Sunteți pe pagina 1din 11

I.FIRMA S.C. RIFIL S.A.

1. Identificare
S.C. RIFIL S.A.
Adresa: Str. Uzinei 2, Svinesti
5612 Neamt, Romnia
Telefon: +4(0) 233 28183
+4(0) 233 2814
Fax: +4(0) 233 281!82
E-mail / Website: ri"i#$ri"i#.ro
%%%.ri"i#.ro
Capital Social sbscris si
!arsat:
40.26.30 #ei
"RC:
&U'(
)2!*3!*11
R+ 2050285

Compartimente:
Comercial ,omer,ia#$ri"i#.ro
te#( +4(0) 233 28183
Contabilitate ,onta-i#itate$ri"i#.ro
te#( +4(0) 233 28183
2.Istoric
Cteva date referitoare la istoricul societtii:
1973 2! a"rilie - S-a semnat actul prin care a luat fiint Societatea Mixt romno-
italian RIFIL S.r.l. cu sediul n Svinesti, contractul avnd o durat de 1 ani.
!sociatii erau" #.I.F.S. Svinesti $#entrala Industrial de Fi%re Sintetice&,
repre'entat prin (l. (irector )eneral *aleriu Momanu si societatea Romalfa
+iella - Italia, repre'entat prin (l. ,milio Falco si (l. )iacomo *er'oletto.
-e ./ !prilie a fost emis (ecretul cu nr ./0, semnat de -resedintele #onsiliului
de Stat, care consfiintea fondarea societtii RIFIL Ltd.
RIFIL a fost prima societate de productie cu capital strin, nfiintat n Romnia
dupa 11/0 si prima din %locul trilor din pactul de la *arsovia.
197# ia$uarie - (emararea productiei de fire acrilice vopsite, tip ln folosind
fi%ra Melana produs n Romnia.
197%&19'' - 2n contractul ntre prti, societatea mixt era o%li3at s exporte toat
productia sa, numai pentru a o%tine plata n valute converti%ile. RIFIL exporta pe
pietele din 'ona mediteranean, nordul ,uropei, din Statele 4nite si din 5rientul Mi6lociu. 2n acesti ani s-a
reali'at cresterea productivittii cu noi investitii pentru a ameliora calitatea si pentru
a cuceri noi piete.
19'9 31 (ai - ,xpir contractul de societate si !dunarea )eneral are la ordinea de 'i" hotrrea
viitorului
societtii. 2n ciuda tuturor variantelor propuse de partenerul italian, autorittile romne nu au acceptat
continuarea activittii si au decis oprirea productiei si intrarea societtii n lic7idare.
19'9 dece()rie - cderea re3imului comunist din Romnia.
199* 1# ia$uarie - la invitatia autorittilor din Romnia are loc ntalnirea ntre Ministrul Industriei
#7imice
)7eor37e #aranfil si domnii ,milio Falco si )iacomo *er'oletto n vederea ncetarii lic7idrii si
repornirea
activittii de productie.
199* 1 fe)ruarie - RIFIL reporneste activitatea.
199*&1993 - Se reali'ea' un volum important de investitii avnd ca efecte cresterea productiei si
productivittii,
m%unttirea proceselor de filare si vopsire, ridicarea nivelului
calittii firelor.
1993 (ai - Sr%torirea a .8 de ani de la nfiintarea societtii cu
lar3a
participare a an3a6atilor si prietenilor apropiati, a autorittilor
locale din
-iatra 9eamt si +iella precum si oficialitti 3uvernamentale din
cele dou tri.
199% octo()rie - RIFIL S.r.l. devine RIFIL S.!.
1997&1999 - 9oile te7nolo3ii introduse att n filatura ct si n
vopsitorie
au permis nceperea productiei de fire acrilice n amestec cu ln si n amestec cu %um%ac.
2**2 - #rearea sistemului de livrare -ronto Service pentru fire acrilice 188:.
Cteva date referitoare la istoricul +ru"ului:
1992 - -rimul pas n producerea firelor tip %um%ac si demararea ne3ocierilor de asociere cu societatea
M5L(5FIL S.!. #mpulun3 Moldovenesc.
1993 - #onstituirea societtii comerciale R5M!LF! S.!. Svinesti, avnd ca o%iect de activitate
principala comerciali'area firelor tip %um%ac acrilice si n amestec.
199! 23 fe)ruarie - !dunarea )eneral a !ctionarilor decide ma6orarea capitalului social al R5M!LF!
S!, ma6orare su%scris de M5L(5FIL S.!. #mpulun3 Moldovenesc care devine astfel actionar cu 08:
din actiuni.
1999 fe)ruarie - 2n urma ne3ocierilor cu F-S, RIFIL S! cumpr pac7etul ma6oritar de actiuni al
FIRM,L+5 +otosani si su%scrie ma6orarea de capital social conform acordului nc7eiat.
1999 dece()rie - RIFIL su%scrie ma6orarea capitalului social 7otrt de !dunarea )eneral a
!ctionarilor al FIL!;4R! S.!. +u'u. #a urmare RIFIL devine actionar ma6oritar.
2**3 dece()rie - RIFIL impreuna cu I9(4S;RI! I;!LI!9! FIL!;I si FIL-4##I, am%ele din -rato
- Italia, au nfiintat I9(4S;RI! FIL!;I +4<!4 care preia activitatea de producere a firelor fante'ie
pentru tricota6e si a firelor pentru lucru de mn.



3.,roduse&co("o-itie
.u(e Articol Co("o-itie
Ar+os
Fir pieptanat, voluminos, 188: acrilic
semimat
Ac/ille
Fir pieptanat, voluminos, 188: acrilic
semimat, Mouline
C/i(era
Fir pieptanat, voluminos, 188: acrilic
semimat #as7mire ;ouc7
Clio Fir pieptanat, fixat, 188: acrilic lucios.
0ector Fir cardat, fixat, 188: acrilic lucios.
1el"/i
Fir pieptanat, voluminos, =8: ln, >8:
acrilic
0ele$a Fir cardat, fixat, 188: acrilic semimat
Midas
Fir cardat, fixat, 00: %um%ac, /0:
acrilic,vopsita componenta acrilica.
Mi$erva
Fir cardat, fixat, 00: %um%ac, /0: acrilic,
vopsit ton in ton.
,allas
Fir 5,, fixat, 00: %um%ac, /0: acrilic,
vopsit ton in ton.
Ara+o$
Fir pieptanat, voluminos, 188: acrilic
semimat.
!.,iata ti$ta
-iata tinta a acestei intreprinderi cuprinde doua parti"
a&-roductia pentru export-tari din ,uropa ,!sia,!merica
%&-roductia pentru import-=8:din totalul productiei fiind distri%uit catre fa%ricile de tesaturi din tara.
#.Resurse u(a$e
S.#. RIFIL S.! are un numar total de 088 de an3a6ati.
#onducerea"
(irector 3eneral"Stratila Ioan
#omercial mana3er"+odo Lui3i
(irector economic"-o6o3a *alerica
Sef compartiment personal";eodorescu #onstantin
%.Misiu$e si o)iective
a& Satisfacerea clientilor
%& 5%tinerea de profituri
c& -astrarea traditiilor

II. I.S2R3M4.24 14 ,LA2A
Instrumental de plata de de%it repre'inta instrumentul de plata care circula de la %anca %eneficiarului
catre %anca platitorului, avand ca efect de%itarea contului platitorului si creditarea contului %eneficiarului.
#ele mai u'itate instrumente de plata in cadrul tran'actiilor derulate intre societati comerciale sunt"
Cecul este un instrument de plata de de%it prin care un titular de cont $tra3ator&, in %a'a unui disponi%il
constituit in preala%il de acesta la o institutie de credit $tras&, da un ordin neconditionat acesteia sa
plateasca, la pre'entare, o suma determinata unei terte persoane $%eneficiar&.
#ecurile tre%uie sa poarte mentiuni clare privind 'iua, luna si anul emiterii pentru a permite"
? calcularea de catre %anca a termenului de pre'entare la plata a cecului, termen
dupa expirarea caruia posesorul decade din drepturile sale de re3res@
? constatarea capacitatii le3ale a tra3atorului in momentul aplicarii semnaturii sale pe instrument.
Locul emiterii tre%uie sa fi3ure'e alaturi de data emiterii cecului.
-e cec se pot face si alte mentiuni decat cele o%li3atorii, care sa stipule'e clau'e facultative, raspun'and
unor necesitati specifice raporturilor dintre cele trei parti implicate $tra3ator, tras, %eneficiar&.Mentiunile
facultative fac o%iectul intele3erii dintre aceste parti.
Ca()ia este un titlu de credit, su% semnatura privata, creat de tra3ator in calitate de creditor care da
ordin de%itorului $sau tras& sa plateasca o suma fixata, la o data determinata in timp, fie unui %eneficiar, fie
la ordinul acestuia din urma.
#am%iile tre%uie sa poarte mentiuni clare privind 'iua, luna si anul emiterii pentru a permite"
? calculul datei scadentei $in ca'ul scadentei la o anumita perioada de la data emiterii&@
? constatarea capacitatii le3ale a semnatarilor in momentul aplicarii semnaturii pe
titlu@
? determinarea drepturilor semnatarilor privind actiunea cam%iala impotriva
o%li3atilor cam%iali $protest, re3res&.
Locul emiterii tre%uie sa fi3ure'e alaturi de data emiterii cam%iei.
In textul cam%iei se pot face si alte mentiuni decat cele o%li3atorii, care sa stipule'e clau'e facultative,
raspun'and unor necesitati specifice din practica comerciala si financiara.
Mentiunile facultative fac o%iectul intele3erii dintre semnatari $cei care isi pun semnatura pe titlu&.
5iletul la ordi$ este un titlu de credit, su% semnatura privata, creat de emitent $su%scriitor& in calitate de
de%itor, care se o%li3a sa plateasca o suma de %ani fixata, la un anumit termen sau la pre'entarea unei alte
persoane $%eneficiar& care are calitatea de creditor.
In textul %iletului la ordin se pot face si alte mentiuni decat cele o%li3atorii, care sa stipule'e clau'e
facultative, raspun'and unor necesitati specifice din practica comerciala si financiara. Mentiunile
facultative fac o%iectul intele3erii dintre semnatari.
#am%ia si %iletul la ordin repre'inta atat instrumente de plata, cat si titluri de credit ne3ocia%ile, care
constata o%li3atia asumata de catre de%itor de a plati, la vedere sau la o scadenta fixata, %eneficiarului sau
la ordinul acestuia, o suma de %ani determinata.
#ecul stipulat plati%il unei anumite persoane, cam%iile cuprin'and sau numentiunea Ala ordinB si %iletul la
ordin pot circula prin 3ir $sau andosare&. )irul repre'inta operatiunea prin care posesorul titlului $3irant&
transfera altei persoane $3iratar&, printr-o declaratie scrisa si su%scrisa pe titlu odata cu predarea acestuia,
toate drepturile ce decur3 din titlul astfel redactat si completat.
)irarea ca()iei sau a )iletului la ordi$ catre o societate %ancara poarta denumirea de scontare.
#esiunea de creanta este un mi6loc specific de transmitere a o%li3atiilor constand in acordul de vointa
$contractual& prin care creditorul $cedent& transmite in mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu 3ratuit,
dreptul sau de creanta unei alte personae $cesionar&, care va deveni astfel creditor in locul sau si care va
putea incasa de la de%itor creanta cedata.
!cceptarea instrumentului de plata repre'inta actul prin care trasul, catre care s-a adresat tra3atorul pentru
plata prin emiterea titlului, se o%li3a sa plateasca, la scadenta, suma aratata in %iletul la ordinCcam%ie,
posesorului le3itim al titlului.
Avalul este o 3arantie personala prin care o persoana $avalist, adica cel care da avalul& 3arantea'a
o%li3atia asumata de una din persoanele o%li3ate prin instrumentul de plata $avali'at&, direct sau pe cale de
re3res, pentru toata suma mentionata pe instrumental de plata sau pentru o parte din ea.
*aliditatea avalului presupune ca support existenta macar formala a o%li3atiei, al carui accesoriu este.
Instrumentele de plata de de%it introduse inCdin compensarea multilaterala ca instrumente de plata
compensa%ile sunt cecul %arat, cam%ia acceptata si %iletul la ordin, emise in lei.
Instrumentele de plata de 3enul cam%iilor si %iletelor la ordin emise in valuta pot fi primite in compensare
numai daca tra3atorul a stipulat ca plata efectiva se poate face si in lei.
Fiecare instrument de plata de de%it compensa%il tre%uie pre'entat de %eneficiar insotit de un %orderou.
III.C6R4S,6.14.7A C6M4RCIAL8 914 AFAC4RI:
2i"uri de scrisori
Cererea de ofert;
#ererea de ofertD este o scrisoare iniEialD emisD de o firmD cu scopul de a procura produse sau de a
o%Eine executarea unor lucrDri sau prestDri de servicii. #ererea de ofertD este documentul prin care se
declanFea'D efectiv dialo3ul precontractual ntre doi parteneri.
Mi6loacele de informare pentru cererea de ofertD sunt"
1& calea publicitar cu a6utorul cataloa3elor, prospectelor, 'iarelor Fi revistelor, Internetul@
.& calea discuiilor directe ntre parteneri@
=& calea comunicrilor telefonice@
/& calea scrisorilor $cereri de ofertD&@
2ntr-o cerere de ofertD se poate solicita partenerului potenEial"
a& trimiterea de cataloa3e, mostre, modele, %roFuri, prospecte sau specificaEii ale mDrfurilor@
%& o cotaEie sau o ofertD completD, detalii cu privire la preE, condiEii de platD Fi livrare@
2n primul ca', cererea de ofertD poate fi scurtD, iar n al doilea ca' este necesar sD se ntocmeascD o
cerere de ofertD mai amplD care sD indice caracteristicile mDrfurilor dorite, cantitatea necesarD, detalii
despre livrare Fi am%ala6, condiEii de platD etc.
#ererea de ofertD poate fi"
1& Cerere de ofert; circular; n care %eneficiarul se adresea'D mai multor ofertanEi, n vederea o%Einerii
unor condiEii mai avanta6oase. (e exemplu, cererea de ofertD adresatD mai multor producDtori de mo%ilD
de %irou. 5 astfel de cerere are caracter de sonda6.
.& Cererea de ofert; +e$eral; %eneficiarul se adresea'D unui sin3ur destinatar, dar fDrD o%iect precis.
=& Cererea de ofert; s"ecial; se adresea'D unui sin3ur destinatar, cu o%iect precis.
#ererea de ofertD tre%uie astfel conceputD nct destinatarul sD nu ai%D impresia cD afacerea a fost cFti3atD
n favoarea lui. 2n acest ca', el nu ar mai avea nici un motiv sD facD vreun efort personal, pentru 3Dsirea
clienEilor.
(acD solicitantul doreFte o%Einerea unor condiEii avanta6oase de platD, sau acordarea unor ra%aturi, cererea
de ofertD va conEine formulDri menite sD-i dea un caracter mai atrD3Dtor pentru ofertant. FormulDrile
folosite pot exprima speranEa de a plasa comen'i mari sau repetate, pot su3era perspectiva unei pieEe noi Fi
permanente sau a unor relaEii comerciale de lun3D duratD.
(acD ofertantul potenEial, este o firmD cu care nu au mai existat relaEii comerciale anterioare, este indicat
sD se pre'inte firma $domeniul de activitate Fi profilul&@ sD se explice cum s-a a6uns la partenerul potenEial
$o referire la o reclamD sau o altD firmD care l-a recomandat, sau alte surse&.
2n EDri cu tradiEie n economia de piaED, n marile firme, existD servicii de documentare $n privinEa
furni'orilor&, care se ocupD exclusiv de prospectarea pieEei Fi ale3erea furni'orilor care sunt cel mai %ine
plasaEi pe piaED.
2n redactarea unei cereri de ofertD tre%uie ca scopul scrisorii sD fie enunEat ct mai precis Fi concis, iar
fra'a finalD tre%uie sD invite ofertantul sD acEione'e ct mai rapid.
RDspunsul la cererea de ofertD tre%uie trimis imediat. (acD partenerul comercial este de6a cunoscut, se va
ncepe cu o formulD de mulEumire Fi eventual de exprimare a satisfacEiei pentru noua cerere de ofertD.
(acD partenerul este nou se folosesc formulDri care sD exprime satisfacEia de a nc7eia o tran'acEie Fi
speranEa ca aceasta va marca nceputul unor le3Dturi de afaceri de lun3D duratD.
(acD nsD cererea de ofertD nu poate primi o re'olvare imediatD, solicitantul va fi informat n scris,
specificndu-se motivul amnDrii trimiterii catalo3ului sau ofertei.
2n ca'ul n care se refu'D solicitarea, n scrisoare tre%uie folosite formulDri care sD exprime re3retul de a nu
putea trimite oferta cu explicaEiile adecvate.
6ferta
5ferta este scrisoarea de iniEiativD sau de rDspuns la o cerere de ofertD, prin care ofertantul face cunoscut
unor potenEiali clienEi $persoane fi'ice sau 6uridice& cD pune la dispo'iEia acestora mDrfuri sau servicii n
anumite condiEii. 5ferta este a doua scrisoare comercialD importantD Fi alDturi de cererea de ofertD este
foarte frecventD n relaEiile interne Fi externe.
2n mod o%iFnuit, ofertele se transmit prin poFtD, fax, e-mail, n cadrul reclamei comerciale prin presD,
radio, televi'iune, afiFa6, prin repre'entanEi sau pe cale telefonicD $dacD n preala%il se reali'ea'D o
nEele3ere pe %a'a unor discuEii ntre dele3aEi, este %ine sD fie confirmatD letric&.
!parent, doar mesa6ele care provin pe aceste cDi pot constitui oferte. 2n realitate, ofertarea unui produs sau
serviciu, poate avea nfDEiFDri dintre cele mai neaFteptate.
!Fa de exemplu, instalarea unui automat pentru n37eEatD ntr-un loc pu%lic repre'intD un mod de a face o
ofertD. 5ricDrui trecDtor i se oferD un produs %ine determinat n sc7im%ul unei anumite sume de %ani. (acD
trecDtorul introduce n automat suma preci'atD, el este n drept sD primeascD exact produsul descris, n
cantitatea menEionatD. La fel, orice c7ioFc care pune n vn'are %ilete pentru mi6loacele de transport n
comun, face ceea ce se c7eamD o ofertD" pentru fiecare %ilet vndut, contra unei sume de %ani, se va
asi3ura cumpDrDtorului o cDlDtorie pe unul din traseele existente.
#u ct oferta cuprinde mai multe elemente Fi acestea sunt mai precis formulate, cu att o%li3aEiile pe care
Fi le asumD ofertantul sunt mai numeroase Fi mai stricte. 2n EDrile occidentale, nici nu este nevoie de o
descriere n cele mai mici amDnunte a produsului sau serviciului oferit, pentru cD acolo existD standarde
minime de calitate Fi re3uli de comerE consacrate, existD le3i pentru protecEia consumatorului etc. 2n
Romnia, le3islaEia este ncD sla% repre'entatD n aceastD privinED.
5 ofertD comercialD nu este neapDrat o ofertD scrisD. -utem vor%i despre oferte scrise sau ver%ale, ca Fi de
oferte explicite sau tacite. Mesa6ele tacite pot constitui, n anumite condiEii, Fi mesa6ele pu%licitare lansate
pe canalele mass-media. ,xistD un criteriu suficient de simplu Fi de clar care ne aratD cum sD deose%im o
reclamD de o ofertD. !stfel, atunci cnd un producDtor de automo%ile, pre'intD un nou model ntr-un spot
pu%licitar televi'at, fDrD indicaEii de preE sau alte preci'Dri care sD incu%e o%li3aEii, nu poate fi vor%a de o
ofertD n sens 6uridic. !tunci cnd un distri%uitor de computere menEionea'D ntr-o scrisoare de reclamD
date precise le3ate de preE, condiEii de livrare, de platD etc., el nu face doar promovarea produsului, ci Fi o
ofertD care l an3a6ea'D din punct de vedere 6uridic.
Tipuri de ofert
(in punct de vedere comercial, deose%im patru cate3orii de oferte Fi anume"
1& oferta nesolicitat este o scrisoare trimisD de ofertant din proprie iniEiativD Fi se adresea'D unor clienEi
cunoscuEi sau necunoscuEi@
.& ofert solicitat este rDspunsul la o cerere de ofertD@
=& oferta repetat n situaEia cnd este rennoitD o mai vec7e ofertD sau se transmite o variantD a acesteia@
/& oferta la contraofert se practicD atunci cnd clientul rDspunde la o ofertD anterioarD printr-o
contraoferta, n care el acceptD doar o parte din marfa oferitD sau din condiEiile menEionate.
1i$ "u$ct de vedere <uridic res"ectiv al o)li+a=iilor "e care >i le asu(; oferta$tul disti$+e( (ai
(ulte ti"uri de oferte:
1& oferta ferm este oferta asupra cDreia vn'Dtorul nu mai poate reveni. 2n ca'ul n care destinatarul a
acceptat o ofertD fermD, atunci aceasta devine o%li3atorie pentru am%ele pDrEi ca Fi un contract. -entru
acest motiv, n ca'ul n care se utili'ea'D oferta fermD, nu se mai nc7eie contract de vn'are-cumpDrare
ntre pDrEi, comen'ile Fi execuEia lor, fDcndu-se pe %a'a ofertei ferme.
.& oferta fr clauze speciale c7iar dacD nu include preci'Dri privind o anumitD datD pentru primirea
comen'ii sau alte ndatoriri deose%ite Fi acest tip de ofertD 3enerea'D o%li3aEii, de o parte Fi de alta, astfel"
a& atunci cnd oferta este pre'entatD direct unei persoane, aceasta tre%uie sD o accepte imediat sau sD o
decline. 2n ca' contrar, oferta se stin3e.
%& re3ula de mai sus este vala%ilD Fi pentru ca'ul n care oferta este pre'entatD telefonic sau prin fax.
c& oferta pre'entatD printr-o scrisoare este consideratD vala%ilD ntr-un interval de timp suficient, pentru a
se trimite o comandD sau orice alt tip de rDspuns. 2n ca'ul corespondenEei poFtale, acest interval este de >-
1/ 'ile.
=& oferta cu termen este practicatD n situaEia n care ofertantul nu are certitudinea cD poate asi3ura aceleaFi
condiEii dincolo de o anumitD limitD de timp. 2n acest ca', se menEionea'D un termen n intervalul cDruia
oferta rDmne vala%ilD.
6ferta tre)uie s; co$=i$;:
elemente de identificare a ofertantului
denumirea exactD a produselor@
descrierea detaliatD a mDrfii, caracteristici@ $eventual nsoEitD de mostre&@
calitatea produselor@
cantitatea ce poate fi livratD, 3reutatea, volumul@
preEul, cu menEiunea dacD c7eltuielile de transport Fi am%ala6 sunt incluse n preE@ se poate indica
preEul total sau preEul n detaliu, pentru anumite cantitDEi. ;ot le3at de preE, se pot acorda clienEilor
diverse reduceri de preE" ra)atul $repre'intD reducerea de preE acordatD pentru acceptarea unei
anumite cantitDEi de marfD, fie clienEilor fideli ? ra%atul de fidelitate, fie distri%uitorilor ? ra%atul
comercial, fie n le3DturD cu diverse prile6uri ? ra%atul special@ )o$usul ? repre'intD un ra%at
acordat ulterior reali'Drii tran'acEiei, n special la sfrFit de an, acordarea lui fiind dependentD de
atin3erea unui anumit nivel al vn'Drilor. 1iscou$tul ? repre'intD reducerea sumei de%itoare cu un
anumit nr. de procente, ca stimulent pentru efectuarea plDEii ntr-un anumit termen.
condiEiile de livrare@
termenul de livrare@
condiEiile de platD@
preci'Dri referitoare la locul livrDrii, asi3urDri@
durata de vala%ilitate a ofertei este indicatD cu preci'ie@
am%ala6ul@
data ntocmirii ofertei@
semnDtura mputernicitului firmei
I@.C3 C4 M&AM AL4S 14 LA ,RAC2ICA M4AA
In cursul 'ilei de efectuare a practicii la S.# RIFIL S.! am do%andit noi cunostinte cu
privire la industria fi%relor si firelor sintetice din 6udetul nostru,am cunoscut in deaproape
procesele de fa%ricatie,de vopsire,de am%alare si depo'itare a acestora.
!m constatat ca a incepe si a face o afacere sa prospere necesita foarte multa
munca,vointa,dar si %ani.
@.C6M,L42ARI9C4 SIM2 .4@6IA SA MAI S,3.A:
!vand in vedere faptul ca a fost pentru prima data cand am vi'itat o fa%rica cu acest
specific$fire si fi%re textile& am ramas placut impresionata de activitatea desfasurata de
an3a6atii devotati meseriei lor. Imi doresc sa am oca'ia de a vi'ita inca o data aceasta
intreprindere.