Sunteți pe pagina 1din 118

ASAMBLARI PRIN

SUDARE

ASAMBLARI PRIN SUDARE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU

Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU

SUDAREA

SUDAREA  Sudarea reprezint ă procedeul tehnologic prin care se realizeaz ă îmbinarea nedemontabil ă a

Sudarea reprezintă procedeul tehnologic prin care se realizează îmbinarea nedemontabilă a două sau mai multe piese metalice sau nemetalice, cu sau fără utilizarea unui material de adaos, prin aplicarea unei surse de energie de natură termică, electrică, mecanică sau chimico-fizică.

Pentru a obţine o îmbinare sudată ideala trebuie să se asigure o continuitate perfectă din punct de vedere al proprietăţilor de material (rezistenţă de rupere, omogenitate fizică şi metalurgică cel puţin egale cu ale materialului de bază).

În practică, aceste condiţii sunt greu de atins. Există, totuşi, numeroase posibilităţi de obţinere a sudurilor, proprietăţi destul de apropiate de condiţiile ideale.

Condiţii necesare

Condi ţ ii necesare  Existenta unei surse de energie (înc ă lzire, topire, presiune, vibrare,

Existenta unei surse de energie (încălzire, topire, presiune, vibrare, vaporizare)

Asigurarea protecţiei materialului încălzit împotriva acţiunii negative a gazelor din atmosferă (gaze, fluxuri solide)

Pregătirea suprafeţelor de contact între componente (polizare, sablare, decapare, degresare)

Asigurarea unor materiale de adaos pentru formarea cusăturii (electrozi, baghete, sârme pline sau tubulare, pulberi).

Modele fizice ale sudării

Modele fizice ale sud ă rii SUDAREA PRIN PRESIUNE ÎN FAZ Ă SOLID Ă  A1.

SUDAREA PRIN PRESIUNE ÎN FAZĂ SOLIDĂ

A1. Sudarea prin presiune la rece – se aplică metalelor cu ductilitate foarte mare şi se bazează pe obţinerea unei deformări locale comune a componentelor. Datorită deformării, straturile de oxizi, impurităţi şi gaze adsorbite sunt expulzate, obţinându- se contactul metalic în zona deformată.

A2. Sudarea prin frecare – se aplică materialelor termoplastice, oţelurilor, neferoaselor şi combinaţiilor acestora. Asigurarea coeziunii se face prin transformarea energiei mecanice de frecare în căldură cumulată cu presarea ulterioară a capetelor componentelor aflate în stare vâscoplastică.

Modele fizice ale sudării

SUDAREA ÎN FAZĂ LICHIDĂ

Modele fizice ale sud ă rii SUDAREA ÎN FAZ Ă LICHID Ă Capetele componentelor de sudat

Capetele componentelor de sudat sunt umectate de o fază lichidă rezultată prin topirea simultană a acestora şi, uneori, a unui alt material numit material de adaos.

topirea simultan ă a acestora ş i, uneori, a unui alt material numit material de adaos.

Cusatura

topirea simultan ă a acestora ş i, uneori, a unui alt material numit material de adaos.

Materiale de baza

topirea simultan ă a acestora ş i, uneori, a unui alt material numit material de adaos.

Zonele caracteristice ale îmbinării sudate

Cusatura - suprainaltare

Zonele caracteristice ale îmbin ă rii sudate Cusatura - suprainaltare ZIT ZIT Cusatura - radacina
ZIT ZIT
ZIT
ZIT

Cusatura - radacina

Aspectul sudurii in secţiune

Aspectul sudurii in sec ţ iune
Aspectul sudurii in sec ţ iune

Imperfecţiuni la sudare

Imperfec ţ iuni la sudare Cratere si fisuri dezvoltate din acestea Fisura longitudinala cu ramifica ţ

Cratere si fisuri dezvoltate din acestea

Imperfec ţ iuni la sudare Cratere si fisuri dezvoltate din acestea Fisura longitudinala cu ramifica ţ

Fisura longitudinala cu ramificaţie transversala

Imperfec ţ iuni la sudare Cratere si fisuri dezvoltate din acestea Fisura longitudinala cu ramifica ţ

Imperfecţiuni la sudare

Imperfec ţ iuni la sudare Succesiune de pori si cratere la o sudura longitudinala (viteza de

Succesiune de pori si cratere la o sudura longitudinala (viteza de deplasare a fost prea mare).

Lipsa de topire si cratere
Lipsa de topire si cratere
Succesiune de pori si cratere la o sudura longitudinala (viteza de deplasare a fost prea mare).

Imperfecţiuni la sudare

Imperfec ţ iuni la sudare Stropi si lipsa de topire. P o r i i n

Stropi si lipsa de topire.

Imperfec ţ iuni la sudare Stropi si lipsa de topire. P o r i i n

Pori in sudura si lipsa de aliniere.

la sudare Stropi si lipsa de topire. P o r i i n s u d

Imperfecţiuni la sudare

Imperfec ţ iuni la sudare O x i d a r e s u p e
Imperfec ţ iuni la sudare O x i d a r e s u p e

Oxidare superficiala

Imperfec ţ iuni la sudare O x i d a r e s u p e

Morfologie neadecvata a sudurii.

Clasificarea principalelor procedee de sudare Dup ă sursa de energie Arc electric Sudarea cu electrozi

Clasificarea principalelor procedee de sudare

După sursa de energie

Arc electric

Sudarea cu electrozi înveliţi Sudarea sub strat de flux Sudarea MAG – MIG Sudarea WIG Sudarea Electrogaz Sudarea cu plasma

Rezistenţă

electrică

Sudarea in baie de zgură Sudarea in puncte/ linie Sudarea in relief Sudarea cap la cap prin topire intermediară Sudarea CIF

Clasificarea principalelor procedee de sudare Dup ă sursa de energie Lumina concentrata Sudarea cu laser

Clasificarea principalelor procedee de sudare

După sursa de energie

Lumina

concentrata

Sudarea cu laser

Fascicul de particule

Sudarea cu fascicul de electroni

Energie mecanică

Sudarea cu ultrasunete Sudarea prin frecare Sudarea FSW Sudarea prin difuzie Sudarea prin presiune la rece Sudarea prin explozie Sudarea prin forjare Sudarea prin co-laminare

Clasificarea principalelor procedee de sudare

Clasificarea principalelor procedee de sudare Dup ă sursa de energie Termo-chimic ă Sudarea alumino-termica

După sursa de energie

Termo-chimică

Sudarea alumino-termica Sudarea oxi-acetilenica Sudarea oxi-hidrica Sudarea oxi-propanica

Căldură

Sudarea cu aer cald

Sudarea cu electrod învelit

Principiu:

Sudarea cu electrod învelit Principiu : Arcul electric produs între un electrod metalic fuzibil ş i

Arcul electric produs între un electrod metalic fuzibil şi piesă determină formarea unei băi metalice comune. Atmosfera gazoasă a arcului este puternic ionizată (T = 5000-8000 o C). Domeniu de aplicabilitate:

Reprezintă 60% din masa de metal depusă anual, cusături scurte, complexe;

se utilizează cu precădere pentru sudarea oţelurilor de construcţie, slab, mediu şi înalt aliate (oţeluri inox şi refractare), aliaje speciale (fonte, aliaje de cupru, aluminiu).

Sudarea cu electrod învelit Schema de principiu a procesului de sudare.

Sudarea cu electrod învelit

Sudarea cu electrod învelit Schema de principiu a procesului de sudare.

Schema de principiu a procesului de sudare.

Sudarea cu electrod învelit

Sudarea cu electrod învelit
Sudarea cu electrod învelit

Sudarea cu electrod învelit

Avantaje:

Se pot suda practic toate tipurile de îmbinări, în orice poziţie, pe şantier, orice grosime la un cost scăzut, echipamente de sudare simple. Dezavantaje:

sc ă zut, echipamente de sudare simple. Dezavantaje :   Productivitate mic ă , vitez

Productivitate mică, viteză de sudare mică, timpi auxiliari mari (alimentare cu electrozi), pierderi de material (stropi, capete de electrozi);

Calitatea îmbinării depinde de calificarea sudorului.

In cazul oţelurilor refractare călibile este nevoie de preîncălzire - apar probleme pentru protecţia sudorului.

Sudarea cu electrod învelit

Sudarea cu electrod învelit

Sudarea cu electrod învelit
Sudarea cu electrod învelit
Sudarea cu electrod învelit
Pozi ţ ii de sudare
Pozi ţ ii de sudare

Poziţii de sudare

Pozi ţ ii de sudare
Pozi ţ ii de sudare
Sudarea cu electrod învelit (111)    Conform DIN EN ISO 2560-A , exista urm

Sudarea cu electrod învelit (111)

Sudarea cu electrod învelit (111)    Conform DIN EN ISO 2560-A , exista urm ă

 

Conform DIN EN ISO 2560-A, exista următoarele tipuri de învelişuri pentru electrozi de sudare:

• A=acid

• C=celulozic

• R=rutilic

• RR= rutilic subţire

• RC=rutilic celulozic

• RA=rutilic acid

• RB=rutilic bazic

• B=bazic

In Germania, rutilul (TiO2) are rol dominant.

Pentru oteluri înalt aliate sau superaliaje exista reţete speciale de învelişuri care nu se încadrează in aceasta clasificare.

Pentru oteluri cu rezistenta mare la coroziune (DIN EN 1600) sau rezistenta la temperaturi ridicate (DIN EN 1599) se pot utiliza doar învelişuri rutilice si bazice.

Pentru oteluri de mare rezistenta pentru aplicaţii structurale (DIN EN 757) se pot utiliza doar învelişuri bazice.

utiliza ţ i Domeniu de aplicabilitate  Electrozii înveli ţ i cu înveli ş rutilic

utilizaţi

Domeniu de aplicabilitate

Electrozii înveliţi cu înveliş rutilic pot fi

 Electrozii înveli ţ i cu înveli ş rutilic pot fi pentru sudarea otelurilor de rezistenta

pentru sudarea otelurilor de rezistenta medie si mare (peste 490 MPa) in orice poziţii cu excepţia poziţiei vertical descendent, in curent continuu cu polaritate inversa sau curent alternativ.

Caracteristici Tehnice :

Coeficient de depunere – 8,5…8,7 g/A-h;

Productivitate ( pentru diametru de 4 mm) – 1,7…1,8 kg/h;

Consum de electrozi la 1 kg de metal depus – 1,6…1,7 kg;

Rezistenta la forfecare – 470…480 MPa;

Aspecte Tehnice si economice:

Electrozii de ultima generaţie permit sudarea in condiţii dificile (umiditate, rugina pe suprafeţe sau straturi de oxid) sau pot avea productivitate crescuta prin adăugarea de pulberi metalice in înveliş.

Electrozi pentru fonta

Electrozi pentru fonta  Destina ţ ie: Sudarea la rece a fontei, repara ţ ii ale
Electrozi pentru fonta  Destina ţ ie: Sudarea la rece a fontei, repara ţ ii ale

Destinaţie: Sudarea la rece a fontei, reparaţii ale pieselor turnate sau îmbinări eterogene cu componente din otel.

Caracteristici tehnice:

Coeficient de depunere – 8…8,5 g/A-h;

Ardere aer – stabila;

Împroşcare stropi – mici cantitati;

Forma depunerii – buna;

Desprindere zgura – buna.

Indicatori economici si tehnici:

Productivitatea depunerii (pentru diametrul de 4 mm) – 1,2…1,8 kg/h;

Consumul de electrozi pentru 1 kg de metal depus – 1,7 kg.

Electrozi pentru taiere si găurire

Electrozi pentru taiere si g ă urire Electrozi pentru cr ă i ţ uire (cu tija
Electrozi pentru taiere si g ă urire Electrozi pentru cr ă i ţ uire (cu tija
Electrozi pentru taiere si g ă urire Electrozi pentru cr ă i ţ uire (cu tija

Electrozi pentru crăiţuire (cu tija din grafit peste care se depune un strat subţire de cupru) sau din otel, cu posibilitatea suflării in arcul electric a unui jet de aer comprimat.

Echipamente de protec ţ ie M ăş ti pentru cap si ochelari.

Echipamente de protecţie

Echipamente de protec ţ ie M ăş ti pentru cap si ochelari.

Măşti pentru cap si ochelari.

Echipamente de protec ţ ie M ăş ti pentru cap si ochelari.
Echipamente de protec ţ ie M ăş ti pentru cap si ochelari.
Echipamente de protec ţ ie M ăş ti pentru cap si ochelari.
Echipamente de protec ţ ie M ăş ti pentru cap si ochelari.
Echipamente de protec ţ ie M ăş ti pentru cap si ochelari.

Echipamente de protecţie

Echipamente de protec ţ ie
Echipamente de protec ţ ie
Echipamente de protec ţ ie
Echipamente de protec ţ ie
Echipamente de protec ţ ie
Echipamente de protec ţ ie
Echipamente de protec ţ ie
Sudarea automat ă sub flux Principiu : Arcul electric arde între pies ă ş i

Sudarea automată sub flux

Principiu:

Arcul electric arde între piesă şi un electrod fuzibil de lungime foarte mare acoperit de un strat de flux solid, care asigură protecţia metalului topit. Atât alimentarea cu sârmă electrod cât şi deplasarea intregului sistem de sudare se poate face automat. Domeniu de aplicabilitate:

Cusături lungi; grosimi mari; oţeluri de construcţii, oteluri inoxidabile, aluminiu.

de aplicabilitate : Cus ă turi lungi; grosimi mari; o ţ eluri de construc ţ ii,

Sudarea automată sub flux

Sudarea automat ă sub flux Schema de principiu a procesului de sudare.
Sudarea automat ă sub flux Schema de principiu a procesului de sudare.

Schema de principiu a procesului de sudare.

Sudarea automat ă sub flux  Avantaje :  Energie liniar ă mare, p ă

Sudarea automată sub flux

Avantaje:

Energie liniară mare, pătrundere mare (se pot suda grosimi mari chiar fără pregătirea rostului) – 20mm; viteză de sudare mare (2m/min); calitatea depunerii – bună – nu necesită prelucrări ulterioare; caracteristici mecanice bune ale materialului depus; nu necesită protecţia operatorului;

preţul pe metrul de cusătură este destul de scăzut.

Dezavantaje:

Risc de fisurare la cald dacă raportul Lăţime/Pătrundere < 1,5 sau P/L > 0,7; poziţia de sudare orizontală, altfel – dispozitive speciale; costul echipamentului – mare; se pretează pentru producţie de serie in vederea amortizării materialelor, utilajelor.

Surse:

Generatoare (curent alternativ de sudare 450-1200 A la tensiuni mici 25-40 V); redresoare (c.c. până la 1200 A cu caracteristica statică rigidă. Acestea sunt dotate fie cu un sistem de avans a sârmei controlat prin tensiunea arcului, fie un transformator-redresor cu caracteristica statică orizontală şi un sistem de avans a sârmei cu viteză de avans constantă (reglabilă în trepte).

Peste 1200 A c.a., acest din urmă sistem este preferat datorită efectelor electromagnetice generate în arcul electric. Sub 500 A c.a., sistemul oferă un arc instabil, necesitând preîncălzire şi tensiuni mai mari.

Tractor de sudare SAF

Tractor de sudare SAF
Tractor de sudare SAF
Tractor de sudare SAF

Sudarea circulara SAF

Sudarea circulara SAF
Sudarea circulara SAF
Sudarea circulara SAF

Sudarea longitudinala SAF

Sudarea longitudinala SAF
Sudarea longitudinala SAF
Sudarea longitudinala SAF

Sudarea in plan vertical

Sudarea in plan vertical
Sudarea in plan vertical
Placarea cu banda sub strat de flux

Placarea cu banda sub strat de flux

Placarea cu banda sub strat de flux
Placarea cu banda sub strat de flux

Dispozitive pentru sudarea SAF

Dispozitive pentru sudarea SAF
Dispozitive pentru sudarea SAF
Dispozitive pentru sudarea SAF
Dispozitive pentru sudarea SAF

Caracteristici tehnice

Caracteristici tehnice  Domeniu de aplicare: Sudarea structurilor metalice in regim mecanizat sau automatizat,
Caracteristici tehnice  Domeniu de aplicare: Sudarea structurilor metalice in regim mecanizat sau automatizat,

Domeniu de aplicare: Sudarea structurilor metalice in regim mecanizat sau automatizat, sudarea otelurilor, aliajelor neferoase (Al, Cu), placări anticorozive, încărcări dure, recondiţionare.

Caracteristici tehnice:

Densitatea de curent – 250…270 A/mm2;

Temperatura de inceput de topire – 950…1 000 oC;

Masa volumica – 1,2…1,5 g/cm3;

Caracteristici de lucru:

Ardere arc – stabila;

Formare sudura – buna;

Desprindere zgura – buna;

Formare pori – redusa.

Fluxul se topeşte la temperaturi mai scăzute fata de metal si permite evacuarea gazelor sau desprinderea mai buna a crustei de zgura.

Sarma cuprata pentru sudare SAF

Sarma cuprata pentru sudare SAF
Sarma cuprata pentru sudare SAF
Sarma cuprata pentru sudare SAF

Sudarea în mediu de gaze protectoare

Sudarea M.I.G. - M.A.G.

Principiu:

de gaze protectoare Sudarea M.I.G. - M.A.G. Principiu : C ă ldura necesar ă topirii pieselor

Căldura necesară topirii pieselor de sudat este furnizată de arcul electric liber care arde între sârma electrod şi piese. Pentru protecţie se suflă un jet de gaz inert (M.I.G.) sau activ (M.A.G.). Alimentarea cu sârmă se face automat, iar deplasarea capului de sudare – manual sau automat. Domeniu de aplicabilitate:

Aliaje feroase, neferoase în orice poziţie; grosimi > 0,5mm (short-arc); grosimi 5mm (spray-arc).

: Aliaje feroase, neferoase în orice pozi ţ ie; grosimi > 0,5mm (short-arc); grosimi ≥ 5mm
: Aliaje feroase, neferoase în orice pozi ţ ie; grosimi > 0,5mm (short-arc); grosimi ≥ 5mm

Sudarea în mediu de gaze protectoare

Sudarea în mediu de gaze protectoare  Avantaje :  Productivitate superioar ă fa ţă de

Avantaje:

Productivitate superioară faţă de S.E.;poate fi automatizat; sudura nu necesită prelucrari ulterioare pentru eliminarea zgurii; orice material sudabil, orice poziţie.

Dezavantaje:

Calificarea sudorului este mai ridicată; sunt necesare sisteme de protecţie pentru a nu perturba atmosfera de protecţie (probleme pe şantier); costul utilajului este mai mare; distanţa faţă de sursă este limitată de lungimea cablului de alimentare.

Surse:

Generator de c.c. sau transformator-redresor, caracteristica exterioară rigidă uşor coborâtoare, cu rezistenţă 1-5 V la 100 A reglabilă, invertor de sudare.

Polaritatea: totdeauna + pe electrod (topire rapidă a electrodului), transfer bun al metalului prin arc, adâncime de pătrundere bună.

Sudarea în mediu de gaze protectoare Schema de principiu a instala ţ iei de sudare

Sudarea în mediu de gaze protectoare

Sudarea în mediu de gaze protectoare Schema de principiu a instala ţ iei de sudare MIG-MAG
Sudarea în mediu de gaze protectoare Schema de principiu a instala ţ iei de sudare MIG-MAG

Schema de principiu a instalaţiei de sudare MIG-MAG:

1 – pistoletul pentru încărcare; 2 – dispozitivul de avans al sârmei;

3 – rola de sârma; 4 – butelia pentru gazul de protecţie; 5 – piesa;

6 – sursa de curent; 7 – contactor; 8 – dispozitivul de

sârmei, curentul de sudare, gazul de protecţie si lichidul de răcire al pistoletului.

control pentru avansul

Sudarea în mediu de gaze protectoare

Sudarea în mediu de gaze protectoare
Sudarea în mediu de gaze protectoare
Sudarea în mediu de gaze protectoare

Echipamente de sudare MIG/MAG

Echipamente de sudare MIG/MAG
Echipamente de sudare MIG/MAG
Echipamente de sudare MIG/MAG

Sudarea robotizata MIG/MAG

Sudarea robotizata MIG/MAG
Sudarea robotizata MIG/MAG
Sudarea robotizata MIG/MAG
Sudarea robotizata MIG/MAG
Sudarea MIG cu curent pulsat  Sudarea MIG cu curent pulsat este o variant ă

Sudarea MIG cu curent pulsat

Sudarea MIG cu curent pulsat este o variantă a procedeului clasic în care este posibil controlul transferului picăturilor desprinse din electrodul fuzibil, în condiţiile unui arc stabil şi a unei bune protecţii împotriva contaminării cu gaze nocive din mediul de lucru, chiar pentru valori scăzute ale curentului de sudare.

Sudarea cu arc scurt (“short arc”), care este foarte des utilizată la sudarea oţelurilor, nu este recomandată pentru sudarea aluminiului. În condiţii obişnuite, arcul lung (“spray arc”) poate fi folosit doar pentru sudarea metalelor “grele”, în poziţie orizontală.

Această variantă a procedeului MIG face legătura între sudarea WIG şi sudarea MIG convenţională. În comparaţie cu procedeul WIG, prin acest procedeu se obţine o viteză de sudare de 2 - 3 ori mai mare la valori ale curentului de bază destul de scăzute. Datorită energiei liniare reduse, rezultate din vitezele mari de sudare, deformaţiile care apar în componentele sudate sunt minime. Procedeul poate fi aplicat şi la componente cu grosimi sub 1 mm.

Principalele avantajele sudării MIG cu arc pulsat sunt :

extinderea ariei de aplicare a metodei de sudare cu arc lung până la valori foarte scăzute ale tensiunii de alimentare;

asigurarea stabilităţii şi controlului procesului de sudare;

evitarea apariţiei umezelii în timpul sudării;

posibilitatea utilizării sârmelor cu diametru mic;

producerea unei cantităţi mai mici de noxe datorită temperaturilor scăzute ale picăturilor de metal topit.

Sudarea MIG cu curent pulsat

Sudarea MIG cu curent pulsat Pentru sudarea cu arc pulsat s-au pr odus surse de putere
Sudarea MIG cu curent pulsat Pentru sudarea cu arc pulsat s-au pr odus surse de putere

Pentru sudarea cu arc pulsat s-au produs surse de putere moderne de tip invertor, care generează pulsuri de curent cu ajutorul cărora este posibil controlul lungimii arcului electric

Sudarea W.I.G . (T.I.G.) Principiu :  C ă ldura necesar ă sud ă rii

Sudarea W.I.G. (T.I.G.)

Principiu:

Căldura necesară sudării este produsă de un arc electric ce arde între un electrod nefuzibil şi piese, arcul fiind protejat prin suflarea unui gaz inert (argon). Materialul de adaos se prezintă sub formă de baghete sau sârmă, fiind introdus continuu sisteme de avans sau de operator în arcul electric.

Domeniu de aplicabilitate:

aliaje feroase şi neferoase (Al, Cu, Ni, Ti) în orice poziţie; table subţiri (10mm), straturi de rădăcina.

feroase ş i neferoase (Al, Cu, Ni, Ti) în orice pozi ţ ie; table sub ţ
feroase ş i neferoase (Al, Cu, Ni, Ti) în orice pozi ţ ie; table sub ţ

Sudarea W.I.G.

Sudarea W.I.G. Schema de principiu a înc ă rc ă rii prin procedeul de sudare W.I.G
Sudarea W.I.G. Schema de principiu a înc ă rc ă rii prin procedeul de sudare W.I.G

Schema de principiu a încărcării prin procedeul de sudare W.I.G:

1- electrod de wolfram; 2 - duză insuflare argon; 3 - vergea material de adaos; 4 - arc electric; 5 - depunere

Sudarea W.I.G. (T.I.G.)

Sudarea W.I.G . (T.I.G.)  Avantaje :  Calitate foarte bun ă a depunerii;  Sudare

Avantaje:

Calitate foarte bună a depunerii;

Sudare cu sau fără material de adaos;

Procedeu excelent pentru table subţiri (0,2-0,8mm);

Aspect foarte bun, baie de sudură foarte curată.

Dezavantaje:

Pregătirea capetelor componentelor necesita mare precizie;

Necesita decaparea pieselor;

Preţ ridicat (gaze scumpe);

Randament energetic mic (40%).

Pistolet de sudare WIG

Pistolet de sudare WIG

Pistolet de sudare WIG
Pistolet de sudare WIG

Sudarea W.I.G.

Sudarea W.I.G.
Sudarea W.I.G.
Sudarea W.I.G.
Sudarea W.I.G.

Sudarea WIG

Sudarea WIG
Sudarea WIG
Sudarea WIG
Sudarea WIG

Pistolet pentru sudare cu sistem de avans a sârmei consumabile

Pistolet pentru sudare cu sistem de avans a sârmei consumabile
Pistolet pentru sudare cu sistem de avans a sârmei consumabile

Sistem de sudare WIG orbital

Sistem de sudare WIG orbital Pentru sudare se recomand ă utilizarea electrozilor nefuzibili alia ţ i
Sistem de sudare WIG orbital Pentru sudare se recomand ă utilizarea electrozilor nefuzibili alia ţ i

Pentru sudare se recomandă utilizarea electrozilor nefuzibili aliaţi cu 2 % thoriu, polizaţi mecanic şi ascuţiţi cu un unghi la vârf de 200, cu capătul tronconic de 0,3 ± 0,1 mm.

Electrodul trebuie bine centrat şi situat la o distanţă de 2,5 mm faţă de ţevile de sudat. Alegerea valorii diametrului electrodului nefuzibil se face în corelaţie cu valoarea curentului de sudare, astfel:

Ф 1,6 mm – pentru 150 A;

Ф 2,4 mm – pentru 150 – 250 A;

Ф 3,2 mm – pentru 240 – 330 A.

Materialul de adaos este derulat de pe o bobină de dimensiuni reduse, plasată lateral, cu ajutorul unui sistem de tip împingere – tragere, iar accesul la locul de sudare este realizat cu ajutorul unui furtun flexibil din plastic, care asigură totodată şi protecţia împotriva contaminării prin

reacţii cu mediul de lucru. La sudarea orbitală diametrul sârmei de adaos este cuprins între 1 şi 1,2 mm. Materialul de adaos nu trebuie atins cu mâna liberă, ci trebuie manevrat cu mănuşi curate realizate din material textil sau piele

Sistem de sudare WIG orbital

Sistem de sudare WIG orbital

Sistem de sudare WIG orbital
Sistem de sudare WIG orbital
Sistem de sudare WIG orbital

Surse de sudare

Surse de sudare
Surse de sudare
Surse de sudare
Sudura WIG

Sudura WIG

Sudura WIG

Sudarea cu plasmă

Sudarea cu plasm ă  Principiu :  Sursa termic ă este constituit ă de un

Principiu:

Sursa termică este constituită de un arc electric puternic constrâns, alungit, denumit plasmă, care arde protejat de o perdea de gaz inert.

Aplicaţii:

Permite sudarea cap la cap dintr-o singură trecere la grosimi până la 10 mm, Is = (40-400)A, Qg = (4-20)l/min; pentru 1,5-0,1mm – microplasma – jet netransferabil (I = 10-40A); sudarea oţelurilor inoxidabile, a metalelor nobile (Ti, inconel, Zr, cupru-nichel) (0,4-45m/min).

Avantaje:

Viteze de sudare 50-100cm/min , asigura o buna productivitate;

Permite o dozare precisă a energiei introduse.

Dezavantaje:

Costuri mari de producţie si echipamente sofisticate, consumuri mari de gaze protectoare.

Variante:

sudarea cu plasmă si cap MIG, cu sârmă rece sau cu sârmă caldă.

Sudarea /taierea cu plasma

Sudarea /taierea cu plasma
Sudarea /taierea cu plasma
T ă ierea cu plasma

Tăierea cu plasma

T ă ierea cu plasma
T ă ierea cu plasma

Sudarea cu plasmă

Sudarea cu plasm ă Cus ă tur ă sudat ă cu plasm ă a unor componente
Sudarea cu plasm ă Cus ă tur ă sudat ă cu plasm ă a unor componente

Cusătură sudată cu plasmă a unor componente din Al cu grosimea de 5 mm.

Sudarea cu plasmă

Sudarea cu plasm ă Exemplu de utilizare a capului de sudare cu plasm ă pentru un
Sudarea cu plasm ă Exemplu de utilizare a capului de sudare cu plasm ă pentru un
Sudarea cu plasm ă Exemplu de utilizare a capului de sudare cu plasm ă pentru un

Exemplu de utilizare a capului de sudare cu plasmă pentru un rost în „Y”.

Echipamente pentru taiere/sudare cu plasma

Echipamente pentru taiere/sudare cu plasma
Echipamente pentru taiere/sudare cu plasma

Parametri de regim în cazul procedeului de sudare cu plasmă

de regim în cazul procedeului de sudare cu plasm ă  Cei mai importan ţ i

Cei mai importanţi parametri de regim în cazul procedeului de sudare cu plasmă a aliajelor de aluminiu sunt:

Curentul de sudare – afectează caracteristicile cusăturii prin valoarea temperaturii atinse şi a presiunii exercitate de jetul de plasmă. Creşterea curentului de sudare determină lăţirea cusăturii atât la partea superioară cât şi la rădăcină. O valoare prea mare a acestuia determină o penetrare excesivă a sudurii, deşi o valoare prea scăzută poate avea un efect similar;

Debitul de gaz plasmagen – afectează valoarea energiei cinetice a arcului şi adâncimea de pătrundere. Dacă grosimea materialului sau viteza de sudare cresc, debitul de gaz plasmagen trebuie sa crească proporţional. Valorile uzuale ale debitului de gaz sunt mai scăzute decât cele utilizate la sudarea oţelurilor slab aliate, pentru grosimi similare, situându-se între 2,5 şi 3,5 l/min.;

Viteza de sudare – se situează în intervalul 20 – 30 cm/min. La valori foarte mari ale acesteia se produce penetrare excesivă, care nu poate fi compensată prin creşterea curentului de sudare sau prin utilizarea unor gaze active cu o bună conductivitate termică.

Deşi sudarea cu plasmă este mai dificil de aplicat decât procedeele convenţionale, avantajele pe care le oferă îi asigură o extindere continuă, mai ales în cazul componentelor de dimensiuni şi grosimi mari.

Sudarea în baie de zgur ă Principiul procedeului de sudare în baie de zgur ă

Sudarea în baie de zgură

Principiul procedeului de sudare în baie de zgură consta in dezvoltarea unei cantităţi de căldura suficienta pentru topirea materialului de adaos si a marginilor componentelor de sudat, datorită efectului Joule – Lenz al trecerii curentului electric prin zgura topită. Rolul băii de zgură este de transformare a energiei electrice în energie termică şi de protecţie a metalului topit împotriva acţiunii dăunătoare a mediului ambiant. Zgura provine din topirea fluxului granular (asemănător celui utilizat la sudarea sub flux) care acoperă zona de sudare sau încărcare. La început se formează un arc între sârma electrod şi piese care determină formarea unei băi metalice şi a unui strat de flux topit la partea superioară a acesteia.

Când zgura lichidă atinge 2000 o C, arcul se stinge, iar topirea sârmei electrod se face datorită băii de flux topit, cu densitate mai mica, situata întotdeauna la partea superioara a băii metalice.

Sârma de adaos utilizată poate avea diametre similare celor de la sudarea sub strat de flux si participă la alierea cusăturii.

Pentru grosimi mari, peste 60mm, se pot utiliza simultan mai multe sârme.

Sudarea în baie de zgură

Sudarea în baie de zgur ă Schema de principiu a înc ă rc ă rii în
Sudarea în baie de zgur ă Schema de principiu a înc ă rc ă rii în

Schema de principiu a încărcării în baia de zgură:

1 - piesa de încărcat; 2 - patine de răcire; 3 - material de adaos;

4 - suprafaţa încărcată; 5 - metal de adaos topit; 6 - zgură conductivă topită; 7 – flux netopit; 8 - placă de susţinere.

Sudarea cu fascicul laser Sudarea cu fascicul lase r este un procedeu cu energie concentrata

Sudarea cu fascicul laser

Sudarea cu fascicul laser este un procedeu cu energie concentrata si putere specifica ridicata.

cu energie concentrata si putere specifica ridicata .  Principiul procedeului se bazeaz ă pe excitarea
cu energie concentrata si putere specifica ridicata .  Principiul procedeului se bazeaz ă pe excitarea

Principiul procedeului se bazează pe excitarea luminoasa intensa a atomilor unui amestec gazos, astfel încât sa se producă deplasarea acestora pe nivele energetice superioare. Revenirea in starea iniţiala se face prin emiterea unor cuante de lumina care sunt amplificate, focalizate si direcţionate pe piesele de sudat, provocând topirea locala a acestora.

Aplicabilitate

Sudarea cu laser reprezintă soluţia cel mai des aplicata pentru domeniul sudarii de precizie, pentru componente cu dimensiuni reduse si la care dozarea cantităţii de energie este foarte importanta. Sudarea îmbinărilor greu accesibile, pentru grosimi intre 0,06-20mm, se obţin suduri de o calitate excelenta pentru oteluri carbon si inoxidabile, aliaje de Al, Ti, Mo, Cr, Zr, Te, W, microsuduri pe componente cu grosimi de 0,1-1mm, la un preţ acceptabil. De exemplu, otelul carbon poate fi sudat cu succes pentru concentraţii scăzute ale carbonului (sub 0.25 %), in timp ce pentru concentraţii mai mari de carbon, sudura poate deveni casanta putând apărea fisuri. Pentru a remedia aceasta situaţie este necesara aplicarea unui tratament termic de pre- si post-sudare. Viteze de sudare atinse, Vs=0,3-2,5m/min pentru puteri cuprinse in domeniul P=1-20kW (laser cu CO2). Se aplica pentru sudarea componentelor complexe, precum:

rachete, reactoare, rezervoare, palete de turbine pentru aeronave, scule.

Sudarea cu fascicul laser  Avantaje  Fascicolul laser este coerent, emite unde de frecventa

Sudarea cu fascicul laser

Avantaje

Fascicolul laser este coerent, emite unde de frecventa constanta cu acelaşi defazaj,

Se propaga pe un unghi solid foarte redus,

Este monocromatic, are o singura culoare spectrala,

Se caracterizează prin intensitate ridicata,

Densitatea de putere este foarte mare, in jur de 10 9 W/cm 2 .

Dezavantaje

Procedeu scump;

Necesită o bună focalizare a fascicolului pe piesă (suprafeţele lucioase deviază fascicolul).

Sudarea cu fascicul laser

Sudarea cu fascicul laser Schema de principiu a procedeului de sudare cu laser . 1- oglinda
Sudarea cu fascicul laser Schema de principiu a procedeului de sudare cu laser . 1- oglinda
Sudarea cu fascicul laser Schema de principiu a procedeului de sudare cu laser . 1- oglinda

Schema de principiu a procedeului de sudare cu laser. 1- oglinda total reflectanta; 2 - oglinda parţial reflectanta (75% reflexie); 3 – oglinda de direcţionare a fasciculului laser; 4- bobina de focalizare; 5 – incinta de descărcare, 6- electrozi de declanşare a descărcărilor luminoase.

Performante ale laserilor LASER CO 2 YAG Fibra Disc Diode Randamentul electric (%) 5-10 1-3
Performante ale laserilor
LASER
CO 2
YAG
Fibra
Disc
Diode
Randamentul electric
(%)
5-10
1-3
30
5 -20
40-50
Compactitate
1000
20
/
/
1
(cm3/Watt)
Lungimea de unda
(µm)
10,6
1,06
1,07
1,06
0,8-0,9
Coeficient de
absorbtie pe fier
(la 20°C) (%)
5-10
25-30
25-30
25-30
40
Lentile +
Lentile +
Lentile +
Lentile +
Transportul
Oglinda
fibra
fibra
fibra
fibra
fasciculului
optica
optica
optica
optica
6 kW:
4 k W:
5 k W:
4 k W:
4 kW:
Costul sursei
300 k Euro
400 k Euro
400 k Euro
350 k Euro
290 k Euro
Masina
Robot sau
Robot sau
Robot sau
Robot sau
Infrastructura
speci
CN
CN
CN
CN
ala

Micro-suduri cu laser

Micro-suduri cu laser
Micro-suduri cu laser
Micro-suduri cu laser
Micro-suduri cu laser
Micro-suduri cu laser
Micro-suduri cu laser
Micro-suduri cu laser

Laser cu CO2

Laser cu CO2 Elementele constitutive ale unui LASER cu CO2: 1. Fascicul LASER; 2. Concentrator al
Laser cu CO2 Elementele constitutive ale unui LASER cu CO2: 1. Fascicul LASER; 2. Concentrator al

Elementele constitutive ale unui LASER cu CO2:

1. Fascicul LASER; 2. Concentrator al fasciculului; 3. Oglinda partial reflectanta; 4 / 5. Sistemul de racire; 6. Sistemul de excitare; 7. Oglinda de descarcare total reflectanta; 8. Planul de excitare; 9. Electrozii de focalizare a undei luminoase.

Schema de principiu a LASER-ului cu disc solid Sistemul de pompaj optic al laserului cu

Schema de principiu a LASER-ului cu disc solid

Schema de principiu a LASER-ului cu disc solid Sistemul de pompaj optic al laserului cu disc.
Schema de principiu a LASER-ului cu disc solid Sistemul de pompaj optic al laserului cu disc.

Sistemul de pompaj optic al laserului cu disc.

Aplicaţii ale prelucrării cu laser

Aplica ţ ii ale prelucr ă rii cu laser Exemple de g ă urire a pl
Aplica ţ ii ale prelucr ă rii cu laser Exemple de g ă urire a pl

Exemple de găurire a plăcilor ceramice 50 µm realizate cu un LASER excimère.

ceramice  50 µm realizate cu un LASER excimère. Exemplu de sudare a aluminiului realizata cu

Exemplu de sudare a aluminiului realizata cu un LASER cu fibra cu aport de sarma.

realizata cu un LASER cu fibra cu aport de sarma. Exemple de taiere realizata cu ajutorul

Exemple de taiere realizata cu ajutorul unui LASER cu CO 2 .

de taiere realizata cu ajutorul unui LASER cu CO 2 . Exemple de tratamente termice realizate

Exemple de tratamente termice realizate cu un LASER cu dioda.

Depuneri cu laser

Depuneri cu laser Injec ţ ia de pudra prin duza coaxiala. Faisceau laser Buse latrale Cordon

Injecţia de pudra prin duza coaxiala.

Faisceau laser Buse latrale Cordon Substrat
Faisceau laser
Buse latrale
Cordon
Substrat

Injecţia de pudra prin duza laterala.

Cordon Substrat Injec ţ ia de pudra prin duza laterala. Fil Faisceau laser Cordon Substrat Alimentare
Fil Faisceau laser Cordon Substrat
Fil
Faisceau laser
Cordon
Substrat

Alimentare laterala cu sarma.

Încărcarea hibrida Laser MIG

Înc ă rcarea hibrida Laser MIG
Înc ă rcarea hibrida Laser MIG
Înc ă rcarea hibrida Laser MIG

Schema de principiu a sudarii Laser-MAG

Schema de principiu a sudarii Laser-MAG
Schema de principiu a sudarii Laser-MAG
Sudarea hibrida Laser MAG Suportul pistoletului (conceput de IREPA LASER) Capul de focalizare al fasciculului

Sudarea hibrida Laser MAG

Sudarea hibrida Laser MAG Suportul pistoletului (conceput de IREPA LASER) Capul de focalizare al fasciculului YAG

Suportul pistoletului (conceput de IREPA LASER)

Capul de focalizare al fasciculului YAG (PRECITEC)

MAG Suportul pistoletului (conceput de IREPA LASER) Capul de focalizare al fasciculului YAG (PRECITEC) Pistolet MIG/MAG
MAG Suportul pistoletului (conceput de IREPA LASER) Capul de focalizare al fasciculului YAG (PRECITEC) Pistolet MIG/MAG
MAG Suportul pistoletului (conceput de IREPA LASER) Capul de focalizare al fasciculului YAG (PRECITEC) Pistolet MIG/MAG

Pistolet MIG/MAG

Performante ale încărcării Laser MIG

Performante ale înc ă rc ă rii Laser MIG  Acoperirea suprafe ţ elor utilizând sistemul

Acoperirea suprafeţelor utilizând sistemul LASER- MIG deschide o serie de noi posibilităţi pentru repararea si încărcarea pieselor uzate. Aceasta tehnica este deja aplicata la un număr mare de aliaje, pentru depunerea antiuzură si anti-coroziune, fiind superioara altor procedee prin :

Comportarea foarte buna la solicitări complexe si o porozitate foarte mica.

Precizia foarte mare, care reduce necesitatea reîncărcării sau rectificării ulterioare.

Deformaţii foarte mici datorita încălzirii reduse, la un coeficient de diluţie bun.

Randament bun de depunere care oferă economie de material.

Eliminarea riscului de desprindere a suprafeţelor încărcate.

Posibilitatea

cu

depunerii

unor

compoziţii

noi

din

aliaje

inaccesibile

procedeele uzuale.

Respectarea riguroasa a geometriei pieselor.

Accesibilitate si flexibilitate.

Comparaţie intre aspectul secţiunii cordoanelor de sudura

ţ ie intre aspectul sec ţ iunii cordoanelor de sudura LASER MAG hibrid Laser-MAG YAG V=
LASER MAG hibrid Laser-MAG YAG V= 0.8 m/min P= 4.4 k Watts MAG V avans=
LASER
MAG
hibrid Laser-MAG
YAG
V= 0.8 m/min
P= 4.4 k Watts
MAG
V avans= 0.8 m/min
Tensiune = 25 Volts
Vfil= 13 m/mins
Hibrid LASER / MAG
V=0.8 m/min
P
LASER =4.4 k Watts
Tensiunea = 25Volts
V
sarma = 13 m/min
Penetratie
7 mm
1
mm
8 mm
Marimea
cordonulu
3.5 mm
5
mm
6.5 mm
i
Avantaje si dezavantaje  1. Rezultatele ob ţ inute prin utilizarea procedeului Hibrid LASER -

Avantaje si dezavantaje

1. Rezultatele obţinute prin utilizarea procedeului Hibrid LASER - MAG indica faptul ca prin utilizarea combinaţiei arc electric MAG si LASER se poate realiza un cordon cu caracteristici geometrice corespunzătoare, cu aspect bun si făra defecte, cu configuraţie de tip keyhole combinata cu lăţime si pătrundere bune rezultate din efectul procedeului MAG, cu caracteristici fizice si structurale bune;

2. Cordonul de sudura MAG este foarte penetrant iar viteza de sudare poate fi mult mai mare, simultan cu lăţirea cordonului de sudura (+1,5 mm in cazul sudarii Hibride LASER YAG/MAG in raport cu cel realizat prin sudare simpla LASER).

3. O particularitate a aplicării procedeului de sudare Hibrid LASER MAG este posibilitatea obţinerii unei cusături cu pătrundere si geometrie corespunzătoare dintr-o singura trecere atat pentru grosimi mici (7 - 8 mm) cat si pentru grosimi mari (12 – 15 mm).

4. Lăţimea cordonului de sudura este aproape aceeaşi pentru ambele procedee de sudare (LASER/MAG si LASER simplu).

5. Procedeul de sudare cu LASER permite obţinerea unei adâncimi de pătrundere importante si a unei viteze de sudare mari, iar procedeul MAG permite realizarea unei geometrii favorabile a cordonului.

6. Sudarea cu LASER necesita investiţii destul de mari, o pregătire precisa a rostului înainte de sudare si prezenta inconvenientului unei aplicabilităţi limitate pentru anumite aliaje (datorita configuraţiei specifice a cusăturii, cu pătrundere mare si lăţime redusa, este posibila apariţia fisurării la cald pentru aliaje de aluminiu si otel inoxidabil) si un ciclu de răcire destul de rapid, care poate determina apariţia de defecte in zona afectata termic si in cordonul de sudura.

7. Procedeul de sudare cu arc electric MAG necesita investiţii mici si o toleranta mai puţin stricta in ceea ce priveşte pregătirea suprafeţelor de sudare. Viteza de sudare si pătrunderea sunt limitate deoarece nu se doreşte apariţia unor deformaţii importante in piesele de sudat.

Sudarea hibrida Laser MAG

Sudarea hibrida Laser MAG  Sudarea cu LASER necesita investi ţ ii destul de mari, o

Sudarea cu LASER necesita investiţii destul de mari, o pregătire precisa a rostului înainte de sudare si prezenta inconvenientului unei aplicabilităţi limitate pentru anumite aliaje (datorita configuraţiei specifice a cusăturii, cu pătrundere mare si lăţime redusa, este posibila apariţia fisurării la cald pentru aliaje de aluminiu si otel inoxidabil) si un ciclu de răcire destul de rapid, care poate determina apariţia de defecte in zona afectata termic si in cordonul de sudura.

Din contra, procedeul de sudare cu arc electric MAG necesita investiţii mici si o toleranta mai puţin stricta in ceea ce priveşte pregătirea suprafeţelor de sudare. Viteza de sudare si pătrunderea sunt limitate deoarece nu se doreşte apariţia unor deformaţii importante in piesele de sudat.

Sudarea hibrida are ca obiectiv optimizarea procedeului de sudare MAG prin adăugarea unui fascicul LASER care sa mărească puterea de topire locala. Rezultatele sunt atât pe plan tehnologic cat si economic, însumând avantajele oferite de ambele procedee.

Domeniile de aplicare

Aeronautic

Automobilistic

Industria materialelor plastice

Încărcarea diferitelor tipuri de componente : supape, turbine.

Repararea injectoarelor.

Repararea pieselor cu contur maritim: axe, motoare.

Crearea pieselor cu geometrie complexa.

Diverse cazuri de depuneri anti-abraziune.

ur maritim: axe, motoare.  Crearea pieselor cu geometrie complexa.  Diverse cazuri de depuneri anti-abraziune.
ur maritim: axe, motoare.  Crearea pieselor cu geometrie complexa.  Diverse cazuri de depuneri anti-abraziune.
ur maritim: axe, motoare.  Crearea pieselor cu geometrie complexa.  Diverse cazuri de depuneri anti-abraziune.
ur maritim: axe, motoare.  Crearea pieselor cu geometrie complexa.  Diverse cazuri de depuneri anti-abraziune.
ur maritim: axe, motoare.  Crearea pieselor cu geometrie complexa.  Diverse cazuri de depuneri anti-abraziune.
Sudarea cu fascicul de electroni  Principiu  C ă ldura necesara se ob ţ

Sudarea cu fascicul de electroni

Principiu

Căldura necesara se obţine prin transformarea in energie calorica a energiei cinetice a electronilor ce bombardează materialul de sudat.

Aplicabilitate

Se aplica pentru sudarea materialelor si aliajelor ce conţin elemente volatile (Zn, Mg); sudarea materialelor sensibile la oxidarea atmosferica (aliaje uşoare, oteluri inoxidabile, Mo, Ti, Zr, Cu, Ni).

Avantaje

- densitatea mare de putere este de 5x10 8 W/cm 2

- utilizarea vidului asigura o buna protecţie a suprafeţelor de lucru împotriva oxidării, elimina pericolul dizolvării gazelor in baia de metal topit,

- concentrarea puternica a energiei la sudare, ceea ce asigura pătrunderi mari, cusături foarte înguste, zone influenţate termic de dimensiuni reduse,

- sudarea se face făra adaos de material,

- se pot suda dintr-o trecere piese cu grosimi de 0,03

- vitezele mari de topire si solidificare favorizează formarea unei structuri cu granulaţie fina.

Dezavantaje

- marginile pieselor trebuie corect pregătite pentru a putea fi utilizata toata puterea fasciculului,

- concomitent cu emiterea fasciculului de electroni apar radiaţii secundare sub forma de raze X, ceea ce implica masuri de protecţie a personalului,

- coeficientul de supleţe are valori de pana la 50:1,

- echipamentele au un grad mare de complexitate si costuri ridicate.

300 mm,

Sudarea cu fascicul de electroni Schema de principiu a procedeului de sudare cu fascicul de

Sudarea cu fascicul de electroni

Sudarea cu fascicul de electroni Schema de principiu a procedeului de sudare cu fascicul de electroni.

Schema de principiu a procedeului de sudare cu fascicul de electroni.

Configuraţia cusăturii cu fascicul de electroni

Configura ţ ia cus ă turii cu fascicul de electroni a b Efectul modific ă rii
Configura ţ ia cus ă turii cu fascicul de electroni a b Efectul modific ă rii

a

b

Efectul modificării distanţei de lucru asupra adâncimii de pătrundere la sudarea cu fascicul de electroni în cazul aliajului de aluminiu 2219, cu grosime de 6 mm:

a – distanţa minimă de lucru; b – distanţa maximă de lucru.

de aluminiu 2219, cu grosime de 6 mm: a – distan ţ a minim ă de

Sudarea cu arc electric rotitor

Sudarea cu arc electric rotitor Principiu Procedeu de sudare prin presiune la cald la care înc

Principiu Procedeu de sudare prin presiune la cald la care încălzirea componentelor se realizează cu un arc electric care se roteşte pe suprafeţele transversale sub influenta unui câmp magnetic rotitor exterior. După atingerea unei stări de plastifiere a capetelor componentelor, acestea se presează cu o forţă P rezultând, în zona de sudare, o bavură care ulterior se poate îndepărta. Aplicabilitate

Sudarea ţevilor din oţel carbon, slab, mediu aliate; imbinari de tip cap la cap din ţeavă sau teava pe placă, bare. Aliaje neferoase (se pot sufla gaze de protecţie: CO2, Ar); Avantaje Timpi de sudare foarte scurţi; Consum energetic foarte mic; Doza precisă a energiei introduse – produse de serie. Dezavantaje Necesită poziţionarea precisă a pieselor; Necesită pregătirea suprafeţelor de sudat – rugozitate Rz =0,5mm. Surse de sudare

- sursă de c.c. pentru circuitul de magnetizare;

- sursă de c.a. pentru generarea arcului electric.

Sudarea cu arc electric rotitor

Sudarea cu arc electric rotitor Schema de principiu a procedeului de sudare cu arc electric rotitor.
Sudarea cu arc electric rotitor Schema de principiu a procedeului de sudare cu arc electric rotitor.

Schema de principiu a procedeului de sudare cu arc electric rotitor.

Sudarea prin rezistenţă electrică în puncte

Sudarea prin rezisten ţă electric ă în puncte  Principiu  Datorita rezisten ţ ei de

Principiu

Datorita rezistenţei de contact mare intre componentele de sudat, in urma trecerii curentului electric, se produce topirea locală a zonei de contact. Aplicarea unei presiuni asupra punctului de sudura determina solidificarea zonei topite si formarea unui punct de sudura cu caracteristici corespunzătoare.

Forţa de apăsare are rolul de a apropia componentele şi de a deforma plastic punctul topit, îndepărtând totodată şi peliculele de oxizi lichizi formaţi.

Aplicabilitate

Table de oţel carbon şi inoxidabil, cupru, aluminiu, cu grosimi până la 20mm;

d>2s+4: distanţa între 2 puncte alăturate.

Avantaje

Viteză de sudare mare; dozare precisă a energiei introduse; posibilitatea automatizării, calitatea sudurii nu depinde de îndemânarea sudorului.

Dezavantaje

aer

Necesită

instalaţii

de

putere,

sisteme

de

răcire

cu

apă

şi

reţea

de

comprimat;

La sudare electrozii se uzează si necesita periodic refacerea geometriei.

Surse: transformatoare coborâtoare de tensiune: 3 - 5 V, 1000 - 12000 A.

Sudarea prin rezisten ţă electric ă în puncte Schema de principiu a procedeului de sudare

Sudarea prin rezistenţă electrică în puncte

Sudarea prin rezisten ţă electric ă în puncte Schema de principiu a procedeului de sudare prin
Sudarea prin rezisten ţă electric ă în puncte Schema de principiu a procedeului de sudare prin

Schema de principiu a procedeului de sudare prin rezistenta electrica în puncte:

1 – componente de sudat; 2 – electrozi de contact; 3 – sursa de sudare; 4 – punct de sudura; 5 – zona de influenta termica (ZIT).

Sudarea prin rezistenţă electrică în puncte

Sudarea prin rezisten ţă electric ă în puncte Schema de principiu a sud ă rii în
Sudarea prin rezisten ţă electric ă în puncte Schema de principiu a sud ă rii în

Schema de principiu a sudării în puncte indirecte:

1 - piesele de sudat; 2, 2’- electrozi de contact; 3 – sursa de sudare; 4 - punct de sudură; 5 - masă suport din Cu pentru închiderea circuitului electric; 6 - ZIT .

Sudarea prin rezistenţă electrică în puncte

Sudarea prin rezisten ţă electric ă în puncte Fazele opera ţ iilor la sudarea în puncte
Sudarea prin rezisten ţă electric ă în puncte Fazele opera ţ iilor la sudarea în puncte

Fazele operaţiilor la sudarea în puncte .

Masini de sudat in puncte

Masini de sudat in puncte

Masini de sudat in puncte
Masini de sudat in puncte
Masini de sudat in puncte

Date tehnice

Date tehnice
Date tehnice
Clesti pentru sudarea in puncte

Clesti pentru sudarea in puncte

Clesti pentru sudarea in puncte
Clesti pentru sudarea in puncte

Statii de sudare multifunctionale

Statii de sudare multifunctionale
Statii de sudare multifunctionale
Statii de sudare multifunctionale
Sudarea cu electrozi rola

Sudarea cu electrozi rola

Sudarea cu electrozi rola
Sudarea cap la cap prin topire intermediara  Principiu  Piesele sunt strânse în dispozitivele

Sudarea cap la cap prin topire intermediara

Principiu

Piesele sunt strânse în dispozitivele de strângere 3, apoi sunt puse în contact până la obţinerea unei pelicule metalice lichide. După încălzire, prin efect Joule- Lenz (sau prin crearea de mici arce electrice) suprafeţele de sudat sunt puternic presate una către cealaltă cu forţa P, pana la expulzarea zonei topite cu formarea unei bavuri. Bavura in care sunt eliminate impurităţile dintre cele doua suprafeţe este ulterior îndepărtata.

unei bavuri. Ba vura in care sunt eliminate impurit ăţ ile dintre cele doua suprafe ţ

Sudarea cap la cap prin topire intermediara

Sudarea cap la cap prin topire intermediara Aplicabilitate Bare de o ţ el cu diferite sec

Aplicabilitate Bare de oţel cu diferite secţiuni (pentru secţiunile mari se foloseşte procedeul cu scânteiere); Oţel inoxidabil, conţinut mare şi mic de carbon, cupru, titan, molibden, nichel şi aliaje, metale diferite. Avantaje Viteze de sudare mari; Dozare precisă a energiei; Sudarea pieselor din materiale diferite. Dezavantaje Consum energetic mare; Pierderi mari de material şi bavură; Necesitatea unei alinieri bune a componentelor.

Sudarea cap la cap prin topire intermediara

Sudarea cap la cap prin topire intermediara Sudarea cap la cap prin topire intermediara : 1
Sudarea cap la cap prin topire intermediara Sudarea cap la cap prin topire intermediara : 1
Sudarea cap la cap prin topire intermediara Sudarea cap la cap prin topire intermediara : 1
Sudarea cap la cap prin topire intermediara Sudarea cap la cap prin topire intermediara : 1

Sudarea cap la cap prin topire intermediara:

1 – batiu, 2 – bac mobil, 3 – cilindri hidraulici de strângere, 4- bac fix, 5 – cuţit debavurare

Sudarea cap la cap a şinelor

Sudarea cap la cap a ş inelo r
Sudarea cap la cap a ş inelo r

Sudarea ţevilor prin inducţie cu curenţi de mare frecvenţa

Sudarea ţ evilor prin induc ţ ie cu curen ţ i de mare frecven ţ a
Sudarea ţ evilor prin induc ţ ie cu curen ţ i de mare frecven ţ a

Sudarea prin difuzie

Sudarea prin difuzie  Principiul procedeului :  Îmbinarea se realizeaz ă prin difuzia reciproc ă

Principiul procedeului:

Îmbinarea se realizează prin difuzia reciprocă a atomilor pieselor aflate în contact în condiţii de vid, atmosferă de protecţie sau lichid, procesul fiind accelerat prin introducerea localizată de căldură şi prin exercitarea unei presiuni exterioare.

Sudarea prin difuzie este un procedeu de îmbinare prin presiune în stare solidă la care monolitismul se realizează prin interacţiunea la nivel atomic dintre cele două interfeţe ale componentelor de sudat si difuzia reciprocă prin suprafaţa de separare.

Prin aplicarea unei presiuni din exterior, prin care se realizează deformarea plastică la nivel microscopic, sunt aduse în contact cele două suprafeţe pentru a asigura interacţiunea la nivel atomic.

Procesul de difuzie poate fi accelerat prin încălzirea componentelor la o temperatură inferioară temperaturii de topire. Sudarea se face cu sau fără material de adaos în stare solidă, în vid sau în atmosferă de gaz protector.

In timpul procesului de sudare, nu se produce o deformare plastică la nivel macroscopic a componentelor.

Sudarea prin difuzie

Sudarea prin difuzie
Sudarea prin difuzie

Parametri

Parametri  Variante  difuzie în stare solid ă ; difuzie eutectic ă (la temperatura eutectic

Variante

difuzie în stare solidă; difuzie eutectică (la temperatura eutectică apare un film lichid ce accelerează difuzia); difuzie activată (cu strat intermediar).

Parametri regimului de sudare

temperatura de încălzire: T=0,7Tt;

forţa de apăsare: 0,1- 4 [daN/mm2];

timpul de sudare: 0,5-10 [min] – sau ore.

Aplicabilitate

materiale greu sudabile, termorezistente: oţel inox, Cu, Al, Ti şi

combinaţii: ceramică-oţel, ceramică-metale uşoare, sticlă-metal, Ti-grafit, Cu-W, bronz-oţel, Ti-Ni, Cu-Ta, Zr-fontă, Al-oţel, W-oţel, Zr-oţel, Pt-Ti, Rp-OL.

Sudarea prin difuzie

Sudarea prin difuzie Schema de principiu a sudarii prin difuzie. Interfa ţ a de difuzie la

Schema de principiu a sudarii prin difuzie.

prin difuzie Schema de principiu a sudarii prin difuzie. Interfa ţ a de difuzie la sudarea
prin difuzie Schema de principiu a sudarii prin difuzie. Interfa ţ a de difuzie la sudarea

Interfaţa de difuzie la sudarea Si3N4 cu strat intermediar de Ni, x100.

difuzie la sudarea Si3N4 cu strat intermediar de Ni, x100. Sec ţ iune transversal ă printr-o

Secţiune transversală printr-o îmbinare sudată prin difuzie cu strat intermediar de aluminiu pur la un aliaj AlLi.

Echipamente de sudare

Echipamente de sudare
Echipamente de sudare
Echipamente de sudare

Echipamente de sudare

Echipamente de sudare
Echipamente de sudare
Imbinari eterogene

Imbinari eterogene

Imbinari eterogene
Imbinari eterogene
Imbinari eterogene

Sudarea prin difuzie

Avantaje

Sudarea prin difuzie  Avantaje  este posibila sudarea componentelor sub ţ iri cu componente groase;

este posibila sudarea componentelor subţiri cu componente groase;

în îmbinare nu există structură tipică de turnare; sunt excluse fenomenele de segregare, fisurare, porozitate;

sudura nu conţine oxizi, nu apar pierderi de material;

Z.I.T-ul are caracteristici bune;

procedeul este economic, nepoluant si calitatea îmbinării nu depinde de calitatea sudorului;

procesul de sudare se desfăşoară în stare solidă si nu există posibilitatea aparitiei unei structuri tipice de turnare;

se pot suda componente subţiri cu componente groase ;

sunt excluse fenomenele de fisurare, segregare, porozităţi;

sudura nu conţine oxizi si zgură;

se sudează fără bavură, deci fără pierderi de material, adesea scump;

nu sunt necesare prelucrări mecanice ulterioare;

componentele nu se deformează la parametrii optimi de sudare;

zona influenţată termic este mai favorabilă decât la sudarea prin topire;

se pot face mari economii de energie electrică;

condiţii igienice de lucru (fără fum, praf, radiaţii);

calitatea sudurii nu depinde de îndemânarea sudorului;

procesul poate fi automatizat, existând posibilitatea efectuării simultane a mai multor suduri la una sau mai multe piese.

Sudarea prin difuzie

Dezavantaje

Sudarea prin difuzie  Dezavantaje - necesita preg ă tirea minu ţ ioasa a suprafe ţ

- necesita pregătirea minuţioasa a suprafeţelor;

- dimensiunile componentelor de sudat sunt limitate de dimensiunile camerei vidate;

- costul foarte ridicat al instalaţiei datorită sistemelor de vidare, prindere si apăsare a componentelor;

- timpii de sudare sunt mari, productivitatea este redusă;

- deservirea greoaie a instalaţiei;

- pregătirea suprafeţei componentelor de sudat este mai pretenţioasă si mai scumpă.

Sudarea prin frecare

Sudarea prin frecare  In cadrul procesului de sudare se asigur ă contactului între cele dou

In cadrul procesului de sudare se asigură contactului între cele două componente si antrenarea lor în mişcare relativă sub acţiunea unei forte axiale de presare.

Încălzirea capetelor componentelor sub acţiunea momentului de frecare este determinată de apăsarea axială sau constantă în timp. Componentele sunt menţinute în mişcare relativă sub acţiunea apăsării axiale până la atingerea deformării plastice a componentelor aflate în contact.

Refularea componentelor în vederea sudării se execută după oprirea mişcării relative a componentelor si se realizează prin menţinerea valorii forţei axiale de la încălzire sau prin majorarea acesteia la valoarea necesara obţinerii deformării localizate optime.

Parametrii regimului de sudare: viteza relativă de alunecare pe suprafeţele de contact, presiunea de frecare între componente, timpul de frecare, presiunea de refulare, timpul de refulare, scurtarea axială.

Sudarea prin frecare  Avantajele procedeului rezida din urm ă toarele considerente:  - dimensiunile

Sudarea prin frecare

Avantajele procedeului rezida din următoarele considerente:

- dimensiunile componentelor de sudat nu sunt limitate de procedeu;

- se pot suda materiale diferite din punct de vedere al compoziţiei chimice cât si cu puncte de topire diferite: Ta(3000 0C) cu otel (1500 0C);

- exista posibilitatea îmbinării unor piese având secţiuni si forme diferite (bară pe plăci de orice grosime, flanşe pe ţeavă);

- se poate realiza încărcarea simetrică a reţelei electrice pentru că se foloseşte un motor trifazat;

- se obţine realizarea unui consum de energie mai mic fata de alte procedee de sudare;

- procesul se poate mecaniza si automatiza;

- se poate aplica si la sudarea maselor plastice;

- pot fi asigurate condiţii igienice de lucru;

- în cazul materialelor de sudat identice nu este necesară îndepărtarea peliculei de oxizi pentru că ea se distruge rapid prin frecare si se elimină în bavură;

- în cazul utilizării parametrilor optimi rezistenta îmbinării este egală cu a materialului de

bază;

- rezistenta la oboseală creste cu viteza de rotaţie;

- nu apar structuri de turnare, grăunţi grosolani, nu se manifestă contaminare prin dizolvarea gazelor din atmosferă, pentru că este un procedeu de sudare în stare solidă;

- datorită deformaţiilor plastice uniforme si a disipării uniforme a căldurii, structura îmbinării este superioară ca omogenitate fată de îmbinările realizate prin procedeele electrice sau cu fascicul de electroni;

- componente ce urmează a fi sudate se debitează pe strung, fierăstrău mecanic, disc abraziv, nefiind necesară finisarea pentru că rugozitatea suprafeţelor prezintă o importantă mai mică asupra procesului de sudare prin frecare.

Sudarea prin frecare

Sudarea prin frecare  Ca dezavantaje pot fi men ţ ionate urm ă toarele:  -

Ca dezavantaje pot fi menţionate următoarele:

- în cazul componentelor care au fost tratate termic sau prelucrate la cald, trebuie îndepărtat stratul de zgură de pe suprafeţele frontale pentru că acesta împiedică începerea procesului de sudare;

- dispozitivele utilizate sunt complicate si necesită acţionare si comandă foarte precisă;

- în urma sudării se formează bavură care se îndepărtează prin aşchiere, rezultând consum de material;

- în general, componentele de sudat au formă circulară, dar pot fi sudate si componente cu secţiune pătrată sau hexagonală dacă maşinile de sudat sunt dotate cu sistem de comandă si control prin calculator electronic care asigură frânarea în poziţia dorită.

- procedeul de sudare se limitează la îmbinări cap la cap, plane si unghiulare, concentrice cu axa de rotaţie.

Piese sudate prin frecare

Piese sudate prin frecare
Piese sudate prin frecare

Sudarea prin frecare

Sudarea prin frecare Sudarea prin frecare este un procedeu de sudare prin presiune la care energia

Sudarea prin frecare este un procedeu de sudare prin presiune la care energia necesara realizării monolitismului este obţinută prin transformarea energiei mecanice de frecare, dintre componentele de sudat, în căldură.

transformarea energiei mecanice de frecare, dintre componentele de sudat, în c ă ldur ă . Etapele
transformarea energiei mecanice de frecare, dintre componentele de sudat, în c ă ldur ă . Etapele

Etapele sudarii prin frecare

transformarea energiei mecanice de frecare, dintre componentele de sudat, în c ă ldur ă . Etapele
transformarea energiei mecanice de frecare, dintre componentele de sudat, în c ă ldur ă . Etapele
transformarea energiei mecanice de frecare, dintre componentele de sudat, în c ă ldur ă . Etapele
Ma ş ini de sudare prin frecare

Maşini de sudare prin frecare

Ma ş ini de sudare prin frecare

Maşini de sudare prin frecare

Ma ş ini de sudare prin frecare
Ma ş ini de sudare prin frecare

Piese sudate prin frecare

Piese sudate prin frecare
Piese sudate prin frecare