1

Colegiul Economic Maria Teiuleanu

TEMA:
SATI SFACTI A CLI ENTI LOR, SCOPUL
CALITATII SERVICIILOR TURISTICE










PROFESOR COORDONATOR: ELEV:
POPESCU MIHAELA BANA ROXANA IONELA


2

CUPRINS

Argument
CAPITOLUL I .CALITATEA SERVICILOR TURISTICE
1.1.1. Aezarea geografic..
1.1.2 Ci de
acces.
1.1.3 Resurse naturale
..
1.1.4
Relieful
1.2. Elementele hidrografice ale Munilor Apuseni
1.3 Clima.
1.4. Vegetaia..
.1.5. Fauna.
.1.6. Rezervaii naturale..
CAPITOLUL II. PREZENTAREA POTENIALULUI TURISTIC AL ZONEI
2.2. Resurse antropice
2.2.1. Edificii religioase
2.2.2. Edificii culturale.
2.2.3. Art popular..
CAPITOLUL III. PREZENTAREA BAZEI TEHNICO-MATERIALE A ZONEI
3.1. Unitaile de cazare..
3.2 Unitaile de alimentatie.
3.3. Baze de tratament.
CAPITOLUL IV. VALORIFICAREA POTENIALULUI TURISTIC AL ZONEI
CAPITOLUL V. PROPUNERI PENTRU VIITORUL TURISMULUI IN MUNTII APUSENI
Agroturismul
3




Argument

Proiectul meu se numete SATISFACTIA CLIENTILOR, SCOPUL CALITATII SERVICIILOR TURISTICEi
v pune la dispoziie un coninut din 25 pagini unde v voi prezenta elementele naturale antropice ,
zone turistice si principalele trasee turistice .
Toate acestea v pot ajuta svizitai cea mai frumoas zon din Carpaii Romniei ce v pune la
dispoziie cele mai interesante forme carstice i alte forme de relief din munii Apuseni .Elementele
naturale prezentate sunt relieful , clima, hidrografia, vegetatia si fauna acestor muni care ocup un
loc aparte n inima Carpailor Romneti.Elementele antropice de interes turistic din munii Apuseni
sunt vestigiile arheologice , monumentele istorice si de arta, muzeele si casele
memoriale, satele turistice,resursele turistice legate de activitatea economica,
elemente de arhitectur popular, portul popular, manifestari folclorice, monumentele
de arhitectur religioas, precum i locuitorii acestei zone cunoscui sub numele de moi i crieni
fiind renumii pentru ospitalitatea decare dau dovad pentru ca vizitatorii s se simt bine la ei
acas.Alte informatii care sunt prezentate n acest proiect sunt caracteristici despre
anumite areale din Apuseni si despre principalele trasee turistice care v pot ajuta s circulai i s
vizitati cat mai usor aceti muni.
n finalulproiectului sunt prezentate forme de turism practicate n munii Apuseni i
sunt date informaii despre viitorul turismului n munii Apuseni, mai ales acum cnd am intrat
n Uniunea European i exist fonduri bneti pentru creterea turismului n Apuseni.Am ales s
prezint aceast zon geografic important din Romnia, deoarece am vizitat-o acum trei ani i mi-
a lasat o impresie bun despre frumuseile naturii, creaiile omului, evenimentele folclorice
i organizarea turismului n aceast parte a Romniei i unde m-am simit ca
acas.Ocupaiile de baz ale acestora sunt ca i pn acum, mineritul i prelucrarea lemnului i
olritul.Se cunosc anumite areale geografice precum cel de la Zlatna sau cele din zonele miniere.
Cadrul natural al Muntilor Apuseni asigura nu numai suportul materia iatmosfera de derulare a
actului receptiv, ci contribuie efectiv ntr-un procent semnificativ la concretizarea lui.
Toate acestea fac ca Munii Apuseni s aib un potenial turistic de o mare complexitate i de o
valoare turistic deosebita


CAPITOLUL I.
PREZENTAREA GENERAL A ZONEI

4

1.1.Aezarea geografic
Munii Apuseni sunt localizai n partea central vestic a Romniei, fiind nvecinai la est
cu podiul Transilvaniei, la sud cu Mureul, la nord cu podiul Somean i Dealurile de vest, iar la vest
Campia i Dealurile de vest .Sunt mrginii la nord i sud de paralela 46*si 47* i prin centrul lor
trece meridianul de 23*.Munii Apuseni constituie o mare atracie turistic a rii, drept pentru
care au fost clasificai ca fcnd parte din grupa munilor de o foarte mare complexitate
turistic,alturi de mult mai mediatizaii si frai, muni din Carpaii Orientali i Meridionali.
1.2. Ci de acces
Pentru a ajunge n Munii Apuseni respectiv localitatea Abrud vom parcurge 519 km n 7ore plecnd
din Tecuci i lsnd n urm localitile Mreti, Adjud, Bacu, Piatra Neam, Bicaz, Gheorgheni,
Joseni, Praid, Sovata,Trnveni, Blaj, Teiu, Zlatna, Abrud. Datorit poziiei sale n cadrul
rii,grupa munilor Apuseni este strbtut de oreea bine dezvoltat de ci de acces att pe
osele, ct i pe ci ferate.Perimetrul zonei este marcat de ctre drumurile i cile ferate ce trec prin
Oradea,Alesd, Huedin, Cluj-Napoca, Turda, Alba -Iulia,Sebe, Simeria, Deva,
Lipova,Pauli,Arad,IneuiTinca. n cadrul munilor se desfoar o perdeade rute cu puncte de int
ersecie n urmtoarele localiti :Lunca,Vrfurile, Brad, Cmpeni.Din partea de nord se poate ajunge
pe drumul secundar de la Huedin la Beli,main amonte existnd numai
drumuri forestiere .O alt variant ar fi calea ferat pn la Cetile,iar de aici se poate urma acelai
traseu rutier.Se poate ajunge n munii Apuseni din Cluj-Napoca,urmndu-se drumurile E 60sau E
81,pn n Turda,iar de aici fie pe DN 75 la Cmpeni,cu posibilitatea de a se
ajunge pn n Abrud i chiar mai departe ,fie pe calea ferat , urmand acelai traseu,numai pn n
Abrud.Partea de sud-est are legatura cu municipiul Alba-Iulia urmndu-se traseul
DN 74 prin localitile Zlatna,Abrud i Cmpeni.

CAPITOLUL II.
PREZENTAREA POTENIALULUI TURISTIC AL ZONEI

Potenialul natural reprezint prin peisaje spectaculoase configuraia variat a reliefului ,condiiile
climatice favorabile (frecvena redus a fenomenelor negative ,absena
temperaturilor excesive),valoarea terapeutic i abundena unor factori naturali ,(ape minerale
i termominerale,nmoluri curative,topoclimat i microclimat ,fauna i flora ,etc.)
2.1. Resurse naturale
Resursele naturale turistice sunt cele care de-a lungul anilor s-au pstrat ntr-oform
sau alta neatinse de activitile umane. Prin specificul, coninutul i valoarea
lor,resursele turistice naturale reprezint, pe de o parte, atracii turistice, pretabile pentru
vizitare, iar pe de alt parte ele pot fi valorificate direct n activitatea de turism camaterie prim.
Munii Apuseni ofer resurse turistice naturale prin componentele sale legate de:relief, clim, ruri,
lacuri, ape subterane, vegetaie, faun, natur ocrotit.Teritoriul acestor muni dispune de un fond
5

bogat i foarte variat de resurse naturale, componente ale peisajului su geografic cu importante
atribute definite de numar si densitate relativa mare
i de valene estetice, tiinifice, recreative i educative superioare. Aceste valene au fcut ca
zestrea naturala a teritoriului sa reprezinte principalele elemente de atragere a sa i
de reinere a turitilor. Principalul element atractiv l constituie relieful,valoarea sa turistic fiind
amplificat de particularitile celorlali factori geografici cum ar fi clima, hidrografia, ,vegetaia i
fauna.
2.1.1. Relieful
Relieful munilor Apuseni se nscrie drept cel mai variat potenial turistic, prezentnd interes prin
valoarea sa peisagistic, ct i prin posibilitile sale de acces, de desfurare aactivitilor turistice i
de amenajare pentru turism. Munii Apuseni i impun frumuseea cadrului natural luat in ansamblu
, remarcabil pentru n frumuseea peisajelor sale.Sub acest aspect cea mai interesant este zona
carstic a munilor Bihor care reprezint cea mai spectaculoas, interesant i original zon
carstic din tara noastra, similara sau superioara unor zone carstice din Europa . Relieful carstic
reprezint aspecte pitoreti n perimetrul Muntele Mare, unde pot fi admirate
defileul de pe cursul inferior al Arieului, cheile Posagii, , renumitele izbucuri Feredeu
i Bujori de pe valea Posaga, cascadele sipote i izbucul de pe valea Arieului i masivul
calcaros Scrioara-Biloaia, cel mai interesantsector al acestor munti.
Pitorescul cadrului al zonei este sporit i de peisajele create de celelalte formaiuni geologice
aflate n alctuirea munilor ce strjuiesc valea Arieului, reinnd atenia n mod deosebit clile
vulcanice ce domin formele n general montane ale ramurii estice(munii Auriferi) a munilor
Metaliferi printre care Poienuta,Detunatele,Valcioiu si Gemenele. Frumuseile peisagistice constituie
o mare bogie n Apuseni, acestea gsindu-se n marea majoritate a zonelor de vi sau de culmi
montane:munii Bihor n zona Vrtop,comuna Arieeni, Muntele Mare, munii Trascu. De la platoul
muntelui Gina se zresc ndeprtare esurile Aradului, extremitile vestice ale munilor Apuseni,
pdurile de molid i de brad de la Dragu, culmea Bihorului nvecinat(1848m) fermectoarea vale
a Criului Alb cu satele ei, forma piramidal a Magurei, vrful Strmba i Detunata cu coloanele ei de
bazalt fiind declarat monument al naturii.
2.1.2. Elementele hidrografice ale Munilor Apuseni
Elementele hidrografice se constituie ca resurse naturale de importanta turistica
ridicata, impunndu- se prin elementele estetice pe care le introduce n peisaj prin aspectele
tiinifice complexe ce le prezint sau prin posibilitile oferite pentru practicarea de activitati
de recreere i de agrement nautic.
Fluviul Arie
Astfel, att Arieul, ct i afluenii si prezint vi pitoreti marcate cu sectoarede chei sau
defilee spectaculoase ntrerupte de bazine sau lunci. n lungul acestor vi este o
importanta reea de drumuri feroviare i poteci care asigur accesul n muni, n toate
direciile, alctuind principala reea de trasee turistice.Pentru balneoturism funcioneaz ca bazine
complexele lacustre de la Turda,Cojocna, Ocna-Dejului, Bia Gherla .
O atracie deosebit o constituie fenomenele hidrologice din zonele
6

carstice. .n peisajul teritoriului exist o serie de lacuri antropice unele amenajate
pentru asigurarea apei necesare explotatiei miniere.

2.1.3 . Clima Munilor Apuseni
Clima este un alt element de atracie turistic ce reprezinta particularitile climatului deoarece
favorizeaz desfurarea de activiti turistice pe parcursul ntregului an. Zona munilor
Apuseni are un climat continental moderat cu particulariti determinate de poziia sa, fiind sub
directa influen a maselor de aer umed i rcoros dinspre vest peste care se
suprapun influene sudice i sud vestice care aduc in tot timpul anului mase de aer cald de origine
tropical. Precipitaiile sunt abundente n zona munilor Apuseni, variind de la 1400mm, n
vest, pe culmile nalte ale Bihorului i muntele Mare pn la circa 1100 mm, la Arieeni-800 mm
i Avram Iancu-650 mm i mai puin de 800 mm spre vest..Regiunile cele mai favorabile pentru
practicarea sporturilor de iarn sunt nltimile de peste 900 metri ,stratul de zpad atinge 30-40
cm.Vntul este adaptat liniilor mari ale reliefului,astfel n zona Montana predomin circulaia
vestic,la Cmpeni ,direciile dominante sunt cele de sud-vest,vest i nord-est. Particularitatile
climatului creeaza ambiana pentru activitatea de turism , dar constitue in acelasi timp si un
important factor natural de cur (climatoterapie);
2.1.4. Vegetaia
n munii Apuseni apar toate etajele i subetajele de vegetaie. Vegetatia subalpina se
ntlnete insular n Curcubata mare i Muntele Mare, limita ei inferioara coborand
pn la 1560 . Asociaiile de tufrisuri apar n alternanta cu pajisti alpine.
Tufarisurile sunt formate din jneapn, ienupr pitic, arin de munte, smardar. Gramineele alctuies
c nspecial pajitile: prusca, iarba vntului, firua i mai multe dicotiledonate.Etajul molidului este
ntlnit n munii Bihorului i Muntele Mare ,limita inferioara fiind cuprins ntre 1550 m i
1230 m.Pdurile de molid mbrac versanii abrupi ai acestor muni cobornd uneori spre
vi.Elementul principal este molidul ,la care se adaug bradul,fagul i arinul alb.Subetajul molidului se
afl n etajul pdurilor de foioase cu mai multe etaje.Pdurile de rinoase i de fag apar ntre 1200 i
900 m.Speciile caracteristice sunt fagul i bradul ,la care se adaug
frasinul,tisa,molidul,carpenul,paltinul de munte,teiul i alunul..Pdurile de fag ocup cea mai mare
parte de pdure din bazinul Arieului. Pajitile secundare foarte rspndite n munii Metaliferi
,Trascau i n depresiuni ocup azi locul fostelor pduri de fag defriate i aparin formaiei de paiusc
cu diverse specii.Subetajul gorunului este dezvoltat la poalele muntelui Mare ,Trascu i n regiunile
deluroase limita superioara fiind la 700 - 900 m. Speciile ntlnite n aceste pduri sunt
stejar ,garnia,fag,carpen,frasin.Vegetaia luncilor este deosebit fa de cea a etajelor de vegetaie
strbtute deruri ,factorul hotrtor putnd fi inundaiile periodice ,dar i apropierea apelor freatice.
Speciile lemnoase caracteristice luncilor sunt:plopul,salcia,rchita ,aninul negru,iar din cele ierboase
:rogoz,stnjenel de balta i se ntlnesc bazinele rurilor Arie,Arieul mic , Posaga,Ocoli
,Iara. Vegetaia de mlatin cunoscut sub numele de molhas provenit din graiul moilor este
prezent n Vrful Cpnii din Muntele Mare i este format din muchi,fanerogame,merior,roua
cerului.Potenialul natural generat de vegetaie complecteaz gama atraciilor proprii
altor compartimente naturale din cadrul peisajelor geografice.
7

2.1.5. Fauna
Din punct de vedere turistic fauna prezint importan mai mult prin valoarea sa cinegetica.Fauna de
mare interes vntoresc se concentreaz n unitile montane: urs,mistre,coco de
munte,cerb,etc.,dar i n pdurile de deal i cmpie
:capriorul. n pdurile de foioase psrile au reprezentani tipici: ierunca, piigoiul, mierla, buha.n
fgete triesc: oarecele gulerat, viezurele, ursul brun, lupul, jderul, cerbul,mistreul, iepurele i
veveria.Cprioara este mai des ntlnit n pdurile de stejar dect n fget,iar psrile sunt
numeroase aici: sturzul de vsc,potrnichea,ciocrlia de padure,graurul, ,ghionoaia sur.Atracie
deosebit n bazinul Arieului o constituie fauna piscicol care cuprinde mai multe specii de peti,cu
o zonalitate bine evidentia:zona pstrvului ocup o buna parte din bazinul Arieului i principalii
si aflueni Ariesul mic .
Rezervaii naturale
Pentru a se pstra nealterate frumusetea lor, o parte din monumentele naturii sunt ocrotite
de lege spre a putea fi transmise n ct mai buna stare generaiilor care vor urma,chiar n condiiile
puternicelor influene pe carele exercit omul . Ocrotite si declarate monumente ale
naturii sunt plante ca : floarea de col ntlnite pe stncile calcaroase din Trascau;strugurele ursului
de la Scriele-Blioara;pinul de pe stnca din albia Arieului de la Slciua; fagul mparatului de la
Baia de Arie;frasinul de la Aiton avnd vrstade cca 300 ani si circumferina de 7 m.n cadrul faunei
sunt declarate monumente ale naturii acvilele ,corbii,psrile insectivore.n munii Apuseni
se individualizeaz o serie de rezervaii naturale de mare interes cu regim special de vizitare ,dar cu
mare atractivitate pentru turiti


a)Rezervaii geologice
Dealul cu melci se afl n vestul comunei Vidra ,reprezentnd un celebru recif senovian prin
ntinderea apreciabil, variaia speciilor de animale i marea diversitate aorganismelor.Forma
dominant o reprezint melcul Acteonella cu speciile Gigantea i Lamavka. Detunata goal i
detunata flocoas(24 ha) const n prezena faimoaselor coloanede bazalt,de form prismatic
hexagonal. Aflate n munii Metaliferi ,aceste vrfuri dejamodeste ca altitudine reprezint puncte
de puternica atracie pentru iubitorii naturii.Complexul carstic Scrioara(200 ha) - accesul n aceast
peter se face printr-unaven care d ntr-un sistem de galerii etajate de 2 500 m lungime i o
denivelare de 220m.

b) Rezervaii botanice :
Rezervaia natural de la Scrioara-Blioara-zona ocrotit este situat n partea superioar n
masivul muntelui Mare unde cresc smocurile de ierbi epoase ,nsoitede plante saxofile.n aceast
subasociatie regional se remarc argintica ,precum i struguriiursului sau dupa numele dat de
localnici sarbazele.
8

Rezervaia Cptna-se afl pe culmile largi dintre Balomireasa si muntele Mare,unde segasesc cele
mai nalte tinoave din ar ,numite de moi molhasuri.Situat la 1600 m,rezervaia este format
din muchii Sphagnum i Holitrichum cu mai multe specii deVaccinum i plcuri de pinus
mugho,alge,n varietti de forme noi.
Rezervaia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar in masiv.
c)Rezervaiile forestiere
Pdurea de larice de la Vildom este situat la poalele munilor Trascu la sud de Arie.Laricele apare
n locurile luminate ,n plcuri sau arborete destrmate i se ntlnete n cadrul etajului fagului.
d)Rezervaii mixte:
Cheile Turzii(125 ha) reprezint o uria spintecatur n bara de calcare jurasice ,la jumatatea culmii
Petretilor.Rul Hasdate coboara de la 460 m ,cat are la intrarea incheiepana la 420 ,la iesire
realizand astfel o panta medie de 13 m/km.Flora din Cheile Turzii cuprinde raritati remarcabile ,nu
numai pentru Romania ,cisi pentru Europa.,cum ar fi o plant specifica de usturoi care constituie
faima cheii aceasta planta gasindu-se numai in Turkestan.Zona muntilor Apuseni dispune de o mare
varietate de factori naturali de curacare pot fi structurati dupa in importanta lor in turismul in
turismul balnearin:

ape minerale si termominerale;
lacuri si namoluri terapeutice;
plante medicinale;
factori climatici(aeroterapie si cura de teren)
curele de aeroionizare;
2.2. Resurse antropice
Reprezentnd creaia uman ,resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice ,culturale i
economice ,ct i elementele spirituale i tradiionale ale oamenilor de pe vile ce strbat munii
Apuseni manifestate de-a lungul timpului ntr-o mbinarearmonioasa cu natura.n zona Apusenilor
exist un imens tezaur de vestigii arheologice,monumente istorice ,de arhitectur i de art ,precum
un impresionant patrimoniu de careatest evoluia si continuitatea n munc i de viaa n aceti
muni,dezvoltarea culturii iartei poporului romn.ntre componentele resurselor antropice turistice
ale zonei munilor Apuseni ,cele mai reprezentative sunt:
Vestigiile arheologice - legate de geneza poporului romn i paternitatea sa peaceste
meleaguri:cetile dacice,ruine ale unor ceti milenare,.
Cetatea Alba Iulia,
Castelul de la Zlatna,
9

Ruinele cetii Alburnus Maior
2.2.1. Edificii religioase
Monumente istorice,de arhitectur i de arta cu valoare de unicat:bisericile i mnstirile cu fresce
interioare;bisericile si cetile rneti fortificate;monumentele istorice din principalele orae-vechi
capital sau orae medievale:
Mnstirea Izbuc,
Mnstirea Lupa ,
Catedrala Romano-Catolic
2.2.2. Edificii culturale
Muzeele si casele memoriale cum ar fi muzeele judetene si orasenesti:
Muzeul Avram Iancu,
Muzeul Casa lui Horea,
Casa memorial "BlagaMarturiile civilizatiei si culturii populare :elementede etnografie si
folclor,arhitectura si tematica poulara traditionala ,creatia artistica :
mestesuguri,artizanat,ceramica,port popular,folclor literar,muzical si etnografic.Satele turistice care
prin specificul lor ,originalitatea si valoarea turistica ,cultural-istorica, prin ambianta placuta a
cadrului natural si bogatia resurselor naturale pot sa se constituie ca un produs turistic inedit
satisfacand o gama variata de motivatii in turismul intern si international.Resursele turistice legate
de activitatea economica care includ la randul lor lucrari ingineresti si arhitectonice cu o valoare
turistica inedita cum sunt barajele si acumularile de apa de interes hidroenergetic,hidrocentralele si
alte obiecte
Marturiile civilizatiei si culturii populare-elemente
de etnografie si folclor,arhitectura si tematica poulara traditionala ,creatia artistica:mestesuguri,artiz
anat,ceramica,port popular,folclor literar,muzical si etnografic.
Satele turistice care prin specificul lor ,originalitatea si valoarea turistica ,cultural-
istorica, prin ambianta placuta a cadrului natural si bogatia resurselor naturale potsa se constituie ca
un produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii in turismul intern si international.
Resursele turistice legate de activitatea economica care includ la randul
lor lucrariingineresti si arhitectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt barajele si
acumularile de apa de interes hidroenergetic,hidrocentralele si alte obiective.

2.2.3. Art popular
Elemente de arhitectura populara intalnite la bisericile si casele din lemn specifice
Tarii Motilor,zonei Buciumului si a mocanimii din muntele Mare si la unele constructii
10

tehnice (piue de apa sau mori) intalnite in mare numar pe vaile din muntiiMetaliferi,muntele
Mare.Toate casele de pe cursul superior si mijlociu al Ariesului se caracterizeaza
prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai inalt facut din sindrila si paie.Portul
popular ,deosebit de pitoresc ,purtat in mod frecvent ,in special in zona Ocolis-Salciua si in Lupsa sau
in toata zona cu ocazia targurilor si sarbatorilor.Elemente de arta populara caracterizate prin
simplitate ,sobrietate si functionalitate specifice Tarii Motilor;este vorba in special de: obiectele
executate din lemn (tulnice, fluiere, donite,
ciubere), unelte cu decoratii ornamentale,sumane, tesaturi, pieptare ornate cu piele,unelte din
metal cu ornamentatii.Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile
traditionale ce se tin la date calendaristice fixe, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte ocazii, mai
cunoscute fiind cele de pe Muntele Gaina (iulie), Poiana Calineasa (14 iulie), Poiana Negrileasa si
Salciua deJos, Lupsa si Campeni;Monumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor Tarii
Motilor, foarte numeroase si importante fiind cele care amintesc de luptele duse de iobagi mpotriva
mpilarii sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan, de eroica lupta a lui Avram Iancu mpotriva
exploatarii austro-ungare sau cea a Ecaterinei Varga, supranumita si Doamna Muntilor ;
Monumente de arhitectura religioasa, remarcabile prin valoarea artistica si vechimea lor, prezente
n majoritatea localitilor din teritoriu. Amintim de asemenea muzeele etnografice si memoriale
valoroase prin bogatia, valoarea si autenticitatea exponatelor.Un element antropic deosebit
de complex, specific zonei studiate, se refera la faptul ca meleagurile Muntilor Apuseni pastreaza
urme de straveche locuire, prin numeroasele marturii arheologice. Astfel n pesterile de la Sohodol
(Lucia Mare si Lucia Mica), de langa Salciua(Poarta Zurcilor din Masivul Bedeleu) si din CheiaTurzii au
fost descoperite urme datand din paleolitic.In aceeasi cheie se mai afla Pestera Calastur, situata la
cea mai mare cota, PesteraMorarilor (660 m) si Pestera Binder (520 m) care au fost populate de
catre omul primitiv in paleoliticul mijlociu.
CAPITOLUL III .
PREZENTAREA BAZEI TEHNICO-MATERIALE A ZONEI
Intre principalele aspecte, pe care le contin structurile de primire, sunt: reteaua unitatilor de
cazare, reteaua unitatilor de alimentatie publica si baza tehnico-materiala de agrement.
3.1. Unitatile de cazare
Baza de cazare a Muntilor Apuseni, desi oarecum proportional distribuita in zona nu se ridica
nici ca numar de locuri si nici sub aspectul gradului de confort, la nivelul potentialului
turistic.Din punct de vedere administrativ, unitatile de cazare sunt raspandite in sase judete:
Alba, Arad,Bihor, Cluj, Hunedoara si Salaj.Printre cele mai pitoresti unitati de cazare
ale Muntilor Apuseni se numara cabanele, exemple demarca fiind cele prezentate mai jos:
-Cabana Baisoara (Munti Gilaului),cu o capacitate de 85 de locuri in camere cu 4-5 paturi
sidormitoare comune cu priciuri.
- Cabana Cheile Turzii (Muntii Gilaului) are 24 locuri, in acmere cu 2, 3 si 4 paturi si
20 delocuri in casute, in apropierea ei aflandu-se si terenuri de schi pentru incepatori.
11

- Cabana Scarisoara (Muntii Bihorului) are o capaciatte de 57 de locuri, in camere cu 3-
10 paturi si un dormitor cu priciuri.
- Cabana Somesul Rece (Muntii Gilaului) in camere cu 2, 3, 4, 6, 12 paturi cumuleaza
unnumar de 71 locuri.
- Cabana Stana de Vale (Muntii Vladeasa )are 104 locuri in camere cu 3-15 paturi. Si aici
segasesc in imprejurimi terenuri de schi pentru incepatori, dar si pentru avansati.
- Cabana Vadu Crisului (Muntii Padurea Craiului) are o capacitate de 131 de locuri in
camerecu 2-10 paturi si priciuri.
- Cabana Vladeasa (Muntii Vladeasa) intruneste un numar de 33 locuri in camere cu 3-
15 paturi.
Numarul total al locurilor de cazare din zona Muntilor Apuseni este de 425, din care 288
intabere scolare.In ceea ce priveste numarul total al turistilor care si-au petrecut vacantele
aici, acestaeste de 8537, dintre care 4577 in taberele scolare. Tot aici, numarul turistilor
romani este de 8532, lasand ca turistii straini sa fie in numar de doar 51.Raportat la numarul
innoptarilor din zona Muntilor Apuseni, situatia se prezinta astfel:24110 numarul total de
innoptari, dintre care 16917 in taberele scolare, iar luat in functie
de provenienta turistilor, 23890 de innoptari au fost ale romanilor, restul de 220 ramanand ale
strainilor.Din situatia de mai sus reies cateva aspecte interesante privind echiparea cu
structuri de primire a zonei turistice a Apusenilor. Pe ansamblu, se poate concluziona ca baza
de cazare din Muntii Apuseni este necesar sa fie suplimentata; de asemenea, este necesara o
mai buna repartitie in teritoriu a unitatilor, si inspecial a cabanelor.

3.2. Unitatile de alimentatie
In structura, pe tipuri de unitati, predominau restaurantele (60, 5%), urmate de baruri
(28,2%), braserii (7, 3%) si alte tipuri de unitati de alimentatie publica.De remarcat lipsa unor
unitati cu specific vanatoresc, pescaresc, traditional pastoresc precum si a unor unitati de elita
(de lux), capabile sa preia o clientela formata din turisti strainicu anumite pretentii, sau
grupuri organizate pentru excursii tematice.
3.3. Baza tehnico-materiala de agrement
In conceptia actuala agrementul constituie o latura predominanta a activitatii turistice
ingeneral si in mod special in oferte turistice a caror specialitate este insasi forma de
agrement(turism montan, turism de litoral, etc.). Gradul de atractie al unui produs turistic, cat
si de punere in valoare a patrimoniului turistic este in stransa corelatie cu nivelul dotarilor si
mijloacelor pentru agrement.Fata de necesitatile de agrementare, localitatile din Muntii
Apuseni dispun in prezent de dotari gospodaresti specifice localitilor urbane, mai
putin de dotari necesare agrementului.Element esential in turismul montan, agrementul se
12

compune in zona Muntilor Apusenidoar din domeniul schiabil, mijloace de transport pe cablu
si trasee montane.
Domeniul schiabil
cunoscut in zona este concentrat in special la Arieseni, Stana de valesi Baisoara.La scara
nationala, ponderea domeniului schiabil din Muntii Apuseni este de 3, 8%, cu un numar de 5
partii de schi.
Mijloacele de transport pe cablu (teleferice).
Domeniul schiabil este viabil, util si eficient din punct de vedere economic
in conditiile in care este asigurat cu mijloace de transport pe cablu adecvate, ca structura si
capacitate, iar cu structurile de primire se afla in raporturi bune. Pentru urmarirea unui
asemenea fenomen, in
amenajarea turistica montana se utilizeaza indicii de corelare functionala, care reprezinta
expresia numerica a raporturilor dintre: domeniul schiabil si teleferice; domeniul schiabil si
structurile de primire; teleferice si structurile de primire.
Traseele turistice montane
In zona Muntilor Apuseni sunt inregistrate si marcate 69 trasee turistice destinate
urmatoarelor tipuri de excursii sau forme de turism.
- drumetie de vara : toate traseele marcate sunt accesibile drumetilor cu pregatire medie.
In zonele abrupturilor si pe cursurile apelor cu chei si defilee, unde nu sunt amenajate poteci
si punti de trecere accesul este mai dificil. Greu accesibile sunt si traseele in lungul firului
apei, maiales in pesteri, acestea devenind impracticabile in timpul ploilor abundente;
- drumetia de iarna se limiteaza la statiunile si localitatile bine amenajate turistic, traseele
greu accesibile fiind recomandate numai drumetilor foarte bine pregatiti;
aplinism: peretii calcarosi, deseori verticali din Cheile Turzii, Cheile Aiudului, permit practic
area alpinismului pe trasee de la cele usoare pana la cele mai dificile;
- speoturism: se dezvolta mai ales in masivele unde pesterile si avenele sunt numeroase si multe
dintre ele foarte interesante .Cele deschise pentru turisti sunt:Pestera Ursilor, Scarisoara,Meziad,
Vadu Crisului. Toate acestea pot fi vizitate numai cu ghid. Partial amenajate sunt si pesterile: Cetatile
Ponorului si Cetatea Radesei.
3.3. Baze de tratament
In statiuni, alaturi de procedurile de baza, se asigura bai termale in cazi sau bazine,impachetari sau
aplicatii cu namol, bai cu apa gazoasa sau sulfuroasa, cure interne cu ape minerale. De asemenea, au
fost create conditii pentru efectuarea mai multor tipuri de
proceduri: electroterapie, termoterapie, saunoterapie, hidrofizioterapie, kinetoterapie, inhalatii,aero
soli, etc.Zestrea de factori terapeutici naturali din zona Muntilor Apuseni, una dintre cele mai bogate
si diversificate din tara, este constituita din:
13

- Ape carbogazoase;
- Ape sulfatate si sulfuroase;
-Izvoare cu ape bicarbonanate, calcice, magnezice, sodice, hipotone;
- Ape concentrate, de tip cloruro-sulfatic si salifero-sulfuric;
- Ape geotermale;
- Namoluri de tip vegeto-mineral;
- Climatul, caracterizat prin presiune atmosferica scazuta, radiatie solara intensa, ionizare
crescuta.
Cele mai cunoscute statiuni din zona Apusenilor care beneficiaza de baze de tratament sunt
Geoagiu Bai, Stana de Vale, Vata si Moneasca










Capitolul IV .Principalele trasee turistice

Luate n functie de gruparea pe masive muntoase, traseele turistice ale Apusenilor sunt foarte
numeroase; dintre acestea le mentionam doar pe cele mai reprezentative:
a) Muntii Bihor :
14


Stana de Vale - Petera Meziad.Traseul este accesibil pe tot parcursul anului, fiind marcat
printr-un triunghi albastru.Distanta: 23 km. Tmp de mers: 6 ore.

b) Muntii Codru-Moma:Dumbravita de Codru - Moneasa.Traseu nemarcat. Distanta:
aproximativ 30 km. Timp de mers: 12-13 ore. Este accesibilatat vara, cat si iarna.
c) Muntii Padurea Craiului :Cabana Vadu Crisului - Pestera Vantului.Marcajul este
un triunghi albastru. Timp de mers: 5 ore, dus-ntors.
d) Muntii Metaliferi:Geoagiu Bai - Cheile Mazii - Cheile Ardeu - Glod - Cheile Cibului -
CheileBacaiei - Bozes - Geoagiu Bai.Traseu nemarcat. Timp 8-10 ore. Circuitul pune n
evidenta numeroasele forme carsticedin sectorul sudic al Muntilor Metaliferi.
e) Muntele Gaina:Bulzestii de Sus - Pastravaria Bulzestii de Sus - Muntele Gaina si
retur.Traseu nemarcat. Timp 6-8 ore. Itinerarul permite ascensiunea pe platoul situat
ntrevarfurile La Targ si Gaina de unde se deschide o larga panorama asupra Muntilor
Metaliferi si Bihor.
f) Muntii Vladeasa:Cabana Scarisoara - Ghetarul Scarisoara - Arieseni.Marcajul este
constituit dintr-un punct rosu pana la ghetar si triunghi rosu la Arieseni.Distanta este de
aproximativ 11, 3 km. Timpul de mers: 2, 5-3 ore, iar traseul este practicabil tottimpul anului.
g) Muntii Trascau:Lacul Ighel - Intregalde - Cheile Rametilor - cabana Sloboda.Timp de
mers 9 ore: Lacul Ighel - Intregalde 3, 5 ore; Intregalde - Cheile Rametilor 3.5ore; Cheile
Rametilor - Sloboda 2 ore. Traseul este variat, de culme si vale practicabil n sezonulcald.
h) Muntele Plopis (Muntele Ses):Hanul Piatra Craiului - Sub Vf. Magura Mare - Comuna
Tusa.Marcaj: banda rosie. Timp de mers: 3-4 ore Traseu este nerecomandabil iarna si
permitetraversarea masivului de la sud la nord, n apropierea varfului principal.
i) Muntii Meses:Zalau - Culmea Meses - Ruinele cetatii Porolissum - Moigrad.Marcaj:
banda rosie, timp de mers 3-3, 5 ore. Traseul este ne recomandabil iarna.
j) Muntii Zarand:Obarsia (Rosia Noua) - Saua Rosia - Izvorul Iacobini - Iacobini -
Gurahont.Marcaj: triunghi galben, Iacobini - Gurahont; nemarcat, Obarsia - Iacobini. Timp
15

demers: 5, 5-6, 5 ore. Traseu nerecomandabil iarna, care traverseaza culmea principala a
Muntilor Zarandului.
k) Muntii Gilau (Muntele Mare):Cabana Muntele Filii - Varful Huzii - Varful Ierii -
Cetatea Lita - Plopi - VarfulRasca Mare - Cabana Somesul Rece.Timp de mers: 6-7 ore.
Marcajul este o cruce rsie. Punct de acces recomandat, gara Cluj- Napoca. Traseul face
legatura ntre cabane la o altitudine joasa.
l) Cheile Turzii:Cabana Cheile Turzii - Prin Cheile Turzii - La moara si napoi.Puncte de
acces recomandate sunt garile Cluj-Napoca, Campia Turzii, Turda. Traseul este
nerecomandabil iarna, marcajul l constituie o banda rosie si o cruce de aceeasi culoare.

















Capitolul V.
Propuneri pentru viitorul turismului n Munii Apuseni

16

Muntii Apuseni se integreaza n sfera turismului recreativ (drumetii montane, sporturi deiarna,
alpinism, speoturism, vanatoare si pescuit). Turismul recreativ si culturalizant ocupa si ele pozitii
apropiate celui dintai, inclusiv prin interferenta reciproca. Nota comuna a tuturor tipurilor ramane
insuficienta dezvoltarilor si calitatea modesta a srviciilor .
Agroturismul
Are mari perspective de afirmare, primele pensiuni si ferme turisticedeschizandu-si portile
n zona bordurii nordice (Belis - Rachitele - Calatele - Sancraiu).Datorita faptului ca aceasta zona
montana prezinta o mare varietate de valori culturale traditionale - arta populara, folclor, etnografie,
traditii - valorificarea potentialului turistic latent prin intermediul pensiunilor si gospodariilor
agroturistice este o activitate de perspectiva cu mari promisiuni n viitorul apropiat, observandu-se
totodata o cerere crescanda de astfel de servicii de cazare si agrement, cerere venita atat din tara
cat si de peste hotare, ntr-un procent tot mai mare.
In aceasta zona declarata defavorizata este acum mai usoara initierea investitiilor, lucru care
se spera ca va duce n timp la finantarea unor proiecte de anvergura, cum ar fi nfiintarea Parcului
National Muntii Apuseni, plan aflat momentan doar n stadiul de proiect, dar care este oactiune
ambitioasa mai ales n directia protejarii si ocrotirii naturii. Un alt avantaj al acestei zone este faptul
ca naltimile muntilor sunt reduse, iar relieful montan de aici este cel mai fragmentat din ntreg
lantul Carpatic. accesul facandu-se cu o maimare usurinta decat n cazul altor grupe .
Datorita faptului ca aceasta zona montana prezinta o mare varietate de valori
culturaletraditionale - arta populara, folclor, etnografie, traditii - valorificarea potentialului turistic
latent prin intermediul pensiunilor si gospodariilor agroturistice este o activitate de perspectiva cu
mari promisiuni n viitorul apropiat, observandu-se totodata o cerere crescanda de astfel de servicii
decazare si agrement, cerere venita atat din tara cat si de peste hotare, ntr-un procent tot mai
mare.In aceasta zona declarata defavorizata este acum mai usoara initierea investitiilor, lucru care se
spera ca va duce n timp la finantarea unor proiecte de anvergura, cum ar fi nfiintarea Parcului
National Muntii Apuseni, plan aflat momentan doar n stadiul de proiect, dar care este oactiune
ambitioasa mai ales n directia protejarii si ocrotirii naturii.
Un alt avantaj al acestei zone este faptul ca naltimile muntilor sunt reduse, iar
reliefulmontan de aici este cel mai fragmentat din ntreg lantul Carpatic. accesul facandu-se cu o
maimare usurinta decat n cazul altor grupe.


ANEXE-FOTOGRAFI I REPREZENTATI VE DI N MUNII APUSENI

Petera Hoanca Apei
17


Detunatele


Dealul cu Melci


Mnstirea Ialomitei


Mnstirea Ramei
Mnstirea Prislop
18






Ruinele Cetii scufundate din Beli









19