Sunteți pe pagina 1din 3

Utilizarea spatiului alpin

Din punct de vedere al modului de utilizare spatiului se disting doua abordari, una
veche si una moderna . In cadrul sistemului vechi de utilizare avem de-a face cu o
populatie deja numeroasa, fixata de mult timp care s-a opus vehement dominatiei senioriale
incercind sa-si puna in valoare traditiile, drepturile sale eterne in dorinta de a promova o
administrare locala proprie. Aceasta situatie a fost generata de faptul ca numerosi nobili au
fost deposedati de ranguri devenind simplii proprietari de terenuri. Acolo unde insa nobilimea
si-a putut conserva drepturile si mai ales proprietatile, cum ar fi in alle d!Aoste sau in
"risons, aceasta a acordat comunitatilor dreptul la auto-administrare. #-a ajuns astfel la
aparitia unui tip particular de utilizare a terenului, in cadrul unui model comun, a unei proprii
gestiuni $insotita in sec. %II si sec. %III de un statut solid&. Datorita acestei fundamentari
esentiale, nu a existat nici o limitare din cauza vechilor drepturi , nici penalizari care vizau
locuitorii noilor teritorii. 'oate familiile erau tratate egal, avantajele si dezavantajele fiind
impartite intre ele. In cea mai mare parte a cazurilor, aceasta a reprezentat originea aparitiei
micilor villages-tas .
#e poate spune ca s-au creat doua sisteme diametral opuse in materie de habitat,
familii, drepturi si structuri politice. Aceste doua sisteme au dezvoltat in paralel moduri
particulare de utilizare a terenurilor creind o dualitate din acest punct de vedere, dualitate ce
aduce in discutie modelul latin si modelul germanic.
Economia rurala latina
(conomia rurala montagnarda latina este caracterizata de faptul ca se ocupa in mod
egal cu cultura plantelor $orz, ovaz, secara, cartof inca din sec %III& si cu cresterea
animalelor $in special pentru lapte, productia de carne avind un rol secundar&. Acest sistem
economic, in cea mai mare parte a sa relationat cu principalele culturi, este strins legat cu
limita superioara a culturilor de cereale, si cu zonele unde acestea nu au putut fi organizate in
cadrul vailor. aste sectoare din Alpii )rientali si mai ales sectorul nordic limitele acestei
zone vegetale astfel incit limita superioara a cerealelor $**++m in general& se gaseste in afara
Alpilor. Din cauza conditiilor naturale mai restrictive, aceasta parte este mai slab populata in
aceasta epoca a economiei agrare.
In cadrul acestui sistem agrar, locul ocupat de culturi se remarca foarte bine in cadrul
peisajului, fiind localizat in special in zonele insorite, ale etajelor colinar si montan, limita sa
superioara conincizind cu posibilitatea cultivarii cerealelor. #i in prezent aceasta parcelare
poate fi recunoscuta, chiar si atunci cind acestea au fost abandonate mai demult, la acestea
adaugindu-se terasele dezvoltate la baza versantilor abrupti.
,a o regula generala, sistemul de utilizare a terenului se desfasoara in sens vertical -
din noiembrie in mai activitatile se desfasoara in satele situate pe fundul vailor la baza adret-
ului iar din mai activitatile se deplaseaza in altitudine catre asezarile sezoniere, de unde o
parte a familiei se indreapta catre sectorul pasunilor alpine, de unde revin temporar pentru
activitatile agricole.
Acest sistem opereaza pe trei etaje - cel al habitatului de iarna, al habitatului de vara si
etajul pasunilor. In functie de topografie, sau altitudine pot aparea si alte nivele de utilizare -
cel mai cunoscut exemplu este cel din al d!Anniviers din cantonul alais $partea centrala& al
carui spatiu economic se situeaza intre .++ si /0++m altitudine. Acolo unde influentele
mediteraneene sunt prezente regasim cultura vitei-de-vie ca si cultura de baza. Aceasta
implica un al patrulea nivel altitudinal in cadrul amenajarii teritoriului agrar. #pre exemplu
locuitorii vailor afluente 1hone-ului valaisian $val d!Anniviers, d!2erens etc.& detin parcele
cu vita-de-vie in sectorul vaii principale.
Habitat de tip latin : sat grupat in Val Pellice (Alpii Cottici)
Aceste deplasari regulate aduc in discutie termenul de resedinta in sens larg, deoarece
in fiecare locatie avem de-a face cu locuinte cu utilizare rezidentiala sau economica.
3arcelele familiale sunt distribuite in cadrul fiecarui etaj de exploatare, pentru a putea
fi exploatate intr-o maniera optima, evitindu-se astfel aparitia problemelor. 4nitatea
economica de baza in cadrul acestui sistem o reprezinta mica familie patriarhala. 5erma in
sens real al termenului nu exista, pentru ca cladirile sunt in general separate in cadrul satului,
proprietatea imobiliara a familiei fiind subdivizata. 6ipseste de asemenea o relatie precisa
intre cladiri si terenurile carora le sunt atasate, pentru ca subdivizarea acestora a suportat
impartiri succesive si fluctuante $ex. nepotii detin alte terenuri decit bunicii&.
Modul de exploatare germanic
#pre deosebire de precedentul este marcat de o predominare a activitatilor legate de
cresterea animalelor-pasunat, culturile agricole fiind pe plan secund. Aceasta minimizare a
importantei culturilor este la originea unei alte abordari privind utilizarea terenurilor si
habitatelor. Din aceasta perspectiva, modelul germanic este mai putin dependent de existenta
unei limite superioare a culturilor, in contradictie cu situatia existenta in casul modelului latin.
5lancul nordic al Alpilor, umed si nefavorabil culturii cerealelor este insa potrivit pentru
pasuni. Din acest motiv populatia rurala din "ermania alpina a putut pune in valoare spatii
neinteresante din punct de vedere al modului de utilizare latin.
Aceasta noua forma de utilizare economica s-a aflat in strinsa legatura cu conditiile
naturale existente pe flancul nordic. "ermanii s-au stabilit, partial, in secolele I-II in
aceasta regiune, dezvoltind treptat acest mod de viata si perfectionindu-l in perioada (vului
7ediu tirziu. 3asunatul in cadrul spatiului central si nord-european a jucat un rol important
datorita marilor suprafete impadurite in cadrul carora populatia rurala a dezvoltat libera
circulatie a animalelor. #-a dezvoltat astfel o alimentatie fondata pe lapte si produse lactate.
Din acest motiv bavarezii si germanii s-au adaptat excellent la mediul umed din nord, spre
deosebire de latini a caror alimentatie are la baza trilogia deja celebra griu-vita de vie-maslin.
Habitatul germanic case dispersate, Lauenen,
Oberlandul erne!
In cadrul spatiul economic germanic, 8ferma9 reprezinta unitatea de baza, fiind
exploatata in cadrul unei familii si dobindita in intregime prin mostenire. #imptomatic este
faprul ca drepturile de utilizare a pasunilor si padurilor depind de ferma si nu de
proprietar, de multe ori numele fermei fiind utilizat ca nume de familie. 7arimea acestor
ferme este variabila, ea fiind conditionata de faptul ca pasunatul necesita o suprafata mai mare
decit cea aferenta culturilor latine . astfel intilnim ferme de dimensiuni mici dar si ferme de
dimensiuni mari, cum sunt cele din ':rol $;itzbuhel& sau #alzburg $3inzgau&.
Datorita faptului ca in ceea ce priveste culturile este necesara o forta de munca mai
numeroasa, avem de-a face cu o densitate mai mare a populatiei $de <-= ori mai mare& decit
densitatea impusa de modelul de exploatare germanic. Diferente sensibile se inregistreaza si
in ceea ce priveste suprafetele forestiere, in acest sens Alpii )ccidentali fiind caracterizati de
prezenta unor suprafete defrisate mai mici decit Alpii )rientali. #pre exemplu in anii *>++
suprafetele defrisate in Alpii 5rancezi detineau *=?, Alpii (lvetieni /=?, Alpii Austrieci
<+?.