Sunteți pe pagina 1din 11

Cuprins

INTRODUCERE
1. Federa ia Rus n politica mondial dup destrmarea URSS.
2. Importan a eostrateic a Siriei pentru Federa ia Rus.
CONC!U"IE
#I#!IO$R%FIE
2
INTRODUCERE
Actualitatea i importana problemei abordate. &rima decad dup colapsul Uniunii
So'ietice a (ost alarmant )i n acela)i timp plin de trans(ormri pentru Federa*ia Rus. +n cea
mai mare parte a anilor 1,,-. economia Rusiei s/a a(lat n cdere li0er. sistemul leal a (ost
a0sent. iar ma1oritatea cet*enilor au (ost preocupa*i. n primul rand. de e(ortul de supra'ie*uire.
Fosta superputere se lupta s se adapte2e la diminuarea statutului )i a mi1loacelor sale. +n
perioada 1,,,/2---. economia ruseasc ns ncepe s se redres2e. iar dup aleerea lui
3ladimir &utin ca pre)edinte al Federa*iei Ruse. procesul redresrii economice este accelerat.
+n primii ani ai noului mileniu Rusia pare a/)i (i recptat statutul pe plan interna*ional.
Se pune pro0lema ns dac Rusia mai este sau nu mai este o mare putere at4t din punct de
'edere economic. c4t )i social )i politic. la ni'el mondial.
Dar este Rusia o mare putere5 &osi0ilitatea a (ost pus su0 semnul ntre0rii n Occident
)i n Rusia. n eneral lu4ndu/se n considerare per(orman*ele economice. structura rela*iilor
diplomatice. ac*iunile din politica e6tern. Federa ia Rus. alturi de Statele Unite ale %mericii.
este o mare putere mondial. i aceasta datorit poten ialului su economic i militar. i desiur
datorit in(luen ei pe care o posed n lume. n special asupra (ostelor state so'ietice.
De asemenea. Rusia nu a stat niciodat departe de scena politic interna*ional.
7interesele na*ionale au o0liat/o s 1oace un rol acti'. iar n anumite etape 8 de (ormator de
sisteme n rela*iile interna*ionale.7 Fiind cel mai in(luent stat din %sia Central )i de Est. e'olu*ia
e'enimentelor interne din Rusia poate in(luen*a sensi0il politica e6tern )i militar a *rii )i. n
consecin*. poate desta0ili2a situa*ia strateic n reiunile 'ecine. +n acest conte6t. consider
important de men ionat (aptul c re(ormele lui &utin au desc9is Rusiei calea spre a rede'eni ceea
ce (usese cand'a Uniunea So'ietic. )i anume o mare putere n plan mondial. un 1uctor
important pe scena interna*ional.
Scopul i obiectivele teei. Scopul re(eratului re2id n e(ectuarea unei cercetri ample )i
detaliate asupra rolului Federa iei Ruse n politica mondial.
+n reali2area scopului mi/am propus urmtoarele obiective:
identi(icarea rolului Federa iei Ruse n politica mondial dup destrmarea URSS:
e'aluarea importan ei eostrateice a Siriei pentru Federa ia Rus:
Cuvintele c!eie" putere mondial. poten ial militar. colapsul URSS. Federa ia Rus.
3
1. Rolul Federa iei Ruse n politica mondial dup destrmarea URSS.
!a 2; decem0rie 1,,1. semnarea declaratiei tripartite <Rusia. Ucraina. #elarus=.
considerata drept data incetarii e6istentei URSS. (osta Repu0lica So'ietica Socialista Rusa si/a
capatat independenta. >Rusia post/comunista se a(la in cadrul unor ranite care nu au precedent
istoric. Ca si Europa. ea 'a tre0ui sa consacre cea mai mare parte a eneriei sale pentru a/si de(ini
identitatea7.
&olitica e6terna a noului stat e6/so'ietic a (ost sinuoasa in mai multe pri'inte. ea incercand
totusi sa pastre2e o constanta? puterea de la @remlin intruc9ipata de presedintele #oris Eltin. a
urmarit promo'area cu consec'enta a unor relatii de cola0orare cu SU% si marile puteri
occidentale. Desiur aceasta politica nu a i2'orat din simpatie reala pentru sistemul democratic
occidental. ci din dorinta de a reusi sa depaseasca cu a1utorul 'estului cri2a economica si politica.
careia tre0uiau sa/i (aca (ata toate repu0licile e6/so'ietice dupa disparitia (ostei URSS. (enomen
de la care nu (ace e6ceptie nici Federatia Rus.
1
Dar. c9iar daca (ortele li0erale au cautat. poate in mod sincer. sa/si insuseasca reulile
democratice. care sa arante2e derularea 'ietii politice in mod ci'ili2at. in Rusia a e6istat si e6ista
inca un potential conser'ator de sorinte e6/so'ietica care actionea2a pentru restauratie. %ceste
(orte. a'and in (runte &artidul Comunist. au 0locat adesea procesul democratic. punand in pericol
e'olutia Rusei spre o reala democra ie. De draul sustinerii ruparii li0erale si (ortelor
democratice marile puteri 'estice au (acut numeroase concesii Aosco'ei. tolerand inclusi'
pretentiile e6aerate ale Federatiei Ruse. de a (i recunoscut ca unic > succesor de drept si
continuator > al (ostei URSS. desi pretentii similare erau indreptatite s ridice si celelalte repu0lici
e6/so'ietice. Inc9eierea con'entiei de 0a2a de cola0orare dintre Rusia si N%TO. semnata la &aris
in 1,,B a repre2entat apoeul concesiilor.
Con'entia a dat practic Rusiei dreptul de a opune in mod leal > 'eto > la ac iunile
aliantei. Re2ultatul s/a 'a2ut in po2itia Rusiei (ata de inter'entia N%TO in Iuosla'ia. pentru
oprirea procesului de > puri(icare etnica > declansat de presedintele Ailose'ici in pro'incia
@oso'o. locuita in ma1oritate de etnici al0ane2i.
Dincolo de declaratiile paci(iste ale am0elor parti. mai mult sau mai putin o(iciale.
po2itiile si o0iecti'ele Rusiei si ale celorlalte mari puteri ale lumii au ramas si sunt si in pre2ent
opuse. !umea occidental i n primul r4nd SU%. urmaresc neutrali2area puterii nucleare a
Rusiei. <indi(erent de a(irmatiile linistitoare ale liderilor de la @remlin si de (enomenul de
1
Ivanov I. Politica extern a Rusiei n epoca globalizrii. Editura Fundaiei ulturale Ro!"ne# $ucure%ti#
2&&3# p 11'.
(
de2areare reala a industriei de ra20oi a Rusiei mostenita de la (osta URSS. acest poten ial
ramane inca un pericol real pentru securitatea lumii=.
De asemenea un scop. de i nedeclarat e6pres. al occidentului este trans(ormarea Rusiei
dintr/un stat e6cesi' totalitar. cu o politica aresi'a. impre'i2i0ila intr/o tara moderna. cu o
politica rationala. capa0ila sa se intere2e in comunitatea statelor ci'ili2ate. in stare sa/si re2ol'e
contradictiile e6terne nu prin (orta ci prin neocieri pasnice. %ceasta ar (acilita in primul rand
includerea uriaselor 0oatii naturale ale Rusiei in circuitul 'alorilor mondiale. (ara ciocniri
'iolente de interese sau con(licte armate < de aceea Rusia a si (ost acceptata in rupul celor B. $/B
de'enind $/C =.
2
Rusia. desi constienta de sla0iciunea ei <a pierdut > ra20oiul rece > impreuna cu intreul >
laar socialist>=. a'and inca multi lideri tri0utari spiritului restaurator neoimperial ramane inca
re(ractara (ata de trans(ormarile dorite de occidentali. Speranta in re(acerea puterii imperiale este
nu numai pre2enta dar c9iar intr/o ascensiune. indi(erent daca cei care o promo'ea2a apartin
ta0erei democratice sau (ortelor procomuniste. Ea nu e2ita sa santa1e2e asa 2isii > parteneri >
'estici cu potentialul ei nuclear. #oris Eltin 'or0ind cu mandrie nedisimulata de >rupul celor C >
8 $/C 8 in care c9ipurile ar (i admisa si Rusia la ealitate cu celelalte B mari puteri ale lumii. desi
este e'ident ca tara sa mai are mult pana sa depaseasca stadiul de su0de2'oltare si statutul de mai
sus e o0tinut prin santa1. In ultimii ani lucrurile au e'oluat in directia dorita de occidentali. Rusia
a a1uns atat de dependenta economic si (inanciar <are o datorie e6terna de cca. 2-- miliarde
dolari. pe care nu are cum s/o plateasca= de marile puteri occidentale. incat aspiratiile
neoimperiale si nationalismul 0elicos 'elicorus. in conditii normale nu/si mai pot pune in practica
idealurile re'ansarde.
&e (ondul de mai sus. in decursul celor aproape 1D ani care s/au scurs de la disparitia
URSS. lumea politica in eneral nu a (ost preatita pentru a percepe la dimensiunile lor reale
(enomenele care s/au petrecut pe teritoriul (ostei URSS. Cati'a ani 0uni <cel putin pana la
aleerile parlamentare din decem0rie 1,,D si 'otarea constitutiei=. din pacate. in unele state
'estice s/a mentinut mitul atotputernicei Aosco'ei. Federatia Rusa (iind in continuare con(undata
cu de(uncta URSS. Con(u2ia aceasta a insemnat in practica considerarea Federatiei Ruse. in ciuda
sla0iciunii ei. drept un pol de putere capa0ila inca sa se contrapuna cu succes in SU% si lumii
occidentale. si nu cum este de (apt. unul din > marii in'insi in ra20oiul rece >.
&rocesul de demiti(icare a (ostei URSS a mers lent mai ales in (ostele tari socialiste. unde
o 0una parte din clasa politica nu a cre2ut multa 'reme ca un colos de dimensiunea URSS s/a
2
)ocul *i rolul Federa+iei Ruse n noua situa+ie interna+ional de la destr!area ,R-- p"n n prezent .
/ttp011222.re3eratele.co!1re3erate1diverse1online21)4,).-I.R4),).FE5ER67IEI.R,-E.I8.84,6.
-I7,67IE.I8ER867I486)6.5E.)6.5E-7R696RE6.,R--.P686.I8.PRE:E87.p/p ;vizitat
&<.&=.2&1(>?
=
pra0usit atat de repede. In realitate procesul de coro2iune e6ista inca de la (ormarea URSS.
&opulatiile din Cauca2 nici asta2i nu/i accepta pe rusi. ucrainenii s/au considerat totdeauna o rasa
aparte in (ostul imperiu rus si so'ietic. iar > larul socialist > a (ost creat arti(icial. tarile mem0re
(iind atrase in el in mod (ortat cu complicitatea puterilor occidentale in'inatoare in ra20oi. in
(runte cu SU%.
Din punct de 'ederea eopolitic. Rusia are o rele'anta unica n lume. prin po2itia sa n
cadrul continentului euroasiatic <EUR%SIEI=. la inter(erenta marilor ci'ili2atii. un stat (ara
analo. care prin caracteristicile (undamentale apartine deopotri'a Europei si %siei. Concomitent.
din aceasta m0inare a re2ultat un spatiu etnocultural speci(ic. care nu poate (i considerat n
e6clusi'itate nici european. nici asiatic.
%ceasta speci(icitate dictea2a o 'aloare a po2itiei eopolitice. relati' am0iua. a Rusiei
de/a lunul istoriei. De o parte. Rusia ser'este drept EpunteE ntre cele doua Esu0continenteE.
e'aluare care ar 1usti(ica dorinta de interare n ci'ili2atia mondiala a Rusiei. dar si tendinta
mascata de e6pansiune. pe de alta parte. ea nu este nici Europa. nici %sia. ci Rusia propriu/2isa.
(apt ce ar 1usti(ica e6ceptionalismul acestei puteri mondiale. tendinta promo'ata ndeose0i de
cercurile nationaliste si e6tremiste.
D
Cert este ca . o data cu retraerea lui A.S. $or0acio' din (unctia de presedinte <pe care a
detinut/o n anii 1,,- 8 1,,1=. URSS. ultimul imperiu al secolului FF. si ncetea2a o(icial
e6istenta la 2; decem0rie 1,,1.
E&ra0usirea Uniunii So'ietice 8 remarca ". #r2e2insGi 8 a produs o con(u2ie eopolitica
enorma. +n decursul a doar doua saptam4ni. poporul rus 8 care. n eneral. era c9iar si mai putin
pre'enit asupra apropiatei de2interari a URSS dec4t lumea din a(ara acesteia 8 a descoperit
0rusc ca nu mai era stap4nul unui imperiu transcontinental. ci (rontierele Rusiei se restr4nsesera la
ceea ce (usesera la nceputul secolului al FIF/lea n Cauca2. la 1umatatea aceluiasi secol n %sia
Centrala si 8 mult mai spectaculos si dureros 8 la ceea ce (usesera cam la 1H-- spre 3est. adica
imediat dupa domnia lui I'an cel $roa2nic. &ierderea Cauca2ului a ren'iat temerile strateice
(ata de reaparitia in(luentei din partea Turciei: pierderea %siei Centrale a enerat un sentiment de
saracire a'4nd n 'edere enormele resurse eneretice si de minereuri ale reiunii. ca si teama (ata
de o posi0ila pro'ocare islamista: iar independenta Ucrainei a contestat esenta pretentiilor Rusiei
de a (i purtatorul n'estit de Dumne2eu al identitatii pan/sla'eE.
Istoria Rusiei se des(asoara. dupa 1,,1. ntr/un ritm ametitor si dramatic. &ersonalitatea
care a dominat 'iata politica este presedintele #oris Elt4n. care orientea2a procesul de re(orma n
directia unei economii de piata si a pluripartidismului. El a a'ut nsa de n(runtat opo2itia
3
6rticol ziare.co!# Rusia o !are putere !ilitar a lu!ii# 2&13 .
/ttp011222.ziare.co!1articole1rusia@!are@putere ;vizitat &<.&=.2&1(>?
A
elementelor leate de 'ec9iul reim so'ietic si a celor ramase (idele ideoloiei comuniste. care
alcatuiesc o mare parte a celor doua camere ale &arlamentului <n octom0rie 1,,D. de pilda.
armata este (ortata sa ia cu asalt cladirea &arlamentului. ICasa %l0a7. ocupata de elementele
conser'atoare=.
+n aleerile pre2identiale din 2H martie 2---. 3ladimir &utin <presedinte interimar al
Rusiei din D1 decem0rie 1,,,= iese 'ictorios din primul tur de scrutin. de'enind al doilea
presedinte ales al Federatiei Ruse. &utin este asociat de populatie cu nceputul unei noi etape
istorice <unii sper4nd n re(acerea EAamei RusiiE=. de1a denumita n mass/media Eera &utinE.
C4stia la (el de usor si aleerile din 2--J. pe (ondul unui 0ilant economic po2iti' <pentru prima
data de la de2mem0rarea Uniunii So'ietice= si al su0linierii rolului pe care Rusia tre0uie sa/l
1oace din nou n lume 8 un e6emplu concludent (iind constituirea Consiliului comun N%TO 8
Rusia. n mai 2--2. care stipulea2a ca %lianta Nord 8 %tlantica nu mai poate lua deci2ii n
pro0leme precum lupta mpotri'a terorismului. estionarea cri2elor internationale. neproli(erarea
armelor de distruere n masa. controlul armamentului (ara a a'ea acordul Aosco'ei.
J
(
9i/ail Irina# Federa+ia Rus o !are putere !ondial .
/ttps011222.acade!ia.edu1(3<A3<&1FederatiaBRusaB9areBPutereB9ondiala ;vizitat &<.&=.2&1(>?
<
2. Importan a geostrategic a Siriei pentru Federa ia Rus.
&entru Rusia. pstrarea unui conduceri siriene (a'ora0ile politicii @remlinului este o
prioritate de politic e6tern. Rusia este prea pu*in interesat dac reimul %sad respect
drepturile omului. atunci c4nd 'ine 'or0a de aprarea intereselor de securitate ruse)ti din reiunea
mediteranean. &ierderea 0a2ei na'ale ruse din portul sirian Tartus. ar ec9i'ala cu un de2astru
eostrateic pentru Aosco'a. #a2a na'al rus din portul Tartus este sinurul a'anpost din Aarea
Aediteran pe care marina militar rus l/a pstrat dup colapsul URSS. O e'entual inter'en*ie
militar din parte SU% n Siria. 'a (i perceput de conducerea rus ca o pro'ocare direct la
adresa intereselor eostrateice ale Federa*iei Ruse n 2ona Aediteranei de Est )i a Orientului
Ai1lociu.
Fosta politic a URSS n Siria i motenirea ei de ctre Rusia. %propierea Siriei de
0locul socialist condus de URSS a nceput n perioada n 1,HH/1,B- o dat cu instalarea la putere
a partidului #aKt9. Fac*iunea din partid condus de (amilia %sad este cea care a insistat asupra
m0unt*irii rela*iilor cu URSS pentru a putea asiura sta0ilitatea noului reim #aKt9 care nc
de la nceput nu a 0ene(iciat de o lar simpatie din partea popula*iei siriene. Noul reim sirian a
luat ca model Eiptul condus de Nasser care a decis trecerea la socialism. c4)ti4nd spri1inul
URSS n cri2a Sue2ului din 1,;H. URSS a decis s acordespri1in noului reim sirian din
urmtoarele considerente?
consolidarea ta0erei re'olu*ionare pro/so'ietice din lumea ara0 )i implicit ntrirea
intereselor strateice so'ietice n Orientul Ai1lociu amenin*at de reimurile ara0e pro/
americane n (runtea crora se a(la %ra0ia Saudit:
spri1inirea reimului de la Damasc n ideea (acilitrii ptrunderii comunismului n 2on:
e'itarea implicrii C9inei n Siria. o 2on pentru care conducerea c9ine2 )i e6primase
interesul nc din anii KH-.
Dup de2interarea URSS n 1,,1 . Rusia mo)tene)te n Siria de la (osta conducere
so'ietic. contractele ma1ore de li'rare de armament pentru u'ernul sirian )i o 0a2 militar
na'al n portul Tartus concesionat URSS/ului n 1,CC.
;
Relaiile ruso-siriene n era post-sovietic. Dup nc9eierea R20oiului Rece. politica
ini*ial de apropiere a Rusiei de Occident a plasat reimul sirian al lui La(i2 al/%sad ntr/o
situa*ie di(icil a'4nd n 'edere c Siria era dependent de spri1inul militar 'enit de la Aosco'a.
=
5nilov 6lexandru# 5e ce este -iria at"t de i!portant pentru Federa+ia Rus .
/ttp011222./istoria.ro1exclusivB2eb1alexandru.danilov1articol1ce.siria.este.atat.i!portanta.rusia ;vizitat
&<.&=.2&1(>?
C
Rusia n prima parte a conducerii lui El*4n a considerat ini*ial Siria o po'ar (inanciar )i a tratat/
o cu o oarecare circumspec*ie.
E6tinderea N%TO spre rani*ele Rusiei )i sentimentul de inealitate al Aosco'ei n
rela*iile cu Mas9intonul. a determinat conducerea rus s a0andone2e atitudinea pro/occidental
a(i)at ini*ial. Numirea n 1,,H al lui E'9eni &rimaGo' n (unc*ia de Ainistru de E6terne a
determinat m0unt*irea rela*iilor ruso/siriene. Spre deose0ire de strateia diploma*ilor so'ietici .
&rimaGo' a e'itat s mpart statele din Orientul Ai1lociu n prieteni )i du)mani .pstr4nd
li0ertatea de ac*iune n politica e6tern promo'at de noul stat rus.
Dup in'a2ia IraGului din 2--D care a adus la nlturarea partidului #aKt9 condus de
Saddam Lusein. s/a conturat din ce n ce mai clar c reimul #aKt9 sirian condus de #as9ar al/
%sad a'ea ne'oie de un partener care s contra0alanse2e impactul reional al puterii americane.
Rusia condus de &utin a 'enit ca un aliat (iresc pentru Siria. a'4nd n 'edere c pentru @remlin
statul sirian a repre2entat )i dup 1,,1 unul dintre cei mai mari clien*i pentru li'rrile de
armament rusesc. +n strateia lui &utin. Siria mpreun cu Iranul tre0uie s de'in partenerii
strateici c9eie din reiunea Orientului Ai1lociu.
De0utul r20oiului ci'il sirian a determinat Rusia s se implice mai acti' n reiune. a'4nd
n 'edere c tot aici se a(la sinura 0a2 na'al pe care ru)ii o mai a'eau n Aarea Aediteran.
!u4nd n considerarecaracterul dictatorial al reimului #as9ar al/%sad. Siria a de'enit din ce n ce
mai i2olat n plan interna*ional.
Ca sinur partener al Siriei. Rusia s/a strduit s 0loc9e2e orice proiect de re2olu*ie al
Consiliului de Securitate ONU ndreptat mpotri'a reimului sirian. !i'rrile de arme ruse)ti au
(ost cele care au permis reimului condus de #as9ar al/%sad s supra'ie*uiasc p4n acum.
%cu2at c spri1in reimul criminal al lui #as9ar al/%sad. Rusia a replicat prin (aptul c. la
momentul de (a* n Siria nu e6ist alt 'ariant mai 0un. a'4nd n 'edere c opo2i*ia sirian nu
este un rup solid care s constituie un partener de dialo credi0il. O parte din opo2i*ia sirian
este acu2at de posi0ile leturi cu rupri teroriste de tip %l/Naida. +n ciuda (aptului c opo2i*ia
e (ormat din rupuri di(erite ntotdeauna mai e6ist )i mem0ri cu care se poate neocia pentru a
(orma un 'iitor u'ern sirian. +n tot acest timp. Rusia )i mre)te pre2en*a na'al n portul Tarsus
pentru a/)i conser'a sinura po2i*ie rmas din Aarea Aediteran.
H
Viitoarea strategie a Rusiei n Marea Mediteran. Rusia are n strateie s me*in o
pre2en* na'al constant n Aediteran )i s/)i moderni2e2e 0a2a na'al din portul sirian
Tartus. Aosco'a percepe inter'en*iile americane n pro0lema sirian ca pe un pericol la adresa
pre2en*ei sale na'ale din 2on. Aoti'ul consolidrii pre2en*ei na'ale n Aediteran este .con(orm
A
Rusia ca nou putere global . /ttp011biblioteca.regielive.ro1re3erate1stiinte.politice1politica.internationala.
rusia.ca.noua.putere.globala.3'23&./t!l ;vizitat &<.&=.2&1(>?
'
declara*iilor amiralului rus 3iGtor C9irco' . o ac*iune de pre'enire a oricrei amenin*ri la adresa
securit*ii ruse din 2on.
Tot amiralul C9irco' declar c Rusia )i 'a ntri pre2en*a militar n Aediterana de Est
p4n la un ni'el opera*ional deplin. +n acest scop 'or (i trans(erate noi na'e militare din (lota
Arii Nere )i a Arii #altice. %'4nd n 'edere c marina militar rus este n stadiu de
moderni2are )i duce lips de porta'ioane . ea nu are cum s constituie o amenin*are real la
adresa na'elor (lotei a 3I a americane.
Oricum nu se poate pune pro0lema unei con(runtri militare directe ntre Rusia )i SU% n
c9estiunea Siriei. Cel mult poate (i 'or0a de con(runtri prin state *erte . a)a cum a (ost n
perioada R20oiului Rece. Nici SU% )i cu at4t mai pu*in Rusia nu 'or un alt r20oi rece care s le
iroseasc resursele (inanciare. +n ceea ce pri'e)te pro0lema sirian .am0ele state 'or pre(era o
politic de concesii c9iar dac 'or0im de un reim dictatorial responsa0il de multe crime . 3a (i
di(icil s/se seasc o cale de mi1loc at4t timp c4t Rusia 'a sus*ine necondi*ionat reimul sirian
condus de #as9ar al/%sad.
+n conclu2ie. ceea ce ne arat acest ta0lou. este comple6itatea scenei rela*iilor
interna*ionale. )i (aptul c Rusia nu 'a accepta cu u)urin* ie)irea Siriei din propria s(er de
in(luen*. urmrind s )i pstre2e interesul na*ional prin cutarea unuei solu*ii care s i men*in
interesele n reiune. n timp ce un posi0il e)ec ar crea o 'ulnera0ilitate. care mai de'reme sau
mai t4r2iu se 'a trans(orma ntr/o amenin*are direct asupra propriilor interese. implicit asupra
propriei securit*i na*ionale.
B
<
I!portan+a geostrategic a -iriei pentru Federa+ia Rus .
/ttp011adevarul.ro1international1rusia1i!portantageo.strategica.siriei.3ederatia.rusa.
1B=1Ce'2ea&=3c<ddC33CdaAC&1index./t!l ;vizitat &<.&(.2&1(>?
1&

CONC#U$IE
Fr ndoil c n ciuda e'enimentelor curente Federa ia Rus se do'ede te a (i o mare
putere mondial. Este necontesta0il (aptul c Rusia este cel mai mare stat din lume din punct de
'edere teritorial. iar numrul popula iei ocup locul apte pe lo0. Din punct de 'edere
economic. acesta este a doua putere mondial dup SU%. am0ele posed4nd un poten ial economic
uria . i aceasta datorit resurselor pe care le are.
Este important de men ionat (aptul c Federa ia Rus este primul stat comunist din lume
care dup cel de/al Doilea R20oi Aondial a de'enit superputere mondial eal sau c9iar mai
mare dec4t SU%. opiniile 'ariind n literatura de specialitate. Rusia este a doua putere militara din
lume si unul dintre cei cinci mem0ri permanen i ai Consiliului de Securitate al Orani2a iei
Na iunilor Unite. De asemenea. ncep4nd cu anul 1,;J. Federa ia Rus de'ine i putere nuclear.
(apt datorit cruia cre te mai mult in(luen a acesteia pe arena interna ional.
Rusia este o mare putere n termenii importan*ei sale politice. a capacit*ii intelectuale )i
a in(luen*ei n planl a(acerilor lo0ale. inclusi' ca mem0ru permanent n Consiliul de Securitate al
Orani2a*iei Na*iunilor Unite. %lte do'e2i ale statutului de mare putere al Rusiei sunt constituite
de situa*ia sa eopolitic )i de e6isten*a armelor nucleare. Re(ormele lui &utin au desc9is Rusiei
calea spre a rede'eni ceea ce (usese cand'a Uniunea So'ietic. )i anume o mare putere n plan
mondial. un 1uctor important pe scena interna*ional.
Important de men ionat este i (aptul c . Rusia nu a stat niciodat departe de scena
politic interna*ional. 7interesele na*ionale au o0liat/o s 1oace un rol acti'. iar n anumite etape
8 de (ormator de sisteme n rela*iile interna*ionale.7 Fiind cel mai in(luent stat din %sia Central
)i de Est. e'olu*ia e'enimentelor interne din Rusia poate in(luen*a sensi0il politica e6tern )i
militar a *rii )i. n consecin*. poate desta0ili2a situa*ia strateic n reiunile 'ecine.
De asemenea. Rusia este considerat cea de/a treia mare putere mondial. mul*umit
puterii sale nucleare. capacit*ii industriei militare )i resurselor naturale de pe teritoriul su. Rusia
este auto/su(icient la capitolul IenerieE )i minerale )i are o armat ndea1uns de puternic
pentru a/)i apra a'anta1ele. Cre)terea cerin*elor mondiale de alimente )i enerie plasea2 Rusia
n centrul aten*iei.
11
%I%#IO&RA'IE
1. I'ano' I. &olitica e6tern a Rusiei n epoca lo0ali2rii. Editura Funda*iei Culturale
Rom4ne. #ucure)ti. 2--D. D1B p.
2. OacG %. Rusia lui &utin? toamna oliar9iilor. Editura #ic %ll. #ucure)ti. 2--H. 2DH p.
D. !orrain &. Incredi0ila alian* Rusia/Statele Unite. Editura Stiin*elor sociale )i politice.
#ucure)ti. 2--2. 2,- p.
(. !ocul i rolul Federa iei Ruse n noua situa ie interna ional de la destrmarea URSS
p4n n pre2ent / 9ttp?PPQQQ.re(eratele.comPre(eratePdi'ersePonline2P!OCU!/SI/RO!U!/
FEDER%TIEI/RUSE/IN/NOU%/SITU%TIE/INERN%TION%!%/DE/!%/
DESTR%A%RE%/URSS/&%N%/IN/&RE"ENT.p9p <'i2itat -B.-;.2-1J=:
=. Ai9ail Irina. Federa ia Rus o mare putere mondial /
9ttps?PPQQQ.academia.eduPJDBHDB-PFederatiaRRusaRAareR&utereRAondiala <'i2itat
-B.-;.2-1J=:
A. Stanca %ndrei. Cele mai puternice state ale lumii. 2-11 /
9ttp?PPQQQ.romaniali0era.roPactualitatePinternationalPtop/1-//cele/mai/puternice/state/
din/lume/2D,,,; <'i2itat -B.-;.2-1J=:
<. Rusia ca nou putere lo0al / 9ttp?PP0i0lioteca.reieli'e.roPre(eratePstiinte/
politicePpolitica/internationala/rusia/ca/noua/putere/lo0ala/D,2D-.9tml <'i2itat
-B.-;.2-1J=:
C. Dnilo' %le6andru. De ce este Siria at4t de important pentru Federa ia Rus /
9ttp?PPQQQ.9istoria.roPe6clusi'RQe0Pale6andru/danilo'ParticolPce/siria/este/atat/
importanta/rusia <'i2itat -B.-;.2-1J=:
,. Importan a eostrateic a Siriei pentru Federa ia Rus /
9ttp?PPade'arul.roPinternationalPrusiaPimportantaeo/strateica/siriei/(ederatia/rusa/
1R;1Ce,2ea-;DcBddCD(CdaHC-Pinde6.9tml <'i2itat -B.-J.2-1J=:
12