Sunteți pe pagina 1din 11

Fenomenul secularizarii la Dietrich Bonhoeffer si

consecintele sale sociale



Fenomenul secularizarii.
Umanismul renascentist, rationalismul, puterea si influenta stiintei,
surparea structurilor traditionale, tehnicizarea societatii si competitia oferita
de nationalism, evolutionism si marxism au contribuit la ceea ce Max Weber
numea disenchantment sau dezvrajirea lumii moderne. In acest sens
termenul de secularizare a fost folosit prima data de Max Weber in !"# si
apoi preluat si de $rnst %roeltsch in !&'. (adacina latina a lui saeculum
se refera la o )eneratie sau la o epoca, secular insemnand ad literam ca
apartinand acestei epoci. In !'* +effre, -adden ar)umenteaza ca )eneza
secularizarii se constituie mai de)raba ca o doctrina decat ca o teorie bazata
pe presupozitiile ca reprezinta o pre.ideolo)ie a oamenilor de stiinta din
domeniul socialului decat un set sistematic de formulari interrelationate. /e.
a lun)ul timpului, in cercurile stiintific. sociale, care si.au tot lar)it influenta,
ideea de secularizare a devenit sacralizata cum ca ar fi un sistem al unui crez
acceptat prin credinta .
0ecesara introducerii noastre este distinctia ce se face intre secularism si
secularizare. 1ecularismul reprezinta curentul initiat de rationalismul
renasterii si care isi )aseste consecintele pana in contemporan si care prin
epoca mecanicista a schimbat adevarul lui /umnezeu cu o minciuna,
inchinandu.se mai de)raba creaturii decat 2reatorului, adica a incercat prin
puterea ratiunii sa patrunda si sa coordoneze fortele naturii. 1i asa cum
spunea 3opper, cu toate ca omul renasterii si.a dorit doar un rai pe pamant, el
nu a ajuns decat sasi creeze propriul iad. 1ecularizarea este procesul care,
spre deosebire de secularism, nu s.a incheiat si care prin teolo)ia actuala
incearca chiar o asumare a reli)iei in secular si care in definitia cea mai
simpla, consta in asedierea reli)iosului in domeniul privat si in despartirea
reli)iei de credinta 45ultmann6.
In termeni )enerali, secularismul implica o afirmare a imanentului

alaturi de o ne)atie sau o excludere a transcendentului. $ste o viziune despre


lume si viata orientata mai de)raba spre profan si natural decat spre sacru si
supranatural. 1ecularismul este o apropiere non.reli)ioasa spre viata
individuala si sociala. Istoric, la inceput, secularizarea se referea la procesul
transferarii proprietatii de sub jurisdictia eclesiala in jurisdictia statului sau in
jurisdictia altei autoritati non.eclesiale. In acest sens institutional,
secularizarea inseamna inca reducerea autoritatii reli)ioase. 1ecularizarea
institutionala s.a dezvoltat de la (eforma si Iluminism prin accentuarea
rationalizarii societatii si culturii pana in societatea tehnolo)ica moderna.
1ecularismul prin vederea sa reductionista asupra realitatii nea)a si exclude
pe /umnezeu si supranaturalul, concentrandu.se asupra imanentului si
naturalului. 0u se poate vorbi de secularism si secularizare fara 5onhoeffer,
+o)arten, 3aul van 5uren, -arve, 2ox si teolo)ii mortii lui /umnezeu 47 8 %
(obinson6 care au realizat un posibil curs al reformarii societatii crestine in
termenii unei lumi seculare.
2a motivatie personala as dori sa mentionez ca am ales 5onhoeffer
pentru ca citind marturiile sale din inchisoare, nu am putut decat sa apreciez
atitudinea sa, poate prea radicala, dar sincera, fata de formalismul ce
contextualiza epoca in care a trait.
1. Maturitatea lumii
1tri)atul epocal al lui 0ietzsche cum ca Dumnezeu a murit, teolo)ia
demitolo)izarii a lui 5ultmann, culminand cu episcopul (obinson care ne)a
chiar realitatea invierii lui -ristos reprezinta contextul teolo)ic protestant in
care 5onhoeffer isi forma opera teolo)ica si radicalismul sau neo.liberal.
5onhoeffer infatiseaza, daca ne putem exprima asa, directia neo. ortodoxa a
liberalismului protestant, participand la rebeliunea impotriva liberalismului si
a nazismului, lucrarile sale reprezentand o sursa unica de intele)ere a
interactiunii reli)ioase, politice si culturale. 9iberalismul Universitatii din
5erlin, 4unde a fost inmatriculat in !:;6, familiarizarea cu lucrarile lui
%roeltsch, Weber si mai ales 8dolf von -arnac< i.au determinat cursul
imediat al )andirii in epoca data. Mai ales influenta operei lui -arnac<, Fiinta
crestinismului, 4Wesen des 2hristentum6, a avut o deosebita inraurire asupra
lui, determinandu.i intre)ul arsenal de idei tarzii referitoare la crestinismul
fara reli)ie. /easemenea in aceeasi ori)ine isi au si ideile referitoare la critica
traditiei teolo)ice si a bisericii ca forme institutionalizante de reli)iozitate,
dealtfel dispensabile crestinsimului.
/esi nu reprezinta o premiera in istoria )andirii ideea maturizarii lumii, caci
trebuie sa spunem ca aceasta este intalnita si la =ant, care se pare ca isi
:
relationeaza acesta idee cu etica sa, 5onhoeffer este unul din )anditorii care a
urmat cursul acesteia ca pe un specific al epocii sale. Ideea maturizarii lumii
reprezinta in sistemul sau un )en de saturare a )andirii si exprimarii lumii prin
aceasta )andire, care la acel moment ajunsese la depasirea formei reli)iosului
uman. 3entru 5onhoeffer identitatea crestinismului era o problema deoarece
lumea ajunsese la asa zisa plinatate a varstei, devenise constienta de sine si
de le)ile ce )uvernau existenta sa, nemaiavand nevoie de metodele reli)ioase>
atunci cand oamenilor le poate fi spus totul prin sensul cuvintelor, fie
teolo)ic, fie etic, totul s.a terminat si astfel este timpul interioritatii si
constiintei, adica timpul reli)iei in )eneral. %rebuie mentionat si faptul ca la
5onhoeffer problema maturitatii lumii reprezinta o chestiune de limbaj, o
chestiune de exprimare la care lumea a ajuns ca la un apo)eu lin)vistic.
0e miscam spre un timp complet lipsit de reli)ie, oamenii asa cum sunt, nu
mai pot fi reli)iosi. 3rin acest citat 5onhoeffer lea)a in mod lo)ic ideea de
maturizare a lumii din care decur)e, asa cum vom vedea in a doua parte a
cuprinsului nostru, crestinismul fara reli)ie si consecintele sociale ale acestor
premize. 8cest fenomen incepe odata cu (enasterea, eveniment socio.cultural
ce reprezinta plinatatea varstei lumii, starea in care omul poate si concepe
viata fara /umnezeu sau ca si cand Dumnezeu nu ar exista. In acest sens
5onhoeffer isi traseaza prin citatul ce urmeaza situatia conceptuala pe care o
intalneste in contextul epocii sale. 8stfel el spune> Pe de o parte avem
deismul lui Descartes, care sustine ca lumea este un mecanism ce
functioneaa de la sine fara nici o interventie de la Dumnezeu. Pe de alta
parte avem panteismul lui Spinoza, cu identificarea pe care o face intre
Dumnezeu si natura. In ultima instanta Kant este un deist, iar Fichte si
Hegel sunt panteisti. De-a lungul intregului proces exista o accentuare a
tendintei de afirmare a autonomiei omului si a lumii... u mai este nevoie de
Dumnezeu ca ipoteza de lucru, nici in morala, nici in politica si nici in
stiinta. u mai exista o astfel de necesitate nici in religie si nici in filosofie
!Feuer"ach#. In numele onestitatii intelectuale aceste ipoteze de lucru
tre"uie eliminate si indepartate cat mai mult posi"il. $n om de stiinta sau
un medic care cauta sa ofere edificare spirituala este un hi"rid !%etters and
papers from prison, &'&#. 3rin textul de mai sus vedem atitudinea lui
5onhoeffer fata de )andirile marcante ce influentau timpul sau si care au avut
o oarecare influenta si asupra sa, cu toate ca are numeroase texte care
contrazic autonomia omului fata de divin. 8stfel observa ruptura dintre reli)ie
si stiinta, atata timp cat /umnezeu nu mai este necesar ca ipoteza de lucru.
?bservam la 5onhoeffer si o atitudine contrara fata de constran)erile
reli)ioase sau divine, de tip parintesc, astfel aparand deja o idee
antiinstitutionala. Ideea sa este ca pana acum 5iserica a incercat sa ii casti)e
pe oameni la pocainta si la credinta in -ristos pe baza presupunerii ca acestia
"
accepta existenta lui /umnezeu si cunosc ceva din ceea ce implica reli)ia,
insa acest lucru nu mai poate fi considerat ca ceva de la sine inteles, dat fiind
starea maxima a maturitatii lumii si a lipsei necesitatii exprimarii reli)ioase.
In situatia data a apo)eului lumii din punct de vedere reli)ios, 5onhoeffer
problematizeaza directia bisericii, intrebandu.se> incotro se va indrepta
(iserica) In acest sens spune> intrea)a noastra predicare si teolo)ie
crestina, veche de ! secole, se intemeiaza pe premisele reli)ioase ale
omului. 2eea ce numim noi crestistinism a fost intotdeauna un model.
probabil unul adevarat. de reli)ie. /ar daca intr.o zi va iesi la iveala faptul ca
aceasta premisa apriori pur si simplu nu exista, si ca este doar o forma
istorica si temporara a manifestarii umane, adica daca ajun)em la starea in
care sa fim total lipsiti de reli)ie. si cred ca aceasta este deja mai mult sau
mai putin adevarat. altfel cum putem explica faptul ca acest razboi, spre
deosebire de cele dinaintea lui, nu provoaca nici o reactie reli)ioasa@.
atunci ce inseamna aceasta pentru crestinism@ 49etters and papers from
prison, !6.
2. Crestinism fara religie.
Intr.o lume in care oamenii nu mai pot fi reli)iosi, 5onhoeffer se minuna daca
inca mai exista un loc pentru -ristos, daca -ristos ar putea fi /omnul celor
fara de reli)ie. Incercarea lui 5onhoeffer de a raspunde prin AdaA atat lumii
moderne, cat si lui -ristos ca /omn reprezinta motivatia pentru proiectul ce l.
a numit Acrestinism fara reli)ieA. 3entru a intele)e ce a vrut sa spuna
5onhoffer prin Acrestinism fara reli)ieA trebuie sa intele)m mai intai conceptul
sau de Areli)ieA. In continuitatea cu Feuerbach, 5onhoeffer vedea reli)ia ca
dependenta umana de /umnezeu si astfel dadea un continut specific acesteia
prin definirea ei ca individualism si ca sistem metafizic. 8mbele aspecte ale
reli)iei sunt )resite> individulismul promoveaza o retra)ere necrestina din
lume si incercarea reli)iei de a pastra o explicatie metafizica simpla a
mantuirii, scapand provocarii evan)heliei. 2aci conform lui 5onhoeffer
5iserica esuase in misiunea ei din lumea moderna deoarece nu a putut separa
mesajul lui -ristos de domeniul reli)ios, folosind pe /umnezeu ca pe o forma
metafizica de Deus ex machina. 2u alte cuvinte, 5onhoeffer recomanda
reli)ia ca nefiind necesara, atat ca metodolo)ie, cat si crestinismului,
concluzionand prin accesul simplu la -ristos re)andirea ideii de /umnezeu.
Mer)and pe urmele lui Feuerbach si 1chleiemacher, aici ne referim la
dependenta omului de /umnezeu, afirma ca Areli)iozitatea omului il face sa
priveasca atunci cand se afla in necaz la puterea lui /umnezeu care se
manisfesta in lumeB el in foloseste pe /umnzeu ca pe un Deus ex machina.A
/aca reli)ia reprezinta forma individualista de manifestare a omului,
;
crestinsmul ca forma maxima de relatie cu /umnezeu, trebuie despartit de
reli)ie. In felul acesta 5onhoeffer ajun)e la o noua interpretare a
crestinsimului, care dupa el intrece vechea sa acceptiune. 2restinismul nu
trebuie conceput ca separat de credinciosi, ci le)at de ei, existand cu ei. 3rin
aceasta precizare crestinismul are un aspect net reli)ios, dar si unul
nereli)ios. /upa 5onhoeffer, exista astfel si un Acrestinism nereli)iosA in
functie de misiunea sa fata de ceea ce este nereli)ios. 2restinismul cere o
corespondenta deplina a sa cu credinciosii, acesta onestitate intelectuala
trebuie sa se manifeste si prin limbaj. 2u alte cuvinte, 5onhoeffer creaza o
zona nereli)ioasa a crestinsmului care trebuie sa corespunda nereli)iosului
din lume, ca aspect misionar. 8stfel observam fenomenul secular care
intervine in structura crestinismului, nuantandu.i esenta si mixandu.l si ca
nereli)ios. /aca crestinismul devine si nereli)ios prin corespondenta sa fata
de nereli)iosul laic, decur)e, in mod lo)ic, independenta crestinismului de
reli)ie, deci posibilitatea existentei unui crestinism fara reli)ie. /ietrich
5onhoeffer se ocupa cu interpretarea nereli)ioasa a conceptelor biblice pe
care promitea sa o dezvolte in scrisorile sale trimise din inchisoare si apoi in
meditatia sa> Dopo dieci ani 4!;:6, afirmand ca nu crede ca demitizarea
bultmanniana mer)e destul de departe. In acest sens observam ca 5ultmann s.
a ocupat de conceptiile mitolo)ice si a fost in sufletul lui un liberal de moda
veche care voia sa il desparta pe /umnezeu de miracole, pe cand 5onhoeffer
vrea sa interpreteze aceste miracole in sens nereligios. Iata deci in cateva idei
prezentate mai sus, cat de departe ajun)e consideratia bonhoefferiana
referitoare la independenta crestinismului fata de reli)ie, incat textele biblice
se preteaza la interpretari nereli)ioase.
8 face etica pentru 5onhoeffer nu inseamna a scrie un tratat plin de reflectii
teolo)ice, nici de a face o analiza morala a credinciosilor, ci a intreprinde o
analiza fidela a Aintalnirii reimpacate dintre /umnezeu si realitate.A 8cesta
reprezinta punctul in care 5iserica a esuat in misiunea sa in lume, de)enerand
intr.un dualism ce traseaza prea ri)orist linii de diferenta intrea realitate
cotidiana si idealul ideii de /umnezeu. /ualismul acesta a fost extins de
5onhoeffer pe toate planurile, evidentiind Adualismul dintre un /umnezeu
ireal si o realitate fara /umnezeu a credinciosilor, pe care l.a transpus si in
5iserica> dualism in interiorul 5isericii, intre credinta si ascultare, intre a
crede si a face, intre justificarea pacatului si permanenta pacatosului.A 2a
urmare a acestei conceptii morale, 5onhoeffer cere ca tocmai ce il caracteriza
pe Iisus -ristos sa.l caracterizeze si pe crestin> Aconformitatea sa cu realul,
fara abstractie idealista, vointa de a lua asupra sa toate pacatele, libertatea
care se naste nu dintr.o de)ajare de nevoi, ci dintr.o ascultare hotarata pana
la capat.A 2u toate ca 5onhoeffer este faimos pentru proiectul sau Acrestinism
fara reli)ieA prin incercarea sa de a da o interpretare non.reli)ioasa
&
cate)oriilor crestine, el postuleaza revelatia ca fiind conditia maxima ce sta la
baza oricarei forme de or)anizare sociale sau asa zisa ordine. /in acest punct
de vedere plaseaza revelatia, precum face si cu crestinismul intr.o
independenta fata de reli)ie. 8stfel toate ordinile lumii isi deriva valoarea din
afara lor, de la -ristos si de la noua creatie. 8ceste ordini pot exista numai
sub providenta lui /umnezeu atata timp cat sunt deschise revelatiei lui
-ristos. /eci 5onhoeffer ar)umenteaza ca Aorice ordine poate fi dizolvata si
trebuie sa fie dizolvata cand nu mai permite proclamarea (evelatiei.A
?bservam destul de clar implicatia afirmatiei lui 5onhoeffer in sfera
secularizarii, dat fiind ca orice proclamare sociala trebuie sa fie patrunsa si sa
transmita revelatia divina. 3rin aceasta plasare a revelatiei, 5onhoeffer arata
viziunea sa despre revelatia non.reli)ioasa, deci despre interrelationarea
crestinismului cu societatea fara implicarea reli)iei. /octrina lui 5onhoeffer
exprimata in declaratia de la 5armen, din !";, este clar o judecata asupra
celui de al treilea (eich, vazut ca o ordine care s.a inchis pe sine revelatiei.
8ceste ordini care reprezinta manifestarea concreta a dualismului de care
vorbeam mai devreme si care sunt testate structural prin prezenta revelatiei,
sunt impacate cu realitatea si cu /umnezeu prin proiectul central in viziunea
lui 5onhoeffer si care reprezinta hristolo)ia. 8stfel ar)umenta ca in -ristos
/umnezeu a invins diviziunea lumii ca lume seculara si ca lume a sferelor
sacre. In urmatorul capitol vom observa ca prim punct hristolo)ia lui
5onhoeffer care se propune ca model social maxim.

3. Consecintele secularizarii pe plan social.
In sfera hristolo)iei cea mai mare influenta ce a planat asupra lui 5onhoeffer
a exercitat.o =arl 5arth. 5onhoeffer afirma in mod repetat ca /umnezeu se
reveleaza in -ristos si numai in -ristos. 8firma ca intrea)a /o)matica ar
trebui sa fie doar hritolo)ie si numai hristolo)ie. -ristolo)ia proprie a lui
5onhoeffer si.a inceput forma definitiva in lucrarea sa A*+t und SeinA 48ct si
fiinta6. 3entru 5onhoeffer Iisus -ristos nu a fost un eveniment in libertatea lui
/umnezeu, ci a fost /umnezeu Insusi care s.a asezat pe sine liber inainte si
pentru umanitate. Impreuna cu 9uther, 5onhoeffer sustine ca /umnezeu este
pentru noi, elaborand un mod pur protestant de concepere a relatiei cu
divinul. A-ristos este -ristos nu ca -ristos in sine, ci numai in relatie cu
mineA. 8ceste cuvinte risca sa transforme hristolo)ia lui 5onhoeffer intr.o
relativizare si intr.o subiectivare de cea mai pura forma a conceperii
persoanei lui -ristos, dar nu trebuie sa uitam ca pentru el mai importanta era
modalitatea in care crestinul reuseste sa vada in aproapele sau pe -ristos
*
insusi, cu alte cuvinte sa transpuna relatia interumana intr.una asemanatoare
celei dintre -ristos si om. A8devarata fiinta a lui -ristos este fiinta sa pentru
umanitateAB aceste cuvinte marcheaza o incercare de introducere a lui -ristos
in sfera socialului, ima)inand relatia noastra cu el ca modelul pentru orice alta
relatie umana. A-ristos este prezent pentru altii sau pentru ceilalti.A $ste
important sa observam ca interpretarea non.reli)ioasa mai tarzie a fiintei lui
-ristos ca Afiind pentru altiiA nu este in nici un caz o reductie umanista sau
etica a hristolo)iei, ci mai de)raba o expresie naturala a vederilor hristolo)ice
pe care 5iserica le avea inca din !"". 8sa cum am mai amintit, 5onhoeffer il
prezinta pe -ristos ca model pentru crestin, aratand ca ceea ce il caracteriza
pe -ristos, trebuie sa il caracterizeze si pe crestin in relatia cu semenul sau
pentru indeplinirea unei etici sociale hristolo)ice. %inta eticii lui 5onhoeffer,
despre care are o lucrare considerata monumentala pentru autorul nostru, este
-ristos , dupa cum tot el este si esenta eticii. Iata deci ca lucrarea de baza a
lui 5onhoeffer este hristolo)ica. 5onhoeffer reuseste intemeierea unei etici
hristolo)ice pentru ca pleaca de la premiza unui /umnezeu in nici un caz
deist, care nu numai ca ne ofera model social de relatie, dar sufera chiar
alaturi de noi. In acest sens el spune ca A(i"lia il indruma pe om catre
sla"iciunea si suferinta lui Dumnezeu, caci numai un Dumnezeu care sufera
poate oferi a-utor. In aceeasi masura putem spune ca procesul pe care l-am
descris si prin care lumea s-a maturizat a constat din a"andonarea unei
false conceptii despre Dumnezeu si dintr-o pregatire pentru Dumnezeul
(i"liei, care a do"andit putere si loc in lume prin sla"iciunea Sa. *cesta
tre"uie sa fie punctul initial al interpretarii noastre lumesti.A ?bservam ca
5onhoeffer propune un )en de relatie sociala in care exemplul de urmat,
-ristos, este vazut ca /umnezeu, dar ca /umnezeu care sufera alaturi de noi,
su)erandu.ne altruismul social. Ideea implicarii lui /umnezeu in lume, ceea
ce contravine secularizarii in )eneral, presupune pentru 5onhoeffer un
exemplu de urmat in care crestinul nu trebuie sa fu)a din lume, ci, din contra,
sa si.o asume, participand chiar la suferintele lui /umnezeu provocate de
lumea pa)ana. 49etters and papers from prison, ::.:"6. ?bservam la
autorul nostru prin ideea de mai sus o detasare de secularizarea ca deism sau
ca lipsa a lui /umnezeu din lume, insa nu trebuie sa uitam ca fenomenul
secularizarii la 5onhoeffer este de alta factura, identificandu.se mai de)raba
in sfera despartirii crestinismului de reli)ie, si deci in asedierea reli)iosului in
cadrul privat. %rebuie sa specificam ca exista unii critici care afirma un nou
)en de deism la 5onhoeffer, in care /umnezeu i.a parte la suferinta la fel ca
noi toti ceilalti, insa prezenta sa este mai de)raba sociala decat teolo)ica.
3acatosul Atre"uie sa duca o viata .lumeasca. ca astfel sa participe la
suferinta lui Dumnezeu. Si poate duce o astfel de viata ca unul care s-a
eli"erat de su" orice religie sau indatorire falsa. * fi crestin nu inseamna sa
C
fii religios intr-un anumit fel, sa cultivi un soi particular de ascetism !ca
pacatos, ca penitent sau ca sfant#, ci inseamna sa fii om. u este nici un act
religios care sa il faca pe crestin sa fie ceea ce este, ci numai participarea
la suferinta lui Dumnezeu in viata lumii.A (emarcam incercarea de eliminare
a termenilor ce desemneaza o stare reli)ioasa in urma unui evolutii ascetice,
cum ar fi cea de sfant sau penitent. Inlocuirea acestor termeni la 5onhoeffer
cu cel de om reprezinta o incercare de uniformizare a crestinismului si de
socializare a valorilor care in mod )eneral se )asesc in sfera reli)iosului.
(elativ la hristolo)ie, 5onhoeffer vorbeste de harul care i se da omului si ca
nu poate exista un har ieftin pentru crestin. -arul ieftin este cel care a adus
haos si distru)ere, este asertia intelectuala la o doctrina fara o transformare
reala din viata pacatosului, este justificarea pacatosului fara lucrarile care ar
trebui sa duca la noua nastere, este predicarea iertarii fara cerinta pocaintei, a
botezului fara disciplina 5isericii. -arul ieftin este harul fara apostolat, fara
cruce, fara Iisus -ristos. -arul ieftin trezeste in om dorinta de a fi salvat, insa
fara a deveni discipol. 8ltfel spus, harul ieftin este exprimarea e)oista a
mantuirii proprii, fara apostolatul social, deci in detrimentul relatiei
interumane cu aproapele. 8devaratul credincios trebuie sa reziste harului
ieftin si sa intre in viata apostolatului activ. 3rin harul ieftin oamenii au
devenit slabi si sunt privati de descoperirea celui mai scump har. aDl
sacrificiului de sine, cu )rave consecinte in perceperea sociala a apoapelui.
/e exemplu, cei blanzi sunt cei care nu vorbesc pentru drepturile lor
personale, ci isi subordoneaza drepturile si pe ei insisi vointei lui -ristos si, in
consecinta, serviciului celorlalti. 42ost of discipleship, !"!6. /esi )ratuit,
harul nu inseamna eliberarea de orice obli)atie, ci dimpotriva. -arul ieftin
inseamna o justificare a pacatului fara o justificare a pacatosului. 3e cand
harul scump este scump pentru ca ne cheama sa urmam, si este har pentru ca
ne cheama sa.l urmam pe Iisus -ristos. $ste scump deoarece il costa pe om
propria lui viata si este har pentru ca ofera omului sin)ura viata adevarata.
$ste scump deoarece condamna pacatul si este har deoarece il justifica pe
pacatos. Mai presus de orice, el este scump deoarece l.a costat pe /umnezeu
viata propriului sau Fiu. 4%he cost of discipleship, "&.;C6. 3e baza unui
astfel de har trebuie actionat asupra lumii fiindca el duce la o noua conceptie
asupra 5isericii pe care desi 5onhoeffer spera sa o prezinte intr.o carte, nu a
depasit niciodata nivelul unei schite )enerale. 2um am vazut din citatul de
mai sus, sin)urul har care il justifica pe pacatos este harul scump al lui Iisus
-ristos, este harul care indreptateste si potenteaza relatia sociala cu semenii.
8cest har este acela care participa la orice tip de relatie si din acest punct de
vedere, orice relatie este personala si se raporteaza la relatia cu persoana
divina. In dizertatia sa de doctorand, /omuniunea sfintilor, 5onhoeffer
sustine ca personalismul este inseparabil de revelatie. $l face aceasta
'
ar)umentand ca persoana deriva sau este in relatie cu celelalte numai cand
este in relatie cu persoana divina care o transcende. 5onhoeffer afirma ca tu.
ul uman are realitate pentru eu.l, dar aceasta realitate este in mod sin)ular
derivata din tu.ul lui /umnezeu. 8ceasta vedere combinata cu afirmatia ca
transcendenta este etica, nu metafizica, l.a facut pe 5onhoeffer sa
ar)umenteze ca natura unei persoane se inalta prin relatia etica cu
cealalta. %u.ul celeilate persoane prezinta eu.l cu o bariera dincolo de care
eu.l nu poate trece. 8ceasta experienta este o recunoastere a trancendentei
care cheama persoana la o existenta etica. 9imita reala este desi)ur tu.ul divin
sau, cu alte cuvinte, este a incerca sa treci dincolo si sa te impotrivesti lui
/umnezeu. 9imita divina a lui /umnezeu este experimentata numai in situatia
etica concreta cu aproapele meu. In experienta responsabila fata de celalalt
eul experimenteaza transcendenta lui /umnezeu. Ideea ca situatia etica
concreta fata de aproapele este situatia concreta fata de /umnezeu este
cruciala in )andirea lui 5onhoeffer, de.a lun)ul vietii sale si in mod particular
in orientarea etica a proiectului crestinism fara reli)ie. 2u alte cuvinte eu.l
uman poate experimenta transcendenta divina in responsabilitatea fata de
aproapele, activandu.si harul scump al lui -ristos si initiind un model social
in care /umnezeu este aproapele nostru.
%rebuie amintit si faptul ca 5onhoeffer are si o atitudine eclesiala,
recomandand 5isericii ca aceasta nu trebuie sa fie pentru sine, ci trebuie sa.si
asume, ca orice crestin, situatia concreta din aceasta lume, caci a fi crestin nu
inseamna a te refu)ia in cer ci a traia istoria alaturi de semenii tai. 5iserica
isi indeplineste deci cu adevarat rolul numai cand exista pentru umanitate.
49etters and papers from prison, **6. 1istemul doctrinar al 5isericii cu listele
sale de coduri comportamentale, devine un substitut pentru -ristos cel viu si
aceasta devalorizeaza sensul apostolatului. $tica sa este cea mai tehnica
expozitie teolo)ica si incearca sa construiasca o fundatie etica pe baze
filosofice ori teoretice. 3rin aceasta lucrare, 5onhoeffer incearca sa elimine
dualismul social si irealismul reli)ios al individualismului si al
supranaturalismului metafizic, propunand o etica ce nu este un idealism, nici
un pro)ramatism, ci un realism dinamic al vietii in care /umnezeu lucreaza si
interactioneaza in aceasta lume cu omul in viata sa zilnica. /eci /umnezeul
abstract al speculatiei filosofice si teolo)ice este zadarnic pentru omul de rand
de pe strada si de aceea majoritatea au nevoie sa asculte $van)helia.
1perand ca am atins macar in treacat problemele determinante ale acestei
teme, recur)em in cateva cuvinte la o serie de concluzii cu implicatii
teolo)ico.culturale, cat si sociale.
Concluzii.
!
0oul crestinism fara reli)ie al lui 5onhoeffer, liber de individualism, ceea ce
inseamna liber de formele institutionale de manifestare reli)ioasa, reprezinta
in acelasi timp si un nou tip de secularizare. /eci nu este vorba de o
secularizare in sensul unei conceptii autonome despre lume caci /umnezeu
sufera alaturi de oameni in lume. 3unctul secular ce poate fi mentionat la
5onhoeffer consta in scoaterea reli)iei de pe scena istorica si ne)area rolului
ei pozitiv in viata sociala. 2u toate ca anuleaza rolul reli)ios din lume
5onhoeffer isi concentreaza intrea)a atentie asupra crestinismului,
elaborandu.l ca modalitate sociala hristolo)ica. 1e poate remarca la autorul
nostru un )en de repulsie fata de reli)ia ca institutie din cauza pluralismului
formei reli)ioase, fapt ce presupune lipsa unei unitati crestine. 2u alte
cuvinte, unitatea crestina trebuie sa fie independenta de o forma reli)ioasa
pentru a putea fi exprimabila in mediul ei social. 8ceasta propunere sociala
suna destul de armonic in lumea sociala, insa cu rezonante stridente in lumea
teolo)ica, mai ales tinand cont de influenta pe care o va reprezenta pentru
radicalismul teolo)iei mortii lui /umnezeu promovata destul de acerb de
7.8.% (obinson, prin lucrarea sa -onest to +od.
3rezenta lui /umnezeu in lume, in natura si in toate compartimentele vietii la
5onhoeffer nu se preteaza la o interpretare profund teolo)ica ce ar duce in
mod lo)ic la panteism sau deism, ci reprezinta pur si simplu modul in care el
a vazut aplicatia si interactiunea crestinismului cu societatea in care a trait.
2restinismul nu trebuie sistematizat in forme diferite, caci reprezinta un mod
de viata ce se cere trait, reperzinta defapt viata pe care crestinul o duce
independent de orice forma institutionala.
5onhoeffer afirma ca 5iserica isi indeplineste cu adevarat rolul doar atunci
cand exista pentru umanitate. 3rin aceasta idee se elimina orice caracter
sacramental sau apostolic al 5isericii, accentuandu.se rolul ei uniform social.
5iserica trebuie sa se identifice cu crestinismul care propa)a o suferinta
alaturi de /umnezeu si practica un apostolat social, trebuind sa reprezinte
modelul relatiei interumane.
0u in ultimul rand trebuie sa amintim faptul ca 5onhoeffer nu doar a scris un
crez al vietii sale, ci a avut si un comportament pe masura, uneori fiind
considerat in mediile protestante. occidentale un martir al celui de al doilea
razboi mondial. 1pre exemplu, desi putea ramane in 1U8, a ales sa revina
alaturi de poporul sau pentru a participa la suferinta natiunii pe care o
reprezenta, confirmand ideile ce le va dezvolta mai tarziu si care vor constitui
crezul sau social.
2u riscul unei extrapolari poetice nu pot decat sa inchei in asentimentul lui
=arl 5arth care spunea despre 5onhoeffer> ce om deschis si bo)at, dar
profund si tulburat, sta inaintea noastra. facandu.ne oarecum de rusine si
#
man)aindu.ne in acealasi timpE 4World 2ome of 8)e6
%in sa mentionez ca pentru materialul de mai sus am folosit urmatoarele surse
biblio)rafice>
2olin 5roFn, Filosofia si credinta crestina, edit. 2artea crestina, ?radea
:###.
%he neF $nc,clopaedia 5ritannica, vol :. 2hica)o !!&.
%odd =appelman , Dietrich (onhoeffer, 0he 1an and His 1ission.
Matt Mc9au)hlin, MW% II, , Dietrich (onhoeffer, !!'.!!!
William -. 7r 1Fatos, Secularization 0heor23 0he /ourse of a /oncept
3r. 3rof. 3etru (ezus, 0eologia Dogmatica 4rtodoxa.
%etters and Papers from Prison
First published: 5iderstand und 6rge"ung, !&
Currently published: $dited b, $berhard 5eth)e. Macmillian 3ublishin)
2o., !!C 4356B 4/5W Gol. ' not ,et available6