoperite n Europa (61%).
Dintre laboratoarele de ecstasy, 48% au fost descoperite n America de Nord si 23% n Europa
(n principal Olanda, Belgia si Estonia).
Precursorii folositi la fabricarea stimulentilor de tip amfetaminic au fost confiscati n cantitati
record n anul 2004, ceea ce reflecta un real succes n cooperarea internationala, n special prin
intermediul proiectului Prisma.
Capturile globale de metamfetamine au scazut cu 70% n perioada 2000-2004, ajungnd la
11 tone. Traficul cu metamfetamine ramne concentrat n Estul si Sud-Estul Asiei dar se
extinde si n Oceania si America de Nord. Capturile de amfetamine s-au dublat fata de anul
2000, n anul 2004 atingnd 6 tone, din care 96% s-au capturat n Europa. Principalele tari
sursa mentionate pentru amfetaminele confiscate n anul 2004 au fost Olanda, Polonia, Belgia,
Bulgaria.
Capturile de ecstasy au atins n anul 2004 cifra record de 8 tone, din care 51% s-au
realizat n Europa (n special n Europa centrala si de Vest), 22% n America de Nord, 17% n
Oceania, 5% n Estul si Sud-Estul Asiei, de unde deducem ca n mare parte traficul cu ecstasy
se concentreaza n Europa si America de Nord.
Aproximativ 15 milioane de persoane, respectiv 60% din consumatorii de amfetamine la nivel
mondial, sunt n Asia, dintre care, cei mai multi sunt consumatori de metamfetamine. Europa
are n jur de 2,7 milioane de consumatori de amfetamine, n Marea Britanie fiind cea mai mare
piata de amfetamine. n ultimii ani, n Africa de Sud s-a dezvoltat piata stimulentilor de tip
amfetaminic, care sunt att produsi ct si consumati n aceasta regiune.
Sunt mai mult de 3 milioane de consumatori de ecstasy n Europa, ceea ce reprezinta
aproape 40% din numarul consumatorilor de ecstasy la nivel mondial. n America de Nord s-au
nregistrat scaderi semnificative ale consumului de ecstasy ncepnd cu anul 2000.
Desi productia de ATS pare sa se fi raspndit din punct de vedere geografic, cresterea
semnificativa a numarului de laboratoare descoperite n ultimii doi ani si a capturilor de
precursori folositi la fabricarea stimulentilor de tip amfetaminic, corelate cu stabilizare
consumului n unele regiuni si reducerea acestuia n alte zone (cu exceptia Asiei unde a
nregistrat o tendinta crescatoare), ne determina sa fim de parere ca aceste droguri se afla sub
controlul organizatiilor internationale care lupta pentru reducerea traficului si consumului ilicit de
droguri.

4. Piata canabisului
Ultimul raport privind culturile de canabis n Maroc prezinta situatia drogurilor n aceasta
tara n anul 2005 si a fost realizat de catre Guvernul Marocului cu sprijinul Programului Biroului
Natiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea (UNODC) de Monitorizare a Recoltelor Ilicite,
fiind publicat n ianuarie 2007. n ciuda reducerii suprafetelor cultivate cu canabis pentru al
doilea an consecutiv,Marocul ramne principalul producator de rasina de canabis (hasis) din
14 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
lume. Suprafata cultivata cu canabis n anul 2005 a fost estimata la 72.500 de hectare, ceea ce
reprezinta o reducere de 40% fata deanul 2004.
Marocul aprovizioneaza pietele ilicite din America de Nord si Europa de Vest. Cea mai
mare piata pentru rasina de canabis este cea europeana, cu 70% din volumul global al
capturilor nregistrate pentru anul 2004. Marocul este principala tara sursa pentru rasina de
canabis, fiind urmata de Pakistan, Afganistan, Albania si Olanda. Jamaica si Paraguay sunt
principalele tari sursa pentru continentul american.
Au fost identificate 176 de tari sursa pentru iarba de canabis, dar, deoarece canabisul
este o planta care poate fi cultivata aproape peste tot, inclusiv n gospodarii si nu necesita o
ngrijire deosebita, este dificil de estimat care sunt dimensiunile acestor culturi. Totusi, se
apreciaza ca n America de Nord se produce mai multa iarba de canabis dect n alte zone, cea
mai mare parte a acestei productii fiind consumata n regiune. Conform estimarilor Statelor
Unite ale Americii, aproximativ 10.100 tone de iarba de canabis a fost produsa n Mexic n anul
2005. Alte tari sursa mai importante sunt Marocul (cu o productie de 3.700 tone iarba de
canabis n anul 2005), Africa de Sud, Columbia, Nigeria, Kazakhstan, Filipine, Egipt.
Iarba si rasina de canabis ramn cele mai traficate droguri la nivel mondial. Aproape toate
tarile sunt afectate de traficul de canabis. Mai mult de jumatate din capturile de iarba de canabis
au fost confiscate n anul 2004 n Mexic (35%) si Statele Unite ale Americii. n acelasi an, n
Europa Centrala si de Vest au crescut capturile de rasina de canabis (13%), dar au scazut n
Africa, Asia, America si Oceania. Totusi, la nivel global capturile de rasina de canabis au
crescut cu 6%, atingnd un volum fara precedent de 1.471 tone.
n unele tari consumul si traficul de canabis sunt luate n serios n timp ce n altele sunt
aproape ignorate. Aceasta lipsa de convergenta submineaza credibilitatea sistemului
international de control. Canabisul nu depinde de traficul transnational sau de criminalitatea
organizata pentru a ajunge de la cultivator la consumator pentru ca adesea sunt una si aceeasi
persoana. Canabisul continua sa fie cel mai consumat drog din lume. Se estimeaza ca 162
milioane de persoane au consumat canabis n anul 2004, aproximativ 3,9% din populatia la
nivel mondial cu vrste cuprinse ntre 15-64 de ani.
Desi n ultimii doi ani s-au obtinut rezultate semnificative n ceea ce priveste reducerea
suprafetelor cultivate cu canabis n Maroc (datorita monitorizarii acestor recolte de catre
Guvernul Marocan si Biroul Natiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea) la nivel global
productia de canabis este n crestere. Piata canabisului nu este nca bine definita si cel mai
ngrijorator este numarul mare al consumatorilor. Comunitatea internationala trebuie sa depuna
eforturi serioase pentru monitorizarea suprafetelor cultivate si pentru reducerea cererii de
canabis.

Concluzii


Cu o productie de 6.100 de tone de opiu Afganistan a depasit n anul 2006 productia de
opiu nregistrata la nivel mondial n anii anteriori. Europa va fi n mod deosebit afectata de
cresterea fara precedent a productiei de opiu dat fiind faptul ca mare parte din opiul produs n
15 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
Afganistan ajunge pe pietele europene. Tara noastra, aflata pe Ruta Balcanica de traficare a
heroinei dinspre Afganistan si Asia Centrala, prin Turcia, catre Vestul Europei, va trebui sa-si
sporeasca masurile de securitate. n opinia Directorului Executiv al Biroului Natiunilor Unite
privind Drogurile si Criminalitatea, domnul Antonio Maria Costa, supra-oferta masiva de heroina
nu duce la scaderea preturilor ci la cresterea puritatii heroinei, motiv pentru care ne putem
astepta n anii urmatori la cresterea numarului deceselor datorate supradozei.
Nu s-au nregistrat modificari semnificative ale suprafetelor cultivate cu coca. Columbia,
Bolivia si Peru ramn principalele tari producatoare.
Cele mai mari cantitati de cocaina capturate pna n prezent au fost raportate n anul 2004
(588 de tone), ceea ce reflecta o mai buna cooperare ntre agentiile de punere n aplicare a
legii, si intensificarea schimbului de informatii. n acelasi an au fost distruse 8.208 laboratoare
de procesare a cocainei, de patru ori mai multe dect n anul 2000. La nivel mondial consumul
de cocaina nu s-a modificat semnificativ.
Cresterea numarului de tari n care au fost descoperite laboratoare de ecstasy ne indica
faptul ca productia de ATS s-a raspndit din punct de vedere geografic. Numarul laboratoarelor
de ATS descoperite a crescut de la 547 n 1990 la 7.028 n anul 2000 si la o cifra record de
18.532 n anul 2004. De asemenea, precursorii folositi la fabricarea stimulentilor de tip
amfetaminic au fost confiscati n cantitati record n anul 2004, ceea ce reflecta un real succes n
cooperarea internationala, n special prin intermediul proiectului Prisma. Consumul de ATS a
nregistrat o tendinta usor crescatoare datorita cresterii consumului n Asia, dar n celelalte
regiuni s-a stabilizat sau a scazut.
n Maroc s-a constatat reducerea suprafetelor cultivate cu canabis, pentru al doilea an
consecutiv, de la 134.000 de ha n anul 2003 la 72.500 de ha n anul 2005, productia de
canabis pentru anul 2005 fiind estimata la 53.300 de tone, ceea ce reprezinta o scadere cu 46%
fata de anul 2004. Au fost identificate 176 de tari sursa pentru iarba de canabis. Iarba si rasina
de canabis ramn cele mai traficate droguri la nivel mondial. Aproape toate tarile sunt afectate
de traficul de canabis. n unele tari consumul si traficul de canabis sunt luate n serios n timp ce
n altele sunt aproape ignorate, ceea ce submineaza credibilitatea sistemului international de
control. Vor trebui luate masuri care sa uniformizeze modul de abordare a traficului si
consumului de canabis, pentru a se putea monitoriza si controla raspndirea acestui drog.
Din analiza prevalentei anuale a consumului la nivel mondial (avnd n vedere
consumatorii cu vrste cuprinse ntre 15 si 64 de ani), pe tipuri de droguri, n perioada
2003-2005, conform Raportului mondial privind drogurile - 2006 al Biroului Natiunilor Unite
privind Drogurile si Criminalitatea, numarul consumatorilor de opiacee estimat a fost de
15.840.000 (din care 11.250.000 sunt consumatori de heroina), 13.358.000 de consumatori de
cocaina, 34.540.000 de persoane care au consumat stimulenti de tip amfetaminic si se
apreciaza ca numarul persoanelor care au consumat canabis a fost de 162.400.000 de
persoane. Desi canabisul este considerat un drog usor si tendinta generala este de a nu i se
acorda consumului tot atta atentie ca n cazul altor droguri, totusi prevalenta anuala a
consumului de canabis constituie un semnal de alarma. n Raportul mondial privind drogurile
2006, Biroul Natiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea (UNODC) dedica un capitol
suplimentar canabisului (Canabisul: de ce trebuie sa-i acordam atentie) pentru a sensibiliza
statele membre ale Natiunilor Unite asupra pericolului pe care l constituie consumul de
canabis.


16 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
SITUATIA INFRACTIUNILOR PRIVIND TRAFICUL SI CONSUMUL ILICIT DE
DROGURI IN ROMANIA

n cursul anului 2006 au fost constatate 2.936 de infractiuni la legile ce cuprind incriminari
privind drogurile si precursorii, dintre care 2.695 de infractiuni se refera la faptele sanctionate de
Legea 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu
modificarile si completarile ulterioare. Acestea reprezinta 91,8% din totalul infractiunilor comise
n legatura cu regimul drogurilor si precursorilor. Se observa o tendinta ascendenta a numarului
de infractiuni constatate pe ntreaga perioada de referinta.
Cifrele statistice releva faptul ca mediul urban continua sa fie cel mai afectat de
infractionalitatea privind traficul si consumul ilicit de droguri. Astfel, n anul 2006, procentul
infractiunilor savrsite n mediul urban a fost de 93,3% (2.514 infractiuni), fata de mediul rural
care a nregistrat doar 6,7% (178 infractiuni).
Dintre cele 2.695 infractiuni constatate, procentul cel mai ridicat, de 53,76% privesc
operatiunile de cumparare si detinere de droguri pentru consum propriu (art. 4), iar 41,78% se
refera la cultivarea, producerea, vnzarea, distribuirea, cumpararea si detinerea fara drept a
drogurilor (art. 2). Diferenta de 3,6% procente consta n operatiuni de introducere sau scoatere
din tara de droguri, precum si importul ori exportul de droguri de risc si de mare risc, iar 0,86%
reprezinta alte fapte penale prevazute de lege.
n anul 2006, fenomenul criminalitatii privind traficul si consumul ilicit de droguri era
prezent n toate judetele tarii, numarul infractiunilor constatate la Legea nr. 143/2000, variind n
raport de modificarile intervenite pe rutele de trafic si de cererea de droguri pe piata ilicita, dar si
de calitatea masurilor de combatere ntreprinse de formatiunile antidrog, att la frontiera
nationala ct si n interiorul tarii, cu precadere n marile centre urbane. Astfel, municipiul
Bucuresti se afla pe primul loc cu cele 1.301 de infractiuni, urmat de judetele: Ilfov 130
infractiuni, Iasi 122 infractiuni, Timis 96 infractiuni, Arad 64 infractiuni, Alba 63infractiuni,
Prahova 62 infractiuni, Satu Mare 59 in fractiuni, Constanta 59 infractiuni, Brasov 52
infractiuni si Mehedinti 51 infractiuni.
Ca factori favorizanti ai fenomenului infractional n zonele mentionate enumeram
concentratia mare de tineri n centrele universitare, situarea unora la frontiera nationala,
oportunitatile oferite traficantilor de porturi, zona litorala a Marii Negre ori cartierele marilor
orase cu risc infractional ridicat.
n municipiul Bucuresti evolutia fenomenului pe indicatorul statistic analizat pastreaza o
dinamica accelerata de crestere, n anul 2006 nregistrndu-se cu 374 mai multe infractiuni fata
de anul 2005 si cu 898 mai multe infractiuni fata de anul de referinta 2001 (222,8%). Pe lnga
infractiunile comise la regimul drogurilor ilicite, tot n cursul anului 2006 au mai fost constatate
96 de infractiuni la regimul precursorilor (Legea 300/2002), 57 de infractiuni n legatura cu
Legea 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, 15 infractiuni de
spalare de bani si 73 de infractiuni n lega tura cu dispozitiile Codului Penal (infractiuni asociate
traficului si consumului ilicit de droguri).

Monitorizarea substantelor si preparatelor cu continut stupefiant si psihotrop

Pe acest segment important al reducerii ofertei de droguri, politia, n cooperare cu
specialisti ai directiilor judetene farmaceutice, au actionat preponderent preventiv si, cu ocazia
controalelor efectuate n unitatile farmaceutice, au descoperit si sanctionat diverse acte de
17 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
ncalcare a prevederilor legale cum ar fi situatiile n care unele farmacii nu erau autorizate
pentru a desfasura activitati cu stupefiante, cazuri n care tineri, n scopul consumului propriu,
si-au procurat medicamente cu continut stupefiant pe baza unor retete false (300 de retete n
anul 2003 si 152 n anul 2004), asociatii mutuale care au introdus n tara si au comercializat
ilegal astfel de medicamente, prescrierea de catre unele cadre medicale, de medicamente cu
continut stupefiant si psihotrop unor minori si tineri. Retine atentia implicarea n activitati
infractionale, ce cad sub incidenta Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor,
substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, a unor cadre medicale care au prescris 6
retete false, fiind descoperite n reteaua farmaceutica alte 1.633 asemenea documente
contrafacute si utilizate pe parcursul anului 2006.
De altfel, din cazuistica nregistrata, n perioada analizata, n domeniul cererii si ofertei de
droguri, rezulta ca pe cele doua planuri se manifesta tendinta comercializarii si consumului ilicit
a unor tipuri de droguri care n perioada anterioara nu au fost descoperite dect n mod izolat
pe piata ilicita din tara noastra.
Cu prilejul controalelor si activitatilor specifice desfasurate, n anul 2006 au fost confiscate
5.282 tablete, 241 fiole si 0,620 kg pulbere (metadona, petidina, morfina, codeina,
benzodiazepine, barbiturice, pentazocina), substante cu continut stupefiant sau psihotrop.

Monitorizarea operatorilor si operatiunilor cu precursori si substante chimice esentiale

Activitatea de monitorizare a operatorilor si operatiunilor cu precursori, pe componenta
circuitului licit, bazat pe programul NDCS (National Drugs Control System), pus la dispozitia
autoritatilor romne de catre Comitetul International pentru Controlul Narcoticelor al Organizatiei
Natiunilor Unite, a scos n evidenta buna functionare a sistemului. n cursul anului 2006 au fost
eliberate un numar de 84 de avize prealabile autorizarii operatorilor cu precursori. n ceea ce
priveste raporturile comerciale cu alte state, au fost realizate 257 prenotificari pentru operatiuni
de export.
De asemenea, au fost monitorizate importurile de precursori, cea mai importanta
operatiune fiind derulata de Chimprod Oradea constnd n importul a 23.000 kg. anhidrida
acetica.
Analiza efectuata n acest domeniu scoate n evidenta urmatoarele aspecte:
- Mentinerea interesului unor persoane de a procura precursori, mai ales anhidrida acetica
(cetateni turci, iranieni n complicitate cu cetateni romni), efedrina (cetateni moldoveni,
ucraineni) si substante neclasificate (cetateni olandezi, belgieni);
- Disponibilitatea industriei romnesti de a produce ori furniza precursori si/sau utilaje si
instalatii, precum si alte materii prime necesare laboratoarelor clandestine de droguri;
- Cresterea riscurilor de intensificare a traficului de precursori, situatie determinata de sporirea
schimburilor comerciale; libera circulatie a persoanelor, serviciilor si marfurilor; eliminarea
licentelor de import/export n schimburile comerciale.
Este de retinut faptul ca, nca din primele zile ale anului2007 a devenit operational
Compartimentul precursori, nfiintat n baza Ordonantei de Urgenta nr. 121/21.12.2006
privind regimul juridic al precursorilor de droguri, n sensul ca raporturile operatorilor cu
autoritatile n vederea ndeplinirii obligatiilor stipulate n ordonanta de urgenta se realizeaza prin
structura de specialitate din cadrul Agentiei Nationale Antidrog, care are rol de ghiseu unic
privind precursorii.
Agentia, prin Compartimentul precursori, este structura de monitorizare a operatorilor si
18 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
operatiunilor cu substante clasificate si neclasificate, de coordonare unitara a activitatilor n
domeniul precursorilor, desfasurate de institutiile competente, precum si de coordonare si
asigurare a cooperarii acestor institutii cu structurile societatii civile si organismele internationale
n domeniul precursorilor si constituie baza de date centralizata n domeniul precursorilor.

Monitorizarea culturilor de cnepa pentru productia industriala

O atentie speciala a fost acordata autorizarii si monitorizarii culturilor de cnepa pentru
productia industriala. Astfel, n perioada 2000 2006, suprafetele cultivate au crescut constant
de la 0,5 mii ha n anul 2000, la o mie de ha n anul 2002, la 1,5 mii ha n 2005, pentru ca n
anul 2006 sa se ajunga la o suprafata cultivata de 3,6 mii ha. Dinamica productiei totale
nregistrate a urmat dinamica suprafetelor cultivate, astfel ca de la 1,4 mii tone n anul 2000, s-a
ajuns la 2,8 mii tone n anul 2001, la 5,6 mii tone n anul 2002, la 3,2 mii tone n anul 2003, la
2,48 mii tone n anul 2004, la 3,86 mii tone n anul 2005, respectiv la 1,6 mii tone n anul 2006
(productie medie de 1.333 kg/ha.).
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale a eliberat, n anul 2006, n
conformitate cu art. 8, alin. 2 din H.G. nr. 860/2005, un numar de 62 de autorizatii pentru
cultivarea de cnepa n scop industrial sau pentru samnta si doua autorizatii pentru cultivarea
macului. Suprafata cultivata cu cnepa pentru fibra a fost de 3.626 ha, iar cea destinata culturii
de mac de 30 ha, culturile respective fiind situate n judetele: Arad (1.691 ha cnepa si 8 ha
mac), Tulcea (858 ha cnepa), Satu Mare (608 ha cnepa), Bihor (321 ha cnepa), Botosani
(76 ha cnepa), Iasi (60 ha cnepa), Neamt (3 ha cnepa), Suceava (2 ha cnepa), Timis (7 ha
cnepa), Alba (10 ha mac) si Cluj (12 ha mac). De pe cele 30 de ha cultivate cu mac pentru
consum propriu n alimentatie (patiserie) s-a obtinut o productie totala de 13 tone mac,
productia medie fiind de 433 kg/ha.

Prevenirea consumului illicit de droguri la nivel national, reducerea riscurilor asociate,
asistenta acordata consumatorilor de droguri si formarea profesionala n domeniul adictiilor n
anul 2006, activitatea de ansamblu a tuturor institutiilor cu atributii n domeniul reducerii cererii
de droguri a vizat realizarea integrala si la parametri ridicati de calitate a obiectivelor din planul
de actiune pentru implementarea Strategiei nationale antidrog n perioada 2005-2008.
n domeniul prevenirii consumului de droguri s-a urmarit dezvoltarea interventiilor specifice
fiecarui mediu (scoala, familie, comunitate), avnd o pondere semnificativa proiectele adresate
populatiei scolare.
n domeniul asistentei medicale, psihologice si sociale a consumatorilor de droguri s-a
urmarit dezvoltarea standardelor de calitate a serviciilor oferite de Centrele de prevenire,
evaluare si consiliere antidrog si consolidarea rolului acestora ca parte a retelelor locale de
asistenta. Cu toate acestea, cererea de tratament se mentine la niveluri scazute.

CONCLUZII

Tara noastra actioneaza si ea din punct de vedere al reducerii cererii si ofertei de droguri
la standarde europene, cu mult nainte de aderarea oficiala la Uniunea Europeana si,mai mult,
a fost receptata ca atare. Cadrul legal s-a armonizat si el cu cel la nivel european asa cum se
poate observa din principalele legi care stabilesc masurile de combatere a traficului si
consumului de droguri pe teritoriul Romaniei(- legea 143/2000, legea 522/2004).Traficul ilicit de
19 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
droguri este combatut prin mijloace de drept penal, iar consumul ilicit prinmasuri de ordin
medical si preventiv.Astfel consumul ilicit de droguri supuse controlului national desi este
interzis nu este prevazut ca infractiune ci poate fi sanctionat contraventional, la care se adauga
in mod obligatoriu, masura medicala a curei de dezintoxicare sau a supravegherii medicale,
dupa caz.
Principalul organism care elaboreaz, monitorizeaz, avizeaz i coordoneaz programe
naionale de combatere a produciei i traficului ilicit de droguri i a splrii de bani rezultai din
astfel de activiti si programe naionale de prevenire a consumului ilicit de droguri este Agentia
National Antidrog. Ea asigur si legtura cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor i
Dependenei de Droguri i cu alte organisme internaionale n domeniu.
Imbunatatirea capacitatii Observatorului Roman pentru Droguri si Toxicomanie de
colectare si procesare a datelor necesare intocmirii Raportului national anual privind situatia
drogurilor in conformitate cu indicatorii recomandati de Centrul European de Monitorizare a
Drogurilor si a Dependentei de Droguri de la Lisabona si a formularelor ONU privind situatia
anuala si bienala a drogurilor a devenit un obiectiv principal, prin crearea si dezvoltarea
sistemului informational prin utilizarea instrumentelor specifice (indicatori, tabele standard,
chestionare) pentru realizarea unor standarde de calitate a datelor, in scopul cunoasterii
consumului de droguri in randul populatiei generale, al populatiei tinere si a consumului
problematic, numarului si caracteristicilor persoanelor admise la tratament ca urmare a
consumului de droguri si a patologiei asociate,numarului de decese si a mortalitatii, tendintelor
infractionalitatii la regimul drogurilor si a celei asociate consumului, disponibilitatii drogurilor pe
piata.
In Romania cantitatea de heroina confiscata a fost fluctuanta iar la nivel mondial cele mai
mari capturi se fac in tarile din jurul Afganistanului. n prezent sunt trei centre distincte de
productie a opiaceelor, care aprovizioneaza trei piete principale. Rutele de trafic sunt
urmatoarele:
- din Afganistan catre tarile nvecinate, Orientul Mijlociu si Europa;
- din Myanmar/Laos catre tarile nvecinate din Asia de Sud-Est (n special China) si catre
Oceania (n principal Australia);
- din America Latina (Mexic, Columbia si Peru) catre America de Nord (n principal Statele
Unite ale Americii).
Cocaina este cel mai traficat drog din lume dup plantele de canabis i rina de canabis.
Din punctul de vedere al volumului capturat 578 de tone n ntreaga lume n 2004 majoritatea
traficului cu cocain s-a nregistrat n America de Sud (44 %) i n America de Nord (34 %),
urmate de Europa Central i de Vest (15 %) (CND, 2006)Columbia este de departe cea mai
important surs de coca ilicit din lume, fiind urmat de Peru i Bolivia. Cantitatea de cocaina
confiscata n anul 2006 a fost mai mica dect n anul 2005. n anii 2001 si 2002, cantitatile de
cocaina confiscate au avut aproximativ aceleasi valori, pentru ca, n intervalul 2003 - 2005, anul
2006 nscriindu-se pe o curba descendenta. Cazuistica ultimilor ani scoate n evidenta faptul ca
acest drog, confiscat pe teritoriul Romniei, urma sa fie, n marea majoritate a cazurilor,
valorificat pe piata ilicita din tarile vestice ale Europei.
Desi canabisul este considerat un drog usor si tendinta generala este de a nu i se acorda
consumului tot atta atentie ca n cazul altor droguri, totusi prevalenta anuala a consumului de
canabis constituie un semnal de alarma. n Raportul mondial privind drogurile 2006, Biroul
Natiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea (UNODC) dedica un capitol suplimentar
canabisului (Canabisul: de ce trebuie sa-i acordam atentie) pentru a sensibiliza statele
20 / 21
EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI
Scris de Administrator
Mari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45
membre ale Natiunilor Unite asupra pericolului pe care l constituie consumul de canabis.
In Romania evolutia confiscarilor drogurilor de tip canabis a nregistrat n ultimii patru ani
un caracter ascendent. Din cantitatea de canabis/hasis confiscata n anul 2006 cea mai mare
parte a fost iarba de canabis (marijuana) (99,10%), iar rezina de canabis (hasis) doar 1%.
Dinamica capturilor de amfetamine nregistreaza, n intervalul 2001 2006, o evolutie
fluctuanta, dar semnificativa sub aspectul cantitatilor descoperite, ceea ce conduce la concluzia
ca cererea pe piata ilicita din tara noastra este n crestere. Din grupul stimulentilor de tip
amfetaminic, n tara noastra, cel mai frecvent se consuma ecstasy, tabletele fiind marcate cu
diverse logo-uri. Sunt mai mult de 3 milioane de consumatori de ecstasy n Europa, ceea ce
reprezinta aproape 40% din numarul consumatorilor de ecstasy la nivel mondial. n America de
Nord s-au nregistrat scaderi semnificative ale consumului de ecstasy ncepnd cu anul 2000.

PLASAREA EUROPEI INTR-UN CONTEXT GLOBAL

O data cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana trebuie sa abordam fenomenul in
plan european. Putem obine o perspectiv util asupra dimensiunii relative a acestei probleme
la nivel european prin compararea datelor europene cu informaiile din alte ri. Dificultatea, n
acest punct, const n faptul c doar n alte cteva pri ale lumii exist informaii relativ
cuprinztoare i solide. SUA, Canada i Australia pot oferi termeni de comparaie relevani
privind estimrile prevalenei consumului de droguri n ultimul an. ONUDC estimeaz c
prevalena consumului de opiacee din rile respective este, n linii mari, similar cu cea din
Uniunea European, variind ntre 0,4% i 0,6%; Canada are o prevalen uor mai redus, iar
SUA uor mai ridicat. Consumul estimat de canabis este, n medie, considerabil mai sczut n
Uniunea European dect n SUA, Canada sau Australia. n ceea ce privete drogurile
stimulatoare, nivelurile consumului de ecstasy sunt, n linii mari, similare la nivel mondial, dei
Australia raporteaz niveluri ridicate de prevalen, iar, n cazul amfetaminei, prevalena este
mai ridicat n Australia i n SUA dect n Europa i n Canada. Prevalena consumului de
cocain este mai mare n SUA i n Canada dect n Uniunea European i n Australia. Lipsa
de date comparabile ngreuneaz evaluarea impactului asupra sntii al consumului de
droguri din diversele ri, dei o comparaie prudent a ratelor estimate ale infeciilor cu HIV nou
diagnosticate asociate cu consumul de droguri prin injectare din 2005 sugereaz, pentru
Australia, Canada i Uniunea European, rate de sub 10 cazuri la un milion de persoane, iar,
pentru SUA, o rat de circa 36 de cazuri la un milion de persoane.

BIBLIOGRAFIE

1. Stategia Nationala Antidrog 2005-2012
2. Stategia Uniunii Europene pe droguri (2005-2012)
3. Legea nr. 143 din 2000 privind combaterea traficului i consumului ilicit de droguri.
4. Legea nr. 522 din 2004 pentru modificarea i completarea Legii nr. 143/2000 privind
combaterea traficului i consumului ilicit de droguri
5. 5.Raportul National privind situatia drogurilor 2007
6. 6.Raportul anual privind situatia drogurilor in Europa 2007
7. www.ana.gov.ro
8. www.forad.ro
9. www.arasnet.ro
21 / 21