Sunteți pe pagina 1din 12

- 87 -familiile sunt legate pe linie b

rb

teasc

i familia extins


mat r i l i ni ar

, cnd leg

tura este stabilit

pe linie feminin

.2.

n func

ie de
criteriul locuin

ei
, putem delimita:


familia de reziden

, care cnst

din tate persanele celcuiesc !n aceea

i cas

, deci au lcuin

cmun

idesf

ar

unele acti"it

i cmune. #cilgul american


T.Burch
aprecia$

persanele care tr

iesc !n aceea

ilcuin

, indiferent dac

sunt sau nu rude, sunt cnsideratemembri ai aceleia

i unit

i familiale%


familia de interac

iune
, care repre$int

grupul de persane!ntre care exist

, !n primul rnd, rela

ii de rudenie, dar

irela

ii de a&utr reciprc, de sc'imburi de prduse, "i$itereciprce etc. (este "rba, mai ales, de situa

ia !n care unulsau mai mul

i membri ai unei familii sunt pleca

i la munc

)studii sau au p

sit familia, deci nu !mpart aceea

i lcuin

,dar p

strea$

puternice leg

turi cu familia din care au plecat*.+.



n dependen

de
pozi

ia unei persoane
!n cadrul familiei, putem distinge:


familia de origine
(
deorientare
*, prin care desemn

m familia!n caretena

ti

i cre

ti

i careeste frmat

din mam

, tat

,fra

i, surri. ,ai estedenumit

i
familieconsanguin

pentru adesemna faptul c

!ntrerespecti"apersan

i ceilal

i membriai familiei (p

rin

i, fra

i surri*sunt leg

turi desnge%


familia proprie
cnstituit

prin c

trie

i care includes

ul, s

ia

i cpiii acestra. #e mai nume

te

i
familie de procreare
(a"ndu-se !n "edere func

ia demgrafic

aacesteia* sau
familie conjugal

(sugernd c

se riginea$

!nc

tria partenerilr a&un

i la maturitate*.-ste imprtant a men

ina c

ma&ritatea amenilr apar

in attunei familii de rigine, ct

i unei prprii...

n func

ie de criteriul
normalit

ii,

"m desebi,

innd cnt deaspectele structural-func

inale, &uridice

i etice ale nrmalit

ii:


familii normale
, alc

tuitedin s

, s

ie

i cpii% !ndeplinescadec"at func

iilefamiliei% sunt cnstituiteprin c

trie!nc'eiat

cnfrm nrmelr&uridice existente

i sunt

- 88 -!ntemeiate pedragste reciprc

, respect

i stim

. /u referire la"ia

ade familie, termenul nrmal, dincl de !nc

rcareaaxilgic

, semnific

ceeaceeste permisibil scial, cese!ntlne

te, deregul

, !n cele mai multefamilii. 0ltfel spus,dup

cum seexprim


H.H.Stahl,
sensuriletermenului denrmal "aria$

dela:-

accep

iunea curent

, dup

care frec"en

a unui fenmendetermin

nrmalitatea sa. 1tri"it acestui sens, familianrmal

este cmpus

din s

, s

ie

i cpii%-

sensul cnferit delege nrmalit

ii.2inaceast

perspecti"

,nrmalesunt familiile !ntemeiateprin actul &uridic al c

triei%-

sensul etic al nrmalit

ii ia !n cnsiderare !ntemeiereafamiliei pe ba$a sentimentelr de dragste, respect reciprc,stim

, cu preci$area c

dimensiunea etic

a familiei estedificil sau c'iar impsibil de a cuantifica%


familii anormale
, din carelipsesccpiii (
familieincomplet

*sau lipse

teunul din partenerii cuplului cn&ugal (


familiemonoparental

*% nu-

i !ndeplinesc crespun$

trfunc

iilecarelare"in% nu sunt cnstituite prin c

trie% sunt cnstituite ptri"it unrcalcule

i interese materiale.3 tiplgie interesant

a familiei este pre$entat

de
F.Le Play
carea delimitat patru tipuri familiale, ultimele du

repre$entnd !ns

frme deri"ate ale familiei patriar'ale sau instabile. 2ar s

"edem prince se caracteri$ea$

tipurile familiale identificate de

cala lui
Le Play
, a

a cum au fst ele sinteti$ate de


Ilie B

descu
:
Familia patriarhal


n cadrul acestui tip de familie, indi"idul este ani'ilat

i cmpletabsrbit de cmunitate. #ciet

ile care deri"

din acest tip ri care

i-lascia$

sunt cnser"atare, stagnante

i, cnsider

ele"ii lui
Le Play
,!napiate. /aracteristicile mrflgice ale acestui tip sunt:-

autritatea patriar'ului%-

dependen

a cmplet

a cpiilr de cmunitatea familiei%-



instruc

ia este familial

i nu persnal

.

4espectul este elementul strategic al rdinii !n familia patriar'al

.#prirea num

rului de membri peste capacitatea de 'ran

admeniului

i dimensiunile interiare generate de autritatea sl

bit

a patriar'ului sunt principalele cau$e ale dislu

iei familiei patriar'ale.


. Familia tulpin



- 85 -4epre$int

reprducere, !n cadre diminuate, a tipului patriar'al.2iferen

a esen

ial

re$id

!ns

!n faptul c

acest sistem familial!ncura&ea$

anatmia

i de$"ltarea unr mena&e ni, ferind 6 !nacest scp 6 suprtul material

i scial. 7amilia tulpin

!ng

duie,a

adar, !mul

irea familiilr tinere, p

strnd relati"

interdependen

!ntre ele, gra

ie pr"enien

ei din aceea

i matc

familial

. 0

a cumremarca
!."is#et
, acest tip cmbin

ceea ce este mai bun din sistemul patriar'al cu indi"idualismul familiei instabile.
$. Familia particularist


n sciet

ile !n care predmin

acest tip indi"idul 8pre"alea$

asupra cmunit

ii, "ia

a pri"at

asupra celei publice, prfesiunileutile asupra celr liberale

i administrati"e9. :ndi"idul nu se ba$ea$

!n ac

iunile sale pe familie, ci pe capacit

ile

i ini

iati"a lui prprie.7amilia particularist

frmea$

caractere independente la tineri,capabili de ini

iati"

i cu putere rgani$atric

, preg

ti

i s

cnduc

afaceri

i acti"it

i cmerciale !n md independent. 0cest tip defamilie, cel pu

in din punct de "edere istric, st

la ba$a familieiinstabile.
%. Familia insta#il


;r

turile familiei instabile sunt cel mai bine sinteti$ate de


!.Pinot
. 0cesta cnsider

, spre desebire de familia patriar'al

,familia instabil

i cre

te cpiii f

a le cmunica respectul autrit

ii

i al tradi

iilr

i, !n acela

i timp, nu-i preg

te

te pentru a fi riginali,a

a cum se face !n ca$ul tipului particularist de familie. n familiainstabil

, calitatea subrdn

rii

i cea a ini

iati"ei sunt deptri"

absente, iar indi"idul, care !n realitate nu a primit nici educa

ie sauinstruc

ie

i care nu e capabil de nimic, de"ine prad

a statelr

i agu"ernelr.1re$entnd aceast

tiplgie am a"ut ca scp de a reliefa faptul c

familia, ca grup scial, cnstituie unul dintre cele mai cmplexemicrsisteme sciale, !n ea reg

sindu-se, practic, imensa ma&ritate aelementelr structurale ale sistemului glbal. 4epre$entnd 8labra-trul9 !n care
amenii se frmea$

i !

i petrec bun

parte a "ie

iilr, familia este cadrul !n care se transmit "alri

i nrme sciale,influen

nd decisi" frmarea spiritual

a amenilr, mdul deraprtare a acestra la ei !n

i, la semenii lr, la scietate !nansamblu.