Sunteți pe pagina 1din 65

Index actualizat in 18.11.

2011 ora 22:00 Toate biletele 1 210 rezolvate


A
Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit........................................................................................................................... 47
Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei........................................................................................................................ 30
Activitti incompatibile cu exercitarea profesiei libere............................................................................................................................... 21
Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere............................................................................................................................... 1
Amenintari la adresa independentei...................................................................................................................................................... 13! ""
Aspecte conceptuale privind etica............................................................................................................................................................... "
Aspecte conceptuale privind etica............................................................................................................................................................... 10
Atributiile principale ale consiliului de suprave#$ere................................................................................................................................. %2
Auditul estimrilor contabile...................................................................................................................................................................... 44
B
&unurile sau serviciile primate i independena.......................................................................................................................................... 17
&unurile sau serviciile primite i independenta........................................................................................................................................... 21
C
'alitatea lucrrilor i autocontrolul....................................................................................................................................................... 17! 21
'and intervine exi#ibilitatea ()A in ca*ul livrarilor intracomunitare de bunuri........................................................................................31
'and si in ce conditii poate opta un platitor de impo*it pe profit pentru impo*itul pe veniturile microintreprinderilor..............................2
'are sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere+..............................................................................""
'are sunt deosebirile fundamentale ,ntre auditul intern si auditul statutar+.......................................................................................
'are ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de van*are ne#ativ pentru o intreprindere redresabil -in locul optiunii
falimentului.+......................................................................................................................................................................................... 40
'are dintre cele 3 cate#. de metode de evaluare specific activelor -metoda capitali*rii re*ultatelor! metoda costurilor! metoda
comparaiei directe. se poate aplica i fr s se dispun inte#ral de informaii de pia+......................................................................47
'are dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in /omania nu pot fi acceptate in totalitate! in ca*ul evaluarii economice! fiind
necesare corectii ale bilantului elaborat pe ba*a acestora+...................................................................................................................... 40
'are este caracteristica ratei de actuali*are deflatate+................................................................................................................................. 42
'are este caracteristica ratei de actuali*are nedeflatate+............................................................................................................................. 42
'are este definitia #ood0ill-ului+............................................................................................................................................................... 42
'are este diferenta ,ntre impo*itarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt loc de munc.............................................21
'are este finalitatea experti*elor contabile+................................................................................................................................................ 13
'are este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de ec$ilibru financiar specific bilantului functional+...................................4%
'are este formula de calcul a lic$iditatii restranse - indicator calculat pentru interpretarea bilantului contabil in cadrul dia#nosticului
financiar+............................................................................................................................................................................................... 44
'are este formula de calcul a ratei de actuali*are deflatate necesara determinarii ratei de actuali*are+......................................................44
'are este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al re*ultatelor+.........................................................................................47
'are este inversul ratei de capitali*are aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada nedeterminata
-infinite. de timp+................................................................................................................................................................................... 40
'are este locul ac$i*itiei intracomunitare de bunuri................................................................................................................................... 31
'are este locul livrarii de bunuri (n ca*ul van*arilor la distanta! din punctul de vedere al ()A................................................................30
'are este procedura de urmat cand este dificil de sesi*at un comportament contrar eticii sau pentru a re*olva un conflict de ordin
profesional+............................................................................................................................................................................................ 21
'are este procedura de urmat c1nd este dificil de sesi*at un comportament contrar eticii sau pentru a re*olva un conflict de ordin
profesional+............................................................................................................................................................................................ 12
'are este raspunderea membrilor or#anelor de conducere in ca*ul in care s-a a3uns in starea de insolventa+............................................."%
'are este re#imul fiscal al pierderilor in ca*ul veniturilor reali*ate de persoanele fi*ice+..........................................................................22
'are este re#imul fiscal din punctul de vedere al impo*itului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere sau
administrare+.......................................................................................................................................................................................... 11
'are este riscul le#at de control+................................................................................................................................................................ "1
'are este rolul bilanului economic ,n evaluarea unei ,ntreprinderi+........................................................................................................... 32
'are este rolul dia#nosticului ,n evaluarea ,ntreprinderii+.........................................................................................................................."2
'are este sediul materiei re#lementarilor profesionale privind experti*a contabila+...................................................................................12
'are este semnificatia includerii amorti*arii -alaturi de re*ultatul net contabil! cu semnul plus. la determinarea cas$flo0-ului+...............42
'are este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare c$eltuielilor ,n vederea determinrii impo*itului
pe profit. 4ai unele exemple ,n urma crora pot re*ulta elemente similare veniturilor i c$eltuielilor....................................................2
'are este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale+.....................................................................................................................23
'are este structura 'odului etic national al profesionistilor contabili din /omania+..................................................................................31
'are este structura 'odului etic naional al profesionitilor contabili+..................................................................................................17! 47
'are este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii+......................................................................................................32
'are este termenul in care 5udecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea raportului fiscal +....................................."%
'are este termenul in care lic$idatorul va convoca adunarea #enerala a creditorilor de la sedinta comitetului creditorilor+.......................""
'are este termenul lic$idArii societA(ii de la data di*olvArii..................................................................................................................."4
'are este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii+................................................................................3
'are sunt asteptarile publicului de la un audit statutar+.............................................................................................................................. %1
'are sunt ateptrile publicului de la un audit statutar+................................................................................................................................ 2
'are sunt caracteristicile lic$idrii 3udiciare a ,ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii+................................................................4%
'are sunt caracteristicile unei misiuni de compilare+................................................................................................................................. 23
1
'are sunt cate#oriile de persoane care vor putea propune un plan de reor#ani*are+..................................................................................."
'are sunt cele 4 etape -pai. ,n evaluarea ,ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti actuali*ate+...........................................%"
'are sunt condiiile ce trebuie ,ndeplinite de o societate comercial pentru a fi ,ncadrat ,n cate#oria micro,ntreprinderilor+...................2
'are sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mi3ioc fix pentru a fi deductible amorti*area fiscal..........................................................10
'are sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible c$eltuielile cu serviciile de mana#ement! consultanta! asistenta sau alte
prestari de servicii....................................................................................................................................................................................
'are sunt criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o intreprindere in vederea determinarii activului net cori3at+........"%
'are sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar+................................................................................................%1
'are sunt documentele financiare de sinte*a pe care le verifica auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asi#ura de credibilitatea
datelor.................................................................................................................................................................................................... 44
'are sunt elementele de ba*a ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate+..............................................................................24
'are sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea intreprinderii prin rentabilitate+........................................................................%2
'are sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cand se aprecia* respectarea re#ulilor de etic ,n ceea ce privete inte#ritatea si
obiectivitatea+........................................................................................................................................................................................ 21
'are sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci c1nd se aprecia* respectarea re#ulilor de etic ,n ceea ce privete inte#ritatea i
obiectivitatea+........................................................................................................................................................................................ 12
'are sunt factorii in functie de care se ale#e un etalon de comparatie repre*entativ -actiune sau afacere.+................................................4%
'are sunt imperativele fundamentale pentru reali*area obiectivului profesiei contabile+...........................................................................1%
'are sunt ipote*ele de ba* ,n evaluarea ,ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii substaniale brute+...............................................22
'are sunt masurile premer#atoare lic$idarii+.............................................................................................................................................. "2
'are sunt metodele care pot fi utili*ate pentru evaluarea ec$ipamentelor atunci cand se determina valoarea patrimoniala Activ net
contabil corectat+................................................................................................................................................................................... 43
'are sunt metodele care pot fi utili*ate pentru evaluarea terenurilor atunci cand se determine valoarea patrimoniala6............................43
'are sunt metodele care pot fi utili*ate pentru evaluarea terenurilor atunci c1nd se determin valoarea patrimonial Activ net contabil
corectat+................................................................................................................................................................................................. 43
'are sunt metodele de calcul a A7'orectat al unei 8ntrepr. +....................................................................................................................."%
'are sunt mi3loacele prin care se pot di*olva societile comerciale+.........................................................................................................%"
'are sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare+..................................................................................................................4
'are sunt obli#atiile principale ale adunarii #enerale a asociatilor in cadrul societatilor cu raspundere limitatei+......................................%4
'are sunt or#anele care aplica procedura insolventei+................................................................................................................................ "2
'are sunt pasii -etapele. 8n determinarea activului net corectat al unei intreprinderi+................................................................................""
'are sunt pasii -etapele. pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei (ntreprinderi+........................................................................%0
'are sunt premisele aplicarii metodei capitali*arii superprofitului+............................................................................................................42
'are sunt premisele aplicarii metodei rentei #ood0ill-ului+.......................................................................................................................41
'are sunt prevederile de ba*a ale contractului de prestari de servicii de audit+..........................................................................................42
'are sunt primele masuri in urma desc$iderii procedurii de insolventei....................................................................................................."2
'are sunt principalele atributii ale 3udecatorului sindic+............................................................................................................................."%
'are sunt principiile fundamentale ale eticii ,n audit ,nscrise ,n 'odul etic+..............................................................................................22
'are sunt restrictiile ,n promovarea serviciilor de ctre profesionitii........................................................................................................1"
'are sunt restrictiile ,n promovarea serviciilor de ctre profesionistii contabili+........................................................................................21
'are sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor 'orpului+.............................................................................................................22
'are sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate+...................................................................................2
'are sunt situatiile in care! in contabilitate! se apelea*a la evaluari economice ale activelor+....................................................................4"
'are sunt te$nicile de actuali*are+.............................................................................................................................................................. "7
'are sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei ,ntreprinderi+..............................................................%1
'are sunt veniturile ce nu se iau ,n calcul la determinarea impo*itului pe veniturile micro,ntreprinderilor+..............................................2
'arei optici ii corespund valorile patrimoniale functionale -de exemplu! )aloarea substantiala.+..............................................................4"
'arei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice -de exemplu! Activul net contabil corectat.+..................................................4"
'1i cen*ori va avea o societate pe aciuni+................................................................................................................................................ %3
'a*uri de de*acord cu conducerea intreprinderii-client.............................................................................................................................. 3
'e este superprofitul! superbeneficiul sau renta de #ood0ill! ce semnificatie are si cum influentea*a valoarea intreprinderii+. .2"
'e semnificatie are coeficientui de volatilitate al actiunilor unei intreprinderi asupra valorii acesteia+......................................"
'e obli#atii are din punct de vedere fiscal o persoana fi*ica ce......................................................................................................12
'e corectii se aduc re*ultatelor financiare din bilantul contabil in le#atura cu amorti*arile si provi*ioanele pentru deprecierea
imobili*arilor+........................................................................................................................................................................................ %1
'e corectii se aduc re*ultatelor financiare din bilantul contabil in le#atura cu c$eltuielile salariale+..........................................................%1
'e declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impo*itul pe profit si care sunt termenele de depunere+..................................12
'e documente! re#istre! declaraii se completea* ,n ca*ul unei livrri intracomunitare de bunuri+...........................................................3"
'e este auditul financiar+ dar auditul statutar+............................................................................................................................................ "2
'e este auditul intern+............................................................................................................................................................................ 2! %0
'e este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea intreprinderii.........................................................%0
'e este expertul contabil+........................................................................................................................................................................... 42
'e este #ood0ill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia+.....................................................................................2"
'e este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi scutita6..................................................................................30
'e este partea 69invi*ibila6.......................................................................................................................................................................... 24
'e este pra#ul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea acesteia+................................................................24
'e este rata de actuali*are+......................................................................................................................................................................... "7
2
': :;(: /8;'<= 4: 7:4:(:'(A/:.................................................................................................................................................. "1
'e este si ce contine scrisoarea de misiune -de an#a3ament.+.....................................................................................................................42
'e este i ce semnificaie are importana relativ+...................................................................................................................................... "2
'e este si cum se calculea*a eroarea estimata prin extrapolare directa+......................................................................................................"0
'e este si cum se determina pra#ul de semnificatie+.................................................................................................................................. "0
'e este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi+.................................................................................................................. %2
'e este si cum se estimea*a eroarea tolerabila+.......................................................................................................................................... "0
'e este valoarea de randament propriu-*isa si cum se determina+..............................................................................................................%3
'e este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina+.................................................................................................................%3
'e este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina+...................................................................................................................%3
'e este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si pre*entati cateva din metodele de determinare.........................................................."
'e este valoarea re*idual! cum se determin i c1nd se folosete ,n evaluarea ,ntreprinderii+...................................................................%"
'e exemple de coeficieni multiplicatori utili*ai ,n prectica evalurii putei da+.......................................................................................41
'e fel de re#istre trebuie sa aiba o societate pe actiuni+............................................................................................................................. %3
'e ,nele#ei prin audit ,n #eneral6> dar prin audit financiar! dar prin audit statutar+...................................................................................%3
'e ,ntele#eti prin audit ,n #eneral6> dar prin audit financiar6> dar prin audit statutar+...................................................................................2
'e ,nele#ei prin perioada de referin a unei ,ntreprinderi ,n evaluarea acesteia prin rentabilitate............................................................%2
'e intele#eti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi+..................................................................................................................... 3
'e obli#atie are debitorul sa puna la dispo*itia administratorului 3udiciar sau dupa ca* lic$idatorului+....................................................."2
'e opera(iuni sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA din punctual de vedere al ()A........................................................30
'e presupune acceptarea unui client+......................................................................................................................................................... 34
'e produse se incadrea*a in cate#oria produselor supuse acci*elor armoni*ate+........................................................................................4
'e relaie este ,ntre rata de actuali*are! capacitatea beneficiar i valoarea ,ntreprinderii...........................................................................%3
'e relatie exista intre fondul comercial si #ood0ill-ul unei intreprinderi+..................................................................................................2"
'e repre*inta din punctul de vedere al impo*itului pe profit creditul fiscal extern+....................................................................................12
'e repre*inta rata de actuali*are a capitalurilor+......................................................................................................................................... 4"
'e repre*int valoarea fiscal a unui mi3ioc fix. ?n ca*ul ,n care se vinde la un pret mai mic dec1t valoarea rdmas neamorti*at fiscal!
aceasta este deductibil la determinarea impo*itului pe profit+..............................................................................................................10
'e se intele#e prin procedura falimentului+................................................................................................................................................ "%
'e se intele#e prin termenul insolventa...................................................................................................................................................... "%
'e semnifica competenta profesionala si prudenta +................................................................................................................................... "0
'e semnifica competenta profesionala si prudenta+.................................................................................................................................... 17
'e semnificatie are interesul #eneral -interesul public............................................................................................................................... 1%
'e sunt elementele intan#ibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea+..................................................................................................23
'e sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate #rupe se pot clasifica+.........................................................................2"
'e sunt ratele de evaluare utili*ate ,n cadrul metodelor comparative i ce exemple putei da+...................................................................42
'e sunt serviciile profesionale+................................................................................................................................................. 14! 1"! 1%! "
'e sunt si ce rol au normele contabile+....................................................................................................................................................... "0
'e sunt si ce rol 3oaca normele de audit+.................................................................................................................................................... 4
'e sunt testele de conformitate+................................................................................................................................................................. 4%
'e sunt testele de permanenta+................................................................................................................................................................... 4%
'e va cuprinde cererea de admitere a creantelor+....................................................................................................................................... "2
'e venituri se supun re#ulari*rii ,n anul urmtor reali*rii lor+................................................................................................................ 21
'ine pot fi lic$idatorii+............................................................................................................................................................................... "3
'ine repre*inta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in 3ustitie+..........................................................................................................%2
'lasificati diferitele tipuri de evaluari......................................................................................................................................................... "1
'odul etic 8@A'6> rol! structura.................................................................................................................................................................. "2
'odul etic 8@A'6> rol! structur.................................................................................................................................................................. 11
'ompetenta profesional si responsabilitatea c1nd se utili*ea* lucrrile unui alt expert...........................................................................20
'ompetena profesional i responsabilitatea c1nd se utili*ea* lucrrile unui alt expert...........................................................................1"
'onceptul de independen ,n audit............................................................................................................................................................ 2
'onceptul de independenta si tipurile de independenta.............................................................................................................................. 13
'onfidentialitatea6> care sunt obli#atiile profesionistului contabil +............................................................................................................"0
'onfidenialitatea6> care sunt obli#aiile profesionistului contabil+............................................................................................................. 17
'onfirmarea externa -directa...................................................................................................................................................................... 4"
'onflicte de interese. 'are sunt circumstanele de care trebuie sa se in seama+.......................................................................................12
'ontinutul raportului de audit..................................................................................................................................................................... 40
'ontinutul unui raport asupra controlului intern......................................................................................................................................... 4%
'ontrolul de calitate la nivelul cabinetului de audit.................................................................................................................................... 3"
'ontrolul de calitate la nivelul or#anismului profesional............................................................................................................................ 3"
'onturile din afara bilantuiui influentea*a6................................................................................................................................................. 3
'riterii de stabilire a onorariilor............................................................................................................................................................ 1%! 20
'um se determina si ce semnificatie au fluxurile de tre*orerie in evaluarea unei intreprinderi+........................................................%3
'um explicati necesitatea re#lementarii profesiei contabile+..................................................................................................................! %0
'um explicai necesitatea unui 'od etic ,n audit+....................................................................................................................................... 22
'um explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii+.................................................................................................3
'um explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utili*ati (n cadrul unei misiuni de audit de ba*a+..........................................33
3
'um influentea*a modificarea preturilor valoarea unei intreprinderi+........................................................................................................32
'um influenea* raportul de sc$imb al monedei naionale valoarea unei ,ntreprinderi+............................................................................32
'um influentea*a riscul de tara valoarea unei intreprinderi+...................................................................................................................... 3
'um poate fi definit superprofitul aferent ,ntreprinderii+........................................................................................................................... 40
'um poate fi definit evaluarea economic................................................................................................................................................ 4%
'um poate fi definita valoarea re*iduala a unei afaceri inclusa in calculele de actuali*are a cas$-flo0-urilor+..........................................41
'um poate fi exclus un asociat din societatea ,n nume colectiv! ,n comandit simpl sau cu rspundere limitat+.....................................%"
'um poate fi redus sau ma3orat capitalul social+........................................................................................................................................ %4
'um poate fi transformat un re*ultat contabil intr-un cas$flo0+................................................................................................................ 42
'um se anali*ea*a din punct de vedere fiscal c$eltuielile cu protocolul+...................................................................................................3%
'um se calculea*a6..................................................................................................................................................................................... "%
'um se clasific profesionitii contabili+................................................................................................................................................ 2! "1
'um se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi+............................................................................................................."2
'um se evaluea* aciunile deinute de ,ntreprindere la capitalul altor ,ntreprinderi+.................................................................................22
'um se evaluea* creanele din bilanul unei ,ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia+.............................................................22
'um se evaluea* disponibilitile din bilanul unei ,ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia+...................................................22
'um se evaluea*a imobili*arile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia+..................................................22
'um se evaluea*a obli#atiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia+.............................................................2
'um se evaluea* stocurile din cadrul unei ,ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia+................................................................22
'um se explica rolul social al profesionstilor contabili+............................................................................................................................. 13
'um se stabilesc platile anticipate de impo*it in ca*ul veniturilor reali*ate de persoanele fi*ice din cedarea folosintei bunurilor+............22
'um si cand se determina pro-rata ()A+................................................................................................................................................... 33
D
4aca lic$idarea se prelun#este peste durata exercitiului financiar! ce obli#atii au lic$idatorii+..................................................................""
4ac se lucrea* ,n uniti monetare curente! din ce se compune rata de actuali*are+................................................................................47
4ati 3 exemple de c$eltuieli cu deductibilitate limitata................................................................................................................................
4ati 3 exemple de c$eltuieli nedeductibile! indiferent de contextul ,n care se efectuea*a.............................................................................
4ai definiia auditului ,n #eneral i identificai elementele fundamentale ale acesteia..............................................................................."2
4ai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.......................................................................................................... "2
4ati un exemplu de a3ustare a ()A in ca*ul unui bun imobil ce este folosit in alte scopuri decat activitatile cu drept de deducere daca la
ac$i*itionare s-a dedus ()A.................................................................................................................................................................. 3"
4e catre cine se face numirea lic$idatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni+.........................................................................."4
4e catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale+........................................................................................................%1
4e ctre cine sunt numii membrii consiliului de suprave#$ere+................................................................................................................%2
4e ce este obli#atorie evaluarea in ca*ul privati*arii unei intreprinderi+...................................................................................................."3
4e ce u*ura scriptica a bunurilor de natura imobili*arilor corporale nu poate fi acceptata in ca*ul unei evaluari economice+...................47
de reali*are a unei misiuni de examen limitat -revi*uire............................................................................................................................. 2%
4efinirea independentei potrivit re#lementarilor 'orpului......................................................................................................................... "0
4efinirea independenei potrivit re#lementrilor 'orpului......................................................................................................................... 17
4efinii capacitatea beneficiar a unei ,ntreprinderi i pre*entai formele de exprimare a acesteia.............................................................%3
4efinii lic$idarea societilor comerciale.................................................................................................................................................. "2
4efiniti valoarea actuala a unui bun........................................................................................................................................................... "2
4efiniti valoarea de ori#ine........................................................................................................................................................................ "2
4efinii valoarea de pia............................................................................................................................................................................ "2
4efiniti valoarea de utili*are....................................................................................................................................................................... "3
4efinii valoarea 3ust................................................................................................................................................................................. "2
4efiniti valoarea substantiala...................................................................................................................................................................... "3
4espre competenta profesionala si prudenta......................................................................................................................................... 12! %0
4espre confidentialitate.............................................................................................................................................................................. "%
4espre inte#ritate.................................................................................................................................................................................. 11! "7
4espre obiectivitate.............................................................................................................................................................................. 12! "7
4espre profesionalism................................................................................................................................................................................ ""
4espre profesionalism................................................................................................................................................................................ 12
4espre respectarea standardelor si normelor profesionale.......................................................................................................................... 20
4espre respectarea standardelor si normelor profesionale..........................................................................................................................13
4espre ;tandardele 8nternationale de Audit................................................................................................................................................ "
4espre ;tandardele 8nternationale de Audit................................................................................................................................................ 10
4i*olvarea societatilor comerciale.............................................................................................................................................................. "3
E
:lementele de ba*a ale raportului de audit statutarA /aportul de audit.......................................................................................................37
:lementele posterioare inc$iderii exercitiului............................................................................................................................................. 42
:lementele probante6......................................................................................................................................................................................
definiie! rol! criterii de apreciere.......................................................................................................................................................... 4"
:numerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de actuali*are........................"
:numerati impo*itele si taxele locale......................................................................................................................................................... 22
:numerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate! incredere! cinste! decent si bun-#ust pentru o actiune de promovare.......22
4
:valuarea controlului intern6..........................................................................................................................................................................
coninut! etape....................................................................................................................................................................................... 4%
:valuarea ,ntreprinderii ,n ca*ul fu*iunii i divi*rii.................................................................................................................................. 37
:xamenul situatiilor financiare................................................................................................................................................................... 43
:xamenul situatiilor financiare6......................................................................................................................................................................
solduri de desc$idere............................................................................................................................................................................. 43
:xplicati necesitatea evaluarii economice a intrep................................................................................................................................ 42
:xplicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii............................................................................32
:xplicati comportamentui profesionistului contabil ,ntr-o activitate de consilier fiscal..............................................................................21
:xplicai comportamentul profesionistului contabil ,ntr-o activitate de consilier fiscal..............................................................................1
:xplicati conceptul si tipurile de independenta........................................................................................................................................... ""
:xplicati corectiile le#ate de siner#ii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a
fntreprinderii.......................................................................................................................................................................................... %1
:xplicai diferenele dintre pre i valoare.................................................................................................................................................. "1
:xplicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii....................................................................................................2%
:xplicati influenta politicilor de amorti*are asupra valorii mtreprinderii....................................................................................................32
:xplicati le#atura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii............................................................................................................"2
:xplicai principiul competenei ,n audit.................................................................................................................................................... 22
:xplicati principiul confidentialitatii in audit............................................................................................................................................. 22
:xplicati principiul inte#ritatii si obiectivitatii in audit............................................................................................................................... 22
:xplicati relatia dintre activul net cori3at al unei intreprinderi si valoarea acesteia....................................................................................."%
:xplicai relaia dintre etic i calitatea ,n profesia contabil................................................................................................................ 13! 1%
:xplicati relatia dintre rata de actuali*are si valoarea intreprinderii............................................................................................................ "
:xplicati relatia dintre riscuri si rata de actuali*are.................................................................................................................................... "2
:xplicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii.............................................................................................................................. "
:xplicati rolul bilantului contabil in evalurea unui activ sau a unei intreprinderi+......................................................................................"1
:xplicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit................................................................................................34
:xplicai semnificaia datrii raportului de audit........................................................................................................................................ 32
:xplicati termenii de previ*iuni si proiectii in audit................................................................................................................................... 2"
F
@apte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare.......................................................................................................................43
@apte descoperite dupa data raportului de audit! dar inaintea publicarii situatiilor financiare.....................................................................42
@aptele descoperite p1n la data raportului de audit.................................................................................................................................... 42
@a*e ;i etape 8n executarea unei misiuni de audit! de ba*a......................................................................................................................... 47

8mposibilitatea exprimrii unei opinii6............................................................................................................................................................


motive! mod de pre*entare.................................................................................................................................................................... 32
8n ca*ul in care soc aflata in lic$idare este in stare de insolventa! ce obli#atie are lic$idatorul+.................................................................""
8n ce const ,nre#istrarea unei persoane fi*ice la or#anele fiscale pentru veniturile reali*ate. 'are sunt cate#oriile de venituri pentru care
persoanele fi*ice trebuie s se ,nre#istre*e la or#anele fiscale................................................................................................................20
8n ce consta metoda activului net de lic$idare! cand se foloseste si cum se calculea*a valoarea intreprinderii in dificultate+.....................30
8n ce consta metoda aditiva de calcul a activului net cori3at+...................................................................................................................... "%
8n ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actuali*ate+..................................................................................................................... %4
8n ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii+........................................................................................27
8n ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute+........................................................................................................................ 27
8n ce consta metoda substractiva de calcul a activului net cori3at+.............................................................................................................. "%
8n ce consta metoda valorii la termen! cand se foloseste si cum se calculea*a valoarea intreprinderii in dificultate...................................30
?n ce const separarea bunurilor dintr-o ,ntreprindere ,n bunuri necesare i bunuri nenecesare+................................................................""
8n ce constau operatiunile efectuate in situatia di*olvarii societatilor comerciale+...................................................................................."3
8n ce ordine vor fi platite creantele in ca*ul falimentului+.......................................................................................................................... "4
8n ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea+....................................................................................................................................
8nteresul propriu B ameninare la adresa independenei.............................................................................................................................. 2
8nvesti#atii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament..................................................................................................30
8pote*a continuitii activitii ,n auditul situaiilor financiare....................................................................................................................44
M
Canifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei............................................................................................................... 2
Casuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei......................................................................................................... "4
Csuri de protecie ,mpotriva ameninrilor la adresa independenei.........................................................................................................13
Cenionai 3 cate#orii de c$eltuieli reali*ate de persoanele fi*ice din desfurarea unei activiti economice cu deductibilitate limitat la
determinarea venitului net ,n sistem real................................................................................................................................................ 20
Cisiunea de examinare a informatiilor financiare previ*ionate6....................................................................................................
caracteristici.......................................................................................................................................................................................... 2"
N
7ecesitatea unui cod etic al profesiei contabile.......................................................................................................................................... "7
7ecesitatea unui cod etic al profesiei contabile.......................................................................................................................................... 10
7ormele de raportare in ca*ul unei misiuni de examen limitat -revi*uire...................................................................................................27
5
O
Dbiectivele si mi3ioacele de reali*are ale dia#nosticului financiar-contabil................................................................................................"4
Dbiectivul si mi3ioacele de reali*are ale dia#nosticului te$nic! te$nolo#ic si de exploatare........................................................................"4
Dbiectivul si mi3loacele de reali*are ale dia#nosticului comercial.............................................................................................................."4
Dbiectivul ;i mi3loacele de reali*are ale dia#nosticului de or#ani*are! mana#ement ;i resurse umane......................................................"4
Dbiectivul si mi3loacele de reali*are ale dia#nosticului 3uridic................................................................................................................... "3
Dbiectivul si principiile #enerale ale unei misiuni de examen limitat -revi*uire.........................................................................................2%
Dbli#atiile etice ale expertului contabil 8n cursul unei misiuni de consultanta fiscala.................................................................32
Dbli#aiile administratorilor ,n cadrul societilor pe aciuni......................................................................................................................%1
Dbli#atiile etice ale expertilor contabili si contabililor autori*ati! salariati.................................................................................................31
Dnorariile si independena.......................................................................................................................................................................... 21
Dnorariile i independena.......................................................................................................................................................................... 17
Dpinia cu re*erve6..........................................................................................................................................................................................
motive! mod de pre*entare.................................................................................................................................................................... 32
Dpinia defavorabil6.......................................................................................................................................................................................
motive! mod de pre*entare..................................................................................................................................................................... 32
Dpinia fara re*erve! dar cu un para#raf de observatii6....................................................................................................................................
semnificatie! mod de pre*entare............................................................................................................................................................ 32
Dpinia fara re*erve6........................................................................................................................................................................................
semnificatie! mod de pre*entare............................................................................................................................................................ 32
Drientarea si planificarea auditului............................................................................................................................................................. 47
P
Eara#raful introductiv al raportului de audit statutar................................................................................................................................... 3
Eara#raful opiniei6..........................................................................................................................................................................................
tipuri de opinie...................................................................................................................................................................................... 3
Eara#raful privind natura si intinderea lucrarilor de audit........................................................................................................................... 3
Earticulariti privind partile afiliate -le#ate. in audit.................................................................................................................................... 43
Estrarea ar$ivelor clientului...................................................................................................................................................................... 21
Elanul de misiune6..........................................................................................................................................................................................
coninut! rol........................................................................................................................................................................................... 4%
Elata lucrarilor! modul de stabilire a onorariilor......................................................................................................................................... 21
Elata lucrrilor! modul de stabilire a onorariilor......................................................................................................................................... 17
Ereci*ati care este locul prestarii de servicii si persoana obli#ata la plata ()A in ca*ul prestarilor de servicii de consultanta. ..................33
Ereci*ati care este locul prestarii de servicii si persoana obli#ata la plata ()A in ca*ul prestarilor de servicii de transport intracomunitar
de bunuri................................................................................................................................................................................................ 32
Ereci*ati care este locul prestarii de servicii si persoana obli#ata la plata ()A (n ca*ul prestarilor de servicii de asupra bunurilor mobile
corporate................................................................................................................................................................................................ 32
Ereci*ai care sunt cate#oriile de venituri reali*ate de persoanele fi*ice ce se supun impo*itului pe venit i care sunt cotele de impo*itare
aferente. 'ate#orii de venituri supuse impo*itului pe venit....................................................................................................................1
Ereci*ati ce reduceri se acorda in ca*ul impo*itului pe cladiri in functie de vec$imea cladirii..................................................................."2
Ereci*ati ,n ce conditii datorea* or#ani*atiile non - profit impo*it pe profit si cum se determine acesta.....................................................2
Ereci*ati in ce consta operatiunea triun#$iulara din punctul de vedere al ()A..........................................................................................3%
Ere*entati modul de determinare al impo*itului pe veniturile din tran*actionarea actiunilor ,n anul 200 si apoi ,n anul 2010. .21
Ere*entati 3 metode de determinare a ratei de actuali*are........................................................................................................................... "7
Ere*entati 3 momente din viata intreprinderii in care este obii#atorie evaluarea........................................................................................."3
Ere*entati care este re#imul pierderilor fiscale ,n ca*ul impo*itului pe profit.............................................................................................12
Ere*entati care sunt c$eltuielile deductibileFforfetare ,n ca*ul veniturilor...................................................................................................21
Ere*entati cau*ele di*olvarii societatilor comerciale................................................................................................................................... "3
Ere*entati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.........................................................22
Ere*entati cinci situatii de amenintare la adresa independentei................................................................................................................... 2
Ere*entati cum se determine impo*itui pe mi3ioacele de transport ac$i*itionate in cursul anului...............................................................22
Ere*entati cum se determine impo*itui pe profit in ca*ul contribuabililor care reali*ea*a pe lan#a venituri din comerciali*area produselor
alimentare prin intermediul unui ma#a*in sFi venituri din activitatea unui bar de noapte.........................................................................2
Ere*entati deducerile personale ,n ca*ul impo*itului pe salarii...................................................................................................................21
Ere*entati modul de determinare a impo*itului asupra mi3ioacelor de........................................................................................................1%
Ere*entai modul de determinare a impo*itului pe teren ,n ca*ul terenurilor situate ,n intravilan ce au ca destinaie teren pentru
construcii............................................................................................................................................................................................... 14
Ere*entati modul de determinarea al avanta3ului luat ,n calculul salariului brut ,n ca*ul ,n care un salariat folosete autoturismul
an#a3atorului ,n interes personal............................................................................................................................................................. 21
Ere*entati o serie de aspecte le#ate de societatile in comandita pe actiuni................................................................................................%3
Ere*entati pe scurt continutui sectiunii a 2-a din 'odul etic national al profesionistilor contabili din /omania..........................................33
Ere*entati platitorii impo*itului pe profit si preci*and in cadrul fiecarei.......................................................................................................2
Ere*entati re#imul deductibilitatii ,n ca*ul provi*ioanelor..........................................................................................................................11
Ere*entati re#imul fiscal al c$eltuielilor cu doban*ile................................................................................................................................. 10
Ere*entati re#imul fiscal in ca*ul c$eltuielilor cu sponsori*area.................................................................................................................10
Ere*entai re#imul ()A ,n ca*ul ,nc$irierilor de cldiri............................................................................................................................. 3%
6
Ere*entati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni..................................................................................................%1
Ere*entati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi.insolvents+.............................................................."2
Erin ce se caracteri*ea*a raportul auditorului asupra respectarii clau*elor contractuale+............................................................................23
Erin ce se caracteri*ea*a raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate+..............................................................................24
Erin ce se deosebesc valorile entitatii -functionale! ale ansamblului resurselor investite. de cele ale capitalurilor proprii -matematice!
nete.+...................................................................................................................................................................................................... 4%
Erin ce se deosebete #ood0ill-ul de activele intan#ibile identificabile+....................................................................................................4%
Erin ce se deosebeste o misiune de audit ba*ata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar+....................................................22
Erin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de catre cei care au cerut efectuarea evaluarii+..42
Erocedurile analitice ,n auditul situaiilor financiare................................................................................................................................... 44
Ero#ramul de control6.....................................................................................................................................................................................
rol! continut! forme de pre*entare.......................................................................................................................................................... 4%
Erote3area independenei prin clau*e contractuale cu clientul.....................................................................................................................30
Erote3area independentei prin masuri interne cabinetului............................................................................................................................ 30
Erote3area independentei prin normele le#ale si profesionale.....................................................................................................................30
R
/aportarea unei misiuni de compilare......................................................................................................................................................... 22
/aportul asupra unor rubrici din situatiile financiare.................................................................................................................................. 2"
/aspunderea disciplinara............................................................................................................................................................................ 22
/elaiile cu ceilali membri - ,nlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil...........................................................................................1
/elaiile cu ceilali membri B Acceptarea de noi misiuni............................................................................................................................ 1
/elatiile cu ceilalti membrii B Acceptarea de noi misiuni...........................................................................................................................23
/elatiile profesionistilor contabili cu clientii.............................................................................................................................................. 23
/elaiile profesionitilor contabili cu clienii.............................................................................................................................................. 20
/enuntarea la convin#eri - amenintare la adresa independentei..................................................................................................................2
/iscul de audit6...............................................................................................................................................................................................
componentele i relaiile ,ntre acestea................................................................................................................................................... "1
/olul or#anismului profesional pentru asi#urarea calitatii profesionale............................................................................................"0
/olul bilantului functional in dia#nosticul de evaluare............................................................................................................................... ""
/olul bilantului in dia#nosticul de evaluare................................................................................................................................................ ""
/olul cen*orilor in cadrul societatii pe actiuni............................................................................................................................................ %3
/olul or#anismului profesional pentru adoptarea standardelor...................................................................................................................13
/olul or#anismului profesional pentru asi#urarea calitii serviciilor profesionale.....................................................................................14
/olul or#anismului profesional pentru de*voltarea profesionala continu..................................................................................................1"
/olul or#anismului professional pentru de*voltarea profesional continu................................................................................................"1
/olul profesiei contabile pentru de*voltarea economiei.............................................................................................................................. "
/olul profesiei contabile pentru de*voltarea economiei..............................................................................................................................10
/olul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public............................................................................................................12! "
/olul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.................................................................................................................. 10
/olul raportului de audit............................................................................................................................................................................. 40
/olul i coninutul c$estionarului de sf1rit de misiune.............................................................................................................................. 40
/olul si continutul notei de sinte*a............................................................................................................................................................. 40
/olul si continutul scrisorii de afirmare...................................................................................................................................................... 41
/olul si importanta dosarului exercitiului................................................................................................................................................... 3%
/olul si importanta dosarului permanent.................................................................................................................................................... 3%
S
;arcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni.................................................................................................................................. %1
semnificatie are interesul #eneral -interesul public.+.................................................................................................................................. 13
;ituatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara re*erve.....................................................................................................3
;labirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei...................................................................................................................2
;tructura dosarului exercitiului................................................................................................................................................................... 3%
;tructura dosarului permanent.................................................................................................................................................................... 37
sunt caracteristicile esent6>iale ale unei profesii contabile+......................................................................................................................... 1"
sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile +..........................................................................................................................4
T
(e$nica observarii fi*ice -directe............................................................................................................................................................... 4"
(e$nica sonda3ului...................................................................................................................................................................................... 4"
U
<tili*area lucrarilor auditorului intern........................................................................................................................................................ 41
<tili*area lucrarilor unui alt auditor............................................................................................................................................................ 41
<tili*area lucrrilor unui expert.................................................................................................................................................................. 42
7
Biletul nr. 1
Cum se clasific profesionitii contabili!
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea:
individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o
buna guvernare a intreprinderilor.
2."rezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei
cate#orii sfera de cuprindere a impozitului.
$%T. 1& Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmtoarele persoane, denumite n continuare contribuabili:
a' persoanele juridice romne; Norme metodologice
b' persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia;Norme metodologice
c' persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic ; (n vigoare de la 1 ian.
2012)
d' persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu propriet[i imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare
de[inute la o persoan juridic romn;
e' persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate att n Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n
acest caz, impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se re[ine i se vars de ctre persoana juridic romn.
f' persoanele juridice cu sediul social n Romnia, nfiin[ate potrivit legisla[iei europene.
ART. 14 Sfera de cuprindere a impozitului
mpozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz:
a' n cazul persoanelor juridice romne i al persoanelor juridice cu sediul social n Romnia, nfiin[ate potrivit legisla[iei europene, asupra profitului impozabil ob[inut din orice
surs, att din Romnia, ct i din strintate;
b' n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c' n cazul persoanelor juridice strine i persoanelor fizice nerezidente care desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic, asupra pr[ii
din profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecrei persoane; (n vigoare de la 1 ian. 2012)
d' n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu propriet[i imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de
participare de[inute la o persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e' n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaz venituri att n Romnia, ct i n strintate, din asocieri fr personalitate
juridic, asupra pr[ii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Biletul nr.2
1. Ce (ntele#eti prin audit (n #eneral) dar prin audit financiar) dar prin audit statutar!
Prin audit* (n #eneral, se n[elege examinarea profesional a unei informa[ii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard,
norm) de calitate.
Orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei sec[iuni sau a unei pr[i din contabilitate sau din situa[iile financiare ale unei entit[i poate fi calificat ca
+audit financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit opera[ional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma "audit financiar
este mult mai cuprinztoare dect cea de "audit statutar.
Prin audit statutar se n[elege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situa[iilor financiare ale unei entit[i n vederea exprimrii unei
opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a pozi[iei i situa[iei financiare precum i a rezultatelor (performan[elor) ob[inute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situa[iile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv
activit[i i opera[ii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispozi[ii legale (legea contabilit[ii, legea societ[ilor comerciale, legea pie[elor de capital etc.), ca urmare a mandatului
primit din partea proprietarilor intreprinderii (ac[ionari, asocia[i).
2."recizati (n ce conditii datoreaz or#anizatiile non , profit impozit pe profit si cum se determine acesta.
Organiza[iile nonprofit, organiza[iile sindicale i organiza[iile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile din activit[i economice realizate pn la nivelul
echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.
Deci, limita veniturilor scutite ,din activit[i economice, este minimul dintre : 15.000 euro i 10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit
Biletui nr.&
1.Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar!
Orice defini[ie a auditului statutar trebuie s [in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea
auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la:
acurate[ea declara[iilor financiare;
continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
existen[a unor fraude;
respectarea de ctre firm a obliga[iilor sale legale;
comportamentul responsabil al firmei fa[ de problemele legate de mediu i probleme sociale.
1. "rezentati cum se determine impozitui pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe lan#a venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui
ma#azin s-i venituri din activitatea unui bar de noapte.
Determinarea impozitului pe profit aferent activit[ii de bar de noapte (art.18CF)
Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maxim dintre:
- 1./ x "rofitul impozabil din aceasta activitate sau
, 0/ x Total venituri din aceasta activitate .
$stfel* vom calcula impozitul pe profit (n ambele moduri* urm1nd s decidem ulterior care este suma de plat.
Biletul nr.2
1.Ce este auditul intern!
Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea
exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entit[ii).
Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entit[ii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entit[ii i are ca obiective de baz
verificarea eficacit[ii sistemelor contabile i de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile func[ionale ale entit[ii economice sau
sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra situa[iilor financiare ale acestei entit[i.
2.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare c3eltuielilor (n vederea determinrii impozitului pe profit. 4a5i unele exemple (n urma
crora pot rezulta elemente similare veniturilor i c3eltuielilor.
8
pct. 12 din Normele la Codul Fiscal (HG 44/2004) :
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau
transpunerii;
- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) si alin. (5.1) din Codul fiscal;
- castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau
transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. n acest
caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat
amortizarea. n mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare
anuale;
- diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective.
Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea
profitului impozabil."
Biletul nr.0
1. Care sunt deosebirile fundamentale (ntre auditul intern si auditul statutar!
4eosebirile intre auditul intern si auditul statutar:
6tatutul auditorului
Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din structura intreprinderii.
Beneficiarul auditului.
Auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern lucreaza in beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii.
7biectivele auditului.
Auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv
exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc.
4omeniul de aplicare.
Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare. Auditul intern are o aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar
toate functiile intreprinderii dar in integralitatea acestora,
"ozitia fata de frauda.
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare in afara altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa
cand auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie a prevenirea si descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul asupra
oricarei nerespectari a procedurilor de control intern.
Independenta
ndependenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere, auditorul intern are independenta restrictiva adica este independent fata de orice structura a
intreprinderii auditata nu si fata de conducere.
"eriodicitatea auditurilor
Auditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori, auditorul intern este permanent in intreprindere i temporar din punct de vedere al
interlocutorilor, potrivit planului de audit intern.
8etodolo#ie
Auditul statutar se exercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita de AASB - Consiliul pentru Standarde nternationale de Audit si Auditare; pe cand auditul intern desi se
exercita pe baza unei metodologii stabilite de A - nstitutul nternational al Auditonilor nterni. n aplicare ea este adaptata la specificul si cultura intreprinderii.
4ati & exemple de c3eltuieli nedeductibile* indiferent de contextul (n care se efectueaza.
C3eltuieli nedeductibile sunt:
- cheltuielile cu impozitul pe profit;
- cheltuieli cu amenzile datorate autorit[ilor romne;
- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.
Biletul nr..
1.In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea!
Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor , calcularea impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila
un centru natural de expertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile.
Activitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie larga de servicii:
-conformarea la regulile fiscale,
-planificarea si consultanta fiscala,
-reprezentarea in fata instantelor juridice
- servicii legate de impozitarea corporatiilor.
Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare
corespunzatoare
2.4ati & exemple de c3eltuieli cu deductibilitate limitata.
Cheltuieli cu deductibilitate limitata:
a)cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferen[ei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect
cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit;
b' suma cheltuielilor cu indemniza[ia de deplasare acordat salaria[ilor pentru deplasri n Romnia i n strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institu[iile publice;
c' cheltuielile sociale, n limita unei cote de pn la 2%, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificrile i completrile
ulterioare. ntr sub inciden[a acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru natere, ajutoarele pentru nmormntare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile i protezele, precum i
cheltuielile pentru func[ionarea corespunztoare a unor activit[i ori unit[i aflate n administrarea contribuabililor: grdini[e, cree, servicii de sntate acordate n cazul bolilor profesionale
i al accidentelor de munc pn la internarea ntr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, pentru colile pe care le au sub patronaj,
precum i alte cheltuieli efectuate n baza contractului colectiv de munc. n cadrul acestei limite, pot fi deduse i cheltuielile reprezentnd: tichete de cre acordate de angajator n
conformitate cu legisla[ia n vigoare, cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori i salaria[ilor, cadouri n bani sau n natur acordate salariatelor, costul presta[iilor pentru tratament
i odihn, inclusiv transportul pentru salaria[ii proprii i pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salaria[ii care au suferit pierderi n gospodrie i contribu[ia la fondurile de
interven[ie ale asocia[iei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din coli i centre de plasament;
Biletul nr.9
1.Cum explicati necesitatea re#lementarii profesiei contabile!
n timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc
in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:
- Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
- Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
- Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii,
membrilor lor. Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:
a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii; b) conditiile de piata in care activeaza profesia;
c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce
implica:
- adoptarea de standard profesionale, tehnice;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc.
2. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible c3eltuielile cu serviciile de mana#ement* consultanta* asistenta sau alte prestari de servicii.
Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultan[, asisten[ sau alte prestri de servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condi[ii:
- serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie executate n baza unui contract ncheiat ntre pr[i sau n baza oricrei forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii efective
a serviciilor se efectueaz prin: situa[ii de lucrri, procese-verbale de recep[ie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de pia[ sau orice alte materiale corespunztoare;
- contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii cheltuielilor prin specificul activit[ilor desfurate.
Nu intr sub inciden[a condi[iei privitoare la ncheierea contractelor de prestri de servicii, prevzut la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de
persoane fizice autorizate i de persoane juridice, cum sunt: cele de ntre[inere i reparare a activelor, serviciile potale, serviciile de comunica[ii i de multiplicare, parcare, transport i
altele asemenea.
9
Pentru servicii de management, consultan[ i asisten[ tehnic prestate de nereziden[ii afilia[i contribuabilului, la analiza tranzac[iilor pentru determinarea deductibilit[ii
cheltuielilor trebuie s se aib n vedere i principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea ntreprinderilor asociate din Conven[ia-model cu privire la impozitele pe venit i
impozitele pe capital. Analiza trebuie s aib n vedere:
(i) pr[ile implicate;
(ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoatere a cheltuielilor i veniturilor pe baza documentelor justificative care s ateste prestarea acestor servicii
Biletul nr.8
1.%olul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile
desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de
elaborare sau auditare asituatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul .
2."rezentati re#imul fiscal in cazul c3eltuielilor cu sponsorizarea.
Cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat,
potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i
cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim precizat mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
n limitele respective se ncadreaz i cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, n scopul construc[iei de localuri, al dotrilor, achizi[iilor de tehnologie a informa[iei i de
documente specifice, finan[rii programelor de formare continu a bibliotecarilor, schimburilor de specialiti, a burselor de specializare, a participrii la congrese interna[ionale;
Biletul nr.:
1. %olul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
ntreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 80% din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in
informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicate in toate domeniile vietii economice si sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii
si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. Fiind implicate in
atatea structure ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc.
2. "rezentati re#imul fiscal al c3eltuielilor cu dobanzile.
Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se
determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care
se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
n cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute in paragraful anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei;
b) nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru imprumuturile in valuta. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza
prin hotarare a guvernului. Limita prevazuta la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. Aceasta limita nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor
juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de
credit, precum si institutiilor financiare nebancare. n cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activita-tea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului
articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.
Biletul nr. 10
1.4espre 6tandardele Internationale de $udit.
Standardele nternationale de Audit (SA) sunt utilizate la auditarea situatiilor financiare. SA se utilizeaza, de asemenea, adaptate conform necesitatilor, pentru auditarea
altor informatii si pentru servicii conexe.
SA contin principiile de baza si procedurile esentiale (identificate dupa fontul literei cu care sunt tiparite, si anume, caractere aldine), precum si recomandarile aferente sub
forma materialelor explicative si a altor materiale. Principiile de baza si procedurile esentiale trebuie sa fie interpretate n contextul materialelor explicative, si al altor materiale care ofera
ndrumari privind modul de aplicare.
Pentru ntelegerea si aplicarea principiilor de baza si a procedurilor esentiale, precum si a recomandarilor aferente trebuie sa se ia n considerare ntregul text al SA,
incluzndu-se si materialele explicative si celelalte materiale continute n SA, si nu doar textul tiparit cu caracter aldin.
n situatii exceptionale, un auditor financiar poate considera necesara abaterea de la SA, cu scopul de a realiza mai eficient obiectivul unui audit financiar. Cnd apar astfel
de situatii, auditorul financiar trebuie sa fie pregatit sa justifice aceasta abatere.
SA trebuie sa se aplice doar aspectelor semnificative
2.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mi;ioc fix pentru a fi deductible amortizarea fiscal.
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal care ndeplinete cumulativ urmtoarele condi[ii:
a' este de[inut i utilizat n produc[ia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriat ter[ilor sau n scopuri administrative;
b' are o valoare fiscal mai mare dect limita stabilit prin hotrre a Guvernului, la data intrrii n patrimoniul contribuabilului;
c' are o durat normal de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaz un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are n vedere valoarea ntregului corp, lot sau
set. Pentru componentele care intr n structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea a activului rezultat, amortizarea se determin pentru fiecare
component n parte. Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a' investi[iile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de nchiriere, concesiune, loca[ie de gestiune sau altele asemenea;
b' mijloacele fixe puse n func[iune par[ial, pentru care nu s-au ntocmit formele de nregistrare ca imobilizare corporal; acestea se cuprind n grupele n care urmeaz a se nregistra, la
valoarea rezultat prin nsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c' investi[iile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substan[e minerale utile, precum i pentru lucrrile de deschidere i pregtire a extrac[iei n subteran i la suprafa[;
d' investi[iile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate n scopul mbunt[irii parametrilor tehnici ini[iali i care conduc la ob[inerea de beneficii
economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e' investi[iile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura celor apar[innd domeniului public, precum i n dezvoltri i modernizri ale bunurilor aflate n proprietate
public;
f' amenajrile de terenuri.
Biletul nr. 11
1. $specte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul "ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati.
Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.
Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale.
2. Ce reprezint valoarea fiscal a unui mi;ioc fix. <n cazul (n care se vinde la un pret mai mic dec1t valoarea rdmas neamortizat fiscal* aceasta este deductibil la
determinarea impozitului pe profit!
Valoarea fiscal a unui mijloc fix reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacului fix, diminuat cu amortizarea fiscal a acestuia.
Potrivit art. 24 alin. (15) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare "ctigurile sau pierderile rezultate din vnzarea ori scoaterea din
func[iune a mijloacelor fixe se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacelor fixe, diminuat cu amortizarea fiscal.
Valoarea fiscal ramas neamortizat reprezint, in conformitate cu prevederile pct. 71
5
din H.G. nr. 44/2004 privind Normele de aplicare a Codului fiscal, cu modificrile si
completrile ulterioare, diferen[a dintre valoarea de intrare fiscala i valoarea amortizarii fiscale.
Punctul 3 alin. (4) din Decizia nr. 2/2004 privind aplicarea unitar a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit, conven[iile de evitare a dublei impuneri, accize i taxa pe
valoarea adugat, precizeaz :
"n aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003, cheltuielile nregistrate ca urmare a casrii sau cedrii unui mijloc fix amortizabil sau terenurilor, calculate ca
diferen[ ntre valoarea fiscal de intrare a acestora i amortizarea fiscal, dup caz, sunt cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile.
Alin. (1) al art. 19 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, prevede :
"(1) Profitul impozabil se calculeaz ca diferen[ ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se
scad veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit
normelor de aplicare.
Prin urmare avnd in vedere prevederile legale invocate mai sus, valoarea rmas neamortizat ( calculat ca diferen[ ntre valoarea fiscal de intrare i amortizarea fiscal)
a unui mijloc fix care face obiectul unei vnzri este c3eltuial in scopul realizrii de venituri* iar impozitul pe profit se calculeaz dupa regula general stipulat la art. 19 alin. (1) din
Codul fiscal.
BiletuI nr.12
1=ecesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includ, in functie de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale
referitoare la profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit
independenta, impartialitatea si secretul profesional.
"rofesia contabila se distin#e de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze
servicii de inalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea
necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului
10
profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de
nerespectare a standardelor profesionale si etice.
2 Care este re#imul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere sau administrare!
Potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea stabilirii bazei impozabile, Titlului , art. 21, cheltuielile efectuate de
o societate se impart in trei grupe:
. Cheltuieli deductibile
. Cheltuieli cu deductibilitate limitata
. Cheltuieli nedeductibile
n grupa cheltuielilor cu deductubilitatea limitata se incadreaza si:
m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel
mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.
Biletul nr.1&
1. Codul etic I>$C) rol* structur.
Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:
- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti
care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul,
coruptie etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
"artea $ destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajati- contine 6 sectiuni
Sectiunea 100- ntroducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 ntegritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 - Confidentialitatea
Sectiunea 150 Comportamentul profesional
"artea B ? destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni
Sectiunea 200 ntroducere
Sectiunea 210 Acceptarea unui client
Sectiunea 220 -Conflicte de interes
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 290 ndependenta in misiuni de audit si certificare
"artea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni
Sectiunea 300 ntroducere
Sectiunea 310 Conflicte potentiale
Sectiunea 320 ntocmirea si raportarea informatiilor
` Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 - nterese financiare
Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte
2 "rezentati re#imul deductibilitatii (n cazul provizioanelor.
Codul fiscal:
ART. !rovizioane "i rezerve
@1' Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor i provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel:
b' provizioanele pentru garan[ii de bun execu[ie acordate clien[ilor; Norme metodologice
c' provizioanele constituite n limita unui procent de 20% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004, 25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30% ncepnd cu data de 1
ianuarie 2006, din valoarea crean[elor asupra clien[ilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi[ii:
1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scaden[ei;
3. nu sunt garantate de alt persoan;
4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme metodologice
d' provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare i func[ionare, de ctre institu[iile de credit, institu[iile financiare nebancare nscrise n Registrul general
[inut de Banca Na[ional a Romniei, precum i provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;
i' provizioanele de risc pentru opera[iunile pe pie[ele financiare, constituite potrivit reglementrilor Comisiei Na[ionale a Valorilor Mobiliare;
;' provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din valoarea crean[elor asupra clien[ilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g)
i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi[ii:
1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007;
2. crean[a este de[inut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest
aceast situa[ie;
3. nu sunt garantate de alt persoan;
4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului.
A' provizioanele pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitelor de deeuri, constituite de contribuabilii care desfoar activit[i de depozitare a deeurilor, potrivit
legii, n limita sumei stabilite prin proiectul pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitului, corespunztoare cotei-pr[i din tarifele de depozitare percepute;
l' provizioanele constituite de companiile aeriene din Romnia pentru acoperirea cheltuielilor de ntre[inere i reparare a parcului de aeronave i a componentelor aferente,
potrivit programelor de ntre[inere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre Autoritatea Aeronautic Civil Romn.
i' provizioanele de risc pentru opera[iunile pe pie[ele financiare, constituite potrivit reglementrilor Comisiei Na[ionale a Valorilor Mobiliare;
;' provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din valoarea crean[elor asupra clien[ilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g)
i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi[ii:
1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007;
2. crean[a este de[inut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest
aceast situa[ie;
3. nu sunt garantate de alt persoan;
4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului.
A' provizioanele pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitelor de deeuri, constituite de contribuabilii care desfoar activit[i de depozitare a deeurilor, potrivit
legii, n limita sumei stabilite prin proiectul pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitului, corespunztoare cotei-pr[i din tarifele de depozitare percepute;
l' provizioanele constituite de companiile aeriene din Romnia pentru acoperirea cheltuielilor de ntre[inere i reparare a parcului de aeronave i a componentelor aferente,
potrivit programelor de ntre[inere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre Autoritatea Aeronautic Civil Romn.
@9' n n[elesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se n[elege i majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
@8' Provizioanele constituite pentru crean[ele asupra clien[ilor, nregistrate de ctre contribuabili nainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile n limitele prevzute la alin. (1) lit.
c), n situa[ia n care crean[ele respective ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi[ii:
a' nu sunt garantate de alt persoan;
b' sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
c' au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului;
d' crean[a este de[inut asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschis procedura falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situa[ie;
e' nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru crean[a respectiv.
BiletuI nr. 12
1. 4espre inte#ritate.
Concept: ntegritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie s fie drept si onest n toate relatiile profesionale si de afaceri si sa nu asocieze la declaratii false sau care
ar putea induce in eroare consumatorii.
Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea:
- contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare
- contin declaratii sau informatii eronate;
- omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare
11
2. "rezentati care este re#imul pierderilor fiscale (n cazul impozitului pe
profit.Pierderea anual, stabilit prin declara[ia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile ob[inute n urmtorii 5 ani consecutivi (7 ani incepand cu 01 01 2009).
Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora.
Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care i nceteaz existen[a prin divizare sau fuziune nu se recupereaz de ctre contribuabilii nou-nfiin[a[i sau de ctre cei
care preiau patrimoniul societ[ii absorbite, dup caz.
n cazul persoanelor juridice strine, pierderea se recuperaz lundu-se n considerare numai veniturile i cheltuielile atribuibile sediului permanent n Romnia.
Contribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care anterior au realizat pierdere fiscal intr sub inciden[a regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au
revenit la sistemul de impozitare a profitului.
Aceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i limita celor 5 ani.
Biletul nr. 10
1. 4espre obiectivitate.
Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si
in nici o alta situatie care ar putea detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala cinstea si corectitudinea.
Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a altor persoane.
Factori - sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua obiectivitatea
- imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar exista eceste posibile presiuni si trebuie sa domine un caracter rezonabil
- evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa incalce obiectivitatea
- Trebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul obiectivitatii
Nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor professional
2. Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern!
Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelai venit i n decursul aceleiai perioade impozabile, sunt supui impozitului pe venit att pe teritoriul Romniei, ct
i n strintate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat n Romnia a impozitului pltit n strintate, denumit n continuare credit fiscal extern, n limitele prevzute n
prezentul articol.
@2' Creditul fiscal extern se acord dac sunt ndeplinite, cumulativ, urmtoarele condi[ii:
a) se aplic prevederile conven[iei de evitare a dublei impuneri ncheiate ntre Romnia i statul strin n care s-a pltit impozitul;
b) impozitul pltit n strintate, pentru venitul ob[inut n strintate, a fost efectiv pltit n mod direct de persoana fizic sau de reprezentantul su legal ori prin re[inere la
surs de ctre pltitorul venitului. Plata impozitului n strintate se dovedete printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competent a statului strin respectiv;
c) venitul pentru care se acord credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevzute la art. 41.
(&' Creditul fiscal extern se acord la nivelul impozitului pltit n strintate, aferent venitului din sursa din strintate, dar nu poate fi mai mare dect partea de impozit pe
venit datorat n Romnia, aferent venitului impozabil din strintate. n situa[ia n care contribuabilul n cauz ob[ine venituri din strintate din mai multe state, creditul fiscal extern admis
a fi dedus din impozitul datorat n Romnia se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare [ar i pe fiecare natur de venit.
Biletul nr.1.
1. 4espre competenta profesionala si prudenta
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil sa detina competentele necesare desfasurarii misiunii pe care o are de indeplinit si satisface cele doua
componente ale principiului:
- obtinerea competentei
- mentinerea competentei
Men[inerea competen[ei necesit o permanent contientizare si n[elegere a evolu[iilor relevante pe plan profesional tehnic si n mediul de afaceri. Dezvoltarea profesional continu elaboreaz i
men[ine capacit[ile care i permit unui profesionist contabil s desfoare o activitate competent ntr-un mediu profesional.
Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i desfoar activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i supervizare adecvate.
Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i aten[ioneze pe clien[i, angajatori i al[i utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita n[elegerea eronat a unei opinii
exprimate drept afirmarea unui fapt.
2. Care este sediul materiei re#lementarilor profesionale privind expertiza contabila!
#ediul reglementrilor profesionale se adreseaz deopotriv expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare, regsindu-se n Regulamentul de Organizare i Func[ionare
al CECCAR, n Norma profesional nr. 35 privind expertizele contabile i n Codul Etic Na[ional al Profesionitilor Contabili.
Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia reglementeaz obliga[ia expertului contabil de a se
manifesta liber fa[ de orice interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea i, n general, cu independen[a profesional, exercitarea profesiei de expert contabil fcndu-se cu
respectarea principiului independen[ei profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodat s se gseasc n situa[ia de conflict de interese i n nici o alt situa[ie care ar putea aduce atingere
integrit[ii i obiectivit[ii sale.
Norma profesional nr !" con[ine cadrul de referin[ al misiunilor privind expertizele contabile, structurat pe urmtoarele subdiviziuni:
N#$ Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile: ndependen[a expertului contabil; Competen[a expertului contabil; Calitatea
expertizelor contabile; Secretul profesional i Confiden[ialitatea expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului deontologic privind expertiza contabil.
N%$ Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile: Dispunerea expertizelor judiciare i numirea exper[ilor contabili; Contractarea i programarea
expertizelor contabile; Documentarea lucrrilor privind expertizele contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic privind expertiza contabil.
N!$ Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului de expertiz contabil; Semnarea i depunerea raportului de expertiz contabil. Aceste norme se
suprapun demersului profesional privind expertiza contabil.
N&$ Anexe' Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; Model de Raport de expertiz contabil judiciar; Model de Raport de expertiz
contabil extrajudiciar.
Reglementarea profesional a activit[ii de expertiz contabil are drept obiectiv crearea unui cadru care s asigure buna desfurare a activit[ii exper[ilor contabili ce
desfoar astfel de misiuni.
Biletul nr.19
1. 4espre profesionalism.
Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul
profesional sau un membru.
n cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care efectueaza, profesionistii contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor.
Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie:
- sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si experienta pe care o detin
- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata de altii
2 Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere!
Contribuabilii, societ[i comerciale bancare, persoane juridice romne, i sucursalele din Romnia ale bncilor, persoane juridice strine, au obliga[ia de a plti impozit pe profit
anual, cu pl[i anticipate efectuate trimestrial (scaden[a este data de 25, inclusiv, a primei luni a trimestrului urmtor). Termenul pn la care se efectueaz plata impozitului anual
(impozitul anual pl[ile anticipate) este termenul de depunere a declara[iei privind impozitul pe profit (25 aprilie).
12
Celelalte societ[i comerciale au obliga[ia de a declara (declara[ia 100) i plti impozitul pe profit trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a primei luni urmtoare trimestrului
pentru care se calculeaz impozitul. Contribuabilii au obliga[ia s depun o declara[ie anual de impozit pe profit (declaratia 101) pn la data de 25 aprilie inclusiv a anului urmtor.
Organiza[iile nonprofit au obliga[ia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pn la data de 25 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz
impozitul.
Contribuabilii care ob[in venituri majoritare din cultura cerealelor i plantelor tehnice, pomicultur i viticultur au obliga[ia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pn la data de 25
februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul.
Biletul nr.18
1. 4espre respectarea standardelor si normelor profesionale.
Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a
executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu
independenta . n plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
- FAC (de ex. Standardele ntemationale de Audit)
- Consiliul pentru Standarde nternationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
Legislatia relevant
2. Care este finalitatea expertizelor contabile!
Finalitatea expertizelor contabile consta in redactarea raportului de expertiza contabila , semnarea si depunerea lui
Biletul nr. 1:
1.Conceptul de independenta si tipurile de independenta
Principiul independen[ei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber, indiferent de natura serviciului prestat. n cazul executrii unei misiuni de audit independen[a devine
cea mai sigur garan[ie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condi[ii de integritate i cu obiectivitate.
ndependenta absoluta presup satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului de independenta.
Componentele fundamentale ale independen[ei sunt:
- independen[a de spirit/gandire (ra[ionamentul profesional) = independenta de drept = acea stare a profesionistului contabil potrivit careia el considera ca poate sa-si indeplineasca
misiunea de audit in conditii de integritate si cu obiectivitatea necesara.
- independen[a n aparen[ (comportamental) = independenta de fapt = presupune ca o terta persoana, bine informata, dar si bine intentionata, nu gaseste nici un motiv in
comportamentul profesionsitului contabil, care sa o determine sa-i puna la indoiala integritatea si obiectivitatea acestuia.
Prin independen[ nu trebuie s se n[eleag c o persoan care exercit un ra[ionament profesional trebuie s fie izolat de rela[iile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar
c importan[a acestor rela[ii trebuie evaluat i din punctul unei ter[e persoane, rezonabil i informat, care, avnd toate informa[iile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c
sunt inacceptabile.
2 Ce semnificatie are interesul #eneral @interesul public'!
Un semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilit[ii de a ac[iona n interes public. Aadar responsabilitatea unui profesionist contabil nu const exclusiv n a
satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. Ac[ionnd n interes public un profesionist contabil ar trebui s respecte i s se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clien[i, donatori de credite, guvernan[i, angajatori, angaja[i, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finan[atorilor i alte persoane care
se bazeaz pe obiectivitate i integritatea profesionitilor contabili pentru a men[ine func[ionarea corespunztoare a economiei. Aceast ncredere impune profesiunii contabile o
rspundere public.
Interesul public este definit drept bunstarea colectiv a comunit5ii i a institu5iilor deservite de profesionistul contabil.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu:
- auditorii financiari independen[i ajut la men[inerea integrit[ii i eficien[ei situa[iilor financiare prezentate institu[iilor financiare ca suport par[ial pentru mprumuturi i
ac[ionarilor pentru a ob[ine capital;
- directorii financiari au atribu[ii n diverse domenii de management financiar i contribuie la utilizarea eficient i efectiv a resurselor entit[ii economice sau
publice;auditorii interni furnizeaz asigurarea n privin[a existen[ei unui sistem de control intern corect, care sporete ncrederea n informa[iile financiare externe ale
entit[ii;
- exper[ii n impozite ajut la stabilirea ncrederii i eficien[ei, precum i la aplicarea corect a sistemului de impozitare;
- consultan[ii manageriali au o responsab fa[ de interesul public n sus[inerea lurii unor decizii manageriale corecte;
Profesionitii contabili au un rol important n societate. nvestitorii, creditorii, patronii i alte sectoare ale comunit[ii financiare, inclusiv guvernul i publicul conteaz pe profesionitii
contabili pentru o contabilitate financiar i raportri corecte, pentru un management financiar eficient i sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri i
impozite. Atitudinea i comportamentul profesionitilor contabili atunci cnd presteaz astfel de servicii au un impact asupra bunstrii economice a comunit[ii i [rii lor.
Profesionitii contabili pot rmne n aceast pozi[ie avantajoas numai continund s ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care s demonstreze c ncrederea publicului este
bine fundamentat. Este n interesul profesiunii contabile din Romnia de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesionitii contabili c ele sunt executate la cel mai nalt nivel
de performan[ i n conformitate cu cerin[ele etice asociate acestor servicii.
Biletulnr.20
1. $menintari la adresa independentei.
Exemple care pot crea amenin[ri la adresa independen[ei, pot fi:
. un membru al cabinetului/societ[ii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului;
. un membru al cabinetului/societ[ii care este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o pozi[ie din care poate exercita o influen[ semnificativ direct asupra nivelului de certitudine -
asigurare - a contractului fa[ de client;
. prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurrii profesionistului contabil fa[ de client;
pregtirea datelor originale utilizate la generarea situa[iilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa[ de client.
2. Bxplica5i rela5ia dintre etic i calitatea (n profesia contabil.
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si
satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o
sanatoasa si libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
Biletul nr.21
1.8suri de protec5ie (mpotriva amenin5rilor la adresa independen5ei.
Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se impart in doua mari categorii :
- masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari
- masuri de protectie in mediul de lucru.
2.Cum se explica rolul social al profesionstilor contabili!
Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in legatura cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietatii economice a
colectivitatii si a intregii tari. n plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor memebrilor societatii sunt indispensabile societatii. nvestitorii, donatorii de
fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea acestora de a pune in functiune sisteme
riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune finaanciara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de
ordin fiscal.
Biletul nr.22
%olul or#anismului profesional pentru adoptarea standardelor.
FAC si ASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel international.
Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul
economic, legal si profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale.
Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de
contabilitate, celalat sa se ocupe de standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti din industrie
si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor.
Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie.
Recomandarile comitetului de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat dupaq o perioada de expunere. n cursul perioadei de expunere se
pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului.
13
Ce sunt serviciile profesionale!
Serviciile profesionale reprezint orice serviciu care cere aptitudini contabile nrudite, prestat de un contabil profesionist, ca de exemplu:
-servicii de contabilitate
- audit
- fiscalitate
- consultant managerial
- management financiar
Serviciu: - o munc prestat n folosul sau n interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului;- ndeplinirea unei ndatoriri fat de cineva.
Biletul nr.2&
1.%olul or#anismului profesional pentru asi#urarea calit5ii serviciilor profesionale.
Codul etic FAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra
reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. FAC considera ca organismele membre trebuie sa
demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de
asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul
organizatiei pentru cara contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.
n cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
n cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni.
ncurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de
contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de
reglementare care prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
ndiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. n orice caz, acestia trebuie sa fie
independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
2."rezenta5i modul de determinare a impozitului pe teren (n cazul terenurilor situate (n intravilan ce au ca destina5ie teren pentru construc5ii.
6ursa: Cod >iscal
Codul >iscal art. 208: Calculul impozitului
C:\Users\Marius\AppData\Local\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00070193.HTML - #@1'mpozitul pe teren se stabileste lund n calcul numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii
n care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform ncadrarii facute de consiliul local.
2) <n cazul unui teren amplasat (n intravilan, nregistrat n registrul agricol la categoria de folosinta terenuri cu constructii , impozitul pe teren se stabileste prin nmultirea suprafetei
terenului, exprimata n hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta n urmatorul tabel:
(la data )#*ian*%))+ Art %",- alin (%$ din titlul ./- capitolul ... modificat de Art .- punctul %!% din $egea %&%'(() $
CAPTOLUL : mpozitul si taxa pe teren
mpozitul/taxa pe terenurile amplasate n intravilan , terenuri cu constructii
Zona n cadrul localitatii Nivelurile impozitului / taxei, pe ranguri de localitati
- lei/ha -
0 V V
A 8.921 7.408 6.508 5.640 766 613
B 7.408 5.600 4.540 3.832 613 460
C 5.600 3.832 2.874 1.821 460 306
D 3.832 1.821 1.519 1.060 300 153
(la data )#*ian*%)#) Art %",- alin (%$ din titlul ./- capitolul ... referinte de aplicare anexa # din 0otarirea 1"23%))1$
"$%TB$ 208
1
: =orme metodolo#ice Cod >iscal
(1)mpozitul pe teren se stabileste anual n suma fixa, n lei pe metru patrat de teren, n mod diferentiat, n intravilanul si extravilanul localitatilor, dupa cum urmeaza:
a)(n intravilan:
C:\Users\Marius\AppData\Local\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00071251.HTML - #1.pe ranguri de localitati, identificate prin cifrele romane: 0, , , , V si V;
C:\Users\Marius\AppData\Local\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00071251.HTML - #2.pe zone, identificate prin literele: A, B, C si D;
C:\Users\Marius\AppData\Local\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00071251.HTML - #3.pe categorii de folosinta, astfel cum sunt evidentiate n tabloul prevazut la pct. 80;
C:\Users\Marius\AppData\Local\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00071251.HTML - #4.prin aplicarea nivelurilor si a coeficientilor de corectie prevazuti la art. 258 alin. (2), (4) si (5) din
Codul fiscal;
Calculul impozitului
@1' mpozitul pe teren se stabilete lund n calcul numrul de metri ptra[i de teren, rangul localit[ii n care este amplasat terenul i zona i/sau categoria de folosin[ a terenului,
conform ncadrrii fcute de consiliul local.
@2' n cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul agricol la categoria de folosin[ terenuri cu construc[ii, impozitul pe teren se stabilete prin nmul[irea suprafe[ei
terenului, exprimat n hectare, cu suma corespunztoare prevzut n urmtorul tabel:
|______________________________________________________________________________|
|Zona n | |
|cadrul | - lei/ha*) - |
|locali- |_____________________________________________________________________|
|t[ii | Nivelurile impozitului, pe ranguri de localit[i |
| |_____________________________________________________________________|
| | 0 | | | | V | V |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| A | 7.404 | 6.148 | 5.401 | 4.681 | 636 | 509 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| B | 6.148 | 4.648 | 3.768 | 3.180 | 509 | 382 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| C | 4.648 | 3.180 | 2.385 | 1.511 | 382 | 254 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| D | 3.180 | 1.511 | 1.261 | 880 | 249 | 127 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|

Norme metodologice:
78. (1) mpozitul pe teren se stabilete anual n sum fix, n lei pe metru ptrat de teren, n mod diferen[iat, n intravilanul i extravilanul localit[ilor, dup cum urmeaz:
a) n intravilan:
1. pe ranguri de localit[i, identificate prin cifrele romane: 0, , , , V i V;
2. pe zone, identificate prin literele: A, B, C i D;
3. pe categorii de folosin[, astfel cum sunt eviden[iate n tabloul prevzut la pct. 80;
4. prin aplicarea nivelurilor i a coeficien[ilor de corec[ie prevzu[i la art. 258 alin. (2), (4) i (5) din Codul fiscal;
14
80. La ncadrarea terenurilor pe categorii de folosin[, n func[ie de subcategoria de folosin[, se are n vedere tabloul urmtor:
_____________________________________________________________________
| Categoria | Subcategoria | Simbol |
| de folosin[ | de folosin[ | (cod) |
|___________________|______________________________________|__________|
| 1. Terenuri | - construc[ii | C |
| cu construc[ii | - cur[i i construc[ii | CC |
| | - diguri | CD |
| | - cariere | CA |
| | - parcuri | CP |
| | - cimitire | C |
| | - terenuri de sport | CS |
| | - pie[e i trguri | CT |
| | - pajiti i tranduri | CPJ |
| | - taluzuri pietruite | CTZ |
| | - fie de frontier | CFF |
| | - exploatri miniere i petroliere | CMP |
| | - alte terenuri cu construc[ii | CAT |
|___________________|______________________________________|__________|
81. (1) Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate n intravilanul localit[ilor, att n cazul persoanelor fizice, ct i n cel al persoanelor juridice, sunt necesare urmtoarele
date:
a) rangul localit[ii unde se afl situat terenul;
b) zona n cadrul localit[ii prevzute la lit. a);
c) categoria de folosin[;
d) suprafa[a terenului;
e) n cazul terenului ncadrat la categoria de folosin[ "terenuri cu construc[ii", suprafa[a construit la sol a cldirilor;
f) majorarea stabilit n condi[iile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren. (Nivelul impozitelor i taxelor locale prevzute n prezentul titlu poate fi majorat anual cu pn la
20% de consiliile locale, jude[ene i Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, cu excep[ia taxelor prevzute la art. 263 alin. (4) i (5) i la art. 295 alin. (11) lit. b) - d).
82. (1) Bxemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2007, n cazul unui teren amplasat n intravilan, avnd categoria de folosin[ "terenuri cu construc[ii":
A. Datele despre teren, potrivit structurii prevzute la pct. 81 alin. (1):
a) rangul localit[ii unde este situat terenul: 0;
b) zona n cadrul localit[ii: A;
c) categoria de folosin[: terenuri cu construc[ii;
d) suprafa[a terenului: 598 mp;
e) suprafa[a construit la sol a cldirilor: 56 mp;
f) Consiliul General al Municipiului Bucureti a hotrt, n anul 2006 pentru anul 2007, majorarea impozitului pe teren cu 19% .
B. Explica[ii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezult din economia textului art. 258 alin. (2) din Codul fiscal:
1. Se determin suprafa[a pentru care se datoreaz impozit pe teren: din suprafa[a terenului de[inut n proprietate se scade suprafa[a construit la sol, respectiv: 598 mp - 56 mp =
542 mp;
2. Se determin impozitul pe teren:
2.1. n tabloul prevzut la pct. 11 alin. (3), la cap. - impozitul pe terenurile amplasate n intravilan - terenuri cu construc[ii, n coloana "Nivelurile stabilite n anul 2006 pentru anul
2007 - art. 296 alin. (1)" se identific suma corespunztoare unui teren amplasat n zona A din localitatea care are rangul 0, respectiv: 7404 lei/ha, respectiv 0,7404 lei/mp;
2.2. suprafa[a de teren pentru care se datoreaz impozit pe teren, prevzut la pct. 1, se nmul[ete cu suma prevzut la subpct. 2.1, respectiv: 542 mp x 0,7404 lei/ha = 401,296
lei;
2.3. avnd n vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, n anul fiscal 2006 pentru anul fiscal 2007, Consiliul General al Municipiului Bucureti a hotrt
majorarea impozitului pe teren cu 19%, impozitul determinat la subpct. 2.2 se majoreaz cu acest procent sau, pentru uurarea calculului, impozitul pe teren se nmul[ete cu 1,19,
respectiv: lei 401,296 x 1,19 = 477.54 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), frac[iunea depind 50 de bani se majoreaz la 1 leu, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjete la
478 lei.
Biletul nr.22
1. %olul or#anismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continu.
Un principiu fundamental al Codului etic FAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca "un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la
nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist
contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea profesionala continua este
metoda prin care profesionistii contabili isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definit ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in
mod competent in mediul lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma
pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si
beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul nternational de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, "Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a
competentei profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii
profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar
de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala
continua.
2. Care sunt restrictiile (n promovarea serviciilor de ctre profesionitii
Situa[iile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste, decen[ i bun gust pentru o ac[iune de promovare.
cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezolvari favorabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o deceptie
care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume domeniu al contabilitatii
Biletul nr.20
1.Ce sunt serviciile profesionale!
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
2.Competen5a profesional i responsabilitatea c1nd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.
Liber profesionitii contabili trebuie s evite s presteze servicii profesionale fr o competen[ adecvat, n afar de cazul c beneficieaz de sfaturi avizate i de o asisten[ care s le
permit s presteze servicii de calitate.
Dac un profesionist contabil nu posed competen[ele necesare ntr-un domeniu specific n cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliati (al[i profesioniti
contabili, avoca[i, ingineri, geologi sau al[i exper[i). n acest caz, dei profesionistul contabil se sprijin pe competen[elel tehnice ale specialistului consultant, acesta din urm nu cunoate
n mod necesar regulile de etic ale profesiunii.
ntruct profesionistului contabil i revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie s se asigure c regulile de etic au fost respectate de ctre expertul consultant. El
trebuie s se asigure ce expertul consultant este la curent cu regulile de etic, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplic la orice misiune la care particip
aceti exper[i.
Aceast asigurare se poate ob[ine:
-fie cernd exper[ilor respectivi s citeasc regulile de etic;
-fie cernd exper[ilor o confirmare scris asupra bunei n[elegeri a regulilor de etic;
-fie dnd sfaturi dac apar conflicte poten[iale.
Cnd profesionistul contabil nu are asigurarea c regulile de etic sunt cunoscute i respectate, el trebuie s refuze ncredin[area misiunii sau s o ntrerup (dac a ncepul).
BICBT 2.
1. Care sunt caracteristicile esent)iale ale unei profesii contabile!
15
Caracteristicile esent;iale ale unei profesii contabile sunt:
- det;inerea unei competent;e intelectuale specifice, obt;inut&#259; prin formare &#351;i nv&#259;t;&#259;mnt;
- respectarea de c&#259;tre membri a unui ansamblu de valori &#351;i de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refer&#259; la obiectivitate
- recunoa&#351;terea unei datorii vizavi de public, n ansamblu.
Uneori datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor &#351;i de public, poate
fi n contradict;ie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligat;iile lor de loialitate, vizavi de angajator.
&#354;innd seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nat;ionale s&#259; defineasc&#259; reguli de etic&#259; pentru membrii lor, nct s&#259;
garanteze o calitate optim&#259; a serviciilor &#351;i s&#259; p&#259;streze ncrederea publicului n profesie.
Profesia contabil&#259; liberal&#259; este bazat&#259; pe moralitate irepro&#351;abil&#259;, pe independent;&#259;, pe &#351;tiint;&#259; n profesie, pe competent;&#259;.
2. Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile facturate trebuie s&#259; reflecte n mod fidel valoarea serviciilor prestate, t;innd seama de urm&#259;toarele elemente:
1. competent;a &#351;i cuno&#351;tint;ele obt;inute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire &#351;i experient;a persoanei care particip&#259; la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoan&#259; efectu&#259;rii lucr&#259;rii;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculeaz&#259; n funct;ie de tarifele orare sau zilnice n vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiec&#259;rei firme, fiec&#259;rui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie s&#259; propun&#259; servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
Cnd se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie s&#259; se asigure c&#259; nu este sacrificat&#259; calitatea &#351;i c&#259; se respect&#259; normele
organismului internat;ional cu privire la calitate.
Cheltuielile &#351;i diversele ramburs&#259;ri deplas&#259;ri de exemplu se nregiszreaz&#259; distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de c&#259;tre un profesionist, este strict interzis&#259;.
Criteriile de care se t;ine seama n stabilirea onorariilor sunt:
a. competent;a &#351;i cuno&#351;tint;ele necesare serviciului prestat;
b. nivelul de formare, instruire &#351;i experient;&#259; a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile &#351;i gradul de responsabilitate a misiunii.
Biletul nr.29
1. Ce semnificatie are interesul #eneral @interesul public'!
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii;
Guvernul; Angajatorii; nvestitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea
profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes
general. nteresul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. nteresul public este
bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: Auditorii
independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine
capital; Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor
organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului;
Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o
responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. ntrodusa la inceput in SUA prin Legea Sarbanes-Oxley,supravegherea publica a
fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008. Supravegherea
publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu
presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti
auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional
autonom,sistemul de supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul
detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac
obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare
independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si
ale firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii
profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare.
2."rezentati modul de determinare a impozitului asupra mi;ioacelor de
transportincazulautoturismelor.
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaz n func[ie de tipul mijlocului de transport, conform celor prevzute n prezentul capitol.
@2' n cazul oricruia dintre urmtoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculeaz n func[ie de capacitatea cilindric a acestuia, prin nmul[irea fiecrei
grupe de 200 cm^3 sau frac[iune din aceasta cu suma corespunztoare din tabelul urmtor:
_______________________________________________________________________________
Tipuri de autovehicule lei/200 cm^3
sau frac[iune
din aceasta
_______________________________________________________________________________
1. Motorete, scutere, motociclete i autoturisme cu
capacitatea cilindric de pn la 1600 cm^3 inclusiv 8
2. Autoturisme cu capacitatea cilindric ntre
1601 cm^3 i 2000 cm^3 inclusiv 18
3. Autoturisme cu capacitatea cilindric ntre
2001 cm^3 i 2600 cm^3 inclusiv 72
4. Autoturisme cu capacitatea cilindric ntre
2601 cm^3 i 3000 cm^3 inclusiv 144
5. Autoturisme cu capacitatea cilindric de peste
3.001 cm^3 290
6. Autobuze, autocare, microbuze 24
7. Alte autovehicule cu masa total maxim autorizat
de pn la 12 tone inclusiv 30
8. Tractoare nmatriculate 18
Biletul nr.28
1.Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile!
Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea exigentelor publicului irapune mai multe imperative, si anume:
- credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile;
- profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori si terti ca profesionisti in domeniu;
- calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca criteriile precise de apreciere, standardele de calitate;
- increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala.
2.Ce sunt serviciile profesionale!
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
Biletulnr.2:
1.Bxplica5i rela5ia dintre etic i calitatea (n profesia contabil.
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si
satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o
sanatoasa si libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
16
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
2. 7norariile i independen5a.
Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale
cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol.
Organismele membre ale FAC stabilesc reguli s furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei
contabile, cu situatia economica a fiecarei tari.
Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta
problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii.
n tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu
este obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt
considerate ca intrand in aceasta categorie.
Biletul nr.&0
1. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta!
Competen[a unei persoane este capacitatea de a se pronun[a asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoateri adnci a problemei n discu[ie (Dic[ionarul Explicativ, Editura Academiei,
1975).
Competen[a profesional se ob[ine prin studiu practic. ,S ac[ionezi fr s studiezi este fatal. S studiezi fr s actionezi este inutil (Mary Beard).
Principiul competen[ei profesionale i al pruden[ei impune urmtoarele obliga[ii profesionitilor contabili:
a). men[inerea cunotin[elor i aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel nct clien[ii sau angajatorii sis fie siguri c primesc servicii profesionale competente; i
b). s ac[ioneze cu pruden[ n conformitate cu standardele tehnice i profesioniale, atunci cnd ofer servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesit un ra[ionament solid n aplicarea cunotin[elor i aptitudinilor profesionale n furnizarea unor astfel de servicii.
Competen[a profesional poate fi mpr[it n dou faze separate:
(a) ob[inerea unui nivel de competen[ profesional;
(b) men[inerea unui nivel de competen[ profesional.
Men[inerea unui nivel de competen[ profesional necesit o permanent contientizare i n[elegere a evolu[iilor relevante pe plan profesional tehnic i n mediul de afaceri.
Dezvoltarea profesional continu elaboreaz i men[ine capacit[ile care i permit unui profesionist contabil s desfoare o activitate competent ntr-un mediu profesional.
Standardul nterna[ional de Educa[ie (ES) nr.7 emis de Federa[ia nterna[ional a Contabililor (FAC) prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de nalt calitate pentru
a veni n ntmpinarea nevoilor publicului;
Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesional continu a profesionitilor contabili;
Programul de dezvoltare profesional continu a profesionitilor contabili.
Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i desfoar activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i supervizare adecvat.
Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i aten[ioneze pe clien[i, angajatori i al[i utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita
n[elegerea eronat a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.
2.Bunurile sau serviciile primate i independen5a.
Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de
cStre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere.
Biletul nr.&1
1.Confiden5ialitatea) care sunt obli#a5iile profesionistului contabil!
Obliga[iile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:
ab[inerea de a dezvlui informa[ii confiden[iale n afara unit[ii angajatoare, excep[ia cazului cnd a fost autorizat sau cnd exist o obliga[ie legal sau profesional s
publice acele informa[ii;
abtinerea de la folosirea informa[iilor confiden[iale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei ter[e persoane;
respectarea confiden[ialit[ii in mediu social (asocia[i de afaceri, rude) , in rela[iile cu un poten[ial client sau angajator; in cadrul entit[ii angajatoare;
Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confiden[ialitatea (pentru profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.).
Obliga[ia de confiden[ialitate continu i dup ncetarea rela[iei dintre profesionistul contabil i client sau angajator.
Posibilitatea divulgrii informa[iilor, n situa[iile:
autorizare de ctre client sau angajator;
autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justi[ie, autoritatea fiscal, prevenirea i sanc[ionarea splarii banilor);
conformare auditului de calitate;
investiga[ii din partea unui organism normalizator (statistice);
Profesionistul contabil trebuie s se conving c pr[ile crora li se adreseaz comunicarea informa[iilor sunt destinatarii adecva[i i au responsabilitatea s reac[ioneze ca atare
(Exemplificare: solicitarea informa[iilor pentru Registrul Na[ional al Exper[ilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
2. Calitatea lucrrilor i autocontrolul.
Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a
principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform " principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective.
Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare
proceduri privind:
- calitatile personale ( cabinet sau societate);
- aptitudinile si competenta ;
- repartitia lucrarilor ;
- instructiunile si supervizarea.
Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de
catre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala
Biletul nr.&2
1.4efinirea independen5ei potrivit re#lementrilor Corpului.
ndependen[a este o situa[ie a unei persoane care judec lucrurile i ac[ioneaz neinfluen[at de al[ii.
ndependen[a presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului:
independen[a de spirit (de drept) o stare de spirit, de judecat profesional care nu este afectat de influen[e exterioare pe de o parte;
independen[a n aparen[ (de fapt) o stare care se manifest n ac[iune care permite beneficiarilor de lucrri s nu pun la ndoial obiectivitatea profesionistului contabil,
pe de alt parte.
Din practic, rezult c, majoritatea circumstan[elor care afecteaz independen[a se datoreaz rela[iilor de afaceri i financiare, cu angaja[ii clientului afla[i n pozi[ia de a exercita influen[
direct asupra profesionistului contabil.
Regula de baz n cazul n care circumstan[ele la adresa independen[ei sunt semnificative nainte de acceptarea misiunii, se procedeaz astfel:
se ntreprind diligen[ele necesare pentru eliminarea acelor circumstan[e sau, dac nu este posibil,
se refuz acceptarea sau continuarea misiunii ( ab[inere ).
2. "lata lucrrilor* modul de stabilire a onorariilor.
Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura,
participatii sau comisiaone.
Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este facuta pentru a acoperi anumite atitudini abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei.
Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor ( pe parcurs, acte aditionale).
Nu se pot incheia contracte globale.
Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile.
Este interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor.
Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute
n caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei ( procedura dreptului comun).
Biletul nr.&&
1. Care este structura Codului etic na5ional al profesionitilor contabili!
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti
intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se
intalnesc in profesiunea contabila.
17
"artea $? @sau sectiunea 100 ' Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 ntroducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 ntegritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
"artea B @ sau sectiunea 200 ' Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 ntroducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - ndependenta in audit
"artea C @sau sectiunea &00 ' Destinata exclusiv profesionsitilor an#a;ati
Sectiunea 300 ntroducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 ntocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 nterese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2. Ce obli#atii are din punct de vedere fiscal o persoana fizica ce
ac3izitioneaza un imobil!
Persoanele fizice care au achizi[ionat, n perioada 2005 2009, de la alte persoane fizice, imobile noi sau terenuri construibile nu au obliga[ia pl[ii TVA. Aceast plat a taxei pe valoare
adaugat este n obliga[ia vnztorilor persoane fizice.
Agen[ia Na[ional de Administrare Fiscal precizeaz c persoanele fizice care au vndut terenuri construibile i construc[ii noi, cu caracter de continuitate, aveau obliga[ia nregistrrii n
scopuri de TVA (n condi[iile prevzute la art. 152 din Codul fiscal sau nainte de nceperea activit[ii economice conform prevederilor art. 153 din Codul fiscal) i pl[ii TVA la bugetul de
stat aferent livrrilor.
Persoanele fizice, care au achizi[ionat construc[ii noi i terenuri construibile n scop personal* nu au obliga[ia pl[ii taxei pe valoare adugat .
ncepnd cu 1 ianuarie 2010, persoanele fizice care au efectuat tranzac[ii cu construc[ii noi i terenuri construibile n perioada 2005 - 2009, chiar dac nu au fost nregistrate ca pltitori de
TVA la momentul ini[ierii construc[iilor, i pot deduce taxa pe valoare adaugat aferent cheltuielilor efectuate, n primul decont depus dup nregistrare sau ntr-un decont ulterior,
indiferent dac au fcut sau nu obiectul controlului organelor fiscale.
Biletulnr.&2
1. Conflicte de interese. Care sunt circumstan5ele de care trebuie sa se 5in seama!
Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica conflict de ordin profesional; nu se poate stabili o lista completa de situatii susceptibile de a genera conflicte de
interese, insa profesionistii trebuie sa descopere factorii care dau nastere la astfel de conflicte.
Exista si unele circumstante particulare in care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi in conflict cu unele cerinte interne si externe:
- un superior , director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate orice relatie sau orice interes susceptibil de a pune in pericol, de a influenta negativ
integritatea profesionistului contabil.
- Profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor profesionale si tehnice.
- dentificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de interese:
profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participa[ie la un competitor al clientului;
profesionistul contabil presteaz servicii pentru clien[i ale cror interese sunt n conflict.
- Evaluarea semnifica[iei circumstan[ei care genereaz conflictul de interese i luarea msurilor de protec[ie:
notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea aprea i ob[inerea consim[mntului acestuia de ac[iona n asemenea mprejurri;
notificarea tuturor pr[ilor interesate;
utilizarea unor echipe distincte de misiuni;
indrumarea echipei, confiden[ialitatea.
- Un conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor informatii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul si favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.
- n cazul cnd un conflict de interese reprezint o amenin[are la adresa unuia sau mai multor principii fundamentale, amenin[are care nu poate fi eliminat profesionistul contabil
concluzioneaz c nu este corespunztor s accepte misiunea.
2. %olul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile
desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului
de elaborare sau auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul
Biletul nr.&0
1.Care este procedura de urmat c1nd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional!
Cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dac politicile
stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la urmtoarele:
- examinarea conflictului cu superiorul direct. Dac interven[ia superiorului direct nu este suficient i profesionistul contabil decide s se adreseze nivelului superior urmtor,
superiorul direct trebuie notificat n acest sens;
- dac superiorul este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s supun problema nivelului ierarhic cel mai ridicat;
- solicitarea avizului confiden[ial al unui consilier independent sau al organismului profesional;
- dac toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, s demisioneze i s trimit o scrisoare n acest sens conducerii entit[ii care 1-
a angajat.
Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se asigure c, n cadrul entit[ii respective, sunt stabilite reguli n materie de rezolvare a conflictelor profesionale.
2.Care sunt factorii de care trebuie s se 5in seama atunci c1nd se apreciaz respectarea re#ulilor de etic (n ceea ce privete inte#ritatea i obiectivitatea!
ntegritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si
neimplicati in conflicte de interese.
Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume:
- profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.;
- alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari de audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul
public sau educatie.
Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de
urmatorii factori:
- profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri ( presiuni) suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea lor.
18
- este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit
identificarea relatiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil.
- trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea.
- profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate.
- profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ
rasionamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor.
Biletul nr.&.
1.$ctivit5i incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a
profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
n unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind:
- sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;
- sa utilizeze conform destinatiilor stabilite;
- sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.
2. Bxplica5i comportamentul profesionistului contabil (ntr,o activitate de consilier fiscal.
Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia
ca prestatia sa fie efectuata cu competenta.
ntegritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva.
Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil?
- nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala.
- sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si consultanta fiscala, si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.
- in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in primul rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a
unui memorandum.
- nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca:
a) ar contine un fals sau o inducere in eroare;
b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului;
c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare Fiscul.
- poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.
Biletulnr.&9
1. %ela5iile cu ceilal5i membri ? $cceptarea de noi misiuni.
Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi solicitate:
a) de catre client:
- dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie ( existent)
- la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in functie ( existent)
- fara consultarea profesionistului contabil in functie
b) de catre profesionistul contabil in functie ( existent) , sub rezerva respectarii stricte a secretului profesional.
Uneori clientul cere la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu fie informat profesionistul contabil in functie ( existent); in astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie sa
decida daca motivele clientului sunt acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
- sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client, in masura in care nu sunt contradictorii cu obligatiile legale sau profesionale;
- sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura generala a serviciilor profesionale prestate.
Cand opinia unui profesionist contabil in functie (existent) este solicitata in ceea ce privesste aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul
contabil in functie trebuie sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod exagerat judecata si obiectivitatea profesionistului contabil contactat.
2."reciza5i care sunt cate#oriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare aferente. Cate#orii de venituri
supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmtoarele:
a' venituri din activit[i independente
b' venituri din salarii
c' venituri din cedarea folosin[ei bunurilor,
d' venituri din investi[ii,
e' venituri din pensii,
f' venituri din activit[i agricole,
#' venituri din premii i din jocuri de noroc,
3' venituri din transferul propriet[ilor imobiliare,
i' venituri din alte surse.
16%
Biletul nr.&8
1. %ela5iile cu ceilal5i membri , (nlocuirea cu un alt liber,profesionist contabil.
ntreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-
profesionist contabil sa poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. n
absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat:
- daca clientul a autorizat acest lucru;
- daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:
- de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte nominalizarea sa daca nu toate elementele pertinente sunt cunoscute;
- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie;
- de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza caracterului sau scrupulos de a actiona ca profesionist
independent.
nainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil
trebuie:
- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l inlocui si l-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre
afacerile sale cu noul profesionist contabil;
- sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor
mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Daca autirizarea este data, trebuie sa-i ceara profesionistului in functie:
- sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
- sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie:
- sa raspunda ( in scris) aratand daca exista motive profesionale care i-ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa;
- sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;
- sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa poata sa decida daca accepta sau nu misiunea, si sa abordeze liber cu
profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa.
19
2. In ce const (nre#istrarea unei persoane fizice la or#anele fiscale pentru veniturile realizate. Care sunt cate#oriile de venituri pentru care persoanele fizice trebuie s se
(nre#istreze la or#anele fiscale.
Categoriile de venituri pentru care contribuabilii persoane fizice datoreaza impozit pe venit si au obligatia sa se inregistreze fiscal prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala si
obtinerea CF-ului (codul de identificare fiscala), respectiv NF-ului (numarul de identificare fiscala atribuit persoanelor fizice nerezidente),
sunt:
A. NREGSTRAREA FSCALA A PERSOANELOR FZCE CARE OBTN VENTUR MPOZABLE
I. Veniturile din activitati independente care cuprind:
- venituri comerciale
- venituri din profesii libere
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala
II. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor (in cazul persoanelor fizice nerezidente)
Persoanele fizice romane care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor (inchiriere, arendare) nu se inregistreaza fiscal prin depunerea declaratie de inregistrare fiscala,
dar au obligatia inregistrarii contractului de inchiriere/arendare la organul fiscal de domiciliu in termen de 15 zile de la incheierea contractului.
dentificarea fiscala se face pe baza CNP-ului detinut de persoana fizica romana
Veniturile din activitati independente pot fi obtinute de o persoana fizica in baza unei:
- autorizatii (potrivit OUG 44/2008), prin inregistrarea in Registrul Comertului;
- legi speciale (de ex: agentii de asigurare, profesii libere - arhitect, contabil autorizat, avocat, notar);
- conventii/contract civil incheiat potrivit Codului civil,
- contract de comision, de mandat, de reprezentare, si alte asemenea contracte ncheiate n conformitate cu prevederile Codului comercial.
Pentru persoanele fizice autorizate in baza OUG 44/2008 sa desfasoare activitati economice generatoare de venituri comerciale, inregistrarea fiscala se face direct la Oficiul
Registrului Comertului, unde se depune si declaratia de inregistrare fiscala (formularul 070), obtinandu-se astfel Certificatul de inregistrare, care contine codul unic de inregistrare (utilizat
in relatiile cu tertii, precum si pentru declararea si plata impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat)
n vederea obtinerii in mod independent a celorlalte categorii de venituri, persoanele fizice au obligatia sa se inregistreze fiscal, cu ocazia infiintarii, prin depunerea unei declaratii de
inregistrare fiscala, la organul fiscal competent, mentionat mai jos, in termen de 30 zile de la data eliberarii actului legal de functionare, data inceperii activitatii, data obtinerii primului venit
sau dobandirii calitatii de angajator,
Biletul nr.&:
1. %ela5iile profesionitilor contabili cu clien5ii.
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti.
n afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a
afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
n cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este
un atribut exclusiv al clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si incheierii contractului dupa:
a) evaluarea riscului;
b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;
c) o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. n cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor
contabili.
n situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza.
2.8en5iona5i & cate#orii de c3eltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei activit5i economice cu deductibilitate limitat la determinarea venitului net (n sistem
real.
a' cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum i pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, n limita unei cote de 5% din baza de calcul determinat conform alin. (6);
b' cheltuielile de protocol, n limita unei cote de 2% din baza de calcul determinat conform alin. (6);
c' suma cheltuielilor cu indemniza[ia pltit pe perioada delegrii i detarii n alt localitate, n [ar i n strintate, n interesul serviciului, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
institu[iile publice;
d' cheltuielile sociale, n limita sumei ob[inute prin aplicarea unei cote de pn la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e' pierderile privind bunurile perisabile, n limitele prevzute de actele normative n materie;
Ce#ea 091-200&@Cod fiscal',art.28
Biletul nr.20
1. Competenta profesional si responsabilitatea c1nd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.
Liber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o componenta adecvata, in afara de cazul cand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa
le permita sa presteze servicii de calitate.
Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialisti ( alti
profesionisti contabili, avocati, ingineri, geologi sau alti experti). n acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe competentele tehnice ale specialistului consultat, acesta din urma nu
cunoaste in mod necesar regulile de etica ale profesiunii.
ntrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul
consultat. El trebuie sa se asigure ca expertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales cu principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care
participa acesti experti.
Aceasta asigurare se poate obtine:
- fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;
- fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a regulilor de etica;
- fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.
Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa ( daca a inceput).
Schematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel:
Liber-profesionistul contabil daca
* Are competenta adecvata lucrarii - Da accepta lucrarea
- Nu are competenta - nu accepta lucrarea
sau
- accepta lucrarea dar angajeaza ( subcontracteaza) un expert ( specialist) care trebuie sa cunoasca regulile de etica
2. 4espre respectarea standardelor si normelor profesionale.
Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a
executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu
independenta . n plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
- FAC (de ex. Standardele ntemationale de Audit)
Consiliul pentru Standarde nternationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
Legislatia relevant
Biletul nr.21
1. Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de urmatoarele elemente:
1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la
calitate.
Cheltuielile si diversele rambursari - dcplasari de exemplu - se inregistreaza distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisa.
Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt:
20
a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat;
b. nivelul dc formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii.
2. "rezentati care sunt c3eltuielile deductibile-forfetare (n cazul veniturilor
din drepturi de proprietate intelectual* (n cazul (n care venitul net nu se
determin (n sistem real.
$%T. 00 6tabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectual
@1' Venitul net din drepturile de proprietate intelectual se stabilete prin scderea din venitul brut a urmtoarelor cheltuieli:
a' o cheltuial deductibil egal cu 20% din venitul brut;
b' contribu[iile sociale obligatorii pltite.
@2' n cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrri de art monumental, venitul net se stabilete prin deducerea din venitul brut a urmtoarelor cheltuieli:
a' o cheltuial deductibil egal cu 25% din venitul brut;
b' contribu[iile sociale obligatorii pltite.
@&' n cazul exploatrii de ctre motenitori a drepturilor de proprietate intelectual, precum i n cazul remunera[iei reprezentnd dreptul de suit i al remunera[iei
compensatorii pentru copia privat, venitul net se determin prin scderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiv sau altor pltitori de asemenea venituri,
potrivit legii, fr aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevzute la alin. (1) i (2). .
Biletul nr.22
1. 7norariile si independen5a.
Billet 29 intrebarea 2
2. "rezentati modul de determinarea al avanta;ului luat (n calculul salariului brut (n cazul (n care un salariat folosete autoturismul an#a;atorului (n interes personal .
75. Evaluarea avantajelor n natur sub forma folosirii numai n scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:
a) evaluarea folosin[ei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicndu-se un procent de 1,7% pentru fiecare lun, la valoarea de intrare a acestuia. n cazul n care vehiculul este nchiriat de
la o ter[ persoan, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
Biletul nr.2&
1. Bunurile sau serviciile primite i independenta.
Bilet 30 intrebarea 2
2. "rezentati deducerile personale (n cazul impozitului pe salarii.
Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii cuprinse ntre 1.000,01 lei i 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fa[ de cele de mai
sus i se stabilesc prin ordin al ministrului finan[elor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acord deducerea personal.
@&' Persoana n ntre[inere poate fi so[ia/so[ul, copiii sau al[i membri de familie, rudele contribuabilului sau ale so[ului/so[iei acestuia pn la gradul al doilea inclusiv, ale crei
venituri, impozabile i neimpozabile, nu depesc 250 lei lunar.
@2' n cazul n care o persoan este ntre[inut de mai mul[i contribuabili, suma reprezentnd deducerea personal se atribuie unui singur contribuabil, conform n[elegerii
ntre pr[i.
@0' Copiii minori, n vrst de pn la 18 ani mplini[i, ai contribuabilului sunt considera[i ntre[inu[i.
@.' Suma reprezentnd deducerea personal se acord pentru persoanele aflate n ntre[inerea contribuabilului, pentru acea perioad impozabil din anul fiscal n care
acestea au fost ntre[inute. Perioada se rotunjete la luni ntregi n favoarea contribuabilului.
Biletul nr.22
1. Calitatea lucrrilor i autocontrolul.
Bilet 31 intrebarea 2
2. Care este diferenta (ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt loc de munc.
(1) Persoanele fizice prevzute la art. 40 alin. (1) lit. a) i alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal, acordat pentru
fiecare lun a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl func5ia de baz.
Biletul nr.20
1. "lata lucrarilor* modul de stabilire a onorariilor.
Bilet 32 intrebarea 2
2.Confiicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie s se 5in
seama!
Bilet 34 intrebarea 1
Biletul nr.2.
1. "strarea ar3ivelor clientului.
Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predare-primire a documentelor in vederea contabilizarii se stabileste prin
contract si anexe la contract, fiind obligatirie:
- normalizarea documentelor;
- stabilirea termenelor.
Cand clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere, documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului.
Daca un client a disparut, se va verifica la Registrul Comertului
daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevazute de lege.
2. "rezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea actiunilor (n anul 200: si apoi (n anul 2010.
n perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, ctigurile realizate de persoanele fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect pr[ile sociale i valorile
mobiliare n cazul societ[ilor nchise, sunt venituri neimpozabile.
Ctigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect pr[ile sociale i valorile mobiliare n cazul societ[ilor nchise, realizate ncepnd cu 1 ianuarie 2010, sunt
supuse regulilor prevzute la alin. (3) lit. a).
(3) Calculul, re[inerea i virarea impozitului pe veniturile din investi[ii, altele dect cele prevzute la alin. (1) i (2) se efectueaz astfel:
a) ctigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dect pr[ile sociale i valorile mobiliare n cazul societ[ilor nchise, se impune cu o cot de 1/* impozitul re[inut
constituind plat anticipat n contul impozitului anual datorat. Obliga[ia calculrii, re[inerii i virrii impozitului reprezentnd plata anticipat revine intermediarilor, societ[ilor de
administrare a investi[iilor n cazul rscumprrii de titluri de participare la fondurile deschise de investi[ii sau altor pltitori de venit, dup caz, la fiecare tranzac[ie. mpozitul calculat i
re[inut la surs se vireaz la bugetul de stat, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost re[inut. Pentru tranzac[iile din anul fiscal contribuabilul are obliga[ia depunerii
declara[iei privind venitul realizat, pe baza creia organul fiscal stabilete impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul l are de recuperat, i emite o decizie de
impunere anual, lundu-se n calcul i impozitul re[inut la surs, reprezentnd plat anticipat. mpozitul anual datorat se stabilete de organul fiscal competent astfel:
1. prin aplicarea cotei de 16% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate,
n cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investi[ii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai mic de 365 de zile de la data dobndirii;
2. prin aplicarea cotei de 1% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n
cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investi[ii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai mare de 365 de zile de la data dobndirii;
Biletul nr.29
1. Care sunt factorii de care trebuie s se 5in seama atunci cand se apreciaz respectarea re#ulilor de etic (n ceea ce privete inte#ritatea si obiectivitatea!
Bilet 35 intrebarea 2
2* Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional!
Bilet 35 intrebarea 1
Biletul nr.28
1. Bxplicati comportamentui profesionistului contabil (ntr,o activitate de consilier fiscal.
Bilet 36 intrebarea 2
2. Ce venituri se supun re#ularizrii (n anul urmtor realizrii lor!
Deniturile realizate de persoanele fizice care desfasoara* venituri comerciale* profesii libere din activitatea desfasurata in mod independent sunt tratate din punct de
vedere fiscal drept venituri din activitati independente si supuse re#ulilor prevazute la art. 28 din Codul fiscal.
mpozitul pe venit datorat de persoanele fizice care desfasoara activitati independente se plateste in cursul anului de catre acestea prin efectuarea de plati anticipate cu titlu
de impozit urmare a depunerii declaratiei privind veniturile si cheltuielile estimate (formularul 220 Declaratie privind venitul estimat conform OMEF 2371/2007) sau pe baza veniturilor
din anul precedent. n cursul anului persoana fizica este supusa astfel platilor anticipate trimestriale efectuate in contul impozitului anual pe venit, potrivit art. 82 alin. (3) din Codul fiscal.
mpozitul pe venitul net anual impozabil datorat este declarat de persoana fizica prin completarea declaratiei de impunere (formularul 200 Declaratie privind veniturile
realizate). Pentru declararea veniturilor realizate in anul 2011 declaratia de impunere se va depune pana la data de 15 mai 2012. Persoana fizica are obligatia determinarii si declararii
venitului net anual si a impozitului datorat pe venitul net anual impozabil si a stabilirii diferentelor de impozit anual rezultat din regularizarea impozitului anual datorat cu platile anticipate.
Biletul nr.2:
1. Care sunt restrictiile (n promovarea serviciilor de ctre profesionistii contabili!
Bilet 24 intrebarea 2
2. $ctivitti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Bilet 36 intrebarea 1
Biletul nr.00
21
1. Bnumerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate* incredere* cinste* decent si bun,#ust pentru o actiune de promovare.
cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezolvari favorabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o deceptie
care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume domeniu al contabilitatii
2. Care este re#imul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice!
potrivit art. 80
@&' Pierderea fiscal anual nregistrat pe fiecare surs din activit[i independente, cedarea folosin[ei bunurilor i din activit[i agricole se reporteaz i se completeaz cu
venituri ob[inute din aceeai surs de venit din urmtorii 5 ani fiscali.
@&E1' Pierderile din categoriile de venituri men[ionate la art. 41 lit. a), c) i f) provenind din strintate se reporteaz i se compenseaz cu veniturile de aceeai natur i
surs, realizate n strintate, pe fiecare [ar, nregistrate n urmtorii 5 ani fiscali.
@2' Regulile de reportare a pierderilor sunt urmtoarele:
a' reportul se efectueaz cronologic, n func[ie de vechimea pierderii, n urmtorii 5 ani consecutivi;
b' dreptul la report este personal i netransmisibil;
c' pierderea reportat, necompensat dup expirarea perioadei prevzute la lit. a), reprezint pierdere definitiv a contribuabilului. __._,_.___
Biletul nr.01
1. %aspunderea disciplinara.
G Este o rezultant a abaterilor svrite de un membru al Corpului prin care se ncalc dispozi[iile legii, ale Regulamentului de organizare i func[ionare al CECCAR, ale Codului etic na[ional al
profesionitilor contabili. Ac[iunea disciplinar pentru sanc[ionarea anumitor fapte se ntreprinde fie n paralel cu ac[iunea penal, civil sau administrativ, fie n afara existen[ei unei
asemenea ac[iuni.
G Principiul ,Penalul [ine n loc civilul" nu se aplic n materie disciplinar.
2. Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor!
$%T. .& "l5i anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosin5ei bunurilor
@1' Contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosin[ei bunurilor pe parcursul unui an, cu excep[ia veniturilor din arendare, datoreaz pl[i anticipate n contul
impozitului pe venit ctre bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 82.:
,Sumele reprezentnd pl i anticipate se achit n 4 rate egale, pn la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie i 15 decembrie.
Pentru veniturile din cedarea folosin ei bunurilor sub forma arendei, plata impozitului se efectueaz potrivit deciziei de impunere emise pe baza declara iei privind venitul realizat.
@2' Fac excep[ie contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosin[ei bunurilor pentru care chiria prevzut n contractul ncheiat ntre pr[i este stabilit n lei, nu au
optat pentru determinarea venitului net n sistem real i la sfritul anului anterior nu ndeplinesc condi[iile pentru calificarea veniturilor n categoria veniturilor din activit[i independente
pentru care pl[ile anticipate de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat, i impozitul este final.
Biletul nr.02
Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului!
6anctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport de gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la 1 an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare al Corpului.
Bnumerati impozitele si taxele locale.
mpozitele i taxele locale sunt dup cum urmeaz:
a' impozitul pe cldiri;
b' impozitul pe teren;
c' taxa asupra mijloacelor de transport;
d' taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autoriza[iilor;
e' taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate;
f' impozitul pe spectacole;
#' taxa hotelier;
3' taxe speciale;
i' alte taxe locale.
Biletul nr.0&
"rezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care,l deosebesc de auditul contractual.
$udit statutar $udit contractual
1 Numirea se face de ctre AGA Numire de ctre management
2 Misiunea este plurianual sau recurent Misiune cel mult anual
& Se emite un raport de audit Se pot emite diferite rapoarte
2 Se supune anumitor prevederi din Codul etic al profesiei Reglementrile etice nu sunt la fel de restrictive
0 Misiunea este permanent Misiune punctual
. Misiunea se efectueaz prin sondaj din cauza multitudinii de
opera[iuni ce trebuie verificate
Misiunea poate presupune verificri totale
9 Nu poate avea imixtiuni n gestiunea unit[ii Poate avea natura unei consultan[e
"rezentati cum se determine impozitui pe mi;ioacele de transport ac3izitionate in cursul anului.
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaz n func[ie de capacitatea cilindric a acestuia, prin nmul[irea fiecrei grupe de 200 cm^3 sau frac[iune din aceasta cu o
anumita suma stabilita in CF.
mpozitul se datoreaza incepand cu 1 ale lunii urmatoare datei dobandirii si pana la sfaritul lunii in care autoturismul este instrainat.
Biletul nr.02
"rin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar!
ntr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. El intocmeste in mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei
care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului.
ntr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari.
Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru.
8isiune de audit pe baz de proceduri convenite $udit statutar
1 Nici o asigurare Asigurare ridicat, dar nu absolut
2 Procedurile puse n lucru de auditor sunt definite de ctre auditor
de comun acord cu clientul i cu to[i beneficiarii rezultatelor acestei
lucrri
Procedurile sunt standardizate, clientul ne avnd nici un rol n stabilirea lor
22
& Destinatarii sunt exclusiv pr[ile care au convenit procedurile puse
n lucru
Destinatarii sunt AGA i al[i ter[i
%elatiile cu ceilalti membrii ? $cceptarea de noi misiuni.
ntreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste.
Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber profesionist contabil sa poata determina daca exista motive profesionale care sa justifice
neacceptarea misiunii. Aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. n absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan
informatii despre afacerile clientului sau.
Factorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat:
-daca clientul a autorizat acest lucru;
-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective:
- de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate elementele pertinente nu sunt cunoscute;
- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie;
- de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.
- inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-1 inlocui si 1-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;
- - sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile
necesare, sa refuze nominalizarea. Daca autorizarea este data, sa ceara profesionistului in functie:
-sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
-sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa:
- raspunda (in scris), aratand daca exista motive profesionale care ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa;
- sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;
- sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida daca accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante
privind nominalizarea sa.
Biletul nr.00
1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare!
n cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competen[ele sale contabile i nu cele de auditor, n vederea strngerii, clasrii i sintetizrii informa[iilor financiare
Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informa[iilor detaliate n scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i
propun, furnizarea vreunei asigurri asupra informa[iilor financiare; utilizatorii informa[iilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate
de un profesionist contabil posesor al competen[elor necesare.
O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situa[iilor financiare (complete sau nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.
ntr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume: integritatea, obiectivitatea, corn peten[a profesional, confiden[ialitatea, profesionalismul i
respcv tul fa[ de normele tehnice i profesionale. ndependen[a nu este o cerin[ dar dac auditorul nu este independent trebuie s fac o men[iune n raport.
Standardul nterna[ional de Misiuni Conexe (SRS) nr. 4410 stabilete procedurile i principiile fundamentale precum i modalit[ile lor de aplicare n ce privete responsabilitatea
contabilului n cadrul unei misiuni de compilare a situa[iilor financiare
2. %elatiile profesionistilor contabili cu clientii.
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti.
n afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este
susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
n cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea
de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si incheierii contractului dupa:
d) evaluarea riscului;
e) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;
f) o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. n cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de
responsabilitate a profesionistilor contabili.
n situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza.
Biletul nr.0.
1. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale!
Standardul nternational de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.
Misiunile de audit se pot referi la:
- Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale;
- Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare;
- Respectarea clauzelor contractual;
- Situatii financiare condensate (rezumate);
Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca
baza a opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si clar exprimata.
2. Ce sunt elementele intan#ibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea!
Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n patrimoniu (cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale) dar contribuie la men[inerea
poten[ialului actual i influen[eaz rezultatele financiare ale ntreprinderii i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii; elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent de goodwill,
adic profitul ob[inut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de pia[ n func[ie de efortul investi-[ional al ntreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimonial a acesteia.
Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputa[ia ntreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea i solvabilitatea fa[ de ter[i, pozi[ia fa[
de organismele publice i administrative, competen[a tehnic (licen[e, brevete, mrci, studii, laboratoare etc.), competen[a comercial (promovare, publicitate, clien[i, vad comercial etc.), competen[a
managerial (calitatea personalului, performan[ele managerilor, cadrele-cheie etc.) etc.
Neputnd fi nregistrate n patrimoniu, sau chiar dac sunt nregistrate, sunt considerate nonvalori din punct de vedere patrimonial, elementele intangibile formeaz acea parte ,invizibil" a
ntreprinderii a crei valoare ob[inut prin capitalizare reprezint goodwill-ul ntreprinderii.
Biletul nr.09
1. "rin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale!
23
Auditorul poate s accepte o misiune de audit speciala numai dac misiunea se refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i financiare; dac
numai unele chestiuni particulare nu sunt acoperite de competen[a auditorului, acesta va recurge la serviciile unui expert.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit, de baz.
2. Ce este partea FinvizibilaG a unei intreprinderi si cum se determina valoarea acesteia!
Partea invizibila = goodwill
Sursa goodwill-ului o constituie elementele intangibile ale ntreprinderii.
Metode de determinare:
a) metoda directa (renta de goodwill actualizata)
GW = CB ANC * i
i rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara
GW pozitiv: prin profiturile nete nregistrate ntreprinderea depete pragul de rentabilitate
Prin actualizarea rentei pozitive la rata cu riscuri t se ob[ine valoarea goodwill-ului ce urmeaz s majoreze valoarea patrimonial antreprinderii.
GW negativ (badwill): prin actualizare se ob[ine valoarea badwill-ului care vine s diminueze valoarea patrimonial a ntreprinderii, semnificnd o penalizare a valorii ntreprinderii pentru
insuficien[a de rentabilitate fa[ de exigen[ele pie[ei sau pentru exces de patrimoniu.
b) metoda bazata pe seama unui multiplicator K aplicat la capacitatea beneficiar a ntreprinderii - pt intreprinderi industriale mici si mijlocii
GW = ANC + CB * k
K, determinat de evaluator pe baza analizei si diagnosticului, ia valori ntre 1,5 i 5.
c) metoda indirecta neta
GW = Val. Globala ANC
d) metoda indirecta bruta
GW = Val. Globala - VSN
Biletul nr.08
1. "rin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate!
O ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situa[ii financiare care rezum situa[iile sale financiare auditate. pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoaterea
doar a cifrelor cheie privind situa[ia financiar i rezultatele acesteia.
Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situa[iilor financiare condensate dect n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situa[iilor financiare n ansamblul
lor.
Conducerea ntreprinderii este obligat s indice clar c situa[iile financiare sunt condensate, iar lectorul, pentru o mai bun n[elegere, trebuie s le citeasc mpreun cu situa[iile
financiare n ansamblul lor, auditate. Titlul care poate fi dat acestor situa[ii financiare condensate este ,Situa[ii financiare condensate, pregtite pe baza situatiilor financiare auditate pentru exercitiul
financiar nchis la data de 31 decembrie 2000".
Raportul auditorului asupra situa[iilor financiare condensate trebuie s cuprind urmtoarele elemente de baz:
- titlul;
- destinatarul;
- identificarea situa[iilor financiare auditate din care s-au nscut situa[iile financiare condensate;
- o referire la data raportului de audit asupra situa[iilor financiare n ansamblul lor i n tipul de opinie exprimat nacel raport;
- o opinie care s indice dac informa[iile cuprinse n situa[iile financiare condensate sunt n concordan[ cu situa[iile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a
emis o opinie modificat asupra situa[iilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situa[iilor financiare condensate, raportul trebuie s men[ioneze c dei
situa[iile financiare condensate sunt n concordan[ cu situa[iile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din situa[ii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit
modificat.
- o men[iune, sau o trimitere la o not anex la situa[iile financiare condensate, n care se men[ioneaz c pentru o bun n[elegere a rezultatelor i situa[iilor financiare ale
entit[ii, situa[iile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situa[iile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora;
- data raportului;
- adresa auditorului;
- semntura auditorului
2. Ce este pra#ul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea acesteia!
n evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generat de ntreprindere este superioar celei ce s-ar ob[ine plasnd pe pia[ un capital echivalent
cu activul net corijat.
n evaluare, pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului.
pragul de rentabilitate al ntreprinderii = ANC i
i= rata neutr de plasament a disponibilit[ilor pe pia[a financiar
Riscul economic (riscul de exploatare) va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul critic va fi mai redus.
Biletul nr.0:
1. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate!
- titlul;
- destinatarul;
- identificarea situa[iilor financiare auditate din care s-au nscut situa[iile financiare condensate;
- o referire la data raportului de audit asupra situa[iilor financiare n ansamblul lor i n tipul de opinie exprimat nacel raport;
- o opinie care s indice dac informa[iile cuprinse n situa[iile financiare condensate sunt n concordan[ cu situa[iile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a
emis o opinie modificat asupra situa[iilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situa[iilor financiare condensate, raportul trebuie s men[ioneze c dei
situa[iile financiare condensate sunt n concordan[ cu situa[iile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din situa[ii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit
24
modificat.
- o men[iune, sau o trimitere la o not anex la situa[iile financiare condensate, n care se men[ioneaz c pentru o bun n[elegere a rezultatelor i situa[iilor financiare ale
entit[ii, situa[iile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situa[iile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora;
- data raportului;
- adresa auditorului;
- semntura auditorului
2. Ce este superprofitul* superbeneficiul sau renta de #oodHill* ce semnificatie are si cum influenteaza valoarea intreprinderii!
Superprofitul = profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.
= Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se
ob[ine prin capitalizarea profitului ob[inut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate.
Rela[ia cu valoarea ntreprinderii este direct propor[ionala.
Sp = CB ANC x i
Biletul nr..0
1. %aportul asupra unor rubrici din situatiile financiare.
Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situa[iile financiare ca, de exemplu, crean[e, stocuri, calculul participrii la beneficii sau
efectuarea unui provizion. Aceast cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau s fie realizat n cadrul misiunii de audit de baz. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra
situa[iilor financiare n ansamblul lor i, n consecin[, opinia auditorului se va referi numai la rubrica (rubricile) auditat (auditate).
Pentru a defini ntinderea misiunii, auditorul trebuie s [in seama de rubricile din situa[iile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influen[ semnificativ
asupra informa[iilor n legtur cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru c numeroase rubrici din situa[iile financiare sunt legate ntre ele, de exemplu: crean[ele (clien[ii) de vnzri, stocurile
de furnizori etc.
Auditorul trebuie s fixeze prag de semnifica[ie pentru rubricile din situa[iile financiare asupra crora i va exprima opinia; de regul aceste pagini sunt mult mai reduse fa[ de cele
care s-ar fi stabilit n cazul auditrii situa[iilor financiare n ansamblu.
Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza cruia a fost auditat rubrica respectiv din situa[iile financiare.
Atunci cnd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situa[iilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n
raportul asupra unei rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situa[ii financiare.
2. Ce este #oodHill,ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia!
Goodwill = Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se ob[ine prin
capitalizarea profitului ob[inut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate.
Rela[ia cu valoarea ntreprinderii este direct propor[ionala.
GW = CB ANC x i
Biletul nr..1
1. 8isiunea de examinare a informatiilor financiare previzionate: caracteristici.
Standardul nterna[ional pentru Angajamente de Asigurare (SAE) nr. 3400 stabilete procedurile i principiile fundamentale ct i modalit[ile de aplicare a lor, n cazul
misiunilor de examinare asupra unor informa[ii financiare previzionale cuprinznd att previziuni - cele bazate pe cele mai plauzibile ipoteze, ct i proiec[ii - cele bazate pe ipoteze
teoretice. Nu intr sub inciden[a acestui standard examenul informa[iilor financiare previzionale exprimate n termeni generali ca, de exemplu, prezentarea fcut conducerii ntreprinderii
n raportul anual.
ntr-o misiune de examinare a informa[iilor financiare previzionale auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s aprecieze
dac:
- ipotezele cele mai plauzibile re[inute de conducerea ntreprinderii ca baz a informa[iilor financiare previzionale sunt rezonabile i, atunci cnd la baz au stat ipoteze
teore tice, acestea sunt coerente cu obiectivul informa[iilor fi
nanciare previzionale;
- informa[iile financiare previzionale sunt suficiente;
- informa[iile financiare previzionale sunt corect prezentate, dac toate ipotezele semnificative sunt descrise n notele anexe, i rezult clar c este vorba de ipotezele cele
mai plauzibile sau de ipoteze teoretice;
- informa[iile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situa[iile financiare istorice
2. Ce relatie exista intre fondul comercial si #oodHill,ul unei intreprinderi!
n conformitate cu Standardul nternational de Evaluare 4 - GN 4, activele necorporale pot fi grupate n: drepturi- relaii- acti4e necorporale nedifereniate (grupate$ i
proprietatea intelectual
Activele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a activelor necorporale, ramasa dupa evaluarea activelor necorporale identificabile si dupa scaderea acestei valori
din valoarea totala a activelor necorporale
Activele necorporale grupate sunt numite, n mod curent, fond comercial sau goodwill.
n diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca fiind clientela atrasa, venitul suplimentar generat de ntreprindere peste profitul normal cu care se
remunereaza activele identificate si/sau ca valoarea suplimentara a ntreprinderii, n ansamblul ei, peste valoarea nsumata a activelor ei identificabile
Biletul nr..2
1.Bxplicati termenii de previziuni si proiectii in audit.
Previziuni = informatii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente viitoare pe care conteaz conducerea i n func[ie de care aceasta a stabilit ac[iunile
ntreprinse pentru pregtirea acestor informa[ii (ipotezele sau estimrile cele itiai plauzibile).
Proiec[ii = informa[ii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare i la ac[iuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea
estimrilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.
nforma[iile financiare previzionale pot cuprinde situa[ii financiare sau numai unul sau mai multe elemente din situa[iile financiare i pot fi pregtite:
- ca instrument de gestiune intern, de exemplu, pentru a facilita evaluarea unei investi[ii, sau,
- pentru a fi difuzat la ter[i ca, de exemplu: prospecte sau informa[ii viitoare n scopul atragerii de investitori; raport anual care formeaz informa[ii ac[ionarilor, autorit[ilor sau altor
pr[i interesate, informa[ii cu privire la trezorerie
prezentate finan[atorilor etc.
2. Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate #rupe se pot clasifica!
Metodele combinate presupun luarea n considera[ie, sub o form sau alta de exprimare, att a patrimoniului ct i a indicatorilor calitativi referitori la performan[ele financiare ale ntreprinderii.
Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n func[ie de tehnicile folosite, i anume:
- tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate;
25
- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente intangibile
Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct si la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimonial constituie valoarea de baz a ntre-
prinderii, care poate beneficia, ntre altele, de o rent economic (valoarea dinamic) ob[inut prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului.
- metoda practicienilor
- metoda retail
- metoda bazata pe goodwill
Biletul nr..&
1. 7biectivul si principiile #enerale ale unei misiuni de examen limitat @revizuire'.
Obiectiv: s permit auditorului s concluzioneze - pe baz de proceduri care nu pun n lucru toate diligentele necesare pentru un audit - c nici un fapt semnificativ nu a fost
descoperit care s-l fac s cread c situa[iile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referen[ial contabil identificat (asigurare negativ).
Auditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n Codul etic i anume: independen[a, integritatea, obiectivitatea, competen[a profesional, confiden[ialitatea, profesionalismul i
respectul fa[ de normele tehnice i profesionale.
Auditorul trebuie s planifice i s execute examenul limitat fiind contient c anumite circumstan[e pot exista care s conduc la anomalii semnificative n situa[iile financiare.
Pentru a exprima o asigurare negativ n raportul su asupra examenului limitat, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate n vederea fondrii concluziilor
folosind n mod esen[ial proceduri constnd n cereri de informa[ii sau de explica[ii precum i proceduri analitice.
O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderat c informa[iile examinate nu con[in anomalii semnificative; asigurarea este n acelai timp negativ.
Termenii i condi[iile realizrii unei misiuni de examen limitat se convin de auditor i de clientul su; acetia se nscriu ntr-o scrisoare de misiune sau n contractul de prestri servicii de
audit. Punctele principale care nu pot lipsi din scrisoarea de misiune sau contract se refer la:
- obiectivul misiunii;
- responsabilitatea conducerii cu privire la situa[iile financiare;
- ntinderea examenului limitat fcnd trimitere la standardele interna[ionale de audit sau la normele sau practicilena[ionale;
- accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informa[ii considerate necesare pentru realizarea misiunii;
- con[inutul raportului care va fi emis de auditor;
- faptul c nu se poate atepta de la misiunea de examenlimitat descoperirea erorilor, acte sau fapte ilegale, fraude sau alte manopere frauduloase n gestiune;
- faptul c nici un audit nu va fi efectuat i, n consecin[, nu va fi emis o opinie de audit. Pentru a sublinia acest punct i evita orice confuzie, auditorul poate preciza c o
misiune de examen limitat nu are ca obiectiv satisfacerea exigen[elor legale sau ale unor ter[i ntruct nu este vorba de un audit.
2. Bxplicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii.
Denumit i metoda ,indirect" sau ,german", metoda practicienilor const n ponderarea valorii patrimoniale i valorii prin rentabilitate, re[inndu-se:
a) media aritmetic simpl:
Val. Globala = (ANC + CB/i) / 2
b) media ponderata
Val. Globala = ( k1 * ANC + k2 * CB/i ) / (k1+k2)
K1 si k2 coeficienti de pondere pot lua valori de cel mult 5
Pa baza acestei metode se poate determina indirect goodwill-ul.
GW = (CB/i ANC) / 2
Biletul nr..2
1. "roceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat @revizuire'.
ntr-un examen limitat auditorul recurge la propriul su ra[ionament profesional pentru a determina natura, calendarul i ntinderea procedurilor de examen limitat.
Pentru aceasta el se sprijin pe elementele urmtoare:
- cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de examen limitat efectuate anterior
- cunoaterea activit[ilor ntreprinderii, a principiilor i conven[iilor contabile aplicate n sectorul din care face parte ntreprinderea precum i a sistemului contabil al acesteia;
- caracterul semnificativ al tranzac[iilor i soldurilor conturilor.
Pentru stabilirea pragului de semnifica[ie vor fi aplicate aceleai principii ca i n cazul misiunilor de audit de baz.
Procedurile examenului limitat presupun etapele urmtoare:
- cunoaterea activit[ilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte;
- analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi;
- analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i ntocmirea documentelor de sintez, strngerea informa[iilor ce vor fi nscrise n notele anexe
i pregtirea situa[iilor financiare.
- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii varia[iilor, tendin[elor i elementelor neobinuite cutnd n mod deosebit n:
compararea situa[iilor financiare cu cele ale exerci[iilor precedente;
G compararea situa[iilor financiare cu situa[iile bugetare ale perioadei i cele previzionale;
G studiul diferen[elor dintre cifrele nscrise n situa[iile financiare pentru anumite rubrici i cele planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acelai sector.
n cazul examenului limitat, auditorul nu este [inut s aplice proceduri viznd identificarea unor evenimente care se produc dup data raportului sau privind examenul limitat (evenimente
26
posterioare).
n cazul n care se consider c informa[iile supuse examenului limitat pot con[ine anomalii semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai
extinse, care s-i permit s exprime o asigurare negativ sau s confirme necesitatea de a modifica raportul su.
2. In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute!
Valoarea substan[ial brut (VSB) reprezint totalitatea mijloacelor corporale ale ntreprinderii, angajate i organizate pentru a realiza obiectul su de activitate fr a [ine cont de modul de
finan[are a acestora.
Valoarea substan[ial brut, este egal cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actual a bunurilor pe care ntreprinderea le folosete fr a fi proprietar (nchiriate, mprumutate, leasing etc.)
minus valoarea actual a elementelor corporale care, dei sunt nregistrate n patrimoniu, nu se gsesc n ntreprindere.
Cu ct valoarea substan[ial brut este mai mare cu att remunera[ia sa va fi mai puternic micornd profitul i diminund valoarea goodwill-ului.
Biletul nr..0
1. =ormele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat @revizuire'.
Raportul de examen limitat trebuie s con[in o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei asigurri negative.
Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informa[iile strnse n timpul examenului limitat; raportul trebuie s indice dac situa[iile financiare nu dau o imagine fidel (sau ,nu prezint
n mod sincer n toate aspectele lor semnificative"), conform unui referen[ial contabil identificat.
Raportul de examen limitat al situa[iilor financiare descrie ntinderea misiunii permi[ndu-i lectorului s n[eleag natura lucrrilor realizate. El trebuie s precizeze de asemenea c nici o
opinie de audit nu este exprimat.
Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de examen limitat sunt:
- titlul;
- destinatarul;
- paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde:
- identificarea situa[iilor financiare supuse examenului limitat;
- responsabilit[ile auditorului i ale conducerii ntreprinderii;
- paragraful ntinderii examenului limitat cuprinznd:
trimiterea la Standardul nterna[ional de Audit (SA) nr. 910 referitor la examenele limitate (sau norme na[ionale);
mentiunea ca examenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice
men[iunea c nici un audit nu a fost realizat, c procedurile puse n lucru furnizeaz un nivel de asigurare mai pu[in ridicat dect n cazul auditului i c nici o
opinie de audit nu este exprimat;
- exprimarea unei asigurri negative;
- data raportului;
- adresa auditorului i semntura.
Raportul de examen limitat trebuie de asemenea:
- s exprime o asigurare negativ preciznd c auditorul nu a descoperit fapte care s-l fac s gndeasc, c situa[iile financiare nu sau o imagine fidel conform unui referen[ial contabil
identificat;
- dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform referen[ialului contabil identificat, descrie aceste fapte i, n msura posibilului, cuantific inciden[ele
asupra situa[iilor financiare i n acest caz:
G fie nso[ete asigurarea negativ de o rezerv;
G fie - atunci cnd inciden[a faptelor descoperite asupra situa[iilor financiare este att de semnificativ nct auditorul concluzioneaz c o rezerv nu este suficient
pentru a califica natura incomplet sau neltoare a si tua[iilor financiare - pune o concluzie nefavorabil indicnd c situa[iile financiare nu dau o imagine fidel
conform referen[ialului contabil identificat;
- dac exist o limitare important a ntinderii examenului limitat, descrie aceast situa[ie i:
fie nso[ete asigurarea negativ de o rezerv privind eventualele ajustri care ar fi trebuit fcute dac nu ar fi existat limitarea respectiv;
fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii ntinderii examenului limitat sunt semnificative i privesc mai multe rubrici ale situa[iilor financiare.
2. In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii!
Valoarea global a unei ntreprinderi este egal cu capitalurile necesare pentru a crea o ntreprindere avnd aceleai caracteristici ca ntreprinderea evaluat; mijloacele utilizate de ctre o ntreprindere
sunt constituite din activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment (NFR), denumite capitaluri permanente necesare exploatrii (CPNE).
Capitalurile permanente ale ntreprinderii (capitaluri proprii plus mprumuturi pe termen lung) trebuie s fie superioare sau egale activului fix corporal net si fondului de rulment normativ (NFR). Altfel spus,
27
capitalurile permanente trebuie s finan[eze activul fix net i necesarul de fond de rulment (NFR) pentru ca ntreprinderea s se afle n echilibru financiar.
Aceste capitaluri fac obiectul unei remunera[ii; aceast remunera[ie se va compara cu beneficiul previzional pentru a pune n eviden[ superbeneficiul care va permite calculul goodwill-ului.
Biletul nr...
1.%aportarea unei misiuni de compilare.
ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si
nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra
situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea
acestor situatii financiare.
Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:
- titlul;
- destinatarul;
- o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele nternationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;
- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de ntreprindere;
- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea ntreprinderii;
- o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor;
- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;
- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate n anexe fata de referentialul contabil utilizat;
- data raportului;
- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile:
"neauditate sau "compilate fara audit, nici examen limitat.
2.Care sunt ipotezele de baz (n evaluarea (ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii substan5iale brute!
potezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului.
Biletulnr..9
1.Cum explica5i necesitatea unui Cod etic (n audit!
Necesitatea unui Cod etic const n:
- necesitatea garantrii unei calit[i optime a serviciilor;
- men[inerea (conservarea) ncrederii publicului n profesie;
- asigurarea protec[iei, att a profesionistului contabil ct i a ter[ilor beneficiari sau utilizatorilor ai serviciilor acestuia;
- confirmarea autorit[ii lucrrilor efectuate de profesionitii contabili;
- necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independen[ei profesionistului contabil i a organismului din care face parte.
2. Cum se evalueaz ac5iunile de5inute de (ntreprindere la capitalul altor (ntreprinderi!
Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:
- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu
respective a pachetului;
Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda
sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui titlu si valoarea pachetului.
Biletul nr..8
1.Care sunt principiile fundamentale ale eticii (n audit (nscrise (n Codul etic!
ntegritate, obiectivitate, competen[ profesional i pruden[, confiden[ialitate, profesionalism, respect fa[ de normele etice i profesionale.
2.Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei (ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia!
Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile
si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Biletul nr..:
Bxplicati principiul inte#ritatii si obiectivitatii in audit.
ntegritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci efectueaz servicii profesionale. ntegritatea implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie
sa fie asociat cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu
iresponsabilitate
Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie impar[ial, fr prejudicati, s nu se afle n situa[ii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial
rationamentele profesionale ale acestuia.
Cum se evalueaz crean5ele din bilan5ul unei (ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia!
Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in
valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva
Biletul nr.90
1. Bxplica5i principiul competen5ei (n audit.
Profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen[ i pruden[, fiind obligat s-i men[in un nivel ridicat de cunotin[e i competen[
profesional, care s justifice ateptrile unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evolu[ii i nout[i din practica profesional, din legisla[ie i
tehnici de lucru.
Profesionistul contabil nu trebuie s pretind c are competen[e sau o experien[ pe care nu le are.
Competen[a profesional are n vedere:
- obinerea competenei profesionale- care se dovedete prin studii, vechime, examen de acces, examen de aptitudini;
- meninerea competenei profesionale, care presupune [inerea la curent cu evolu[iile n profesie (normele na[ionale i interna[ionale n domeniul contabilit[ii, auditului), cu legisla[ia
i adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor n concordan[ cu normele na[ionale i interna[ionale n materie.
2.Cum se evalueaz disponibilit5ile din bilan5ul unei (ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia!
Disponibilit[ile din bilan[ se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei
nationale din ziua respectiva.
Biletul nr.91
Bxplicati principiul confidentialitatii in audit.
Obliga[iile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:
ab[inerea de a dezvlui informa[ii confiden[iale n afara unit[ii angajatoare, excep[ia cazului cnd a fost autorizat sau cnd exist o obliga[ie legal sau profesional s
publice acele informa[ii;
abtinerea de la folosirea informa[iilor confiden[iale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei ter[e persoane;
respectarea confiden[ialit[ii in mediu social (asocia[i de afaceri, rude) , in rela[iile cu un poten[ial client sau angajator; in cadrul entit[ii angajatoare;
Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confiden[ialitatea (pentru profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef,
etc.).
Obliga[ia de confiden[ialitate continu i dup ncetarea rela[iei dintre profesionistul contabil i client sau angajator.
Posibilitatea divulgrii informa[iilor, n situa[iile:
autorizare de ctre client sau angajator;
autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justi[ie, autoritatea fiscal, prevenirea i sanc[ionarea splarii banilor);
conformare auditului de calitate;
investiga[ii din partea unui organism normalizator (statistice);
Profesionistul contabil trebuie s se conving c pr[ile crora li se adreseaz comunicarea informa[iilor sunt destinatarii adecva[i i au responsabilitatea s reac[ioneze ca atare
(Exemplificare: solicitarea informa[iilor pentru Registrul Na[ional al Exper[ilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia!
28
mobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.
Biletul nr.92
1. Conceptul de independen5 (n audit.
Componentele independen[ei sunt:
- Independen5a de spirit @a ra5ionamentului profesional' caracterizat prin starea de spirit care nlesnete ob[inerea unei opinii neafectate de influen[e care pot compromite
ra[ionamentul profesional, permi[nd profesionistului contabil s ac[ioneze cu integritate, obiectivitate i pruden[ profesional;
- Independen5a (n aparen5 @comportamental' caracterizat prin evitarea faptelor i circumstan[elor care pot fi att de semnificative nct o ter[ persoan, logic i informat
(de[innd toate informa[iile relevante i aplicnd toate msurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia c integritatea, obiectivitatea i pruden[a profesional ale
cabinetului/societ[ii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.
Prin independen[ nu trebuie s se n[eleag c o persoan care exercit un ra[ionament profesional trebuie s fie izolat de rela[iile sale economice, financiare sau de alt
natur, ci doar c importan[a acestor rela[ii trebuie evaluat i din punctul unei ter[e persoane, rezonabil i informat, care, avnd toate informa[iile relevante, ar putea trage concluzia n
mod firesc c sunt inacceptabile.
2.Care sunt condi5iile ce trebuie (ndeplinite de o societate comercial pentru a fi (ncadrat (n cate#oria micro(ntreprinderilor!
o microntreprindere este o persoan juridic romn care ndeplinete cumulativ urmtoarele condi[ii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a' realizeaz venituri, altele dect cele prevzute la art. 112^2 alin. (6);
b' are de la 1 pn la 9 salaria[i inclusiv;
c' a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei al 100.000 euro;
d' capitalul social al acesteia este de[inut de persoane, altele dect statul i autorit[ile locale.
@.' Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice romne care:
a' desfoar activit[i n domeniul bancar;
b' desfoar activit[i n domeniile asigurrilor i reasigurrilor, al pie[ei de capital, cu excep[ia persoanelor juridice care desfoar activit[i de intermediere n aceste
domenii;
c' desfoar activit[i n domeniile jocurilor de noroc, consultan[ei i managementului;
d' au capitalul social de[inut de un ac[ionar sau asociat persoan juridic cu peste 250 de angaja[i.
Biletul nr.9&
"rezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. nteresului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor
Microntreprinderile pltitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitul pe veniturile microintreprinderilor ncepnd cu anul fiscal urmtor, daca:
a) realizeaza venituri cu exceptia celor din activit[i n domeniul bancar; asigurrilor i reasigurrilor, al pie[ei de capital, jocurilor de noroc, consultan[ei i managementului;
b' au de la 1 pn la 9 salaria[i inclusiv;
c' au realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei al 100.000 euro;
d' capitalul social al acestora este de[inut de persoane, altele dect statul i autorit[ile locale , sau este de[inut de un ac[ionar sau asociat persoan juridic cu peste 250 de
angaja[i.
i dac nu au mai fost pltitoare de impozit pe veniturile microntreprinderilor, potrivit prevederilor prezentului titlu.
Pentru anul 2011, persoanele juridice romne pot opta pentru plata impozitului pe venitul microintreprinderilor dac ndeplinesc condi[iile de la a) la d)
O persoan juridic romn care este nou-nfiin[at poate opta s plteasc impozit pe veniturile microntreprinderilor, ncepnd cu primul an fiscal, dac condi[ia n termen
de 60 de zile inclusiv de la data nregistrrii sa aiba intre 1 si 9 angajati.
Microntreprinderile nu mai aplic acest sistem de impunere ncepnd cu anul fiscal urmtor anului n care nu mai ndeplinesc una dintre condi[ii.
Biletul nr.92
1. Interesul propriu ? amenin5are la adresa independen5ei.
nteresul propriu semnific faptul c un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes
propriu al acestor cabinete intr n conflict cu clientul respectiv. Exemple:
- participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu al clientului respectiv;
- un mprumut sau o garan[ie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaz patrimoniu clientului;
- onorarii totale provenind de la un singur client;
- preocupare cauzat de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);
- rela[ii de afaceri cu clientul (altele);
- poten[ial angajare ca salariat al clientului;
- onorarii neprevzute n contractul de audit sau de prestri de servicii profesionale;
2.Care sunt veniturile ce nu se iau (n calcul la determinarea impozitului pe veniturile micro(ntreprinderilor!
Baza impozabil a impozitului pe veniturile microntreprinderilor o constituie veniturile din orice surs, din care se scad:
a' veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b' veniturile aferente costurilor serviciilor n curs de execu[ie;
c' veniturile din produc[ia de imobilizri corporale i necorporale;
d' veniturile din subven[ii de exploatare;
e' veniturile din provizioane i ajustri pentru depreciere sau pierdere de valoare;
f' veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobnzi i/sau penalit[i de ntrziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;
#' veniturile realizate din despgubiri, de la societ[ile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.
@2' n cazul n care o microntreprindere achizi[ioneaz case de marcat, valoarea de achizi[ie a acestora se deduce din baza impozabil, n conformitate cu documentul
justificativ, n trimestrul n care au fost puse n func[iune, potrivit legii.
Biletul nr.90
6labirea autocontrolului , amenintare la adresa independentei.
Amenin[area la adresa independen[ei, legat de slbirea autocontrolului, apare atunci cnd unul dintre membrii cabinetului/societ[ii a fost anterior una din persoanele care a
gestionat patrimoniului clientului i astfel poate exercita o influen[ semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al angajamentului fa[ de client
Exemple: un membru al cabinetului/societ[ii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al
clientului ntr-o pozi[ie din care poate exercita o influen[ semnificativ asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii pentru un client al crui contract de audit sau de non-audit
poate afecta direct nivelul certitudinii (asigurrii) profesionistului fa[ de client; pregtirea datelor originale utilizate la generarea situa[iilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care fac
obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa[ de client).
Cum se evalueaza obli#atiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia!
Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei
tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
Biletul nr.9.
%enuntarea la convin#eri , amenintare la adresa independentei.
Renun[area la convingeri poate s apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaz opinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau
poate fi n[eleas ca fiind compromis.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat ra[ionamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple: a se
ocupa cu sau a fi promotor al ac[iunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a ac[iona ca un avocat sau consilier al clientului n litigiile lui sau n rezolvarea nen[elegerilor cu ter[e
pr[i.
Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate!
Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii:
a) poate fi redresata;
b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;
c) urmeaza a fi lichidata.
Biletul nr.99
8anifestari de familiarism , amenintare la adresa independentei.
Manifestrile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor rela[ii strnse cu un client, cu cei care gestioneaz patrimoniul sau cu angaja[ii acestuia, cabinetul/societatea
sau un membru al acestora, devine prea n[elegtor fa[ de interesele clientului.
Exemple : un membru al cabinetului/societ[ii are un membru de familie sau o ruda apropiata cu func[ie de rspundere n ntreprinderea clientului sau care ar putea exercita o influen[
direct i important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul ; un fost partener al cabinetului/societ[ii gestioneaz patrimoniul clientului i are influen[ important
asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afar de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativ, de ctre membrii cabinetului/societ[ii, de
la client sau de la persoanele care gestioneaz patrimoniul clientului).
29
In ce consta metoda activului net de lic3idare* cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate!
Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele
intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al firmei.
Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale i circulante din bilantul intreprinderii, din
care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare.
Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc.
Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii for[ate a activelor ntreprinderii.
Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezint suma ce poate fi ob[inut n mod rezonabil de vnzarea unei propriet[i ntr-un interval de timp prea mic
pentru a ndeplini condi[iile din defini[ia valorii de pia[a.
Dac ns lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la pre[uri corespunztoare unor tranzac[ii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situa[ie este
ntalnita in cazul lichidarii voite a ntreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.
n conditiile in care lichidarea nu reprezint cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. n aceasta
situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de
redresare a activit[ii firmei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizrii lor. Ca urmare va fi necesara
reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condi[ii de exploatare ale ntreprinderii. n plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor
primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare.
Biletul nr.98
$ctiuni de intimidare , amenintare la adresa independentei.
Ac[iunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/soc este implicat s ac[ioneze obiectiv i s exercite pruden[ profesional, prin amenin[ri reale sau
percepute, de la persoanele care gestioneaz patrimoniul sau de la angaja[ii clientului.
Exemple: cererea din partea clientului ctre cabinet de a nlocui un membru al acestuia, n cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din
partea clientului de a reduce necorespunztor cantitatea de munc executat de membrii cabinetului, n scopul reducerii onorariilor.
In ce consta metoda valorii la termen* cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate
Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:
- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b)
riscul specific de ,,ne success " al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen
Biletul nr.9:
1. "rote;area independentei prin normele le#ale si profesionale.
Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia n functie de mprejurari.Aceste masuri se impart n trei categorii:
- masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;
- masuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale;
- masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatiilor.
2. Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi scutitaG de TD$ cu drept de deducere.
- defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri (...transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar) care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in
alt stat membru, de catre furnizor sau de catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o alta persoana in contul acestora.
Regimul de scutire de TVA pentru care furnizorii isi pot exercita dreptul de deducere este stabilit prin alte doua texte de lege din Codul fiscal:
art.143 alin.(2) lit.a), potrivit caruia sunt scutite de TVA livrarile intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de TVA,
atribuit de catre autoritatile fiscale din alt stat membru;
art.126 alin.(9) lit.b), care precizeaza expres ca operatiunile de la art.143 sunt operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea
taxei datorate sau achitate pentru achizitii.
Biletul nr.80
1."rote;area independen5ei prin clauze contractuale cu clientul.
Aceste msuri constau n:
- aprobarea de ctre AGA clientului a numirii cabinetului, atunci cnd contractul a fost semnat de persoanele mputernicite s administreze patrimoniul i s-l reprezinte juridic pe
client;
- nominalizarea angaja[ilor competen[i ai clientului mputernici[i a lua decizii manageriale;
- stabilirea de ctre client politicilor i procedurilor pentru o raportare financiar (situa[iilor financiare) corect;
- stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionri a bunurilor i valorilor;
- stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigur procesul de validare a informa[iilor i situa[iilor financiare i legtura cu societatea/cabinetul de audit.
2.Care este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta* din punctul de vedere al TD$.
@2' Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), n cazul unei vnzri la distan[ care se efectueaz dintr-un stat membru spre Romnia, locul livrrii se consider n
Romnia dac livrarea este efectuat ctre un cumprtor persoan impozabil sau persoan juridic neimpozabil, care beneficiaz de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau ctre orice
alt persoan neimpozabil i dac sunt ndeplinite urmtoarele condi[ii:
a' valoarea total a vnzrilor la distan[ al cror transport sau expediere n Romnia se realizeaz de ctre un furnizor, n anul calendaristic n care are loc o anumit
vnzare la distan[, inclusiv valoarea respectivei vnzri la distan[, sau n anul calendaristic precedent, depete plafonul pentru vnzri la distan[ de 35.000 euro, al crui echivalent
n lei se stabilete prin norme; sau
b' furnizorul a optat n statul membru din care se transport bunurile pentru considerarea vnzrilor sale la distan[, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru
n Romnia, ca avnd loc n Romnia.
@&' Locul livrrii este ntotdeauna n Romnia, n cazul vnzrilor la distan[ de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru ctre persoane neimpozabile din Romnia,
altele dect persoanele juridice neimpozabile, fr s se aplice plafonul prevzut la alin. (2) lit. a).
Biletul nr. 81
1. "rote;area independentei prin masuri interne cabinetului
- importanta pe care conducerea cabinetului/societatii o acorda independentei;
- politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului calitATii lucrArilor efectuate de cabinet;
- identificarea ameninTArilor la adresa independenTei, evaluarea importanTei acestora, identificarea mAsurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil;
- politici Si proceduri interne de supraveghere a respectArii politicilor Si procedurilor privind independenTa;
- politici Si proceduri care sA permitA identificarea eventualelor interese sau relaTii dintre client Si auditor care ameninTA independenTa;
- politici Si proceduri privind evitarea obTinerii de venituri de la un singur client;
- comunicarea modificArilor intervenite n politicile Si procedurile cabinetului tuturor angajaTilor Si colaboratorilor;
- existenTa unui responsabil cu monitorizarea funcTionArii adecvate a sistemului de protejare a independenTei;
- existenTa unui mecanism disciplinar care sA asigure conformarea cu politicile Si procedurile stabilite;
- politici Si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeazA independenTa Si obiectivitatea;
- consultarea organismului profesional cu privire la independenTA;
- rotirea personalului cu funcTii de rAspundere;
- eliminarea unor persoane din echipa de audit dacA acesteia i este afectatA independenTa;
2. Ce operaTiuni sunt asimilate livr$rilor de bunuri efectuate cu plat$ din punctual de vedere al TD$.
Sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA urmAtoarele operaTiuni:
a) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA a bunurilor mobile achiziTionate sau produse de cAtre aceasta pentru a fi utilizate n scopuri care nu au legAturA cu activitatea economicA
desfASuratA, dacA taxa aferentA bunurilor respective sau pArTilor lor componente a fost dedusA total sau parTial;
b) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA a bunurilor mobile achiziTionate sau produse de cAtre aceasta pentru a fi puse la dispoziTie altor persoane n mod gratuit, dacA taxa
aferentA bunurilor respective sau pArTilor lor componente a fost dedusA total sau parTial;
c) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA de bunuri mobile corporale achiziTionate sau produse de cAtre aceasta, altele dect bunurile de capital prevAzute la art. 149 alin. (1) lit. a),
pentru a fi utilizate n scopul unor operaTiuni care nu dau drept integral de deducere, dacA taxa aferentA bunurilor respective a fost dedusA total sau parTial la data achiziTiei;
d) bunurile constatate lipsA din gestiune, cu excepTia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c).
Unde:
a) bunurile de capital reprezintA toate activele corporale fixe(definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3), a cAror duratA normalA de funcTionare este egalA sau mai mare de 5 ani, precum Si
operaTiunile de construcTie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparaTiile sau lucrArile de ntreTinere a acestor active, chiar n condiTiile n care astfel de
operaTiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de nchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziTia unei alte persoane;
Nu constituie livrare de bunuri, n sensul alin. (1):
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitATi naturale sau a unor cauze de forTA majorA, precum Si bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevAzute prin norme;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum Si activele corporale fixe casate, n condiTiile stabilite prin norme;
c) perisabilitATile, n limitele prevAzute prin lege;
Biletul nr. 82
1.Investi#atii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament
ProfesioniStii contabili trebuie deci sA fie pregAtiTi sA justifice orice abatere, de la cerinTele etice. Nerespectarea cerinTelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea
pot constitui abateri profesionale care pot da naStere unor acTiuni disciplinare.
Puterea acTiunii disciplinare este stabilitA prin reglementArile C.E.C.C.A.R.
30
MAsurile disciplinare pot apArea, de obicei, n urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de bazA Si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniStilor contabili;
- nerespectarea regulilor de eticA;
- conduitA discreditabilA sau dezonoratA.
nvestigaTiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile centrale Si locale ale Corpului trebuie sA ia n consideraTie toate plngerile. nvestigaTiile
pot, totuSi, sA fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de cAtre o entitate administrativA, fArA sA fie fAcutA o plngere. nvestigaTiile pot fi fAcute verbal sau prin corespondenTA.
Trebuie ntotdeauna nStiinTat membrul mpotriva cAruia se face plngere, precum Si cel care a fAcut plngerea. Acolo unde existA o disputA, se poate ncerca o conciliere,
fie prin comisiile de disciplinA ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.
Poate fi oportun sA se facA publicitate procedurilor disciplinare Si de apel. Astfel, sunt informaTi att membrii, ct Si publicul larg. TotuSi, aspectele de confidenTialitate Si tipul
ncAlcArilor trebuie sA fie luate n consideraTie atunci cnd se decide metoda de publicitate.
2. Cand intervine exi#ibilitatea TD$ in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri
Faptul generator reprezintA faptul prin care sunt realizate condiTiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei.
Exigibilitatea taxei reprezintA data la care autoritatea fiscalA devine ndreptATitA sA solicite plata de cAtre persoanele obligate la plata taxei, chiar dacA plata acestei taxe poate fi am
natA.
n cazul unei livrAri intracomunitare de bunuri, scutite de taxA conform, exigibilitatea taxei intervine n cea de-a 15-a zi a lunii urmAtoare celei n care a intervenit faptul generator.
Prin excepTie de la prevederile alin. De mai sus, exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii, dacA factura este emisA nainte de a 15-a zi a lunii urmAtoare celei n care a
intervenit faptul generator
Biletul nr.8&
1. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din %omania!
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti
intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se
intalnesc in profesiunea contabila.
"artea $? @sau sectiunea 100 ' Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 ntroducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 ntegritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
"artea B @ sau sectiunea 200 ' Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 ntroducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - ndependenta in audit
"artea C @sau sectiunea &00 ' Destinata exclusiv profesionsitilor an#a;ati
Sectiunea 300 ntroducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 ntocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 nterese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2. Care este locul ac3izitiei intracomunitare de bunuri.
$%T. 1&2
1
Cocul ac3izi5iei intracomunitare de bunuri
@1' Locul achizi[iei intracomunitare de bunuri se consider a fi locul unde se gsesc bunurile n momentul n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor.
@2' n cazul achizi[iei intracomunitare de bunuri, prevzut la art. 126 alin. (3) lit. a), dac cumprtorul i comunic furnizorului un cod de nregistrare n scopuri de TVA valabil,
emis de autorit[ile unui stat membru, altul dect cel n care are loc achizi[ia intracomunitar, conform alin. (1), locul respectivei achizi[ii intracomunitare se consider n statul membru
care a emis codul de nregistrare n scopuri de TVA.
@&' Dac o achizi[ie intracomunitar a fost supus la plata taxei n alt stat membru, conform alin. (1), i n Romnia, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce n mod
corespunztor n Romnia.
@2' Prevederile alin. (2) nu se aplic dac cumprtorul face dovada c achizi[ia intracomunitar a fost supus la plata taxei pe valoarea adugat n statul membru n care are loc
achizi[ia intracomunitar, conform alin. (1).
@0' Prevederile alin. (2) nu se vor aplica n cazul opera[iunilor triunghiulare, atunci cnd cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia n conformitate cu art.
153 face dovada c a efectuat o achizi[ie intracomunitar neimpozabil pe teritoriul altui stat membru, n condi[ii similare celor prevzute la art. 126 alin. (8) lit. b), n vederea efecturii
unei livrri ulterioare n acel alt stat membru. Obliga[iile persoanelor implicate n opera[iuni triunghiulare sunt prevzute n norme.
Norme metodologice:
Art. 132
1
12. (1) Conform art. 132
1
alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achizi[ii intracomunitare de bunuri este ntotdeauna n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul
bunurilor. n cazul n care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumprtorul furnizeaz un cod de nregistrare n scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, dect cel n care se
ncheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplic re[eaua de siguran[, respectiv achizi[ia intracomunitar se consider c are loc i n statul membru care a furnizat codul de
nregistrare n scopuri de TVA i n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) n sensul art. 132
1
alin. (3) din Codul fiscal, dac cumprtorul face dovada c a supus la plata taxei achizi[ia intracomunitar i n statul membru n care se ncheie expedierea
sau transportul bunurilor i n statul membru care a furnizat un cod de nregistrare n scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate n statul membru care a furnizat codul
de nregistrare n scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achizi[iei intracomunitare se realizeaz astfel:
a) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin nregistrarea cu semnul minus n decontul de tax prevzut la art. 156
2
din Codul
fiscal a achizi[iei intracomunitare i a taxei aferente;
b) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 153
1
din Codul fiscal, restituirea taxei se realizeaz conform normelor procedurale n vigoare.
Exemplu: o persoan impozabil din Romnia nregistrat n scopuri de TVA conform art. 153 sau art. 153
1
din Codul fiscal, achizi[ioneaz n Ungaria (locul unde se ncheie
transportul bunurilor) bunuri livrate din Fran[a. Persoana respectiv nu este nregistrat n Ungaria n scopuri de TVA, dar comunic furnizorului din Fran[a codul su de nregistrare n
scopuri de TVA din Romnia, pentru a beneficia de scutirea de tax aferent livrrii intracomunitare realizat de furnizorul din Fran[a. Dup nregistrarea n scopuri de TVA n Ungaria i
plata TVA aferent achizi[iei intracomunitare conform art. 132
1
alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectiv poate solicita restituirea taxei pltite n Romnia aferente achizi[iei
intracomunitare, care a avut loc i n Romnia conform art. 132
1
alin. (2) din Codul fiscal.
(3) n conformitate cu prevederile art. 132
1
alin. (4) din Codul fiscal, n cazul n care pn la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru achizi[ia intracomunitar efectuat n
statul membru care a atribuit codul de nregistrare n scopuri de TVA, conform art. 132
1
alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabil face dovada c achizi[ia intracomunitar a fost
supus la plata TVA n statul membru unde se ncheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplic prevederile art. 132
1
alin. (2) din Codul fiscal.
(4) Obliga[iile pr[ilor implicate n opera[iuni triunghiulare prevzute la art. 132
1
alin. (5) din Codul fiscal sunt cele stabilite la pct. 2 alin. (13) - (14)."
Biletul nr.82
1. 7bli#atiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati* salariati.
Obligatiile etice ale EC si CA- salariati sunt '
- sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine.
- sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin RO ( regulament de organizare interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare )
- sa respecte programul de lucru
- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului
Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:
- sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica
- datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor
- profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experineta pe care le detine
- sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in contextul ei
Conflictul de loialitate
31
15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat
trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. n orice caz, unui angajat, in
mod legitim nu i se poate cere:
a. sa incalce legea;
b. sa incalce regulile si standardele profesiei;
c. sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in numele angajatorului;
d. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.
15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii
angajatului, initial cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. n cazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele din
conducerea superioara sau cu consiliul de administratie.
15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea
alta solutie decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice problema
respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel).
15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de etica.
Sprijinirea colegilor angajati
Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul
profesional referitor la problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia.
Competenta profesionala
Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere sa execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau
experienta. Cand executa asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe care le detine; daca este
cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui expert.
Prezentarea informatiilor
18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime, cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.
18.2. nformatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa
inregistreze intrarile cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte.
2. "recizati care este locul prestarii de servicii si persoana obli#ata la plata TD$ in cazul prestarilor de servicii de transport intracomunitar de bunuri.
6ervicii de transport intracomunitar de bunuri [sursa: extras din Ghid practic MFP]
I "restatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite in %omania
Aceste servicii sunt supuse regulii B2B prevazuta la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, ceea ce conduce la stabilirea in Romania a locului prestarii pentru orice transport intracomunitar de
bunuri facturat intre doua persoane impozabile stabilite in Romania. Persoana obligata la plata TVA este prestatorul care trebuie sa emita factura cu TVA, daca nu se aplica vreo scutire
de taxa.
De exemplu daca o companie din Romania presteaza catre o alta companie stabilita tot in Romania un transport intracomunitar de bunuri din Bulgaria in Ungaria, locul prestarii este in
Romania, iar obligatia platii taxei revine prestatorului. De remarcat ca nu mai are importanta faptul ca beneficiarul din Romania are un cod de inregistrare in scopuri de TVA in alt stat
membru, daca nu are si un sediu fix in respectivul stat membru.
I "restatorul este stabilit in %omania* beneficiarul este stabilit in alt stat membru
Daca prestatorul este stabilit in Romania si va presta servicii de transport intracomunitar de bunuri, catre persoane impozabile care sunt stabilite in alte state membre, serviciile de
transport sunt considerate servicii intracomunitare si nu au locul prestarii in Romania. Locul prestarii pentru aceste servicii este considerat a fi in principiu in statul membru in care este
stabilit beneficiarul. Pentru a aplica regula de la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, clientul trebuie sa comunice prestatorului un cod valabil de TVA din alt stat membru si o adresa a sediului
activitatii economice sau a unui sediu fix din Comunitate. Aceste servicii se raporteaza de catre transportatorul din Romania in declaratia recapitulativa. Daca prestatorul roman nu este
inregistrat in scopuri de TVA, va trebui sa solicite inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal inainte de realizarea acestui transport intracomunitar de bunuri .
De exemplu, daca o companie din Romania factureaza in beneficiul unei companii stabilite in Spania un transport de bunuri de la Bucuresti la Madrid, locul prestarii serviciului este in
Spania, locul unde este stabilit beneficiarul, prin urmare operatiunea nu este impozabila in Romania din punct de vedere al TVA. Fiind un serviciu intracomunitar, acest transport se
raporteaza de catre prestator declaratia recapitulativa lunara, la rd.3 si 3.1 din decontul de TVA.
Aceasta regula poate fi aplicata si atunci cand beneficiarul este o companie care are sediul activitatii economice in Romania dar are un sediu fix in alt stat membru si este inregistrat in
scopuri de TVA in acel stat membru, daca transportul este realizat pentru respectivul sediu fix.
I "restatorul este stabilit in alt stat membru* beneficiarul este stabilit in %omania
Daca prestatorul este stabilit in alt stat membru si factureaza servicii de transport intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile de
transport sunt considerate achizitii intracomunitare de servicii si au locul prestarii in Romania. Obligatia platii taxei revine beneficiarului stabilit in Romania care, daca este inregistrat in
scopuri de TVA, va aplica mecanismul taxarii inverse. n situatia in care beneficiarul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va trebui sa solicite inregistrarea conform art. 153^1 din Codul
fiscal inainte de a beneficia de acest serviciu si va depune un decont special de TVA (formularul 301). Fiind o achizitie intracomunitara de servicii, exista si obligatia declararii acestei
operatiuni in declaratia recapitulativa lunara (390).
De exemplu, daca un transport de bunuri de la Frankfurt la Timisoara este prestat de o companie din Germania catre o companie stabilita in Romania, inregistrata in scopuri de TVA
conform art. 153 din Codul fiscal,
locul prestarii serviciului este considerat a fi in Romania, conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, serviciul fiind deci impozabil in tara in care este stabilit clientul. ntrucat prestatorul nu
este stabilit in Romania, clientul din Romania, inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa si inscrie operatiunea in declaratia recapitulativa (390).
I "restatorul este stabilit in %omania* beneficiarul este stabilit in afara Jniunii Buropene
n situatia in care prestatori din Romania realizeaza servicii de transport intracomunitar de bunuri catre beneficiari stabiliti in afara Comunitatii se aplica regula B2B, respectiv art. 133 alin.
(2) din Codul fiscal, numai daca se face dovada ca beneficiarii sunt persoane impozabile din punct de vedere al TVA, serviciile nefiind impozabile in Romania. Chiar daca un astfel de
transport face obiectul regulii B2B, serviciul nu se raporteaza in declaratia recapitulativa, nefiind un serviciu intracomunitar.
De exemplu, daca un transport de bunuri de la Giurgiu la Atena este efectuat de o companie stabilita in Romania catre o companie stabilita in Turcia, serviciul nu este impozabil in
Romania, daca se face dovada ca beneficiarul transportului intracomunitar este o persoana impozabila.
Prin exceptie, daca prestatorul roman nu poate face dovada ca beneficiarul sau este o persoana impozabila, va aplica prevederile art. 133 alin.(5) lit. c) din Codul fiscal, considerand ca
serviciul este realizat in beneficiul unei persoane neimpozabile, respectiv va impozita serviciul la locul unde incepe transportul.
I "restatorul este stabilit in afara Jniunii Buropene* beneficiarul este stabilit in %omania
Daca prestatorul este stabilit in afara UE si va presta servicii de transport intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile au locul
prestarii in Romania. Beneficiarul persoana impozabila din Romania are obligatia platii TVA pentru un astfel de serviciu, respectiv clientul din Romania va aplica TVA prin mecanismul
taxarii inverse daca este inregistrat in scopuri de TVA in Romania, sau, in cazul in care clientul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va depune un decont special de taxa. O astfel de
operatiune nu reprezinta o achizitie intracomunitara de servicii, prin urmare nu exista nici obligatia raportarii acestui serviciu in declaratia recapitulativa si nici a inregistrarii clientului in
scopuri de TVA in cazul in care nu este inregistrat.
De exemplu, in cazul unui transport de bunuri de la Marsilia la Cluj prestat de o companie din Elvetia catre o companie stabilita in Romania si inregistrata in scopuri de TVA conform art.
153 din Codul fiscal, locul prestarii serviciului este considerat a fi in Romania conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prin urmare serviciul este impozabil in Romania. ntrucat prestatorul
nu este stabilit in Romania, clientul din Romania, inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa ( rd. 7 si 19 din decontul de TVA) . Nefiind o achizitie intracomunitara de
servicii, aceasta operatiune nu se raporteaza in declaratia recapitulativa. ncepand cu data de 1 ianuarie 2010, transportul local de bunuri direct legat de un transport intracomunitar nu mai
este asimilat transportului intracomunitar de bunuri.
Biletul nr.80
1. 7bli#atiile etice ale expertului contabil In cursul unei misiuni de consultanta fiscala.
7bli#atiile etice ale expertului contabil (n cursul unei misiuni de consultanta fiscala.
n cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:
- sa respecte principiul independetei
- sa respecte legislatia fiscala in domeniu
- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.
2. "recizati care este locul prestarii de servicii si persoana obli#ata la plata TD$ Tn cazul prestarilor de servicii de asupra bunurilor mobile corporate.
(5) Orice lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale si e4aluarea3expertizarea bunurilor mobile corporale constituie operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a 56A daca aceste
ser4icii sunt prestate cu plata de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare
Cocul prestarii ? "rincipiu
Conform prevederilor art. 133, alin. (2), lit. h) pct. 2 din Codul Fiscal, locul prestarii este considerat a fi locul unde sunt prestate expertizele / lucrarile efectuate asupra bunurile mobile
corporale.
Bxemple a) O societate romaneasca A presteaza servicii de intretinere a fotocopiatoarelor pentru alta societate romaneasca, B. n momentul prestarii serviciilor de intretinere, bunurile se
afla la sediul B din Bucuresti. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat fizic).
b) O intreprindere mica din Romania, A, asigura servicii de reparatii auto pentru alta societate romaneasca, B. n momentul prestarii serviciilor de reparatii, masinile societatei B se afla in
Romania. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat fizic). Totusi, pentru aceste servicii nu se datoreaza TVA in Romania din moment ce A este o
intreprindere mica.
c) Societatea daneza B solicita servicii de reparatii pentru un fax utilizat in biroul sau de vanzari din Bucuresti. A, o societate romaneasca, efectueaza serviciile de reparatii la sediul
societatei daneze din Bucuresti. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat fizic). Pentru serviciul respectiv se datoreaza TVA in Romania.
d) O societate romaneasca A executa intretinerea unui utilaj pentru B, o societate din talia.
Angajatii A se deplaseaza in talia pentru a executa serviciile de intretinere a utilajului la sediul B. Serviciul prestat de A are loc in talia (respectiv locul in care se efectueaza serviciul).
Pentru serviciul respectiv nu se datoreaza TVA in Romania.
e) O intreprindere mica, A, din Romania, expediaza bunuri in Ungaria in vederea repararii. B, o societate din Ungaria, executa lucrarile de reparatii si returneaza bunurile in Romania.
Serviciul prestat de B are loc in Ungaria (adica locul in care se efectueaza serviciul). Pentru serviciul respectiv nu se datoreaza TVA in Romania.
32
Ce sunt lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
Lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operatiunile umane si mecanice efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decat cele de natura intelectuala sau
stiintifica, respectiv servicii ce constau, printre altele, in procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile corporale.
Ce sunt expertizele privind bunurile mobile corporale?
Expertizele privind bunurile mobile corporale constau in examinarea unor bunuri mobile corporale in scopul stabilirii valorii acestora.
Ambalajele sau alte bunuri utilizate in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrari ori expertize sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate
si nu vor fi tratate ca livrari de bunuri, ci ca fiind parte a serviciului prestat.
Care este locul prestarii pentru expertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale? art. 133 alin. (2) lit. h)
Se considera ca serviciile de expertiza si lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale au loc:
+ acolo unde serviciile sunt efectiv prestate sau
+ in Statul Membru care a atribuit codul de TVA beneficiarului in scopul prestarii acestor servicii, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- beneficiarul comunica un cod valid de TVA (cu prefix) din alt Stat Membru decat Statul Membru in care serviciile sunt efectiv prestate;
- bunurile sunt transportate in afara Statului Membru in care serviciile sunt efectiv prestate, dupa ce au fost procesate sau expertizate.
Bxista vreo scutire pentru expertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
Principalele servicii de expertiza si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale care beneficiaza de scutire sunt:
+ modificarea si repararea navelor maritime si aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizeaza in principal transport international de persoane si/sau de bunuri;
+ lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale achizitionate sau importate cu scopul de a fi supuse unor astfel de lucrari in Romania, si transportate in afara Comunitatii de catre
sau in numele prestatorului sau beneficiarului (daca acesta nu este stabilit in Romania);
+ lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile plasate intr-un regim vamal suspensiv.
Cine este persoana obli#ata la plata TD$ in Romania in cazul serviciilor de expertiza si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
<n principiu* este prestatorul. Prin exceptie, obligat la plata taxei va fi beneficiarul daca:
+ prestatorul nu este stabilit in Romania, chiar daca este inregistrat in scopuri de TVA in Romania, si
+ beneficiarul este inregistrat in scopuri de TVA in Romania.
Cum se face plata TD$ la bu#etul statului pentru serviciile de expertiza si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale pentru care locul prestarii este considerat a fi in Romania?
Daca persoana obligata la plata este prestatorul, acesta va emite factura cu TVA din Romania.
Daca persoana obligata la plata este beneficiarul, acesta va efectua plata astfel:
+ daca este inregistrat normal in scopuri de TVA, va inregistra taxa aferenta serviciilor ca taxa colectata si deductibila, in conditiile prevazute de lege, in decontul de TVA;
+ daca este inregistrat numai pentru achizitii intracomunitare, va depune decontul special de TVA si va plati efectiv taxa la bugetul statului.
Cum va proceda un prestator stabilit si inregistrat normal in scopuri de TVA in Romania (in afara situatiilor in care se aplica masuri de simplificare)?
a. Daca primeste bunuri pentru prelucrare/expertizare, care sunt transportate din alt Stat Membru, va inregistra aceste bunuri in registrul bunurilor primite si va emite o factura fara TVA, in
care va inscrie mentiunea ,neimpozabil in Romania. Daca beneficiarul i-a transmis un cod de TVA din alt Stat Membru si bunurile parasesc Romania dupa efectuarea serviciilor. n mod
similar va proceda si in situatia in care bunurile sunt importate in Romania de o persoana nestabilita in Romania si ulterior bunurile sunt date spre prelucare unui prestator din Romania,
dupa prelucrare produsele obtinute fiind transportate in alt Stat Membru.
b. Daca oricare din conditiile mentionate anterior nu este indeplinita, respectiv ori beneficiarul nu transmite un cod de TVA din alt Stat Membru, ori dupa prelucrare bunurile nu parasesc
Romania, prestatorul din Romania va factura cu TVA serviciile sale.
c. Orice prestator care este stabilit in Romania si presteaza lucrari sau expertize asupra bunurilor mobile corporale sau expertize care nu au locul prestarii in Romania, din perspectiva
legislatiei de TVA realizeaza operatiuni neimpozabile in Romania.
Cum va proceda un beneficiar din %omania inregistrat in scopuri de TVA, care primeste o factura de lucrari sau expertize asupra bunurilor mobile corporale de la un prestator nestabilit
in Romania?
a. Daca bunurile sunt transportate din Romania in alt Stat Membru, unde se efectueaza lucrarile/expertizele, dupa care bunurile se intorc in Romania, serviciile sunt impozabile in
Romania, daca beneficiarul a transmis codul sau de TVA din Romania prestatorului. Persoana din Romania va inscrie bunurile transportate in registrul nontransferurilor. Beneficiarul din
Romania va efectua plata TVA astfel:
- daca este inregistrat normal in scopuri de TVA, va inregistra taxa aferenta serviciilor ca taxa colectata si deductibila, in conditiile prevazute de lege, in decontul de taxa pe valoarea
adaugata;
- daca este inregistrat numai pentru achizitii intracomunitare, va depune decontul special de taxa pe valoarea adaugata si va plati efectiv taxa la bugetul statului.
b. Daca lucrarile sunt realizate in alt Stat Membru, dar beneficiarul din Romania nu comunica niciun cod valabil de TVA, lucrarile vor fi facturate cu TVA din Statul Membru unde serviciile
sunt efectiv prestate.
c. Daca lucrarile sunt efectuate pe teritoriul Romaniei de un prestator nestabilit in Romania, operatiunile sunt impozabile in Romania. Persoana obligata la plata TVA este prestatorul, daca
beneficiarul nu a comunicat un cod de TVA sau daca acesta a comunicat un cod valabil de TVA din Romania. Plata TVA-ului de catre beneficiar se face conform procedurii de la lit.a)
7bli#atii de raportare speciale OMEF 1372/2008
n situatia in care un prestator primeste in Romania bunuri din alt Stat Membru din UE, in vederea efectuarii de expertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie
sa tina un registru special re#istrul bunurilor primite.
n situatia in care clientul trimite din Romania bunuri catre un alt stat membru UE, in vederea efectuarii de expertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina
un registru special re#istrul nontransferurilor.
ImportantK Regulile cu privire la expertize sau la lucrari asupra bunurilor mobile corporale trebuie sa fie corelate cu regulile privind transferurile, nontransferurile si masurile de simplificare.
Biletul nr. 8.
1. Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati Tn cadrul unei misiuni de audit de baza!
- obiectivitatea
- independenta
O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil independent i exprim o opinie cu privire la faptul dac situa[iile financiare sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de
vedere, conform cu cadrul de raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu Standardele nterna[ionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este
auditul unei situa[ii financiare solicitat de legisla[ie sau de reglementri.
2. "recizati care este locul prestarii de servicii si persoana obli#ata la plata TD$ in cazul prestarilor de servicii de consultanta.
Locul prestarii de servicii in cazul prestarilor de servicii de consultanta este locul unde beneficiarul este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.
Biletul nr.89
1. "rezentati pe scurt continutui sectiunii a 8,a din Codul etic national al profesionistilor contabili din %omania.
Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea, confiden[ialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea i armonizarea.
Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 prevede c activitatea de control al calit[ii poate fi organizat i exercitat n dou forme: control colegial i control prin personal angajat. n
ambele forme trebuie asigurat calitatea controlorilor i obiectivitatea lor.
Regulile aplicabile se refer la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade to[i auditorii s fie controla[i;
- efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societ[ii de audit;
- perioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la societ[ile mici, la care nu s-au constatat deficien[e);
- misiunile de verificare a situa[iilor financiare ncredin[ate cabinetelor respective, dar i sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activit[ii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea
normelor deontologice (mai ales independen[a), calitatea rapoartelor;
- supravegherea public a profesiei (prin reprezentan[i ai Ministerului Finan[elor Publice);
- aplicarea sanc[iunilor disciplinare;
- confiden[ialitate;
experien[a i formarea continu a controlorilor de calitate;
independen[a i obiectivitatea controlorului de calitate.
2. Cum si cand se determina pro,rata TD$!
4educerea taxei pentru persoana impozabil cu re#im mixt i persoana par5ial impozabil
@1' Persoana impozabil care realizeaz sau urmeaz s realizeze att opera[iuni care dau drept de deducere, ct i opera[iuni care nu dau drept de deducere este denumit n
continuare persoan impozabil cu regim mixt. Persoana care realizeaz att opera[iuni pentru care nu are calitatea de persoan impozabil, n conformitate cu prevederile art. 127, ct i
opera[iuni pentru care are calitatea de persoan impozabil este denumit persoan par[ial impozabil.
@2' Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achizi[iilor efectuate de ctre o persoan impozabil cu regim mixt se determin conform prezentului articol. Persoana par[ial
impozabil nu are drept de deducere pentru achizi[iile destinate activit[ii pentru care nu are calitatea de persoan impozabil. Dac persoana par[ial impozabil desfoar activit[i n
calitate de persoan impozabil, din care rezult att opera[iuni cu drept de deducere, ct i opera[iuni fr drept de deducere, este considerat persoan impozabil mixt pentru
respectivele activit[i i aplic prevederile prezentului articol. n condi[iile stabilite prin norme, persoana par[ial impozabil poate solicita aplicarea unei pro,rata speciale n situa[ia n care
nu poate [ine eviden[e separate pentru activitatea desfurat n calitate de persoan impozabil i pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoan impozabil.
@&' Achizi[iile destinate exclusiv realizrii de opera[iuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investi[ii destinate realizrii de astfel de opera[iuni, se nscriu
ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri, iar taxa deductibil aferent acestora se deduce integral.
@2' Achizi[iile destinate exclusiv realizrii de opera[iuni care nu dau drept de deducere, precum i de investi[ii care sunt destinate realizrii de astfel de opera[iuni se nscriu ntr-o
coloan distinct din jurnalul pentru cumprri pentru aceste opera[iuni, iar taxa deductibil aferent acestora nu se deduce.
@0' Achizi[iile pentru care nu se cunoate destina[ia, respectiv dac vor fi utilizate pentru realizarea de opera[iuni care dau drept de deducere sau pentru opera[iuni care nu dau
drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina propor[ia n care sunt sau vor fi utilizate pentru opera[iuni care dau drept de deducere i opera[iuni care nu dau drept de
deducere se eviden[iaz ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri, iar taxa deductibil aferent acestor achizi[ii se deduce pe baz de pro,rata.
@.' "ro,rata prevzut la alin. (5) se determin ca raport ntre:
33
a' suma total, fr tax, dar cuprinznd subven[iile legate direct de pre[, a opera[iunilor constnd n livrri de bunuri i prestri de servicii care permit exercitarea dreptului de
deducere, la numrtor; i
b' suma total, fr tax, a opera[iunilor prevzute la lit. a) i a opera[iunilor constnd n livrri de bunuri i prestri de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere,
la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate n scopul finan[rii opera[iunilor scutite fr drept de deducere sau opera[iunilor care nu se afl n
sfera de aplicare a taxei.
@9' Se exclud din calculul pro,rata urmtoarele:
a' valoarea oricrei livrri de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabil n activitatea sa economic;
b' valoarea oricror livrri de bunuri sau prestri de servicii ctre sine efectuate de persoana impozabil i prevzute la art. 128 alin. (4) i la art. 129 alin. (4), precum i a
transferului prevzut la art. 128 alin. (10);
c' valoarea opera[iunilor prevzute la art. 141 alin. (2) lit. a) i b), precum i a opera[iunilor imobiliare, altele dect cele prevzute la lit. a), n msura n care acestea sunt
accesorii activit[ii principale.
@8' "ro,rata definitiv se determin anual, iar calculul acesteia include toate opera[iunile prevzute la alin. (6), pentru care exigibilitatea taxei ia natere n timpul anului
calendaristic respectiv. "ro,rata definitiv se determin procentual i se rotunjete pn la cifra unit[ilor imediat urmtoare. La decontul de tax prevzut la art. 156
2
, n care s-a efectuat
ajustarea prevzut la alin. (12), se anexeaz un document care prezint metoda de calcul al pro,rata definitiv.
@:' "ro,rata aplicabil provizoriu pentru un an este pro,rata definitiv, prevzut la alin. (8), determinat pentru anul precedent, sau pro,rata estimat pe baza opera[iunilor
prevzute a fi realizate n anul calendaristic curent, n cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea opera[iunilor cu drept de deducere n totalul opera[iunilor se modific n anul
curent fa[ de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie s comunice organului fiscal competent, la nceputul fiecrui an fiscal, cel mai trziu pn la data de 25 ianuarie inclusiv,
pro,rata provizorie care va fi aplicat n anul respectiv, precum i modul de determinare a acesteia. n cazul unei persoane impozabile nou-nregistrate, pro,rata aplicabil provizoriu este
pro,rata estimat pe baza opera[iunilor preconizate a fi realizate n timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicat cel mai trziu pn la data la care persoana impozabil
trebuie s depun primul su decont de tax, prevzut la art. 156
2
.
@10' Taxa de dedus ntr-un an calendaristic se determin provizoriu prin nmul[irea valorii taxei deductibile prevzute la alin. (5) pentru fiecare perioad fiscal din acel an
calendaristic cu pro,rata provizorie prevzut la alin. (9), determinat pentru anul respectiv.
@11' Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculeaz definitiv prin nmul[irea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevzut la alin. (5), cu
pro,rata definitiv prevzut la alin. (8), determinat pentru anul respectiv.
@12' La sfritul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie s ajusteze taxa dedus provizoriu astfel:
a' din taxa de dedus determinat definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedus ntr-un an determinat provizoriu, conform alin. (10);
b' rezultatul diferen[ei de la lit. a), n plus sau n minus dup caz, se nscrie n rndul de regularizri din decontul de tax, prevzut la art. 156
2
, aferent ultimei perioade fiscale a
anului, sau n decontul de tax aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, n cazul anulrii nregistrrii acesteia.
@1&' n ceea ce privete taxa de dedus aferent bunurilor de capital, definite conform art. 149 alin. (1), utilizate pentru opera[iunile prevzute la alin. (5):
a' prima deducere se determin n baza pro,rata provizorie prevzut la alin. (9), pentru anul n care ia natere dreptul de deducere. La finele anului, deducerea se ajusteaz,
conform alin. (12), n baza pro,rata definitiv prevzut la alin. (8). Aceast prim ajustare se efectueaz asupra valorii totale a taxei deduse ini[ial;
b' ajustrile ulterioare iau n considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o douzecime, pentru bunurile imobile, dup cum urmeaz:
1. taxa deductibil ini[ial se mparte la 5 sau la 20;
2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se nmul[ete cu pro,rata definitiv prevzut la alin. (8), aferent fiecruia dintre urmtorii 4 sau 19 ani;
3. taxa dedus ini[ial n primul an, conform pro,rata definitiv, se mparte la 5 sau la 20;
4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 i 3 se compar, iar diferen[a n plus sau n minus reprezint ajustarea de efectuat, care se nscrie n rndul de regularizri din
decontul de tax prevzut la art. 156
2
, aferent ultimei perioade fiscale a anului.
@12' n situa[ii speciale, cnd pro,rata calculat potrivit prevederilor prezentului articol nu asigur determinarea corect a taxei de dedus, Ministerul Finan[elor Publice, prin
direc[ia de specialitate, poate, la solicitarea justificat a persoanelor impozabile:
a' s aprobe aplicarea unei pro,rata speciale. Dac aprobarea a fost acordat n timpul anului, persoanele impozabile au obliga[ia s recalculeze taxa dedus de la nceputul
anului pe baz de pro,rata special aprobat. Persoana impozabil cu regim mixt poate renun[a la aplicarea pro,rata special numai la nceputul unui an calendaristic i este obligat s
anun[e organul fiscal competent pn la data de 25 ianuarie inclusiv a anului respectiv;
b' s autorizeze persoana impozabil s stabileasc o pro,rata special pentru fiecare sector al activit[ii sale economice, cu condi[ia [inerii de eviden[e contabile distincte
pentru fiecare sector.
@10' n baza propunerilor fcute de ctre organul fiscal competent, Ministerul Finan[elor Publice, prin direc[ia sa de specialitate, poate s impun persoanei impozabile anumite
criterii de exercitare a dreptului de deducere pentru opera[iunile viitoare ale acesteia, respectiv:
a' s aplice o pro,rata special;
b' s aplice o pro,rata special pentru fiecare sector al activit[ii sale economice;
c' s-i exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, n conformitate cu prevederile alin. (3) i (4), pentru toate opera[iunile sau numai pentru o parte din
opera[iuni;
d' s [in eviden[e distincte pentru fiecare sector al activit[ii sale economice.
@1.' Prevederile alin. (6) - (13) se aplic i pentru pro,rata special prevzut la alin. (14) i (15). Prin excep[ie de la prevederile alin. (6), pentru calculul pro,rata special se
vor lua n considerare:
a' opera[iunile specificate n decizia Ministerului Finan[elor Publice, pentru cazurile prevzute la alin. (14) lit. a) sau la alin. (15) lit. b);
b' opera[iunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevzute la alin. (14) lit. b) sau la alin. (15) lit. b).
Norme metodologice:
(1) n aplicarea art. 147 alin. (3) i alin. (4) din Codul fiscal, dac bunurile sau serviciile achizi[ionate pot fi alocate par[ial activit[ii care nu d drept de deducere i par[ial
activit[ii care d drept de deducere, nu se aplic prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei pe baz de pro rata.

Exemplu: o societate care cumpr o cldire, cunoate din momentul achizi[ionrii acesteia partea din cldire care va fi alocat pentru nchiriere n regim de scutire i partea de
cldire care va fi alocat pentru nchiriere n regim de taxare, va deduce taxa corespunztoare pr[ii din cldire care urmeaz a fi utilizat pentru nchiriere n regim de taxare i nu va
deduce taxa aferent pr[ii din cldire, care va fi utilizat pentru nchiriere n regim de scutire.
(2) n sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, opera[iunile imobiliare reprezint opera[iuni de livrare, nchiriere, leasing, arendare, concesionare i alte opera[iuni similare
efectuate n legtur cu bunurile imobile.
(3) O opera[iune este accesorie activit[ii principale dac se ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi[ii:
a. realizarea acestei opera[iuni necesit resurse tehnice limitate privind echipamentele i utilizarea de personal;
b. opera[iunea nu este direct legat de activitatea principal a persoanei impozabile; i
c. suma achizi[iilor efectuate n scopul opera[iunii i suma taxei deductibile aferente opera[iunii, sunt nesemnificative.
(4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta s nu aplice prevederile art. 147 n ce privete posibilitatea exercitrii dreptului de deducere, situa[ie n care taxa aferent
achizi[iilor de bunuri destinate opera[iunilor cu sau fr drept de deducere nu va fi dedus.
(5) n cazul n care ulterior depunerii decontului de tax se constat erori n calculul pro rata definitiv pentru perioade anterioare:
a) dac pro rata corect determinat este mai mic dect pro rata utilizat, persoana impozabil are obliga[ia s procedeze la regularizarea diferen[elor n cadrul perioadei
prevzute la art. 147
1
alin. (2) din Codul fiscal;
b) dac pro rata corect determinat este mai mare dect pro rata utilizat, persoana impozabil are dreptul s procedeze la regularizarea diferen[elor n cadrul perioadei
prevzute la art. 147
1
alin. (2) din Codul fiscal.
Regularizarea se nscrie n decontul de tax aferent perioadei fiscale n care sunt constate aceste erori."
Biletul nr.88
1.Bxplicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.
Scopul controlului de calitate l reprezint analiza modului de organizare i func[ionare a unui cabinet i aprecierea modului de aplicare n cadrul cabinetului a standardelor
interna[ionale i a normelor emise de organismele profesionale.
Obiectivele urmrite prin controlul de calitate sunt:
- s ofere publicului o bun percep[ie despre calitatea serviciilor;
- s armonizeze comportamentele individuale ale membrilor;
- s contribuie la buna organizare a cabinetelor i la perfec[ionarea metodelor de lucru;
- s aprecieze modul de aplicare a regulilor i normelor profesionale;
- s dezvolte solidaritatea n rndul profesiei (prin favorizarea contactelor ntre colegi), apropierea i respectul profesionitilor fa[ de organismul profesional.
2.Ce presupune acceptarea unui client!
Acceptarea unui client presupune urmatoarele :
examinarea anticipat a situa[iei clientului, sub aspectul dac acceptarea misiunii ar crea anumite amenin[ri la adresa conformit[ii cu principiile fundamentale.
exemplificri privind astfel de situa[ii: implicarea clientului n activit[i ilegale (splare de bani), practici de raportri financiare eronate (bancrut frauduloas), evaziune fiscal,
concuren[ neloial, achizi[ia i desfacerea de produse cu nclcarea dreptului de proprietate industrial, etc.
evaluarea situa[iilor de aceast natur i luarea msurilor de protec[ie, pentru a le elimina sau a le reduce la n nivel acceptabil, dac este posibil.
atunci cnd nu este posibil reducerea amenin[rilor la un nivel acceptabil , un profesionist contabil independent ar trebui s refuze s intre n rela[ii cu clientul.
examinarea posibilit[ii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competen[ei profesionale a profesionistului contabil, astfel nct angajamentul (misiunea) s fie realizate la
nivelul corespunztor.
luarea n considerare a reputatiei, experien[ei i a resurselor disponibile ale profesionistului contabil n cazul cnd se apeleaz la acesta pentru consiliere sau expertiz n situa[ii de
natura celor artate mai sus.
apelarea de ctre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se afl sub restric[ia confiden[ialit[ii i n func[ie de natura misiunii trebuie s ob[in permisiunea clientului (de
regul, n scris).
34
Biletul nr.8:
1.Controlul de calitate la nivelul or#anismului profesional.
Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea, confiden[ialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea i armonizarea.
Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 prevede c activitatea de control al calit[ii poate fi organizat i exercitat n dou forme: control colegial i control prin personal angajat. n
ambele forme trebuie asigurat calitatea controlorilor i obiectivitatea lor.
Regulile aplicabile se refer la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade to[i auditorii s fie controla[i;
- efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societ[ii de audit;
- perioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la societ[ile mici, la care nu s-au constatat deficien[e);
- misiunile de verificare a situa[iilor financiare ncredin[ate cabinetelor respective, dar i sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activit[ii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea
normelor deontologice (mai ales independen[a), calitatea rapoartelor;
- supravegherea public a profesiei (prin reprezentan[i ai Ministerului Finan[elor Publice);
- aplicarea sanc[iunilor disciplinare;
- confiden[ialitate;
- experien[a i formarea continu a controlorilor de calitate;
- independen[a i obiectivitatea controlorului de calitate.
2. 4ati un exemplu de a;ustare a TD$ in cazul unui bun imobil ce este folosit in alte scopuri decat activitatile cu drept de deducere daca la ac3izitionare s,a dedus TD$.
n sensul ajustarii taxei pe valoarea adaugata potrivit art. 149 din Codul Fiscal, bunurile de capital reprezinta toate activele corporale fixe, definite la art. 125 indice 1 alin. (1) pct. 3, a caror
durata normala de functionare este egala sau mai mare de 5 ani, precum si operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparatiile sau lucrarile
de intretinere a acestor active, chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe
corporale se pun la dispozitia unei alte persoane.
Ajustarea taxei deductibile se efectueaza:
*in situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila:
1. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice;
2. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei;
3. pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala;
* in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;
* in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost integral sau partial limitat face obiectul oricarei operatiuni pentru care taxa este deductibila.
Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza in situatiile prevazute sus astfel:
* pe o perioada de 5 ani, pentru bunurile de capital achizitionate sau fabricate, altele decat bunurile imobile;
* pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun imobil, precum si pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari sau
modernizari este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.
Perioada de ajustare incepe:
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate sau fabricate, pentru bunurile de capital altele decat bunurile imobile, daca acestea au fost achizitionate sau fabricate dupa
data aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt receptionate, pentru bunurile imobile, care sunt construite, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de
capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari este anul aderarii sau un alt an ulterior anului aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate, pentru bunurile imobile, care sunt achizitionate, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului
de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator s-au indeplinit in
anul aderarii sau intr-un an ulterior anului aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare sau modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor imobile, a caror valoare
este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil transformat sau modernizat. Ajustarea se efectueaza pentru suma taxei deductibile aferente transformarii sau modernizarii,
inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformari sau modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari dupa transformare sau
modernizare este anul aderarii sau un an ulterior aderarii.
Ajustarea deducerii in situatia in care bunurile de capital sunt folosite de persoana impozabila integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice, pentru realizarea de
operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei, pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala, se face in perioada
fiscala in care intervine evenimentul care genereaza ajustarea si se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare
modificarea destinatiei de utilizare.
Conform art. pct. 75 alin. (7) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si reglementarea unor masuri
financiar-fiscale, persoana impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA are obligatia sa depuna decontul de taxa pentru operatiunile
realizate in cursul lunii ianuarie, pana la data de 25 februarie inclusiv. n ultimul decont depus, persoana impozabila are obligatia sa evidentieze valoarea rezultata ca urmare a efectuarii
tuturor ajustarilor de taxa pe valoarea adaugata conform titlului V din Codul Fiscal.
Taxa pe valoarea adaugata rezultata in urma ajustarii bunurilor de capital, se declara in ultimul decont depus la randul 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital" , cu
semnul plus sau minus, dupa caz.
Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, nu se efectueaza in situatia in care suma care ar rezulta ca urmare a ajustarii fiecarui bun de capital este mai mica de 1.000 lei.
Daca ulterior scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate ca platitoare de TVA, conform art. 153, persoana impozabila realizeaza in cursul unui an calendaristic o cifra de afaceri mai
mare sau egala cu plafonul de scutire de 35.000 euro, dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal, are dreptul sa efectueze ajustarile de taxa in favoarea ei, in
cadrul perioadei de ajustare. Ajustarile vor fi reflectate in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 153 a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un
decont ulterior.
Bxemplul nr. 1 , bun imobil
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal achizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si
deduce integral taxa pe valoarea adaugata in suma de 30.000 lei la data achizitionarii. n ianuarie 2011 solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, deci
trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse initial intrucat va desfasura operatiuni pentru care nu are drept de deducere a TVA. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1
ianuarie 2007 si pana in anul 2026, inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2011 - 2026) si persoana respectiva
trebuie sa restituie 16 doua zecimi din TVA de dupa initial, in decontul aferent lunii ianuarie 2011, astfel: 30.000 lei : 20 ani = 1.500 lei/an si 1.500 lei/an x 16 ani = 24.000 lei TVA
deductibila de ajustat.
Ramane deductibila TVA aferenta anilor 2007, 2008, 2009 si 2010.
De retinut! Anul schimbarii destinatiei (2011) intra in calculul ajustarii TVA deductibila.
Valoarea TVA rezultata in urma ajustarii se inregistreaza in decontul de TVA aferent lunii ianuarie la rd. 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital", cu semnul minus.
n vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun
de capital, urmatoarele informatii:
- data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii/modernizarii;
- valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital;
- taxa deductibila aferenta bunului de capital;
- taxa dedusa;
- ajustarile efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul Fiscal.
Biletul nr.:0
1.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt urmtoarele:
- exigen[e profesionale: personalul cabinetului sau societ[ii trebuie s se conformeze principiilor de independen[, integritate, obiectivitate, confiden[ialitate i profesionalism nscrise
n Codul etic;
- aptitudini i competen[e: nivelul de instruire i formare a personalului cabinetului sau societ[ii trebuie s-i permit acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe
care le primete n cadrul unei misiuni de audit;
- repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredin[ate personalului care dispune de pregtirea i experien[a necesare;
- delegarea: conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele permit ob[inerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de
calitate stabilite;
- consultarea: de fiecare dat, cnd este necesar, vor fi consultate persoanele competente din interiorul sau din exteriorul cabinetului;
- acceptarea i pstrarea clien[ilor: lista clien[ilor poten[iali i existen[i va fi revizuit periodic, sub aspectele legate de independen[a cabinetului i capacitatea sa de a satisface
cererea clien[ilor;
- control: eficacitatea i adaptarea politicilor i procedurilor de control de calitate trebuie controlate periodic;
- coordonarea i supravegherea lucrrilor: colaboratorii crora li se ncredin[eaz diferite lucrri trebuie informa[i de responsabilit[ile lor i de obiectivele i procedurile ce trebuie
urmrite;
- revizuirea lucrrilor: lucrrile realizate de fiecare colaborator sunt revzute de ctre un profesionist cu un nivel de competen[ cel pu[in echivalent.
Nivelul, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet depind de factori ca: felul i importan[a activit[ii sale, dispersia geografic,
nivelul de organizare, costuri etc.
2.Ce documente* re#istre* declara5ii se completeaz (n cazul unei livrri intracomunitare de bunuri!
n cazul unei livrari intracomunitare de bunuri expeditorul intocmeste :
- Factura externa (NVOCE) - si Factura Fiscala la cursul BNR din ziua expedierii
35
- Lista de coletaj (PACKNG LST)
- Documentul de transport (CMR)
Livrarile intracomunitare se declara in Declaratia 390 (VES) pana la data de 25 a lunii pentru luna precedenta si in Decontul de TVA Declaratia 300.
ncepand cu: 01.08.2010 toti operatorii care efectueaza achizitii si livrari intracomunitare au fost obligati sa se inscrie in Registrul Operatorilor ntracomunitari
Bilet :1
1. %olul si importanta dosarului exercitiului.
Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat. El permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si
formularea raportului.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii;
- documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni;
- inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori;
- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
n mod uzual dosarul cuprinde:
- planificarea misiunii;
- supervizarea lucrarilor;
- aprecierea controlului intern;
- obtinerea de elemente probante;
Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. n general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni
simbolizate de la A la J.:
EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) "acceptarea misiunii:;
EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) "sinteza misiunii si rapoarte
EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) "orientare si planificare;
ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) "evaluarea risului legat de control;
EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) " controale substantive;
EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) "utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) "verificari si informatii specifice;
EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) "lucrarile de sfarsit de misiune
E (dosarul exercitiului, Sectiunea B) "interventii cerute prin regulament;
EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea B) "controlul conturilor consolidate.
2. "rezenta5i re#imul TD$ (n cazul (nc3irierilor de cldiri.
Daca detineti o cladire pe care doriti sa o inchiriati, trebuie sa stiti ca operatiunea este scutita de TVA fara drept de deducere, chiar daca firma dumneavoastra este inregistrata
drept platitoare de TVA.
Conform Legii nr. 571/2003, operatiunile privind arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile sunt scutite de TVA, deci fara drept de deducere.
Exista si exceptii de de la aceasta regula, cele mai importante referindu-se la domeniul hotelier:
- operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
- inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;
- inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile;
- inchirierea seifurilor.
n cazul in care agentul economic doreste totusi ca operatiunea sa fie taxata, exista posibilitate de a se opta pentru aplicarea TVA, prin depunerea la Administratia financiara a unei
notificaru privind optiunea de taxare. Apoi, daca se doreste sa se renunte la inchirierea cu TVA, trebuie sa se depuna o alta notificare catre organul fiscal, prin care sa se opteze pentru
eliminarea TVA.
Regimul de taxare aplicabil inchirierii unei cladiri se poate aplica fie unei cladiri, fie unei parti din cladire.
Persoanele neinregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, precum si cele nou-infiintate, daca opteaza pentru regimul de taxare a operatiunilor de inchiriere de bunuri
imobile, trebuie sa solicite in prealabil inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Dupa dobandirea calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata, vor notifica in scris
organele fiscale competente asupra bunurilor imobile sau a partilor de bunuri imobile pentru care opteaza pentru regimul de taxare.
Bilet nr. :2
1. %olul si importanta dosarului permanent.
Unele informa[ii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. Clasarea lor ntr-un dosar separat dosarul permanent
permite utilizarea lor ulterioar, dup aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un exerci[iu la altul a elementelor de
cunoatere a ntreprinderii.
2. Cum se analizeaza din punct de vedere fiscal c3eltuielile cu protocolul!
"Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat:
a) cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferen[ei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect
cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit;
Din cele de mai sus rezult c, la analiza deductibilit[ii trebuie fcut diferen[a ntre:
- bunurile care sunt acordate pentru stimularea vnzrilor (cheltuieli de reclam i publicitate) i
bunurile acordate ca protocol ,din parte casei care au o deductibilitate limitata de 2 % i sunt condi[ionate de profit. De mentionat ca la cheltuielile de protocol ce costau n buturi alcolice
i tutun, taxa pe valoarea adaugata, aferent nu este deductibil fiscal i trebuie s se ncadreaza n plafonul de 2%.
Biletul nr.:&
6tructura dosarului exercitiului.
Structura dosarului exerci[iului.
Dosarul exerci[iului cuprinde 10 sec[iuni (pr[i) simbolizate de la A la J, astfel:
- EA (dosarul exerci[iului, sec[iunea A) intitulat ,Acceptarea misiunii;
- EB (dosarul exerci[iului, sec[iunea B) intitulat ,Sinteza misiunii i rapoarte;
- EC (dosarul exerci[iului, sec[iunea C) intitulat ,Orientare i planificare;
- ED (dosarul exerci[iului, sec[iunea D) intitulat ,Evaluarea riscului legat de control;
- EE (dosarul exerci[iului, sec[iunea E) intitulat ,Controalele substantive;
- EF (dosarul exerci[iului, sec[iunea F) intitulat ,Utilizarea lucrrilor altor profesioniti;
- EG (dosarul exerci[iului, sec[iunea G) intitulat ,Verificri i informa[ii specifice;
- EH (dosarul exerci[iului, sec[iunea H) intitulat ,Lucrrile de sfrit de misiune;
- E (dosarul exerci[iului, sec[iunea ) intitulat ,nterven[ii cerute prin reglementri diverse;
- EJ (dosarul exerci[iului, sec[iunea J) intitulat ,Controlul conturilor consolidate.
2. Precizati in ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de vedere al TVA.
Art. 126 alin. (8) lit. b): ,nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania (...) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana
impozabila, denumita cumparator-revanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar nu este stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii:
achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita
in Romania;
bunurile achizitionate de cumparatorul-revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana, in contul unuia dintre acestia, direct dintr-un stat
membru, altul decat cel in care cumparatorul-revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in Romania;
beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531;
beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de persoana impozabila care nu este stabilita in Romania."
Art. 132
1
alin. (5): ,achizitia intracomunitara de bunuri (...), in cadrul unei operatiuni triunghiulare in alt stat membru decat Romania, de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in
scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele
conditii:
cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara in vederea efectuarii unei livrari
ulterioare in acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata
taxei aferente;
obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art.
153."
Art. 150 alin. (1) lit. e): ,persoana obligata la plata taxei pentru operatiunile taxabile din Romania este persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, inregistrata conform art.
153 sau 1531, care este beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, in urmatoarele conditii:
cumparatorul-revanzator al bunurilor sa fie inregistrat in scopuri de TVA in alt stat membru si sa fi efectuat o achizitie intracomunitara a acestor bunuri in Romania, care nu se cuprinde in
sfera de aplicare a taxei, conform art. 126 alin. (8) lit. b);
36
bunurile aferente achizitiei intracomunitare, prevazute la punctul anterior, sa fi fost transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana in contul furnizorului sau
al cumparatorului-revanzator dintr-un stat membru, altul decat statul in care cumparatorul-revanzator este stabilit ca persoana impozabila, direct catre beneficiarul livrarii; si cumparatorul-
revanzator sa il desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei pentru livrarea respectiva."
Obligatiile furnizorului
Furnizorul va efectua o livrare intracomunitara de bunuri care este scutita de TVA in conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, deoarece:
are codul de inregistrare in scopuri de TVA al cumparatorului-revanzator din celalalt stat membru;
face dovada ca bunurile au fost transportate in afara teritoriului Romaniei, in statul membru unde este stabilit beneficiarul final (nu in statul de resedinta al cumparatorului-revanzator).
O.M.E.F. nr. 2.421/2007 (publicat in M.Of. nr. 887 din 27 decembrie 2007) obliga furnizorul sa puna la dispozitia organului de inspectie fiscala urmatoarele documente pentru justificarea
scutirii cu drept de deducere:
factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal si in care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatoruluirevanza
tor in alt stat membru;
documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in statul membru al beneficiarului final si, dupa caz, orice alte documente, cum ar fi: contractul, comanda de
vanzarecumparare, documentele de asigurare .
ndeplinind aceste conditii, da posibilitatea furnizorului sa factureze fara TVA, in regim de scutire.
Noutatea adusa de O.M.E.F. nr. 2.421/2007 este aceea ca pentru acele operatiuni care, prin natura lor, nu permit operatorilor economici sa fie in posesia documentelor de justificare a
scutirii in momentul emiterii facturii, este permisa prezentarea documentelor pentru justificarea scutirii de taxa sa se faca in termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care
a fost emisa factura.
Daca factura nu este emisa in termenul prevazut de lege, termenul de 90 de zile mentionat anteriorva incepe sa curga din data la care a intervenit faptul generator de taxa pentru
operatiunea in cauza.
n lipsa documentelor justificative, in interiorul acestui termen, organele de inspectie fiscala au dreptul de a suspenda inspectia fiscala pana la data prezentarii acestora. Suspendarea
inspectiei fiscale nu poate depasi termenul de 90 de zile calculat astfel cum am aratat in cele de mai sus si se va face cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
n situatia in care inspectia fiscala a fost deja efectuata si, ulterior expirarii termenului de 90 de zile, fara sa depaseasca termenul legal de prescriptie, persoana impozabila intra in posesia
documentelor de justificare a scutirii de taxa, poate solicita organelor fiscale competente reverificarea perioadei respective.
Obligatiile cumparatorului-revanzator
Regimul cumparatorului- revanzator este strict reglementat de Codul fiscal, astfel ca acesta nu trebuie confundat cu regimul fiscal al intermediarilor (comisionarilor).
Coroborand dispozitiile legale mai sus aratate, rezulta ca operatiunile realizate de catre cumparatorul-revanzator nu sunt impozabile in Romania daca sunt indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii:
achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a bunurilor;
bunurile achizitionate in calitate de cumparator-revanzator sa fie transportate, direct de la furnizor la destinatarul livrarii ulterioare. Relatia de transport al bunurilor la destinatarul final
trebuie sa existe intre furnizor si dumneavoastra, oricare putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in conformitate cu conditiile ncoterms sau in conformitate cu prevederile
contractuale;
cumparatorul-revanzator sa fie inregistrat in scopuri de TVA in Romania;
cumparatorul-revanzator sa-l desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei. Acest lucru se realizeaza pe baza facturii pe care o emiteti si care contine
codul de TVA al beneficiarului final.
Codul fiscal stabileste un regim special (derogatoriu) pentru persoanele inregistrate in scopuri de TVA si care actioneaza in calitate de cumparator-revanzator, achizitionand si livrand mai
departe bunuri pe seama si in numele sau. Aceasta calitate nu poate fi confundata in niciun caz cu cea a comisionarului sau a mandatarului, care actioneaza intotdeauna la ordinul expres
al persoanei care o reprezinta.
Obligatiile beneficiarului
Codul fiscal precizeaza expres ca locul achizitiei intracomunitare de bunuri este in statul membru unde se incheie expeditia sau transportul bunurilor, sub rezerva ca beneficiarul nu
comunica furnizorului un cod de TVA dintr-un alt stat membru decat cel in care este stabilit.
Persoana obligata la plata este persoana care efectueaza achizitia intracomunitara de bunuri taxabile. mpozitarea operatiunilor se va face prin taxare inversa, operatiunea fiind raportata
in decontul de TVA, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, prin utilizarea formulei contabile 4426=4427
Respectand aceste reguli este mult mai simpla impozitarea operatiunii la destinatie, prin taxare inversa, decat solicitarea beneficiarului de rambursare de TVA dintr-un alt stat membru (in
conformitate cu directiva a V-a CEE).
Operatiuni triunghiulare false
Nu exista o tranzactiei triunghiulara nici in cazul in care unul dintre parteneri este stabilit intr-un stat membru. n acest caz, in functie de pozitia acelei persoane, vor trebui efectuate
operatiuni de export sau import.
Totusi, o tranzactie cu o persoana non-UE poate sa devina triunghiulara, insa aceasta doar atunci cand persoana extracomunitara este cumparatorulrevanza tor, care s-a inregistrat in
scopuri de TVA in Comunitate.
Biletul nr.:2
1.6tructura dosarului permanent.
Dosarul permanent se subdivide n 7 sec[iuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz:
- PA (dosarul permanent, sec[iunea A) intitulat ,Generalit[i;
- PB (dosarul permanent, sec[iunea B) intitulat ,Documente privind controlul intern;
- PC (dosarul permanent, sec[iunea C) intitulat ,Situa[ii financiare i rapoarte privind exerci[iile precedente;
- PD (dosarul permanent, sec[iunea D) intitulat ,Analize permanente;
- PE (dosarul permanent, sec[iunea E) intitulat ,Fiscal i social;
- PF (dosarul permanent, sec[iunea F) intitulat ,Juridice;
- PG (dosarul permanent, sec[iunea G) intitulat ,ntervenien[i externi.
2. Bvaluarea (ntreprinderii (n cazul fuziunii i divizrii.
Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmtoarele metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda
bazat pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte i metoda bazat pe fluxul financiar sau cash-flow.
Valoarea globala a societ[ii stabilit printr-una dintre metodele men[ionate reprezint valoarea aportului de fuziune al fiecrei societ[i intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se
stabilete raportul de schimb.
Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda patrimonial de evaluare global a societ[ii. n cazul n care cele dou valori nu
sunt egale, la societatea absorbit sau intrat n contopire, diferen[ele sunt recunoscute ca elemente de ctiguri sau pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este
mai mare dect activul net contabil, diferen[a este recunoscut ca profit. n situa[ia invers diferen[a este recunoscut ca pierdere.
Determinarea raportului de schimb al ac[iunilor sau al pr[ilor sociale pentru a acoperi capitalul societ[ilor comerciale absorbite.
n cadrul acestei etape se efctueaz:
a) determinarea valorii contabile a ac[iunilor sau pr[ilor sociale ale societ[ilor comerciale care fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de ac[iuni sau de pr[i sociale
emise.
Valoarea contabil a unei ac[iuni-pr[i sociale se poate ob[ine i prin raportarea activului net contabil la numrul de ac[iuni-pr[i sociale.
b) Stabilirea raportului de schimb al ac[iunilor sau al pr[ilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei ac[iuni ori pr[i sociale a societ[ii absorbite la valoarea contabil a unei
ac[inui sau pr[i sociale a societ[ii absorbate, raport verificat i aprobat de exper[i.
Determinarea numrului de ac[iuni sau de pr[i sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune:
a. determinarea nr. de ac[iuni sau de pr[i sociale ce trebui emise de societatea comercial care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societ[ilor
comerciale absorbite la valoare contabil a unei ac[iuni sau pr[i sociale a societ[ii comerciale absorbante, fie prin nmul[irea nr. de ac[inui-pr[i sociale ale societ[ii comerciale
absorbite cu raportul de schimb;
b. majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmul[irea nr. de ac[iuni/pr[i sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu
valoarea nominal a unei ac[iuni sau a unei pr[i sociale de la aceast societate comercial;
c. calcularea primei de fuziune, ca diferen[ ntre valoarea contabil a ac[iunilor sau a pr[ilor sociale i valoarea nominal a acestora.
Biletul nr. :0
1.Blementele de baza ale raportului de audit statutarL %aportul de audit
- are un dublu rol instrument de comunicare al auditorului cu utilizatorii sit financiare (nu cu intreprinderea)
- instrument de stabilire a responsabilitatilor
Are 7 elemente de baza :
1.Titlul raportului Raport de auditor independent
2.Destinatarul intotdeauna Consiliul de Administratie sau Consiliul de Supraveghere, cel care are responsabilitati fata de terti
3. Paragraful introductiv cuprinde identificarea situatiilor financiare analizate si identificarea responsabilitatilor (idem contract)
4. ntinderea lucrarilor de audit cuprinde obligatoriu standardele aplicabile, o mentiune ca in audit au fost folosite cele mai potrivite tehnici si proceduri, o mentiune ca auditul s-a bazat pe
sondaje, precum si o asigurare rezonabila ca in situatiile financiare auditate nu exista erori semnificative
5. Paragraful opiniei opinia in audit poate fi de 4 tipuri :
a) fara rezer4e se emite atunci cand auditorul nu are contatari cu impact semnificativ asupra situatiilor financiare, sau daca are, intreprinderea a rectificat situatiile financiare
(au ramas fara obiect) (opinia curata). O derivata : opinia fara rezer4e- dar cu paragraf de obser4atii Se emite atunci cand auditorul are unele constatari care, desi nu sunt de natura a
influenta semnificativ sit financiare, el considera ca trebuie cunoscute aceste constatari de urilizatorii sit financiare.
b) cu rezer4e (opinie calificata) se emite atunci cand auditorul nu a participat la inventariere si nici nu s-a asigurat prin metode alternative de control de certitudinea
stocurilor la 31 decembrie, precum si atunci cand exista constatari cu impact semnificativ, dar intreprinderea a refuzat rectificarea situatiilor financiare.
c) nefa4orabila (opinie calificata) se emite atunci cand exista constatari cu impact semnificativ asupra sit financiare, bazate pe dezacorduri grave cu conducerea
intreprinderii in ceea ce priveste aplicarea principiilor si regulilor contabile
d) imposibilitatea emiterii unei opinii se emite atunci cand, din diferite motive, auditorul a fost impiedicat sa aplice tehnicile si procedurile de audit pe care le-a considerat
37
necesare.
6. Data raportului
7. Semnatura personala sau sociala si personala
2.Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii!
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind:
2.Prezentarea intreprinderii
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.2. Diagnosticul commercial
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
5. Bazele lucrarii de evaluare
6.Metode de evaluare aplicate
7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
8.Cocluziile si opiniile evaluatorului
Biletul nr.:.
1.7pinia defavorabil:motive* mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi formulat din cauza dezacordului asupra principiilor contabile i se poate formula astfel:
,Cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situa[iile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a
capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar i a unei cote de......pentru cldiri i ......pentru utilaje, trebuiau s se ridice la suma de
......pentru exerci[iul ncheiat la 31 decembrie......n consecin[, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la ......, iar pierderea exerci[iului i pierderile cumulate la........
Dup prerea noastr, din cauza inciden[ei faptelor men[ionate n paragraful precedent, situa[iile financiare nu dau o imagine fidel a situa[iei financiare a societ[ii la 31
decembrie ...., a contului de profit i pierdere, pentru exerci[iul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
2.Cum influen5eaz raportul de sc3imb al monedei na5ionale valoarea unei (ntreprinderi!
Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel:
- influen[eaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei na[ionale
- nfluen[eaz bilan[ul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efecturii evalurii
Biletul nr. :9
1.Bxplica5i semnifica5ia datrii raportului de audit.
Rap auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra sit fin i asupra raportului su, evenimentelor i
tranzac[iilor intervenite, de care el a avut cunotin[ pn la aceast dat.
ntruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra sit financiare pregtite i prezentate de conducerea societ[ii, raportul su nu trebuie s poarte o dat
anterioar celei la care situa[iile financiare au fost nchise i aprobate.
2.Cum influenteaza modificarea preturilor valoarea unei intreprinderi!
Modificarea preturilor influen[eaz valoarea inteprinderii astfel:
- rata de actualizare este influen[ata cu riscul de proiec[ie;
- bilan[ul economic este influen[at prin evaluarea activelor la valori juste, de pia[a care [in seama de preturile pie[ei
Biletul nr.:8
Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive* mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi rezultatul limitrii ntinderii lucrrilor i e poate prezenta astfel:
,Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clien[i, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre
direc[iune.
Avnd n vedere importan[a faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale.
Care este rolul bilan5ului economic (n evaluarea unei (ntreprinderi!
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.
Biletul nr. ::
1.7pinia cu rezerve: motive* mod de prezentare.
Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel:Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:
"Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200., cci noi am fost desemna[i auditori ulterior acestei date. |innd seama de natura documentelor contabile ale societ[ii,
noi am putut controla cantit[ile prin alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu excep[ia inciden[ei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantit[ilor, situa[iilor financiare dau o imagine fidel
pozi[iei i situa[iei financiare a societ[ii la 31 decembrie 200., ct i contului de profit i pierdere pentru exerci[iul ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i
statutare.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entit[ii auditate:
"Astfel, cum este explicat n nota "X anexat, nu s-au constatat amortismente n situa[iile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a
capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de .. pentru cldiri i .. pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de ..
pentru exerci[iul ncheiat la 31 decembrie 200. . n consecin[, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la .. mil. lei, iar pierderile exerci[iului i pierderile cumulate la .. mil. lei.
Dup prerea noastr, cu excep[ia inciden[ei asupra conturilor anuale, a faptelor men[ionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel pozi[iei i situa[iei financiare a
societ[ii la 31 decembrie 200., ct i contului de profit i pierdere pentru exerci[iul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
2.Bxplicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii
Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei
anumite baze de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc.
Biletul nr. 100
1. 7pinia fara rezerve: semnificatie* mod de prezentare.
Opinia fr rezerve semnific faptul c dup efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate exprima o opinie ,curat, nedistorsionat de vreo rezerv sau re[inere.
Ca mod de prezentare opinia fr rezerve poate aprea n urmtoarea formulare:
,Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel pozi[iei i situa[iei financiare a societ[ii la 31 decembrie .. precum i rezultatelor acestor opera[ii i fluxurilor de trezorerie
pentru exerci[iul nchis la aceast dat, n conformitate cu normele interna[ionale i na[ionale de contabilitate
2. Bxplicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii.
Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii intreprinderii
- metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza
intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.
nsuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii
in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.
Biletul nr. 101
1.7pinia fara rezerve* dar cu un para#raf de observatii: semnificatie* mod de prezentare.
n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observa[ii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale,
expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin[ dup paragraful de opinie i precizeaz, n
general, c acesta nu constituie o rezerv.
Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observa[ii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:
38
"Fr s exprimm o rezerv asupra situa[iil;or financiare, noi atragem aten[ia asupra notei "X din anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infrac[iune n
utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redeven[elor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-ac[iune i audierile preliminare, ct i procedurile juridico-
administrative ale celor dou ac[iuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin[, nu au fost constituite provizioane pentru
acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte.
2.Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii!.
Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile
financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si
politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat
daca dobanda ra fi tercuta direct in cheltuiala perioadei.
nsuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii
in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.
ncluderea anumitor cheltuieli (AS 16, AS 2, AS 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ)
mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei) determina micsorarea patrimoniului intreprinderii.
Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea excesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii.
Biletulnr.102
1. "ara#raful opiniei: tipuri de opinie.
Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si
rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale;
Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt "dau o imagine fidel sau "prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative. Aceste 2 formulari semnifica,
intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare.
Acest paragraf poate avea urmatoarele forme:
- opinia fara rezerve (curata);
- opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;
- opinia cu reserve;
-imposibilitatea exprimarii unei opinii;
- opinia defavorabila.
2. Ce intele#eti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi!
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPR -/+ DF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTVE REEVALUATE DATOR
Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a)Valoarea contabila este data de Activul net contabil. Anc= Active totale datorii totale = Capitaluri proprii
+Rezultatul net (dupa distribuire)
b)Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii. Este o valoare de continuitate.CPNE = active imobilizate + NFR
c)Valoarea substantiala: VSB= Activ reevaluat in ipoteza continuarii activitatii +valoarea actuala a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate,
imprumuturi, leasing) valoarea actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in unitate.
d)Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea lichidativa minus valoarea pasivului exigibil majorat cu totalul cheltuielilor de lichidare
Biletul nr.10&
1."ara#raful privind natura si intinderea lucrarilor de audit.
Acest paragraf cuprinde referen[ialul de audit utilizat, respectiv Standardele nterna[ionale de Audit sau norme i practici na[ionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre
auditor.
Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor nterna[ionale de Audit sau conform normelor sau
practicilor na[ionale.
"ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate ca necesare n condi[iile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure
c auditul a fost fcut conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele i practicile utilizate sunt cele din [ara indicat prin adresa
auditorului.
Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n mod rezonabil c situa[iile financiare nu comport anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd:
- examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informa[iile con[inute n situa[iile financiare;
- evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situa[iilor financiare;
- evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situa[iile financiare;
- revederea prezentrii de ansamblu a situa[iilor financiare.
Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:
"Noi am realizat auditul conform Standardelor nterna[ionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile na[ionale).
Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul de a ob[ine o asigurare rezonabil c, situa[iile financiare nu comport anomalii
semnificative. Un audit const n a exprima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i informa[iile con[inute n situa[iile financiare; el const, de asemenea, n a
evalua principiile i metodele contabile folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entit[ii, pentru nchiderea situa[iilor financiare, ct i n a efectua o revedere a
prezentrii de ansamblu a acestora.
Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre.
2.Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi!
Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este mai mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica.
Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii.
Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii intreprinderii.
Biletul nr.102
1. "ara#raful introductiv al raportului de audit statutar.
Acest paragraf cuprinde identificarea situa[iilor financiare auditate precum i o men[iune a responsabilit[ilor conducerii entit[ii auditate i ale auditorului.
Raportul de audit trebuie s identifice situa[iile financiare ale entit[ii, care au fcut obiectul auditului, ct i data i perioada acoperite prin aceste documente.
Raportul trebuie s men[ioneze c situa[iile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea) conducerii entit[ii i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat,
s exprime o opinie asupra acestor situa[ii financiare.
Situa[iile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c direc[iunea face estimri contabile i aduce judec[i care au o inciden[
semnificativ, c ea stabilete principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situa[iilor financiare.
Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situa[ii financiare, nct s poat exprima asupra acestora o opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:
"Noi am procedat la auditarea situa[iilor financiare ale societ[ii "X, ncheiate la 31 decembrie 200., aa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situa[ii
financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entit[ii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s exprimm o opinie asupra acestor conturi anuale.
2. Conturile din afara bilantuiui influenteazaG valoarea unei intreprinderi!
Conturile extrabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier, sunt luate in
calcul la determinarea valorii substantiale brute.
Biletulnr.100
1. 6ituatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve.
De fiecare data cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fara rezerva, el trebuie sa includa n raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia
sa si, de fiecare data cnd poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta ntr-un paragraf distinct care sa
preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota anexa mai aprofundata.
2. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii!
Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
Biletul nr. 10.
Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii,client
Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabil pe care conducerea ntrepr refuz s o corecteze. Acest dezacord poate fi important i
s influen[eze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind:
- insuficien[a provizioanelor pentru deprecierile de stocuri i crean[e;
- stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori n calculul costurilor produc[iei sau n determ mrimii stocului (cantit[ilor)
- nerespectarea principiului independen[ei exerci[iului;
- neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situa[ie existent la data nchiderii exerci[iului;
- neluarea n considerare a principiului pruden[ei prin supraevaluarea activelor;
39
- erori n clasarea ter[ilor (clien[i incer[i men[inu[i ca clien[i obisnui[i).
Auditorul certific "cu rezerv atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar importan[a ei nu este suficient pentru a considera c sit fin nu sunt corecte i sincere i c nu dau o
imagine fidel asupra pozi[iei i situa[iei financiare precum i rezultatului exerci[iului.
Oricare ar fi natura neregularit[ilor, auditorul i prezint n raport opinia, preciznd:
- natura dezacordului;
- postul i suma respectiv;
- influen[a asupra rezultatului net.
Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vanzare ne#ativ pentru o intreprindere redresabil @in locul optiunii falimentului'!
Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul reorientarilor strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea
istorica efectuata de ntreprindere. n acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta.
Biletul nr. 109
Continutul raportului de audit
Raportul de audit trebuie s con[in:
- rela[ia contractual de executare a misiunii de audit;
- observa[iile reieite din diverse verificri;
- informa[iile a cror men[iune n raport este prevzut expres de lege;
- oferirea garan[iei pentru ac[ionari i ter[i c un personal calificat a ob[inut asigurarea c situa[iile financiare ofer o imagine fidel, clar i complet pozi[iei financiare, performan[elor i
situa[iei financiare generale a intreprinderii;
- men[iunea c situa[iile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar:
- men[ionarea responsabilit[ilor pentru auditor i pentru conducerea intreprinderii;
- descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit;
- situa[iile care fac s apar incertitudini;
- natura i locul observa[iilor n raport.
Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in %omania nu pot fi acceptate in totalitate* in cazul evaluarii economice* fiind necesare corectii ale bilantului elaborat
pe baza acestora!
Bilantul contabil, fiind intocmit dup anumite reguli si principii referitoare la evaluare, face ca patrimoniul s nu fie exprimat n valori de pia[ iar performan[ele s nu fie cele care s-ar
fi ob[inut n condi[iile normale ale pie[ii.
Principiile contabile aplicabile in Romania care nu pot fi acceptate in totalitate in cazul evaluarii economice sunt:
!rincipiul permanen+ei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizarilor corporale trebuie ajustata astfel incat valoarea acestora sa fie cea de piata);
!rincipiul pruden+ei (spre exemplu prin politica de provizioane);
!rincipiul independen+ei exerci+iului (cheltuielile in avans sunt excluse de la calcularea activului net corijat).
Biletul nr. 108
1.%olul raportului de audit.
Raportul de audit are un triplu rol:
-instrument de comunicare cu utilizatorii situa[iilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu publicul, precum i cu ac[ionarii, pentru decizii economice;
-instrument de confirmare a ncrederii publicului i ac[ionarilor n situa[iile financiare prezentate de o entitate;
-instrument de identificare a responsabilit[ilor pentru auditor i pentru conducerea entit[ii auditate.
2.Cum poate fi definit superprofitul aferent (ntreprinderii!
Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile
investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie
a pietei.
Biletul nr.10:
%olul si continutul notei de sinteza
Nota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in raportul de audit si este un instrument de control intern, urmand a fi supusa validarii ierarhiei superioare
Pentru a permite auditorului s-i fac o prere definitv asupra situa[iilor financiare, este util s-i stabileasc o "not de sintez care recapituleaz toate punctele importante ale
lucrrilor efectuate, de la cunoaterea ntreprinderii pn la controlul conturilor, care pot avea o inciden[ asupra deciziei finale .
Nota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune:
- o referire la foaia de lucru n care punctul re[inut ca important este dezvoltat;
- o descriere sumara a punctului respectiv;
- pozi[ia auditorului (punctul su de vedere).
Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurrii lucrrilor i n special la:
- problemele tehnice ntlnite i maniera n care au fost rezolvate;
- punctele n suspensie care necesit primirea unei informa[ii complementarea;
- domeniile care necesit o luare de pozi[ie i o decizie final a auditorului;
- o list a modif propuse, eviden[iindu-le pe cele care au fost contabiliz i separat pe cele care nc nu au fost acceptate de ntrepr.
Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au marcat via[a ntreprinderii n timpul exerci[iului ca, de exemplu:
- evolu[ia principalelor elemente din situa[iile financiare;
- produse (activita[i) noi;
- schimbri n strategia ntreprinderii.
Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada nedeterminata @infinite' de timp!
Rata de capitalizare aplicabila unor beneficii constante pe o perioada n se numeste factorul suma de fructificare: [(1+a) -1]/ a
si arata echivalentul viitor, peste n ani, a unor sume depozitate in mod constant in fiecare an al perioadei, la o rata de actualizare fixa a.
Inversul factorului suma de fructificare este factorul fondului de reducere:
Si arata ce valoare trebuie economisita/platita in mod constant anual, la o rata de rentabilitate a, pentru ca la sfarsitul perioadei n sa se dispuna de un capital Y
X = Y * factorul fondului de reducere
Biletulnr.110
1.%olul i con5inutul c3estionarului de sf1rit de misiune.
Chestionarul sfritului lucrrilor permite asigurarea c toate elementele au fost reunite, c normele au fost respectate i c dosarele sunt complete.
ntrebrile din chestionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce trebuie efectuate potrivit standardelor normelor de audit i procedurilor interne ale cabinetului i se pot grupa
dup cum urmeaz:
-ntinderea lucrrilor;
-delegarea lucrrilor ctre membrii echipei i supervizarea activit[ii lor;
-con[inutul bilan[ului contabil
-raportrile;
-comunicrile cu conducerea ntreprinderii;
-latura administrativ.
Chestionarul sfritului lucrrilor, fiind un document intern al auditorului, poate con[ine mai multe sau mai pu[ine ntrebri n func[ie de mrimea, structura i experien[a cabinetului
de audit, de natura misiunii, i dac este primul audit sau clientul este mai vechi.
40
Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sintez a misiunii.
2.Ce exemple de coeficien5i multiplicatori utiliza5i (n prectica evalurii pute5i da!
Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de:
a) rata neutra de plasament;
b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in care Y reprezinta un nr. de unitati an,
1 - 1__
an= (1+t)
n

t
c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de recuparare a investitiei
V= CBxPER
PER= Cursul bursier al unei actiuni
Dividend platit+profit nerepartizat
Biletul nr.111
%olul si continutul scrisorii de afirmare.
Rolul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apari+iei unor ne,n+elegeri ,ntre auditori "i conductorii clientului, prin confirmarea de ctre ace"tia din urm a
afirma+iilor orale.
De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirma+iile ver-ale primite de auditor cu privire la elementele semnificative ale situa+iilor financiare,
pentru care auditorul nu se poate a"tepta ,n mod rezona-il s o-+in elemente pro-ante.
Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul o-+ine dovada c cei care conduc ,ntreprinderea recunosc responsa-ilitatea lor ,n ,ntocmirea situa+iilor financiare pe
care le*au apro-at. Scrisoarea de afirmare permite ntiin[area conducerii ntreprinderii asupra modului de influen[are a situa[iilor financiare de ctre informa[iile pe care numai ea le
de[ine.
O scrisoare de afirmare poate imbrca forma:
- fie a unei scrisori emannd de la conductori;
- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conductori, recunoscute cum se cuvine i confirmate de ei.
Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirma[iile pe care auditorul le consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucrrilor
sale.
Scrisoarea de afirmare permite:
- clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i auditorului;
- ntiin[area conducerii ntrepr asupra modului de influen[are a sit financiare de ctre informa[iile pe care numai ea le de[ine.
Aceasta scrisoare de afirmare nu nlocuiete procedurile de verificare ce trebuie efectuate de ctre auditori.
Exemple de elemente declarate ntr-o scrisoare de confirmare:
- Nu avem cunotin[ de nici o iregularitate privind conducerea sau salaria[ii care prezint un rol important n definirea i func[ionarea sistemului contabil i de
control intern, susceptibile a avea o influen[ semnificativ asupra situa[iilor financiare.
- V-am prezentat toate registrele contabile, toat documenta[ia aferent i toate procesele-verbale ale AGA, ale consiliului de administra[ie, respectiv cele care s-au
[inut la datele de.....i.....i..... .
- Confirmm c situa[iile financiare nu con[in anomalii semnificative sau omisiuni.
- Societatea noastr s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a cror nerespectarea ar fi putut avea o inciden[ semnificativ asupra situa[iilor
financiare.
- Urmtoarele elemente au fost corect nregistrate i, dup caz, n notele la situa[iile financiare s-au dat explica[iile necesare: pierderi din opera[iuni de cumprri i
vnzri, active date n garan[ie (ipotecate), active vndute.
- Nu avem nici un proiect sau inten[ii susceptibile s altereze n mod semnificativ valoarea contabil sau clasificarea activelor i pasivelor reflectate n situa[iile
financiare.
- Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabrica[ie i nici un stoc nu este contabilizat la o sum superioar valorii sale nete de realizare.
- Societatea este proprietara tuturor activelor i nici unul nu a fost ipotecat, cu excep[ia celor men[ionate n nota.....la situa[iile financiare.
- Noi am nregistrat toate pasivele i angajamentele sau am dat explica[ii n notele anexe, iar n nota anex Y am indicat toate garan[iile acordate ter[ilor.
- Cu excep[ia evenimentului constnd n ........ descris n nota anex Z, nici un eveniment posterior nchiderii exerci[iului care s necesite o rectificare a situa[iilor
financiare nu s-a produs sau aceste evenimente au fost prezentate n notele anexate.
- Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o sum de ....... lei, provizionat n situa[iile financiare. Nici o alt reclama[ie privind un eventual contencios nu a fost
depus i nu este prevzut.
Cum poate fi definita valoarea reziduala a unei afaceri inclusa in calculele de actualizare a cas3,floH,urilor!
Valoarea reziduala = suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare
prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator M la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar
Biletul nr.112
Jtilizarea lucrarilor unui alt auditor.
Standardul nterna[ional de Audit (SA) nr. 600 stabilete procedurile i principiile fundamentale i modalit[ile lor de aplicare referitoare la utilizarea de ctre un auditor, n cadrul unei
misiuni de audit de baz, la o entitate a lucrrilor realizate de ctre un alt auditor, asupra situa[iilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse n situa[iile financiare ale acelei
entit[i. El nu se aplic n cazul cnd doi sau mai mul[i auditori sunt numi[i coauditori i nici rela[iilor auditorului cu auditorul precedent.
Cnd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s determine inciden[a acestor lucrri asupra propriului su audit.
Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situa[iilor financiare ale unei entit[i care includ conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor.
Expresia alt auditor desemneaz auditorul altul dect auditorul principal responsabil de examenul informa[iilor financiare ale unui subgrup, incluse n situa[iile financiare auditate de
ctre auditorul principal.
Auditorul trebuie s stabileasc dac participarea sa la lucrrile de audit pe ansamblu este suficient pentru a-i permite s ac[ioneze ca auditor principal.
Atunci cnd utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s-i evalueze competen[a (celuilalt auditor) i s ob[in elemente probante care s dovedeasc
faptul c lucrrile celuilalt auditor rspund obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. Auditorul principal trebuie s-l informeze pe acest alt auditor n legtur cu:
- obliga[iile de independen[; va solicita o declara[ie scris care s ateste respectarea acestor obliga[ii;
- coordonarea lucrrilor i a raportrilor; modalit[ile de coordonare vor fi definite n etapa de planificare a auditului;
- obliga[iile contabile, de control i de raportare, ob[innd o declara[ie scris n legtur cu respectarea acestora;
- ntre[inerea cu privire la procedurile de audit puse n oper; ob[inerea unui rezumat scris al procedurilor aplicate de ctre alt auditor sau consultarea dosarelor de
lucru ale altui auditor.
Cunoscnd contextul n care auditorul principal va folosi lucrrile sale, cellalt auditor trebuie s coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la
cunotin[a auditorului principal orice aspect al activit[ii sale care nu se poate realiza conform modalit[ilor stabilite; la rndul su cellalt auditor va fi informat despre orice problem
aprut n activitatea auditorului principal care poate avea o inciden[ important asupra propriei sale activit[i.
Care sunt premisele aplicarii metodei rentei #oodHill,ului!
Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utilizarii acestei met este existenta supraprofitului pe obtinerea unui good will,
in caz contrar avem de-a face cu un badwill.
Biletul nr.11&
Jtilizarea lucrarilor auditorului intern
Auditorul trebuie s analizeze activit[ile auditorului intern i inciden[ele poten[iale asupra procedurilor de audit ale sale.
Auditorul intern, fcnd parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul, evaluarea i controlul pertinen[ei i eficacit[ii sistemelor contabile i de control intern;
anumite aspecte ale lucrrilor sale pot fi utile auditorului extern.
Printre activit[ile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot men[iona:
- examenul sistemelor contabile de control intern;
- examenul informa[iilor financiare i de gestiune;
- evaluarea costurilor, rentabilitatea i eficien[a unor tranzac[ii i opera[iuni;
- examenul modului de respectare a textelor legislative precum i al politicilor i directivelor stabilite de conducerea intreprinderii.
Auditorul extern are oblig s ob[in o cunoatere sufic a activit auditului intern pentru a planifica i aborda n mod eficient auditul.
n evaluarea lucrrilor auditorului intern, auditorul extern va [ine seama de urmtoarele criterii:
- statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii;
41
- natura i ntinderea lucrrilor de audit intern efectuate;
- competen[e tehnice; pregtire tehnic adaptat i o experien[ ca auditor intern;
- organizarea profesional; planificarea, supravegherea, controlul i documentarea corect a lucrrilor, existen[a manualelor de audit, programarea de lucru i a dosarelor de lucru
corespunztoare
Care sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului!
Cele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodwill sunt urmtoarele:
- 7etoda direct
- 7etoda bazat pe capitalizarea unui superprofit
- 7etoda rentei good8ill*ului
.etoda -azat pe capitalizarea unui superprofit. Pentru explicarea ei se presupune o ntreprindere ale crei capitaluri proprii au o valoare patrimonial ANC, a crei exploatare se
presupune c va aduce un profit previzionat constant, P. Metoda presupune c nu exist superprofit dect din momentul n care rentabilitatea degajat de ntreprindere (care mbrac
forma profitului previzionat) este mai mare dect cea care s-ar ob[ine plasnd pe pia[ un capital echivalent cu ANC.
Biletulnr.112
1.Jtilizarea lucrrilor unui expert
Utilizarea lucrrilor unui expert se face n urmtoarele situa[ii:
- evaluarea anumitor active;
- evaluarea strii fizice a unor active precum minereuri, zcminte petroliere sau stabilirea duratei de via[ rmas a unor active corporale;
- evaluri actuariale;
- evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrri de construc[ii;
- avize juridice n ce privete interpretarea unor acorduri, statute sau reglementri.
Cnd are n vedere s foloseasc lucrrile unui expert, auditorul trebuie s [in cont de:
- caracterul semnificativ al elementului respectiv din situa[iile financiare;
- riscul de eroare datorat naturii i complexit[ii elementului respectiv;
- volumul i calitatea altor elemente probante disponibile.
Pentru a putea utiliza lucrrile unui expert, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze c pot fi utilizate lucrrile unui anume expert n
cadrul misiunii sale de audit. Apoi, auditorul trebuie s verifice competen[a profesional a expertului i obiectivitatea lui. n plus, auditorul trebuie s strng elemente probante suficiente i
adecvate care s demonstreze c ntinderea lucrrilor expertului rspunde obiectivelor auditului.
Auditorul trebuie s stabileasc dac lucrrile expertului pot constitui un element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuie ndeplinite de situa[iile financiare.
Cnd auditorul nu modific raportul su, el nu trebuie s fac men[iuni despre utilizarea lucrrilor expertului.
2.Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate!
Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti.
Biletul nr.110
1. Blementele posterioare inc3iderii exercitiului.
Standardul nternational de Contabilitate (AS) nr. 10 stabileste tratamentul n situatiile financiare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data nchiderii exercitiului,
care pot fi de doua tipuri:
evenimente care furnizeaza informatii n legatura cu fapte care existau la data nchiderii exercitiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor existente
la data nchiderii;
evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data nchiderii exercitiului; sunt evenimente care indica circumstante noi, aparute dupa data nchiderii.
Standardul nternational de Audit (SA) nr. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua n considerare incidentele evenimentelor posterioare nchiderii exercitiului, att asupra situatiilor
financiare ct si asupra raportului sau, distingndu-se trei etape:
fapte descoperite pna la data raportului de audit;
fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar naintea publicarii situatiilor financiare;
fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare.
2. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate!
Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda curenta (adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare)
Daca rezultatele viitoare sunt exprimate n unitati monetare curente care tin seama de inflatia viitoare estimata, aceste rezultate trebuie actualizate cu o rata care include inflatia, numita
rata de actualizare nedeflatata. Pe plan mondial, majoritatea ntreprinderilor lucreaza cu valori nedeflatate, exprimate n unitati monetare curente, calculate tinnd seama de o perspectiva
inflationista. n acest caz, rata de actualizare nedeflatata este din aceeasi familie cu ratele dobnzilor nedeflatate pe pietele financiare.
Biletulnr.11.
1.>aptele descoperite p1n la data raportului de audit.
Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urmresc strngerea e elemente probante suficiente i adecvate care s justifice faptul c au fost identificate toate
evenimentele care pot necesita ajustri ale situa[iilor financiare sau informa[ii suplimentare n anexe, pn la data raportului su.
Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a situa[iilor financiare sau unei informa[ii n anexe, vor fi puse n lucru la o dat ct mai
apropiat de data raportului de audit. Dac prin aplicarea acestor proceduri auditorul descoper c evenimentele posterioare au o inciden[ semnificativ asupra situa[iilor financiare, el
trebuie s determine dac acestea au fost corect avute n vedere i au fcut obiectul unei informri corespunztoare n notele anexe la situa[iile financiare.
Cnd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele
posterioare, precum i necesitatea de a-l informa de data prevzut pentru semnarea propriului su raport de audit.
2. Ce sunt ratele de evaluare utilizate (n cadrul metodelor comparative i ce exemple pute5i da!
%atele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi:
- PER ul intrepr din acelasi sector, cotate;
- capitalizarea bursiera/ANC;
- durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni)
Biletulnr.119
1. >apte descoperite dupa data raportului de audit* dar inaintea publicarii situatiilor financiare.
Auditorul nu este [inut s aplice proceduri sau s fac investiga[ii referitoare la situa[iile financiare, dup data raportului de audit. Conducerea ntreprinderii, ns, trebuie s informeze auditorul
asupra evenimentelor survenite ntre data raportului de audit i data publicrii situa[iilor financiare i care sunt susceptibile s aib o influen[ asupra acestora.
Cand auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului, dar naintea publicrii situa[iilor financiare, de evenimente care risc s aib o inciden[ semnificativ asupra acestora,
auditorul trebuie s stabileasc dac trebuie s cear cercetarea situa[iilor; financiare i s discute aspectele n cauz cu conducerea ntreprinderii pentru a stabili msurile care se impun.
Dac conducerea ntreprinderii corecteaz situa[iile financiare, auditorul va pune n lucru procedurile necesare i va furniza
conducerii ntreprinderii un alt raport de audit, n nici un caz datai
noului raport nu va putea fi anterioar datei semnrii sau aprobrii
situa[iilor financiare i, n consecin[, procedurile men[ionate mai
sus se vor prelungi pn la data noului raport de audit.
Dac conducerea ntreprinderii refuz s corecteze situa[iile financiare iar auditorul consider necesare aceste corecturi, el trebuie s exprime o opinie cu rezerve sau o opinie
defavorabil; dac raportul de audit apucase s fie depus, auditorul cere conducerii ntreprinderii s nu publice, ctre ter[i, situa[iile financiare i raportul de audit iar, dac aceasta decide totui
publicarea, auditorul va lua msurile adecvate pentru a evita ca ter[ii s utilizeze: raportul su.
2. Care este definitia #oodHill,ului!
Goodwill = valoare suplimentar, de natur incorporal, dincolo de valoarea de pia[ a activelor i pasivelor tangibile din bilan[
Existen[a sa este legat de folosirea mai mult sau mai pu[in eficient a activelor ntreprinderii, i anume:
42
- dac activele sunt bine gestionate i exploatate, deci degaja o rentabilitate superioar celei ateptate de pia[, se poate ob[ine un goodwill;
- dac activele sunt prost gestionate i exploatate si conduc la performan[ele financiare inferioare ateptrilor pie[ii, va rezulta un badwill, adic o valoare incorporal negativ.
Biletulnr.118
1.>apte descoperite dup data publicrii situa5iilor financiare.
Dup publicarea situa[iilor financiare auditorul nu este [inut s procedeze la vreo investiga[ie.
Dac ns auditorul a luat cunotin[, dup publicarea situa[iilor financiare, de existen[a unui eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semnrii raportului su, l-ar fi
condus la modificarea opiniei, el trebuie s stabileasc dac este cazul corectrii situa[iilor financiare i s discute aspectele respective cu conducerea ntreprinderii.
n cazul n care conducerea ntreprinderii corecteaz situa[iile financiare, auditorul va controla msurile luate de conducerea ntreprinderii pentru a se asigura c toate
persoanele care sunt n posesia situa[iilor financiare nemodificate au luat cunotin[ de corectarea acestora i va ntocmi un nou raport asupra situa[iilor financiare. Acest nou raport de
audit trebuie s cuprind un paragraf de observa[ii fcnd trimitere la o not anex la situa[iile financiare care cuprinde motivele corec[iei situa[iilor financiare publicate anterior. Data
noului raport va fi anterioar celei de aprobare a situa[iilor financiare corectate.
n cazul n care conducerea ntreprinderii nu ia msurile necesare pentru a se asigura c toate persoanele care au n posesie situa[iile financiare i raportul de audit publicate
anterior au fost corect informate de situa[ie i nu corecteaz situa[iile financiare chiar dac auditorul a solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut conducerii ntreprinderii c va lua
toate msurile pentru a evita ca ter[ii s utilizeze raportul su.
Nu este necesar corectarea situa[iilor financiare i stabilirea unui nou raport de audit atunci cnd situa[iile financiare ale exerci[iului urmtor sunt pe punctul de a fi publicate,
cu condi[ia ca o informa[ie corespunztoare despre situa[ia existent s fie furnizat n notele anexate la aceste situa[ii financiare.
2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci c1nd se determin valoarea patrimonial $ctiv net contabil corectat!
1.Met comparatiei directe ( a vanzarilor) prt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri.
2.Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii si anumite localizari.
3.Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
4.Met capitalizarii rentei de baza
Biletulnr.11:
1. Bxamenul situatiilor financiare: solduri de desc3idere.
Standardul nterna[ional de Audit (SA) nr. 510 reglementeaz procedurile i principiile fundamentale i modul lor de aplicare n ce privete soldurile de deschidere. n
misiunile ini[iale de audit, auditorul trebuie s gseasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s se asigure c:
soldurile de deschidere nu con[in anomalii care s aib o influen[ semnificativ asupra situa[iilor financiare ale exerci[iului n curs;
soldurile de nchidere ale exerci[iului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv;
politicile de nchidere a conturilor i metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n mod constant, sau modificarea acestora a fost corect nregistrat i descris n notele anexe.
Cnd situa[iile financiare ale exerci[iului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate gsi elementele probante examinnd dosarele de lucru ale auditorul
precedent.
Dac situa[iile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n lucru alte proceduri.
Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se ob[in elemente probante suficiente i adecvate cu privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se
va afla n imposibilitatea de a emite o opinie.
2. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor

atunci cand se determine valoarea patrimonialaG $ctiv corectat!
- met comparatiei directe ( a vanzarilor) pret si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri.
- Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre teren si cladiri;
- met pe baza parcelarii acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea;
- met reziduala pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din venitul net al prprietatii integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de capitalizare corespunzatoare pentru
terenuri;
- Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
- Met capitalizarii rentei de baza
Biletul nr. 120
1. Bxamenul situatiilor financiare
Situa[iile financiare (bilan[, contul de profit i pierdere i celelalte componente) constituie documente de sintez a contabilit[ii asupra crora auditorul i exprim opinia.
Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s ob[in unele elemente probante pe baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi i rubrici din situa[iile
financiare.
Pentru a-i putea exprima opinia, auditorului trebuie s confirme c situa[iile financiare sunt n acord cu concluziile sale i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii i dau o
imagine fidel activit[ii i situa[iei financiare a intreprinderii.
Examenul situa[iilor financiare are ca obiect verificarea:
- faptului c bilan[ul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situa[iilor financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor
contabile i reglementrilor n vigoare i [in cont de evenimentele posterioare datei de nchidere;
- faptului c anexele comport toate inform de importan[ semnificativ asupra situa[iei patrimoniale, fin i rezultatele ob[inute.
Te3nicile de examinare se bazeaz pe:
- stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financ i compararea lor cu cele ale exerci[iilor precedente i ale sectorului de activitate;
- compara[iile ntre datele reieite din situa[iile financiare i datele anterioare, posterioare i previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
- compararea n procent fa[ de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit i pierdere.
Un obiectiv central al examinrii situa[iilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o imagine fidel clar i complet:
- pozi[iei financiare intreprinderii;
- rezultatelor financiare;
- situa[iei financiare.
n cadrul ac[iunilor de verificare a bilan[ului contabil, auditorul i divizeaz diligen[ele verificnd i satisfacerea unor reguli generale i particulare.
%e#uli #enerale:
- bilan[ul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare;
- bilan[ul contabil este ntocmit sub o form comparativ;
- elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensa[ii;
- bilan[ul de deschidere corespunde cu bilan[ul de nchidere al exerci[iului precedent.
%e#uli particulare. Auditorul verific modul de nregistrare a:
- capitalurilor proprii;
- mprumuturi i datorii asimilate;
- imobilizri;
- stocuri i produc[ie n curs de execu[ie;
- conturile de ter[i;
- conturile de provizioane;
- conturile de trezorerie.
n legatur cu rezultatul exerci[iului, auditorul :
- examineaz unele conturi de cheltuieli;
- examineaz bazele de impozitare stabilite n materie de taxe i impozite asupra conturilor de venituri;
- examineaz situa[ia comparativ a diverselor conturi de venituri i cheltuieli.
n legatur cu anexele la situa[iile financiare, auditorul examineaz informa[iile furnizate de acestea, analiznd n mod deosebit:
- evolu[ia conturilor prezentate de aceste anexe;
- respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din bilan[ i din contul de profit i pierdere;
- metodele utilizate pentru calculul amortizrii i provizioanelor i fundamentarea lor.
2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea ec3ipamentelor atunci cand se determina valoarea patrimoniala $ctiv net contabil corectat!
pe baza de cost metoda identificarii;
- metoda asimilarii;
- metoda corelarii;
- metoda indicilor de indexare.
Pe baza de venit multe utilaje se inchiriaza
Pe baza de comparatie
Biletul nr. 121
1."articulariti privind partile afiliate @le#ate' in audit.
Standardul nterna[ional de Audit (SA) nr. 550 stabilete procedurile i principiile fundamentale, precum i modalit[ile lor de aplicare n ce privete responsabilit[ile auditorului referitoare
la tranzac[iile ntre pr[i legate (afiliate), aa cum sunt ele definite prin Standardul nterna[ional de Contabilitate nr. 24 "Pr[i legate.
Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de elemente probante referitoare la identificarea de ctre conducerea intreprinderii a pr[ilor legate (afiliate),
43
precum i la informa[iile prezentate n anexe privind efectele tranzac[iilor i opera[iilor ntre pr[ile legate, care au o influen[ semnificativ asupra situa[iilor financiare.
n timpul lucrrilor de audit, auditorul d aten[ie opera[iilor care par neobinuite i care pot indica existen[a pr[ilor legate pn atunci necunoscute ca, de exemplu:
- opera[ efect n cdi[ii comerciale anormale, mai ales n ce privete pre[ul, rata dobnzii, garan[ii i cdi[ii de ramburs neobinuite;
- opera[ii a cror existen[ nu pare justificat prin nici o motiva[ie logic;
- opera[ii a cror substan[ difer de forma acestora;
-opera[ii efectuate pe ci neobinuite;
- volum prea ridicat sau opera[ii importante realizate cu unii clien[i sau furnizori, n raport cu al[ii;
- opera[ii nenregistrate.
Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi:
- controalele detaliate asupra unor opera[ii, tranzac[ii, rulaje sau solduri;
- consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale ac[ionarilor i ale consiliului de administra[ie;
- acordarea unei aten[ii deosebite unor opera[ii de la sfritul perioadei;
- acordarea contractelor i conven[iilor de mprumut;
- examenul opera[iilor de cumprri sau vnzri pe pr[i ale unei societ[i n participa[ie;
- examenul operat[iilor i tranzac[iilor ntre pr[i legate identificate;
- ob[inerea unei declara[ii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste c informa[iile prezentate cu privire la identificarea pr[ilor legate sunt exhaustive i au fost corect descrise n
anexele la situa[iile financiare.
2.Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara determinarii ratei de actualizare!
Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda constanta (adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare).
%ata deflatata L @i ? f' - @1Nf'
f rata inflatiei
Dac rezultatele viitoare sunt exprimate n uniti monetare constante, care nu [in seama de infla[ia viitoare, ele trebuie actualizate cu o rat care nu include infla[ia, numit rat de
actualizare deflatat. Utilizarea incorect a ratei de actualizare prin aplicarea la nite rezultate constante a unei rate a pie[ei care include de fapt i o component infla[ionist, penalizeaz
valoarea ntreprinderii evaluate. De aceea trebuie ca rata de actualizare care se va aplica acestor beneficii constante s fie n prealabil deflatat.
Trecerea de la rata de actualizare nedeflatat la cea deflatat se face astfel:
- dac rata infla[iei este mai mic de 10%:
r deflatat = r nedeflatat f
- dac rata infla[iei este mai mare de 10%:
r deflatat = (r nedeflatat f) /(1+f)
unde: 1/1+f reprezint indicele puterii de cumprare a banilor.
Biletul nr. 122
1. Ipoteza continuit5ii activit5ii (n auditul situa5iilor financiare.
n timpul planificrii i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s aprecieze temeinicia utilizrii de ctre conducerea intreprinderii a conven[iei contabile de baz de continuare a
activit[ii, la elaborarea situa[iilor financiare.
Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpreun, constituie semne de ntrebare asupra valabilit[ii conven[iei contabile de baz de continuare a exploatrii, fr a fi
exhaustive, sunt:
- capitaluri proprii sau fond de rulment negative;
- mprumuturi care ajung la scaden[, fr perspectiv realizat de rambursare sau reealonare, sau recurgerea excesiv la credite pe termen scurt pentru a finan[a active pe termen lung;
- indicii privind retragerea suportului financiar de ctre creditori;
- marje brut de autofinan[are negativ;
- indicatori financiari cheie, nefavorabili;
- pierderi din exploatare sau degradri importante ale activelor;
- stoparea politicii de distribuire de dividende;
- insuficien[a trezoreriei pentru a face pl[ile la scaden[;
- refuzul creditelor furnizori;
- prsirea intreprinderii de ctre cadrele de conducere;
- pierderea unor pie[e importante, a unor licen[e importante sau furnizori principali;
- micri sociale, sau lipsa materiilor prime de baz;
- proceduri judiciare n curs care, dac sunt pierdute, pot avea consecin[e financiare grave;
- schimbri legislative sau politici guvernamentale care risc s aib efecte nefavorabile asupra intreprinderii.
Responsabilitatea auditorului const n aprecierea modului n care conducerea intreprinderii a utilizat conven[ia contabil de baz a continuit[ii activit[ii i dac exist incertitudini
semnificative n ce privete capacitatea intreprinderii de a continua activitatea i care ar fi trebuit s fie prezentate n anexe. El trebuie s colecteze elemente probante suficiente i
adecvate pentru a confirma existen[a unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatrii.
Auditorul se poate gsi n una din urmtoarele situa[ii:
- a fost aplicat conven[ia contabil de baz a continuit[ii activit[ii dar exist o incertitudine semnificativ. n acest caz se verific dac n notele anexe au fost descrise corect faptele
susceptibile de a pune n discu[ie continuitatea activit[ii; n caz afirmativ, el va emite o opinie fr rezerve dar va introduce un paragraf de observa[ii; n caz negativ, el va emite o opinie
cu rezerve sau o opinie defavorabil;
- situa[iile financiare au fost stabilite n condi[ii de continuitate a activit[ii dar n ra[ionamentul su profesional, auditorul re[ine c intreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea;
n acest caz, el va emite o opinie defavorabil;
- conducerea intreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier complet aspectele legate de continuitatea activit[ii; auditorul poate introduce o
rezerv n raportul su, ca urmare a limitrii ntinderii lucrrilor sale.
Standardul nterna[ional de Audit (SA) nr. 570 stabilete procedurile i principiile fundamentale, ct i modul lor de aplicare n ce privete responsabilit[ile auditorului n legtur cu
aplicarea conven[iei contabile de baz a continurii activit[ii la elaborarea situa[iilor financiare ale intreprinderii.
2.Care este formula de calcul a lic3iditatii restranse , indicator calculat pentru interpretarea bilantului contabil in cadrul dia#nosticului financiar!
Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub 1 an cu ajutorul elementelor celor mai lichide sub 1 an
L r = (creante-disponibilitati)/datorii sub un an
Biletul nr. 12&
1. $uditul estimrilor contabile.
Estimarea contabil desemneaz o evaluare aproximativ a sumei unui element n absen[a unei metode precise de msurare (determinare). Cele mai frecvente estimri contabile se
refer la:
- provizioane pentru deprecierea stocurilor i crean[elor;
- amortizarea imobilizrilor asupra duratei lor de via[ estimat;
- venituri anticipate;
- impozite amnate;
- provizioane pentru riscuri privind procesele n curs;
- pierderi asupra unor contracte pe termen lung;
- provizioane pentru garan[ii.
Auditorul trebuie s reuneasc elementele probante suficiente i adecvate asupra estimrilor contabile cuprinse n situa[iile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimri i corecta i
completa prezentare a informa[iilor n anexe.
n acest scop, auditorul poate:
- examina i testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimrii;
- utiliza o estimare independent pentru a o compara cu cea efectuat de conducerea intreprinderii;
- revedea evenimentele posterioare nchiderii exerci[iului pentru a stabili dac estimarea se confirm.
Standardul nterna[ional de Audit (SA) nr. 540 stabilete procedurile i principiile fundamentale ct i modul lor de aplicare n ce privete auditul estimrilor contabile con[inute n situa[iile
financiare.
2. Care sunt documentele financiare de sinteza pe care le verifica auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asi#ura de credibilitatea datelor
Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se asigura credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in
componentele sale functie de reglementarile contabile aplicabile.
Biletul nr. 122
1. "rocedurile analitice (n auditul situa5iilor financiare.
Procedurile analitice cuprind compararea informa[iilor financiare ale intreprinderii:
- cu informa[iile comparabile ale exerci[iilor precedente;
- cu rezultatele stabilite de intreprindere bazate pe bugete sau pe previziuni sau estimate de auditor (cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortizrile);
- cu informa[iile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea.
Procedurile analitice sunt utilizate n diferite etape ale misiunii de audit i anume:
- pentru a ajuta auditorul s planifice natura, calendarul i ntinderea altor proceduri de audit (etapele anterioare);
- n controalele substantive pentru gsirea elementelor probante;
44
- ca mijloc de revizuire a coeren[ei de ansamblu a situa[iilor financiare (etapa V - urmtoare).
Atunci cnd auditorul folosete procedurile analitice ca i controalele substantive, trebuie s [in seama de unii factori precum:
- obiectivele procedurilor analitice i gradul de fiabilitate al lor;
- disponibilitatea informa[iilor i fiabilitatea lor;
- sursele informa[iilor disponibile; sursele externe independente sunt n general mai fiabile dect sursele interne;
- caracterul comparabil al surselor disponibile;
- cunotin[ele dobndite cu auditurile precedente etc.
Tehnica procedurilor analitice este reglementat prin Standardul nterna[ional de audit (SA) nr. 520.
2.Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor!
Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii,
- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului mediu al val comparabile la bursa.
-rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea fiscala
Biletul nr. 120
1. Confirmarea externa @directa'
Este o procedur care const n a cere unui ter[ avnd legturi de afaceri cu intrepr verificat, s confirme direct auditorului inform privind existen[a opera[iilor, a soldurilor etc. Auditorul
are latitudinea de a determ condi[iile i ntinderea acestei proceduri.
Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu se arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din
urmtoarele dou situa[ii:
- sau consider c tehnicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob;
- sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa[ de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecin[ele necesare cu privire la certificare.
Standardul nterna[ional de Audit (SA) nr. 505 definete principalele cazuri n care auditorul are obliga[ia s procedeze la folosirea tehnicii confirmrii directe:
- confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzac[ii;
- confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informa[ii considerate necesare;
- confirmarea conturilor de clien[i i debitori;
- confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consigna[ie i alte stocuri la ter[i;
- valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari;
- mprumuturi de la ter[i;
- confirmarea soldurilor conturilor de furnizori i creditori.
Confirm poate s fie pozitiv, atunci cnd ter[ul solicitat i exprim acordul asupra inform primite sau furnizeaz chiar el inform, sau negativ, atunci cnd ter[ului solicitat i se cere s nu
rsp dect n cazul n care nu este de acord cu inform care i s-a prezentat.
Auditorul trebuie s ia n considera[ie orice fapt de natur s pun n discu[ie fiabilitatea rspunsului ob[inut la cererea de confirmare extern (direct).
Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalit[ile lor de aplicare, n legtur cu utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe) ca mijloc de ob[inere a
elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul nterna[ional de Audit (SA) nr.505, aplicabil ncepnd cu auditul situa[iilor financiare ale anului 2001.
2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale functionale @de exemplu* Daloarea substantiala'!
Val patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv val intrepr ia in calcul val tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in
proprietatea acesteia
Val patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de potentialul intreprinderii. Aceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o
garantie de siguranta asupra valorii acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca exista un echivalent tangibil asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva.
Biletul nr. 12.
1.Te3nica observarii fizice @directe'
Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existen[ei unui activ, ns ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i anume numai existen[a bunului
respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici.
Ac[iunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea c:
- intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condi[ii de fiabilitate; aceast faz a interven[iei const n studierea procedurilor de inventariere i
se situeaz deci naintea inventarierii propriuzise;
- aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se
situeaz n timpul inventarierii propriu-zise;
- lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz const n a controla dac cantit[ile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se
situeaz deci dup inventarierea propriu-zisa.
2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice @de exemplu* $ctivul net contabil corectat'!
Val patrim matematica are la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in calcul numai de bunurile aflate in proprietate
Biletul nr. 129
1.Te3nica sonda;ului
|innd seama de nr de opera[ii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El caut elem probante pe un eantion adecvat,
utiliznd tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecrei situa[ii.
Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selec[ionarea unui anumit numr sau pr[i dintr-o mul[ime, aplicarea la acestea a tehnicilor de ob[inere a elementelor probante i
extrapolarea rezultatelor ob[inute asupra eantionului la ntreaga mas sau mul[ime. Tehnica sondajului este reglementat de Standardul nterna[ional de Audit (SA) nr. 530.
Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite;
- n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii func[ionrii controlului intern, auditorul caut s demonstreze c elementele care constituie masa, mul[imea, prezint o caracteristic
comun (de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor); sondajele efectuate n astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribu[iilor;
- n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice valoarea dat unei mul[imi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.
Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic i sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experien[a sa profesional; acesta din urm, ns, nu permite o
extrapolare riguroas a rezultatelor ob[inute asupra eantionului la ntreaga mas sau mul[ime. Alegerea ntre cele dou tipuri de sondaje depinde de pregtirea profesional a auditorului
i de gradul de credibilitate pe care acesta dorete s l dea concluziilor sale.
Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva reguli riguroase privind decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii.
Deciziile prealabile executrii sondajului pot fi prezentate schematic astfel:
Controlul ntregii mase sau
mul[imi
Nu
Nu
Sondaje asupra ansamblului
mul[imii
Definirea obiectelor i
alegerea mul[imii
(masei)
Este suficient un control
prin sondaj?
Mul[imea
con[ine
elemente
cheie?
Verificarea
elementelor cheie
este suficient?
Da

Da

Da

Controlul tuturor elementelor


cheie
Nu
Controlul tuturor elementelor
cheie plus sondajele asupra
restului mul[imii
2.Care sunt situatiile in care* in contabilitate* se apeleaza la evaluari economice ale activelor!
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilan[ul contabil, deoarece in el se reflecta
volumul fondurilor proprii, pia[a, strategiile aplicate de firma, el reflecta situa[ia patrimoniului,
a averii acumulate de firma de la nfiin[are si rezultatele financiare ob[inute in ultima perioada
pentru care s-a incheiat.
Biletulnr.128
1.Blementele probante: defini5ie* rol* criterii de apreciere.
Elementele probante reprezint informa[ii ob[inute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care i va fonda opinia; aceste informa[ii constau n documente justificative i
documente contabile care stau la baza situa[iilor financiare i care sunt coroborate cu informa[ii din alte surse.
Rolul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o baz rezonabil pentru fundamentarea opiniei sale.
45
Elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou condi[ii (criterii) de calitate pentru a putea sta la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste
(adecvate).
Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul 9ust se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinen[a, fiabilitatea
lor
2.Care sunt caracteristicile lic3idrii ;udiciare a (ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii!
Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt:
Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e neredresabila dispune de un patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de
lichidare specifice lichidarii judiciare sau fortate.
Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape:
1. calculul activului net de lichidare;
2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare.
Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de influentele pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu
lichidarea si eventualele obligatii fiscale privind lichidarea.
Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel:
Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea actuala (mai mare) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente
favorabile) minus diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente
nefavorabile) minus cheltuielile cu operatiunile de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul net de lichidare minus cota cuprinsa intre 30-50% din activul net de lichidare.
Biletul nr. 12:
1."ro#ramul de control: rol* continut* forme de prezentare
Nu exist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi.
Etapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc i a naturii opera[iilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a
avut posibilitatea identificrii existen[ei controlului intern pe care se poate sprijini i verificrii modului de func[ionare a acestuia. Numai n func[ie de aceste fluxuri de informa[ii i de gradul
de fiabilitate al lor auditorul i stabilete programul de control al conturilor care, aa cum s-a mai amintit, poate fi restrns sau extins.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente.
Aadar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat, ct de extinse vor fi acestea i data la care ele vor fi efectuate.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care con[ine rubricile urmtoare:
- lista controalelor de efectuat, ordonat pe sec[iunile situa[iilor financiare; aceste controale trebuie ct mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informa[iile necesare
a se solicita intreprinderii;
- ntinderea eantionului: [innd seama de pragul de semnifica[ie i de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se men[ioneze volumul sondajelor de
efectuat pentru controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c, calit unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe
msura avansrii progr de ctrl, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor;
- o referin[ pentru foaia de lucru;
- probleme ntlnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor.
Un exemplu de structur a unui program de control se prezint astfel:
Dosar
Program de control
- controlul imobilizrilor -
Ref:
Pag:
Exerci[iu Auditor: Data:
Viza responsabilului:
Data crerii:
Data actualizrii:
Controale de efectuat
Mrimea eantionului Fcut de ...
la data de ...
Referin[a
(Foaia de lucru)
Probleme
ntlnite
Verificarea achizi[iilor exerci[iului pe
baz de comenzi, facturi i recep[ii
Sume mai mari de 75.000
mii lei
onescu
16/03/95
A6 Nimic
2."rin ce se deosebesc valorile entitatii @functionale* ale ansamblului resurselor investite' de cele ale capitalurilor proprii @matematice* nete'!
Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin potentialul de care dispun de a genera supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale , care nu figureaza
ca elemente de patrimoniu ale intreprinderii, dar care concura la desfasurarea activitatii sale.
Biletul nr. 1&0
1.Continutul unui raport asupra controlului intern:
0 nota de introducere si sinteza permite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile la care a ajuns auditorul;
1 sumarul raportului recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentate in ultima parte a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe;
2 detaliile raportului (prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecinte si incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor).
2.Care este formula de calcul a fondului de rulment , indicator de ec3ilibru financiar specific bilantului functional!
FR= CAPTALUR PERMANENTE ACTVE MOBLZATE
Biletul nr. 1&1
1.Ce sunt testele de conformitate!
Testele de conformitate presupun selec[ionarea de ctre auditor a unui numr limitat de tranzac[ii crora le urmrete circuitul pentru a re[ine dac toate controalele
prevzute au fost efectuate. Scopul nu este de descoperi erori n func[ionarea sistemului, ci numai de a ob[ine o asigurare c sistemul descris este cel real i c a fost n[eles.
Modalit[i de realizare a testelor de conformitate:
- observarea direct;
- confirmarea verbal a celor ce utilizeaz procedura respectiv;
- existen[a mijloacelor utilizate (tampile, vize, fiiere etc.);
- observarea ulterioar, constnd n reluarea n ntregime a circuitului, plecnd de la origine, pentru a-l testa.
2."rin ce se deosebete #oodHill,ul de activele intan#ibile identificabile!
Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile financiare individuale ci numai in cele consolidate.
Biletulnr.1&2
1.Ce sunt testele de permanenta!
Testele de permanenta urmaresc daca procedurile de control intern sunt aplicate intr-o maniera permanenta fara defectiuni. Aceste teste trebuie sa fie suficient de mari
pentru a oferi certitudini asupra modului de functionare a sistemului.
2.Care sunt factorii in functie de care se ale#e un etalon de comparatie reprezentativ @actiune sau afacere'!
Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)sunt:- nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma (100%
din capitalulaacesteia) , fie numai o parte a capitalurilor
Biletulnr.1&&
1.Bvaluarea controlului intern: con5inut* etape.
Evaluarea controlului intern vizeaz studiul i evaluarea de ctre auditor a sistemelor considerate semnificative n scopul identificrii controalelor interne pe care dorete s
se sprijine, pe de o parte, precum i a riscurilor de eroare n tratarea datelor i informa[iilor, pe de alt parte.
Toate ac[iunile ntreprinse de auditor n aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza de apreciere a sistemului de control intern:
- care sunt procedurile efective, n func[iune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient?
- aceste proceduri sunt aplicabile?
- n ce msur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i pot conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecte?
Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vrea s se sprijine.
Btapele evalurii controlului intern sunt:
- n[elegerea i descrierea sistemelor semnificative;
- confirmarea n[elegerii sistemului; testele de conformitate;
- evaluarea riscurilor de eroare;
- verificarea func[ionrii controlului intern;
- evaluarea preliminar; testele de permanen[;
- evaluarea final i inciden[a asupra misiunii.
2.Cum poate fi definit evaluarea economic.
Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care e stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor
Biletul nr. 1&2
1."lanul de misiune: con5inut* rol.
Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care sunt sintetizate toate informa[iile ob[inute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de
audit. Este documentul care servete ca instrument de baz pentru to[i intervenien[ii de-a lungul ntregii misiuni de audit.
Planul de misiune permite auditorului:
- s-i stabileasc natura i ntinderea controalelor n raport cu pragul de semnifica[ie ales;
- s-i organizeze lucrrile de audit astfel nct s fie atins obiectivul de a certifica situa[iile financiare n mod ra[ional, cu maximum de eficacitate i n cadrul termenelor convenite cu
clientul.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interven[iilor n teren, rapoarte
46
i rela[ii de stabilit, bugetul de timp i costurile angajate.
Din planul de misiune nu pot lipsi informa[ii care se refer la: cunoaterea activit[ilor ntreprinderii, n[elegerea sistemului contabil i a de control intern, riscul i pragul de
semnifica[ie, natura calendarului, ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea, supravegherea i revizuirea lucrrilor.
Con[inutul tip al unui plan de misiune este urmtorul:
. Prezentarea ntreprinderii;
. nforma[ii contabile;
. Definirea misiunii;
V. Sisteme i domenii semnificative;
V. Orientarea programului de lucru;
V. Echipa i bugetul;
V. Planificarea
2.Care dintre cele & cate#. de metode de evaluare specific activelor @metoda capitalizrii rezultatelor* metoda costurilor* metoda compara5iei directe' se poate aplica i fr s
se dispun inte#ral de informa5ii de pia5!
Metoda capitalizarii rezultatelor
Biletul nr. 1&0
1.7rientarea si planificarea auditului
n aceast etap profesionistul contabil ob[ine informa[ii cu privire la particularit[ile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile i sistemele semnificative, informa[ii care s-i permit
orientarea i planificarea controalelor astfel nct s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realizrii obiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrri din aceast etap sunt:
1. Cunoasterea generala a intrepr, de aceasta data pe baza unor analize comparative si in dinamica, mai ales pt riscul de faliment
2. dentif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative (semnificativ in audit = tot ce conduce la prezentari eronate in situatiile financiare sau la prejudicii pt firma sau terti).
Domeniile si sistemele semnificative sunt, de regula, operatiuni cu caracter repetitiv in activitatea firmei, ca de ex: ciclul vanzari-clienti, ciclul cumparari-furnizori, ciclul productie-stocuri,
ciclul plati de personal ; sau sectiuni ale contabilitatii precum : imobilizari, stocuri, creante, ct-uri de trezorerie, ct-uri de obligatii, etc.
Ct-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca de ex: conturile de regularizare, conturile rectificative sau conturile de estimari contabile (provizioane,
amortizari, etc), precum si conturile care, desi au solduri mici, tranziteaza valori importante (au rulaje mari, de exemplu conturile de productie), sau conturile cu denumiri si solduri
anormale, care pot ascunde tranzactii oculte.
Pe baza riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul elaboreaza 2 lucrari importante :
3. - stabileste pragul de semnificatie al misiunii, planul de misiune (planul de audit)
Pragul de semnificatie = acea marime, acel nivel peste care auditorul considera ca orice eroare, orice omisiune, orice inexactitate este de natura a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor
financiare ;
Pragul de semnificatie = se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de semnificatie global, prin raportarea la unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de exemplu : total
bilant, profitul net, CA, etc.
Pragul de semnificatie global se rectifica (se modifica) pe intreg parcursul misiunii, Pe parcursul misiunii se elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt
fiecare obiectiv de audit.
4. - elaboreaza planul de audit programul de munca care cuprinde toate obiectivele de control, precum si resursele necesare pt realizarea lui. Planul de audit se desfasoara pe fiecare
membru al echipei de audit, elaborandu-se programe de munca individuale.
2.4e ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate fi acceptata in cazul unei evaluari economice!
- pentru ca uzura scriptica tine de amortizare, iar amortizarea este elemet strict contabil, definit prin legislatie si nu pe baza starii effective a bunului respective.
Biletulnr.1&.
1. Care este structura Codului etic na5ional al profesionitilor contabili!
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti
intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se
intalnesc in profesiunea contabila.
"artea $? @sau sectiunea 100 ' Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 ntroducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 ntegritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
"artea B @ sau sectiunea 200 ' Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 ntroducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - ndependenta in audit
"artea C @sau sectiunea &00 ' Destinata exclusiv profesionsitilor an#a;ati
Sectiunea 300 ntroducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 ntocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 nterese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2.4ac se lucreaz (n unit5i monetare curente* din ce se compune rata de actualizare!
n cazul in care fluxul fianciar este exprimat in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata de randament dobanda la obligatiunile de stat.
Biletulnr.1&9
>aze 6i etape In executarea unei misiuni de audit* de baza.
1. >aza initiala)
1 - Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;
2 - Orientarea si planificarea auditului.
2. >aza executarii lucrarilor)
3 - Aprecierea controlului intern;
4 - Controlul conturilor;
5 - Examenul situatiilor financiare.
3. >aza finala.
6 - Evenimente posterioare inchiderii exercitiului;
7 -Utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
-Alte lucrari
-Raportul de audit
-Documentarea lucrarilor de audit.
Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor!
Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,= rezultat net/capitaluri proprii
Biletulnr.1&8
1. $cceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.
nainte de a contracta o lucrare de audit a situa[iilor financiare ale unei entit[i, auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s [in seama de unele
reguli profesionale i de deontologie.
Ac[iunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informa[iile necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:
- cunoaterea global a intreprinderii (existen[a riscurilor nu presupune c auditorul refuz mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cunotin[ de cauz,
urmnd s ia toate msurile necesare, n consecin[);
- examenul de independen[ i de absen[ a incompatibilit[ilor;
- examenul competen[ei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
47
- decizia de acceptare a mandatului;
- fia de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrrilor de audit
Normele legale romneti prevd obliga[ia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distinc[ie ntre misiunile de
audit legal care presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual.
Standardul nterna[ional de Audit (SA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin termenii i condi[iile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemna[i intr-o
"Scrisoare de misiune de audit ("Lettre de mission d'audit sau "Angajament letter) sau n orice alt tip de contract adecvat.
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou "scrisoare de misiune pentru fiecarer din exerci[iile viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s
aprecieze dac unii termeni din "scrisoarea de misiune ar trebui modifica[i, [innd seama de evolu[ia semnificativ a naturii sau importan[ei activit[ilor clientului su.
2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr,un cas3floH!
Profit/pierdere
+ dobnda la datoria de la ter[i
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorat deductibilit[ii dobnzii pentru datoria la ter[i
+ impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea/amortizarea i alte cheltuieli care nu sunt n numerar
- venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital
+/- A NFR inclusiv a lichidit[ilor/datoriilor
FLUX DE TREZORERE
Sau
Profit din activ de exploatare (EBT)
- Pl[i din impozite pe exploatare
= Profit net dup ajustri fiscal
+ Amortizare
= CASHFLOW BRUT
-A NFR
+ ncasri din vnzarea activelor corporale
- C h e l t u i e l i d e c a p i t a l
= CASHFLOW DNACTVTATEACURENT
+ Cash flow din alte investi[ii n afara celor opera[ionale
= CASHFLOW DSPONBL PENTRUNVESTTOR
+ Credite bancare i alte datorii asimilate contractate de ntreprindere
- Ratele achitate pentru rambursarea creditelor i sumelor pltite pentru rscumprarea obliga[iunilor
- Dividende preferen[iale achitate
= CASH FLOW DN ACTVTATEA FNANCAR
Bilet nr. 1&:
1.Ce este si ce contine scrisoarea de misiune @de an#a;ament'!
Standardul nternational de Audit (SA) nr. 210 prevede ca auditorul i clientul trebuie s convin termenii i condi[iile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemna[i ntr-o
"Scrisoare de misiune de audit.
ndif de forma pe care o mbrac rela[ia contractual, din doc respectiv nu trebuie s lipseasc termenii i condi[iile urmtoare:
- obiectivul auditului situa[iilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea situa[iilor financiare;
- ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legisla[ia aplicabil, la reglementrile sau recomandarea organismelor profesionale al cror membru este auditorul;
- forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii de audit;
- riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondajelor i a altor limite inerente oricrui sist ctb i de ctrl intern;
- necesitatea de a avea acces fr restric[ii la orice document contabil, piese justificative sau alte informa[ii solicitate.
Auditorul poate s doreasc s introduc n Scrisoarea de misiune prevederi referitoare la:
- planificarea auditului;
- descrierea altor scrisori, coresponden[e sau rapoarte pe care el prevede s le trimit clientului;
- baza de calcul a onorariilor i condi[iile de facturare;
- dorin[a de a primi o confirmare scris din partea conducerii ntreprinderii-client cu privire la declara[iile fcute de aceasta cu diferite ocazii n legtur cu auditul;
- cerere de confirmare a termenilor i condi[iilor din scrisoarea de misiune.
Auditorul poate decide s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecare din exerci[iile viitoare. La primirea solicitrii din partea ntreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze
dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modifica[i [innd seama de evolu[ia semnificativ a naturii sau importan[ei activit[ilor clientului su.
2.Care este semnificatia includerii amortizarii @alaturi de rezultatul net contabil* cu semnul plus' la determinarea cas3floH,ului!
Amortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial ch cu amortizarea a diminuat profitul fara a fi o iesire de numerar
Biletul nr.120
1. Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit!
Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt:
0 partile contractante;
1 obiectul contractului;
2 durata prestarii serviciilor;
3 descrierea auditului financiar si rapoarte;
4 utilizarea raportului de audit financiar;
5 tariful prestatorului si plata acestuia;
6 obligatiile partilor;
7 limitarea raspunderii prestatorului;
8 raspunderea beneficiarului;
9 limitari ale auditului financiar;
10 drepturi de proprietate intelectuala;
11 confidentialitatea;
12 prelungirea contractului;
13 modificarea contractului;
14 incetarea contractului;
15 forta majora;
16 comunicarea pe suport electronic;
17 legea contractului; arbitrajul;
18 dispozitii finale.
2. "rin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de catre cei care au cerut efectuarea evaluarii!
Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatoruln u - s i p r o p u n e s a s a d e t e r mi n e p r e t u l u i c i g a ma d e v a l o r i , r e s p e c t i v e z o n a i n c a r e
a r p u t e a i n c e p e negoci erea si care ar put ea probabi l sa se si t ueze pret ul . Val oarea unui bun se f ondeaza pe not i une ade s c h i mb , s e p o a t e
c o n s i d e r a a s t f e l c a v a l o a r e a c o me r c i a l a c o n s t i u t i e p u n c t u l d e e c h i l i b r u i n c a r e vanzat orul accept a sa vanda si cumparat orul ul sa cumpere.
Val oarea depi nde de unel e cri t eri i sauf act ori care i nf l uent eaza dori nt a de a cumpara sau vi nde; acest e cri t eri i pot f i subi ect i ve, de nat ura psi hol ogi ca sau
economi ca si obi ect i ve, pri n apl i car ea unor met ode de eval uare care abordeaza at at separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau
intreprinderii inansamblul sau.
Biletulnr.121 Ce este expertul contabil!
Expertul contabil este specialistul care a dobndit cea mai nalt calificare n domeniul contabilit[ii i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale,
inclusiv verificarea i certificarea situa[iilor financiare.
Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n condi[iile Ordonan[ei 65/1994 cu modificrile i completarile ulterioare, i are competen[a profesional de a
organiza i conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societ[ilor comerciale, de a ntocmi situa[iile financiare i de a efectua expertize contabile.
Bxplicati necesitatea evaluarii economice a intrep
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
48
- stabilirea valorii de pia[a,
- a valorii de circula[ie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spa[iul economic al tarii.
Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri semnificative cum sunt:
- modificri in mrimea si structura capitalului social,
- modificri in numrul si componenta ac[ionarilor sau asocia[ilor,
- ac[iuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzac[iilor comerciale,
- cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilan[ul contabil nu reflecta valori de pia[a ci mai degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste
Biletul nr.122
1.Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare!
n auditul situa[iilor financiare sunt folosite dou categorii de norme: norme contabile i norme de audit.
1. Normele contabile
Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilit[ii, care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru to[i cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz situa[iile financiare. Entit[ile care au obliga[ia de a stabili situa[ii financiare sunt cele
prevzute la art. l din Legea contabilit[ii. Cei care controleaz sunt prevzu[i prin legisla[ia fiecrei [ri (auditori, cenzori) i au ca referin[ n activitatea lor normele contabile.
Situa[iile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informa[ii ale unei game largi de utilizatori. Pentru mul[i utilizatori aceste situa[ii financiare constituie singura surs de
informa[ii complementare care s le satisfac nevoile.
Aceste situa[ii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora dintre referin[ele urmtoare:
-standarde interna[ionale de raportare financiar;
-standarde sau norme contabile na[ionale;
-alte referin[e contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea situa[iilor financiare.
Normele contabile interna[ionale sunt stabilite de ASCF (Funda[ia Comitetului pentru Standarde nterna[ionale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele nterna[ionale de
Raportare Financiar (FRS); acestea cuprind:
-Standardele nterna[ionale de Raportare Financiar emise de ASB (FRS);
-Standardele nterna[ionale de Contabilitate (AS);
-Standardele de interpretare emise de SC sau FRC;
-Alte documente emise de ASB, SC sau FRC.
2. Normele de audit
Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
-Standardele nterna[ionale de Audit (SA), Practicile nterna[ionale de Audit (APS), Standardele nterna[ionale privind Misiunile de Examen Limitat (SRE), Standardele nterna[ionale
privind Misiunile de Certificare (SAE), Standardele nterna[ionale pentru Misiuni Conexe (SRS)
emise de Consiliul pentru Standarde de Audit i Certificare (AASB) din cadrul Federa[iei nterna[ionale a Contabililor (FAC);
-norme na[ionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu.
Normele de audit permit ter[ilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n func[ie de criterii de calitate omogene; ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe care
le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.
2.Ce produse se incadreaza in cate#oria produselor supuse accizelor armonizate!
ncepand cu 01.04.2010 produsele pentru care se percep accize armonizate sunt:
1. alcool i buturi alcoolice;
2. tutun prelucrat;
3. produse energetice i electricitate
Bletul nr.12& Ce sunt si ce rol ;oaca normele de audit!
Rspuns: Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la carese refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele nternationale de Audit (SA),
- Practicile nternationale de Audit (APS),
- Standardele nternationale privind Angajamentele de Revizuire (SRE),
- Standardele nternationale privind Angajamentele de Asigurare (SAE),
- St andar del e nt er nat i onal e pent r u Mi si uni Conexe ( SRS) emi se de Consi l i ul pent r u St andar de de Audit si Asigurari (AASB) din cadrul Federtiei nternationale a
Contabililor (FAC)
- normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care
le are de atins prin punerea inlucru a celor mai potrivite tehnici.
=ormele de audit se clasifica in trei cate#orii* acoperind intrea#a activitate a auditorului:
, norme profesionale de lucru)
, norme de raportare)
, norme #enerale de comportament
Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile !
Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:
- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.
- respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate.
- recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate
optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta.
Necesitatea reglementrii profesiei contabile
Reglementarea unei profesii este impus de nevoia de standarde profesionale, etice, de educa[ie care s fie ndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea i natura reglementarii
depind de urmtorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a rspunde necesit[ilor economiei si societ[ii,
2. Condi[iile de pia[ n care activeaz profesia.
3. Existen[a unui dezechilibru n ce privete cunotin[ele ntre clientul care primete serviciile respective i furnizorul acestor servicii, adic profesionistul contabil care de[ine experien[a
necesar pentru a fi stabilite rela[iile ntre cele dou domenii.
Criteriile de apreciere a modului (n care re#lementarea profesiei satisface interesul public sunt urmtoarele:
Transparen[a
Propor[ionalitatea
s nu fie mpotriva competen[ei i concuren[ei
s nu fie discriminatorie
s fie precis
segmentat n func[ie de obiectivele urmrite
implementat consecvent i just
s fie supus unei examinri periodice
$ria de acoperire a re#lementrii profesiei
Cerin[ele de acces i de certificare
Cerin[e la dezvoltarea profesional continu
Standardele profesionale i etice pe care profesionitii trebuie s le respecte i s le aplice
Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor
Sistemele i procedurile de investigare i sanc[ionare n legtur cu membrii care nu ndeplinesc cerin[ele de mai sus.
8odalit5i de implementare
Autoreglementarea este specific economitilor liberali i const, n aceea c organismul profesional este recunoscut de autoritatea public, cruia i deleag responsabilitatea de
a reglementa profesia.
Reglementarea extern const n aceea c profesia este reglementat direct sau n fapt de ctre guvern.
Coreglementarea este o combinare ntre primele dou adic o reglementare partajat ntre o institu[ie guvernamental i una profesional.
Oricare ar fi modul de implementare a reglementrii, organismul profesional trebuie s joace un rol fundamental fiind cel mai bine pozi[ionat pentru aprarea interesului public.
Reglementarea profesiei contabile la nivel European
Profesia contabil este reglementat prin Directiva general 89/48 CEE care se refer i la profesia contabil. Potrivit reglementrilor europene, profesionistul contabil este definit
ca fiind specialistul care a ob[inut cel mal nalt nivel de pregtire prin studii universitare, un stagiu de minim 3 ani i un examen de aptitudini i care are acces fr restric[ii la toate serviciile
49
si activit[ile ce formeaz profesia contabil.
Directiva speciala 2006/43 CEE care se refera strict la condi[iile de autorizaresi de retragere a autorizrii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar.
Probleme i obiective ale profesiei contabile din Romania
Strategia aprobat prin Conferin[a Na[ional a CECCAR a stabilit marile probleme i obiective ale profesiei contabile din Romania. Ele includ n primul rnd organizarea i
gestiunea profesiei contabile n ntregul ei, i nu ntr-o fragmentare arbitrar pe activit[i. Cooperarea dintre factorul public i cel al profesiei contabile liberale este esen[ial pentru
realizarea unui parteneriat care s serveasc n mod performant att profesia, ct i utilizatorul informa[iei contabile. Diletantismul arbitrariul, adversit[ile
i cldite pe interese de grup sau conjunctur, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie s i gseasc loc n rela[ia dintre stat i profesia contabil.
Biletul nr. 122
1. Ce sunt si ce rol au normele contabile!
Ce sunt i ce rol au normele contabile?
Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilit[ii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru to[i cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz situa[iile financiare. Entit[ile care au obliga[ia de a stabili situa[ii
financiare sunt cele prevzute la art. 1 din Legea Contabilit[ii. Cei care controleaz sunt prevzu[i prin legisla[ia fiecrei [ri (auditori, cenzori) i au ca referin[ n
activitatea lor normele contabile.
Situa[iile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informa[ii ale unei game largi de utilizatori. Pentru mul[i utilizatori aceste situa[ii financiare constituie
singura surs de informa[ii complementare care s le satisfac nevoile.
Aceste situa[ii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referin[ele urmtoare:
standarde interna[ionale de raportare financiar;
standarde sau norme contabile na[ionale;
alte referin[e contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea situa[iilor financiare.
Normele contabile interna[ionale sunt stabilite de ASCF (Funda[ia Comitetului pentru Standarde nterna[ionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele
nterna[ionale de Raportare Financiar (FRS) care cuprind:
Standardele nterna[ionale de Raportare Financiar emise de ASB (FRS);
Standardele nterna[ionale de Contabilitate (AS);
standardele de interpretare emise de SC sau FRC;
alte documente emise de ASB, SC sau FRC..
3. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?
Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea
competentei.
Obligatii mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente
- sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand ofera servicii profesionale
Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate:
- obtinerea unui nivel de competenta profesionala
- mentinerea unui nivel de competenta profesionala
Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional.
Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp.
Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client primeste servicii profesionale
competente, bazate pe ultimele evolutii din practic, legislatie si tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s actioneze cu prudent si n conformitate cu standardele tehnice si
profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale.
Biletul nr.120 Ce este si cum se determina pra#ul de semnificatie!
Prin prag de semnificaie se n[elege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea
situatiilor financiare, ct si imaginea fidel a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.
La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative.
n cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite:
-orientarea mai bun i planificarea misiunii;
-evitarea lucrrilor inutile;
-justificarea deciziilor referitoare la opinia emis.
La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei mentiuni in raport, dac intreprinderea
refuz s l e corijeze.
Ca urmare,
Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referin[: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nc de la inceputul activitatii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile s contina erori
sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fr
rezerve.
Confidentialitatea) care sunt obli#atiile profesionistului contabil !
Un profesionist contabil trebuie s respecte confiden[ialitatea informa[iilor dobndite ca urmare a unei rela[ii profesionale sau de afaceri i nu trebuie s divulge astfel de
informa[ii unei ter[e pr[i fr o autoriza[ie specific, cu excep[ia cazului n care exist un drept sau o obliga[ie legal sau profesional de a dezvlui aceste informa[ii.
nforma[iile confiden[iale ob[inute n cadrul unei rela[ii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor ter[e pr[i.
Biletul nr.12.
1.Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa!
cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori , acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin
extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion.
Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei
2.4efinirea independentei potrivit re#lementarilor Corpului.
ndependenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera
obiectiva si corecta.
ndependenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. ndependenta de spirit (in gndire):
Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectat judecata profesionala;
Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. ndependenta in aparenta:
reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala
obiectivitatea profesionistului contabil;
este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibila cu orice alta activitate curenta.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistior contabili cu practica liberala, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a
influenta lucrrile profesionistului contabil.
Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa si gseasc manifestarea deplina n exercitarea profesiei si n protejarea ei, cu respectarea integrala a
dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp.
Un semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilittii de a actiona n interes public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu const
exclusiv n a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. Actionnd n interes public, un profesionist contabil ar trebui s respecte si s se conformeze prevederilor etice ale
acestui Cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori, angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte
persoane care se bazeaz pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea corespunztoare a economiei. Aceasta ncredere impune profesiunii
contabile o rspundere publica. nteresul public este definit drept bunstarea colectiva a comunittii si a institutiilor deservite de profesionistul contabil
Biletul nr. 129 Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila!
Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins
obiectivul auditului. Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile.
- pragul de semnifica[ie repartizat oricrui sold de cont dat : se utilizeaz la planificarea auditului
Cand in cursul testarilor auditorul gasest e i nt r - un esant i on de ar t i col e un numar de er or i , acest ea sunt ut i l i zat e pent r u a se est i ma val oar ea t ot al a a
er or i l or pe segment ul r espect i v, pr i n ext r apol ar e l a i nt r aga popul at i e, deoar ece audi t or ul nu a verificat decat un esantion.
Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei
2.%olul or#anismului profesional pentru asi#urarea calitatii profesionale.
Codul etic FAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra
reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. FAC considera ca organismele membre trebuie sa
demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi o asigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii
50
implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.
Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru care contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.
n cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
n cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni.
ncurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de
contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de
reglementare care prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
ndiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. n orice caz, acestia trebuie sa fie
independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
Biletulnr.128
1.%iscul de audit: componentele i rela5iile (ntre acestea.
Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori semnificative exist n situa[iile financiare. El se divide n trei: riscul inerent (R), riscul legat
de control (RC) i riscul de nedetectare (RN). Rela[ia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare:
RA = Ri x RC x RN
2.%olul or#anismului professional pentru dezvoltarea profesional continu.
Un principiu fundamental al Codului etic FAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca "un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la
nivelu necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist
contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea profesionala continua este
metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in
mod competent in mediul lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma
pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si
beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul nternational de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, "Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a
competentei profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii
profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar
de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala
continua.
Biletul nr. 12:
1.Care este riscul le#at de control!
Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de opera[iuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de opera[iuni, nu este
nici prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente oricrui sistem contabil i de control intern.
n general, auditorul fixeaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd:
- sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect;
- sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
Cnd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s documenteze elementele pe care se sprijin n concluziile sale.Riscul legat de control reprezinta
riscul ca o eroare aparuta in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi semnificativa fie in cazul in care este izolata, fie daca este cumulata cu erori din alte solduri
sau categorii sa nu fie prevenita, detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului conta-il si de control intern.
2. Bxplicati rolul bilantului contabil in evalurea unui activ sau a unei intreprinderi!
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilan[ul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, pia[a, strategiile aplicate de firma, el reflecta
situa[ia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiin[are si rezultatele financiare ob[inute in ultima perioada pentru care s-a incheiat.
Biletulnr.100
1.Cum se clasific profesionitii contabili!
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea:
individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o
buna guvernare a intreprinderilor.
2.Bxplica5i diferen5ele dintre pre5 i valoare.
Pre[ul este suma de bani ce se poate ob[ine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre par[i aflate
in cunotin[a de cauza, in cadrul unei tranzac[ii in care pre[ul este determinat obiectiv.
Stabilirea pre[ului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine pre[ului ci
gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil
sa se situeze pre[ul.
Valoarea unui bun se fondeaz pe no[iune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea
comerciala constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si
comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influen[eaz
dorin[a de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau
economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att separate
cat si mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in
ansamblul sau
BICBT 101
1 CB B6TB %I6CJC 4B =B4BTBCT$%B
Riscul de nedetectare reprezint riscul ca o procedur de fond a auditorului s nu
detecteze o informa[ie eronat ce exist n soldul unui cont sau categorie de tranzac[ii, care
ar putea fi semnificativ n mod individual, sau cnd este cumulat cu informa[ii eronate din
alte solduri sau categorii de conturi [CAFR, 2000, 124]. Nivelul riscului de nedetectare este
legat direct de procedurile de fond ale auditorului.
Spre deosebire de riscul inerent i riscul de control, riscul de nedetectare poate fi
controlat de auditor prin:
H planificarea adecvat a auditului;
H stabilirea corespunztoare a naturii, duratei i ntinderii lucrrilor;
H identificarea i evaluarea performan[elor procedurilor de audit.
Unele riscuri de nedetectare vor fi ntotdeauna prezente chiar dac un auditor a
examinat 100% soldurile contabile sau categoriile de tranzac[ii, datorit faptului c, de
exemplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degrab persuasive dect conclusive
2 Clasificati diferitele tipuri de evaluari
51
Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii
- evaluari contabile
- evaluari administrative (cele solicitate de administrator)
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evaluarii:
- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
- evaluari de grupe de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale,
fiscale
Biletul nr. 102
1.Ce este i ce semnifica5ie are importan5a relativ!
mportan[a relativ este un factor care permite auditorilor s aprecieze amploarea diferitelor categorii de riscuri. Ea se definete n raport cu valoarea sau cu natura unei
iregularit[i sau inexactit[i care figureaz n informa[ia financiar (inclusiv o omisiune) i care, singur sau adugat altora, [innd seama de circumstan[ele specifice situa[iei respective,
ar putea avea drept consecin[ influen[area ra[ionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijin pe aceast informa[ie.
2.Care este rolul dia#nosticului (n evaluarea (ntreprinderii!
Diagnosticul are drept scop:
- n[elegerea factorilor economici care influen[eaz sectorul de activitate al ntreprinderii;
- cunoaterea regulilor concuren[iale ale sectorului din care face parte ntreprinderea;
- determinarea oportunit[ilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid
consecin[ele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii :
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in
raportul final.
BICBTJC 10&
1. 4a5i defini5ia auditului (n #eneral i identifica5i elementele fundamentale ale acesteia.
No[iunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de exper[i independen[i n vederea exprimrii unei opinii asupra regularit[ii i sincerit[ii acestora.
Prin audit, n general, se n[elege examinarea profesional a unei informa[ii efectuate de un specialist competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate prin
raportarea la un criteriu de calitate (standard/norm sau reglementare).
Elementele fundamentale care definesc auditul, n general:
- examinarea profesional a unei informa[ii;
- obiectul auditului l constituie orice informa[ie;
- este realizat de un specialist competent i independent;
- scopul este acela de a emite o opinie motivat; opinia exprimat asupra informa[ii examinate trebuie s fie argumentat i cu rspundere pecuniar;
- examinarea trebuie s se fac dup anumite criterii de calitate care poate fi un standard sau o norm legal sau profesional sau o reglementare.
1. Bxplicati le#atura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii
Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor indicatoriiar indicatorii la randul lor se calculeaza in baza unor elemente de
bilant.Elementele de bilant pot fi mult mai mult ori mult mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in functie de forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evalurarii se
vehiculeaza cel putin 3 forme de bilant : bilant contabil, bilant economic, bilant functional
Biletulnr.102
1.4a5i defini5ia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.
Prin audit statutar se n[elege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situa[iilor financiare ale unei entit[i n vederea exprimrii
unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a pozi[iei i situa[iei financiare, precum i a rezultatelor (performan[elor) ob[inute de aceasta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz (verific) i certific n totalitatea lor situa[iile financiare, potrivit normelor de
audit, inclusiv activit[i i opera[ii specifice ntreprinderii auditate, n virtutea unor dispozi[ii legale, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor ntreprinderii.
Elementele de baz ale auditului statutar sunt:
- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau juridic;
- obiectul examinrii efectuate de profesionistul contabil l constituie situa[iile financiare ale entit[ii, n totalitate lor: bilan[, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale
situa[iilor financiare, n func[ie de referen[ialul contabil aplicabil;
- scopul examinrii l constituie exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a pozi[iei financiare (patrimoniului), a situa[iei financiare i a rezultatelor
ob[inute de entitatea auditat;
- criteriul de calitate n func[ie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile.
2.4efini5i valoarea de pia5.
Valoarea de pia[a reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evalurii, intre un cumprtor si un vnztor, hotr[i si aviza[i, care ac[ioneaz in
cunotin[a de cauza, prudent si fr constrngeri, intr-o tranzac[ie echilibrata dup un marketing adecvat.
Biletul 100
1. Ce este auditul financiar! dar auditul statutar!
Auditul financiar reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionit contabil competent si independent asupra uneia sau mai multor informatii financiare contabile daca toate
celelalte elemente fundamentale ale auditului in general sunt indeplinite
Auditul financiar reprezinta orice interventie din contabilitatea unei entitati efecutate de un profesionist contabil cu character de control, analiza inspectie, revizie, studii de cercetare daca
toate celelalte elemente ale auditului in general sunt indeplinite
Prin audit statutar se n[elege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situa[iilor financiare ale unei entit[i in ansamblul lor n vederea
exprimrii unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela, clara i completa a pozi[iei, situa[iilor financiare si a performantelor financiare prin raportarea lor la standaredele nationale si
internationale de audit;
2 "recizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in functie de vec3imea cladirii
@9' Valoarea impozabil a cldirii, determinat n urma aplicrii prevederilor alin. (1) - (6), se reduce n func[ie de anul terminrii acesteia, dup cum urmeaz:
a' cu 20%, pentru cldirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referin[;
b' cu 10%, pentru cldirea care are o vechime cuprins ntre 30 de ani i 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referin[.
Biletulnr.10.
1.4efini5i valoarea ;ust.
Valoarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua pr[i aflate in cunotin[a de cauza, in cadrul unei tranzac[ii cu pre[ul determinat obiectiv.
2.4efini5i lic3idarea societ5ilor comerciale.
Lichidarea unei societ[i comerciale reprezint un numr de opera[iuni care dup dizolvarea societ[ii urmrete trasformarea activului n bani i plata creditorilor i apoi partajul activului
net (rmas) ntre asocia[i.
Bilet nr.109
1.4efiniti valoarea actuala a unui bun.
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmeaz a fi generate de derularea normala a activit[ii ntreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate
2. Care sunt or#anele care aplica procedura insolventei!
n conformitate cu Legea nr.85/2006 , organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.
Acestea trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti
participanti la aceste acte si operatiuni.
Biletulnr.108
1. 4efiniti valoarea de ori#ine.
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achizi[ie reprezint totalitatea costurilor necesare pentru achizi[ionarea si punerea bunului sau
activului in stare de utilizare sau de folosire.
2. Care sunt masurile premer#atoare lic3idarii!
Msurile premergtoare lichidrii sunt reglementate n art. 113-115 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolven[ei i constau n:
- sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excep[iile prevzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum i luarea tuturor msurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri;
- luarea n posesie de ctre lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul judiciar;
- ntocmirea inventarului bunurilor debitorului. nventarul va trebui s descrie toate bunurile identificate ale debitorului i s indice valoarea lor aproximativ la data inventarului. n toate
cazurile, actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dac acesta nu particip la inventariere, actul va fi semnat numai de ctre
52
lichidatorul judiciar.
De precizat c, n cazul n care debitorul are bunuri i n alte jude[e, judectorul-sindic va
trimite notificri tribunalelor din acele jude[e, n vederea sigilrii de urgen[ a bunurilor.
De remarcat c, n continuare, dispozi[iile art. 113 alin. (4) i (5) din lege privind bunurile debitorului n alte jude[e au rmas tot att de neclare ca i n vechea reglementare.
n practic, acest lucru a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri.
Bilet nr.10:
1.4efiniti valoarea de utilizare.
Valoarea de utilizare = valoare de inlocuire
Valoarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobndirea unui bun susceptibil a fi folosit in acelai scop, in aceleai condi[ii de utilizare, avand aceeai durata
prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevalurii.2. 4efiniti 2.4izolvarea societatilor comerciale.
dizolvarea societatii = ca un moment care pune capt activit[ii comerciale normale, aa cum aceasta a fost determinat de actul constitutiv i marcheaz trecerea n faza lichidrii. Deci,
prin dizolvare, societatea intr ntr-o nou faz a existen[ei sale, n care urmeaz s se procedeze la lichidarea bunurilor sale, adic la transformarea lor n bani, plata creditorilor i
repartizarea restului ntre asocia[i. Numai dup parcurgerea acestui "ciclu intervine stingerea personalit[ii juridice a societ[ii i, o data cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o
leaga.
Biletul nr.1.0
1.4efiniti valoarea substantiala.
Valoarea substantiala este o valoare func[ional care pleac de la referin[ele de bilan[, dar [ine seama de implica[iile determinate de func[ia de exploatare a ntreprinderii, pe
baza activelor de exploatare.Poate fi estimat la valoare brut (VSB), la valoare redus (VSR) i la valoare net (VSN)
VALOAREA SUBSTAN|AL BRUT (VSB) =Activ net contabil corectat ( ANCC + Datorii)
+ Active ob[inute prin nchiriere sau leasing
- Active mprumutate/nchiriate/cedate ter[ilor
- Costuri pentru repara[ii i cheltuieli de punere n functiune
VALOAREA SUBSTAN|AL REDUS (VSR) = Valoarea substan[ial brut
- Datorii nepurttoare de dobnzi
- Avantaje care depesc condi[iile normale de
exploatare
VALOAREA SUBSTAN|AL NET (VSN) = Valoarea substan[ial brut - Datorii totale
2."rezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale.
n contractul de societate, trebuie prevzute clauzele de dizolvare a societ[ii, aceast cerin[ rezult din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p).
- Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate n contract prin trimiterea la legisla[ia societ[ilor comerciale sau la alte legi speciale, sau prin men[ionarea expres a acestora.
- ntr-o opinie, cauzele de dizolvare prevzute de lege ar fi limitative. n doctrina recent, ns, s-a considerat c asocia[ii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv,
i alte cauze de dizolvare dect cele enumerate de lege, cu condi[ia respectrii art.5 Cod civil.
- Problema este, n prezent, tranant, ntruct din art. 222 alin. (1) litera g) rezult expresis verbis c dizolvarea poate interveni i pentru cazuri prevzute prin conven[ia
pr[ilor, altele dect cele reglementate la litera a)-f).
- Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate n cazul societ[ilor comerciale, fr a fi limitate doar la acestea, sunt:
expirarea duratei pentru care a fost nfiin[at societatea, n cazul n care o anumit durata a fost stabilita
imposibilitatea ndeplinirii obiectului de activitate
falimentul
reducerea capitalului social sub minimul legal
reducerea (pentru o perioada de cel pu[in 9 luni) numrului minim de ac[ionari prevzut de legea aplicabila
dizolvarea prin hotrrea adunrii generale
Biletul nr.1.1
1. "rezentati & momente din viata intreprinderii in care este obii#atorie evaluarea.
- modificri in mrimea si structura capitalului social
- modificri in numrul si componenta ac[ionarilor sau asocia[ilor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
2.In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale!
Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in cazurile prevazute la art. 227 alin. (1) si cu exceptia modului de dizolvare prevazut la lit. f) si la art. 228-232 din
Ce#ea nr. &1-1::0 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru lichidarea societatii comerciale:
1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata,
normelor si reglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie;
2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze si care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a V-a a
Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele nternationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009, pe formatul prevazut in
reglementarile respective;
3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale;
4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt etc.);
5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti
terti;
6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere);
7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare/lichidare:
8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2;
9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din lichidarea societatii comerciale, in functie de:
a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate;
b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii generale;
c) cota de participare la capitalul social.
Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care
intra sub incidenta Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor in
conformitate cu prevederile art. 258 din Ce#ea nr. &1-1::0, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Biletulnr.1.2
1.4e ce este obli#atorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi!
Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilan[urile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative,
reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor
Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor
cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare
Cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a
fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei
eventuale restructurari.
2.Cine pot fi lic3idatorii!
Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice.
Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi raspundere
ca si administratorii. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia
exacta a activului si pasivului societatii si sa le semneze. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si
actele societatii. Acestia vor tine evidenta intr-un registru care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.
Biletul nr.1.&
1 7biectivul si mi;loacele de realizare ale dia#nosticului ;uridic. obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.
Constatari - |innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
Oportunit[ile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evolu[ii cu un caracter previzibil pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legisla[ie si reglementari specifice
favorabile.
53
Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evolu[ii cu un efect previzibil negativ (invers oportunit[ilor) ;
Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si func[ionare a ntreprinderii;
- contract si statut corespunztoare;
- rela[ii contractuale corecte;
- finan[are asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obliga[ii fiscale ndeplinite la timp;
puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si func[ionarea ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespunztoare situa[iei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu ter[ii si cu proprii salaria[i;
- conflicte de munca;
- obliga[ii fiscale nerespectate.
2 8asuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei.Expertizele contabile pot fi efectuate numai de ctre exper[ii contabili nscrii n Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat n
efectuarea unei expertize contabile este obligat s fie independent fa[ de pr[ile interesate n expertiz, evitnd orice situa[ie care ar presupune o lips de independen[ sau o constrngere care ar
putea s-i impieteze integritatea i obiectivitatea.
- Expertizele contabile efectuate de exper[ii contabili care nu ntrunesc condi[iile pentru a fi nscrii ca membri ai Corpului cad sub inciden[a sanc[iunilor privind exercitarea unei profesii fr auto
riza[ie. Dac un expert contabil implicat ntr-o astfel de situa[ie este solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat s aduc la cunotin[a solicitantului situa[ia n care se afl.
- ndependen[a expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul exper[ilor contabili numi[i din oficiu de ctre organele n drept i relativ n cazul exper[ilor contabili recomanda[i de pr[i sau
solicita[i n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
- ndependen[a absolut a expertului contabil numit de ctre organele n drept deriv din obliga[ia acestuia de a [ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, ab[inere i recuzare prevzute de
Codul de procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii.
- ndependen[a expertului contabil este afectat grav n situa[iile reglementate de Codul etic na[ional al profesionitilor contabili, Sec[iunea 100.25 punctele 5 i 6.
-Exper[ii contabili care se afl n situa[iile prevzute la punctele 3 i 4 de mai sus trebuie s le aduc, n scris, la cunotin[a organului care i-a numit, imediat dup numire.
- Expertul contabil, la primirea oricrei lucrri de expertiz, va face un examen de independen[ i va completa o ,Declara[ie de independen[" care va nso[i lucrarea depus pentru auditul de
calitate la Corp.
Biletul nr.1.2
7biectivul si mi;loacele de realizare ale dia#nosticului comercial.
Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor
Constatari :
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei;
Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni?
Art. 264. - (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede
altfel.
(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.
(3) n cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu
citarea societatii si a celor care au cerut-o. mpotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare.
Biletul nr.1.0
7biectivul si mi;ioacele de realizare ale dia#nosticului te3nic* te3nolo#ic si de exploatare.
Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de
automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si
serviciilor.
In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului!
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea
debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4);
2. creantele izvorate din raportul de munca;
3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea
activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii
mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a
asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
Biletul nr. 1..
1.7biectivul 6i mi;loacele de realizare ale dia#nosticului de or#anizare* mana#ement 6i resurse umane.
Obiectivul l reprezintA analiza structurii umane si a capacitATii personalului de a contribui la realizarea activitATii ntreprinderii.
ConstatAri se fac urmAtoarele demersuri:
a) Analiza structurii umane si anume:
- Organizarea ierarhica si funcTionala a ntreprinderii;
- Date cu privire la personal: pregAtirea, gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere; fluctuaTiile, absenteism.
b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: vrsta, pregatire, experienta, stil de conducere, sistem de remunerare, legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala.
Concluzia: Analiznd datele de mai sus se poate stabili:
- OportunitATile
- Riscurile
- Punctele forte: personal tnAr, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta funcTionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre conducere si salariaTi.
2.Care este termenul lic3id$rii societ$Tii de la data dizolv$rii!
Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.
Biletul nr. 1.9
1. 7biectivele si mi;ioacele de realizare ale dia#nosticului financiar,contabil.
Obiective:
a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a strii de sntate a societarii;
b) Evaluarea diferen[elor intre ratele de rentabilitate economice pe cel pu[in trei exerci[ii financiare;
c) Utilizarea rela[iilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii.
Constatri n urma analizei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informa[iile con[inute in situa[iile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice
54
evalurii lor prin metode patrimoniale.
Concluzile se exprima sub forma:
Oportunit[ile
Riscurile
Punctele forte
puncte slabe
2. 4aca lic3idarea se prelun#este peste durata exercitiului financiar* ce obli#atii au lic3idatorii!
Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului
constitutiv.
Biletul nr. 1.8
1. %olul bilantului in dia#nosticul de evaluare.
BilanTul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintA activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmeSte, potrivit legii.
BilanTul contabil este sursa de date ce se prelucreazA pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.
2. In cazul in care soc aflata in lic3idare este in stare de insolventa* ce obli#atie are lic3idatorul!
Art. 2701. - n cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara
deschiderea procedurii insolventei. n conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii
insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.
Biletul nr.1.:
1. %olul bilantului functional in dia#nosticul de evaluare.
Bilan[ul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale ntreprinderii:
- func[iile de investi[ii,
- de exploatare si
- de trezorerie in active si
- func[ia de finan[are in pasiv.
2.Bxplicati conceptul si tipurile de independenta.
ndependenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si
corecta.
ndependenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. ndependenta de spirit (in gndire):
Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectat judecata profesionala;
Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. ndependenta in aparent:
reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea
profesionistului contabil;
este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibil cu orice alta activitate curent.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberal, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile
profesionistului contabil.
Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind
incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi:
implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea unor forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut
de bunuri, servicii sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de
la sau pentru clientii sai;
implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al executivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia;
acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in
contradictie cu exercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului
contabil;
incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri
totala a societatii de expertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu executarea de lucrari pentru o singura
unitate patrimoniala, respectiv
societate comerciala;
acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma absoluta, prin contract sau conventie .
Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice membru al Corpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi
independenta, chiar daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus.
Biletul nr.190
Care sunt pasii @etapele' In determinarea activului net corectat al unei intreprinderi!
Paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi sunt:
1. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatrii si elemente in afara exploatrii (necesare ntreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatrii;
3. Calculul matematic al activului net corectat.
$menintari laadresa independentei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. nteresului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
Bilet nr. 191
1. Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere!
Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt:
Activul net corectat si capacitatea beneficiara
Diagnosticul juridic
Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare
Diagnosticul functiunii comerciale
Diagnosticul functiunii de productie
Diagnosticul functiunii de resurse umane
Diagnosticul functiunii financiar-contabile
2. Care este termenul in care lic3idatorul va convoca adunarea #enerala a creditorilor de la sedinta comitetului creditorilor!
Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor n termen de maximum 20 de zile de la data edin[ei comitetului creditorilor, ntiin[ndu-i pe creditori despre
posibilitatea studierii raportului i a procesului-verbal al edin[ei comitetului creditorilor privind raportul.
Biletul nr. 192 .
<n ce const separarea bunurilor dintr,o (ntreprindere (n bunuri necesare i bunuri nenecesare!
Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun,
si masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor.
Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza:
-fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila
crestere a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale de activ;
-fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective;
pot fi avute in vedere cai de restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale.
Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
ndiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.
4espre profesionalism.
Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea exigentelor publicului, se impun patru imperative fundamentale( conf prevederilor Codului Etic National):
-Credibilitatea. n ntreaga societate exista nevoia de credibilitate n informa[ie i n sistemele de informa[ii.
-"rofesionalism. Exista o necesitate pentru clien[i, patroni i alte pr[i interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste n domeniul contabil.
- Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile ob[inute din partea profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta.
-ncredere. Utilizatorii serviciilor profesionitilor contabili trebuie sa se poat sim[i ncredin[a[i ca exista un cadru al eticii profesionale care guverneaz prestarea acestor servicii.
Bilet nr. 19&
55
1. Care sunt criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor dintr,o intreprindere in vederea determinarii activului net cori;at!
- separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii);
- reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii;
- calculul matematic al activului net corectat.
2. 4espre confidentialitate.
Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil sa respecte caracterul privat al informatiilor obtinute n timpul misiunilor sale si sa nu le utilizeze sau sa le divulge, fara autorizatie
scrisa, n afara de cazurile n care obligatia divulgarii este prevazuta de lege sau prin acte normtive imperative
Confidentialitatea este stricta, n afara de cazurile n care a primit o autorizatiei speciala de a divulga informatiile sau n caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate, sub orice forma, subalterni sau colaboratori, respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
Confidentialitatea mai implica de asemenea faptul ca, informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil n beneficiul personal sau al unui tert.
Acest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa ndeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale.
n interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si ntinderii obligatiilor
legate de confidentialitate si asupra circumstantelor n care divulgarea de informatii primite n cursul exercitarii unei misini, trebuie autorizata sau ceruta.
Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional sunt nscrise n legislatia fiecarei tari.
Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute n vedere mai multe aspecte, si anume:
a. cnd divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire terti) pot fi lezate;
b. cnd divulgarea este ceruta de lege sau cnd exista obligatii profesionale de divulgare:
- profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa pentru a determina tipul de informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii
nejustificate sau nejustificabile;
- profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de
informatii;
- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia implica responsabilitatea sa.
n toate aceste cazuri se recomanda consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat.
Biletul nr. 192
Care sunt metodele de calcul a $=Corectat al unei Intrepr. !
Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate.
Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilan[ul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.
Care este termenul in care Oudecatorul,sindic va convoca $dunarea creditorilor de la afisarea raportului fiscal !
Judecatorul sindic vaconvoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de laafisarea raportului fiscal. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de dataconvocarii. (Art 129 ,L85)
:Art #%1 ; (#$ /upa ce -unurile din averea de-itorului au fost lic0idate, lic0idatorul va supune judecatorului*sindic un raport final ,nsotit de situatiile financiare finale1
copii de pe acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si de-itorului si vor fi afisate la usa tri-unalului. 2udecatorul*sindic va convoca adunarea creditorilor ,n termen
de maximum %( de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula o-iectii la raportul final cu cel putin 3 zile ,nainte de data convocarii
(%$ <a data sedintei- 9udecatorul*sindic 4a solutiona- prin =nc>eiere- toate obiectiunile la raportul final- =l 4a aproba sau 4a dispune- daca este cazul- modificarea corespunzatoare a
acestuia
(!$ Creantele care la data =nregistrarii raportului final 4or fi =nca sub conditie nu 4or participa la ultima distribuire
Art #!) ; ?upa ce 9udecatorul*sindic aproba raportul final al lic>idatorului- acesta 4a trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din a4erea debitorului Fondurile nereclamate
=n termen de 1) de zile de catre cei =ndreptatiti la acestea 4or fi depuse de catre lic>idator la banca- =n contul a4erii debitorului- iar extrasul de cont- la tribunal Acestea 4or putea fi
folosite =n conditiile art & alin (&$@
Bilet nr. 190
1. In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net cori;at!
Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate.
2. Care este raspunderea membrilor or#anelor de conducere in cazul in care s,a a;uns in starea de insolventa!
Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este
solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza
insolventa.
Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de
la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
Biletul nr.19.
In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net cori;at!
Valoarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva ANC= CAP PROPR -/+ DF DE REEVALUARE
Ce se intele#e prin termenul insolventa
Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficien[a fondurilor bnesti pentru plata datoriilor exigibile: a) insolven[a este prezumat a fi vdit atunci
cnd debitorul, dup 30 de zile de la scaden[, nu a pltit datoria sa fa[ de unul sau mai mul[i creditori; b) insolven[a este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti
la scaden[ datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scaden[ei.
Bilet nr. 199
1 Bxplicati relatia dintre activul net cori;at al unei intreprinderi si valoarea acesteia
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPR -/+ DF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTVE REEVALUTE DATOR
Metodele de determinare sunt:
Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substan[iale
Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii )
2.Ce se intele#e prin procedura falimentului!
Prin procedura falimentului se ntelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului n vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului,
fiind urmata de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat;
Bilet nr. 198
1.Cum se calculeazaG valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi! Bxplicati semnificatia acesteia.
Val. substan[iala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt
nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului
prevalentei economicului asupra juridicului.
2.Care sunt principalele atributii ale ;udecatorului sindic!
Principalele atribu[ii ale judectorului-sindic, sunt:
pronun[area motivat a hotrrii de deschidere a procedurii
judecarea contesta[iei debitorului mpotriva cererii introductive a creditorilor pentru nceperea procedurii;
56
judecarea opozi[iei creditorilor la deschiderea procedurii;
desemnarea, motivat prin sentin[a de deschidere a procedurii, dintre practicienii n insolven[
confirmarea prin ncheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
nlocuirea, pentru motive temeinice, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului;
judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-i mai conduce activitatea;
judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului n insolven[
judecarea ac[iunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase i a unor constituiri sau transferuri cu caracter
patrimonial,anterioare deschiderii procedurii;
judecarea contesta[iilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricrei persoane interesate mpotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
admiterea i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de lichidare,dup votarea lui de ctre creditori;
solu[ionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de ntrerupere a procedurii de reorganizare judiciare i de intrare n faliment;
solu[ionarea contesta[iilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau lichidatorului;
judecarea ac[iunii n anularea hotrrii adunrii creditorilor;
pronun[area hotrrii de nchidere a procedurii.
Bilent nr. 19:
1. Ce este rata de actualizare!
Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de
ncasat sau de pltit ulterior.
2. 4espre inte#ritate.
Principiul integrit[ii impune ca obliga[ie tuturor profesionitilor contabili de a fi drep[i i oneti n rela[iile profesionale i de afaceri. ntegritatea implic, de asemenea,
tranzac[ii corecte i juste.
Un profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, eviden[ele, comunicatele sau alte informa[ii cnd apreciaz c acestea:
con[in o declara[ie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare;
con[in declara[ii sau informa[ii eronate;
omit sau ascund informa[ii, atunci cnd aceste omisiuni induc n eroare.
Nu se va considera c un profesionist contabil ncalc prevederile mentionate dac el furnizeaz un raport modificat pentru a respecta cerin[ele de mai sus.
Bilet nr. 180
1. Care sunt te3nicile de actualizare!
Rata de actualizare este un element al pie[ei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari.
Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp.
Economia de piata are 3 piete diferite:
1. piata de bunuri si servicii;
2. piata financiara;
3. piata muncii.
n pia[a de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pagube.
n pia[a financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. n aceasta pia[a banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare.
Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din direc[ia trecut prezent - viitor , se aplica regula capitalizrii sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;
- suma cheltuita azi ,X are ca echivalent in viitor, peste ,n ani, o suma ,y daca suma X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .
2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare
- suma ,y prevazuta a fi chetuita in viitor peste ,n ani are in prezent valoarea ,x daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n
- suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare
X = Y ___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n
- rata neutra de plasament 1
An= 1 - (1+t)n
4espre obiectivitate.
Un profesionist contabil trebuie s fie impar[ial i nu trebuie s permit prejudec[ilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influen[elor nedorite s intervin n
ra[ionamentele profesionale sau de afaceri.
Principiul obiectivittii impune o obliga[ie tuturor profesionitilor contabili de a nu i compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influen[ei
nedorite a unor alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus n situa[ii n care obiectivitatea i este afectat. Este imposibil ca toate aceste situa[ii s fie definite i descrise. Rela[iile care aduc un plus
de confuzii sau influen[eaz n mod negativ ra[ionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesionitii contabili i desfoar activitatea n multe domenii diferite i trebuie s-i demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite.
ndiferent de pozi[ie sau serviciul prestat, profesionitii contabili trebuie s protejeze integritatea serviciilor profesionale i s men[in obiectivitatea n ra[ionamentul
profesional.
n selec[ionarea situa[iilor i practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit cerin[elor etice legate de obiectivitate trebuie acordat aten[ia corespunztoare
urmtorilor factori:
a. Profesionitii contabili sunt expui unor situa[ii n care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.
b. Este practic imposibil s se defineasc i s se descrie toate situa[iile n care ar exista aceste posibile presiuni. n stabilirea standardelor pentru identificarea rela[iilor care
pot ori par s afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie s domine un caracter rezonabil.
c. Trebuie evitate rela[iile care permit ca idei preconcepute, prtinirea ori influen[ele altora s ncalce obiectivitatea.
d. Profesionitii contabili au obliga[ia de a se asigura c personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile i-a nsuit principiul obiectivittii.
Biletul nr.181
1."rezentati & metode de determinare a ratei de actualizare.
- Rentabilitatea specifica ateptata pentru investi[ii alternative,
- rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.
- rata neutra de plasament pe pia[a financiara
- rata dobnzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobnzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobnzii de baza fr risc)
2.=ecesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii profesionale deetica ce reglementeaza exercitiul profesional al unor activitati.
Un cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitatide comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate , cat si reguli referitoarela conditiile
de exercitare a activitatile profesionistilor ca reguli deontologice ce vizeazasa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.Profesia contabila se distinge
de alte profesii
prin insumarea unei responsabilitati fata deinteresul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii dei nal t a cal i t at e i n i nt er es publ i c si pent r u
57
aceast a t r ebui e sa r espect e unel e pr i nci pi i si r egul i de compor t ament pr of essi onal meni t e sa dea ser vi ci i l or r espect i ve aut or i t at eanecesar a si sa
pr evi na pat r under ea cat r e ut i l i zat or i a unor i nf or mat i i f i nanci ar - cont abi l e care pot influenta negative deciziile acestora.St abi l i r ea de pr i nci pi i si r egul i et i ce si
moni t or i zar ea i nsusi r i i si r espect ar i i acest or a decat r e t ot i pr of esi oni st i i cont abi l i const i t ui e una di n at r i but i i l e de baza al e or gani smul ui profesional.
Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resurselenecesar e pent r u i nst r ui r ea unui si st em de i nvest i gar e si de sanct i uni pent r u cazur i l e
denerespectare a standardelor profesionale si etice.
Biletul nr. 182
1. Codul etic I>$C) rol* structura.
Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:
- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care
respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie
etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
"artea $ destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajati- contine 6 sectiuni
Sectiunea 100- ntroducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 ntegritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 - Confidentialitatea
Sectiunea 150 Comportamentul profesional
"artea B ? destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni
Sectiunea 200 ntroducere
Sectiunea 210 Acceptarea unui client
Sectiunea 220 -Conflicte de interes
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 290 ndependenta in misiuni de audit si certificare
"artea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni
Sectiunea 300 ntroducere
Sectiunea 310 Conflicte potentiale
Sectiunea 320 ntocmirea si raportarea informatiilor
` Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 - nterese financiare
Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte
2. Ce obli#atie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului ;udiciar sau dupa caz lic3idatorului!
Debitorul are obliga[ia de a pune la dispozi[ia administratorului judiciar sau, dup caz, lichidatorului toate informa[iile cerute de acesta, precum i toate informa[iile apreciate ca necesare
cu privire la activitatea i averea sa, precum i lista cuprinznd pl[ile i transferurile patrimoniale fcute de el n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, sub sanc[iunea
prevzut la art. 1081 alin. (1) pct. 2 lit. d) i e) din Codul de procedur civil
Biletul nr.18&
"rezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi.insolvents!
Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur, se n[elege ca, atunci cnd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi
egala cu costul capitalurilor proprii.
Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:
CMPC = costul mediu ponderat al capitalului
CKpr = costul capitalului propriu
Kpr = capitalul propriu
V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital)
CD = credite
Ci = cota de impozit pe profit
Sau
Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DV + (1-d)*
S CPR
DV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
2. Care sunt primele masuri in urma desc3iderii procedurii de insolventei
n urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor men[iona[i n lista depus de debitor n conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dup caz, n
condi[iile art. 32 alin. (2), debitorului i oficiului registrului comer[ului sau, dup caz, registrului societ[ilor agricole ori altor registre unde debitorul este nmatriculat/nregistrat, pentru
efectuarea men[iunii.
(2) Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul n strintate au reprezentan[i n [ar, notificarea va fi trimis acestora din urm.
(3) Notificarea prevzut la alin. (1) se realizeaz conform prevederilor Codului de procedur civil i se va publica, totodat, pe cheltuiala averii debitorului, ntr-un ziar de larg
circula[ie i n Buletinul procedurilor de insolven[.
Bilet nr.182
1. Cum se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi!
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
,Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DV + (1-d)*
S CPR
DV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
Cost L profit @ dividende' - capital propriu
cost L dobanda N prima de risc
2. Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor!
Cu excep[ia salaria[ilor ale cror crean[e vor fi nregistrate de administratorul judiciar conform eviden[elor contabile, to[i ceilal[i creditori, ale cror crean[e sunt anterioare
datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a crean[elor n termenul fixat n sentin[a de deschidere a procedurii; cererile de crean[e vor fi nregistrate ntr-un registru,
care se va pstra la grefa tribunalului.
Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorat, temeiul crean[ei, precum i men[iuni cu privire la eventualele drepturi de preferin[ sau garan[ii.
Biletul nr.180
1.Bxplicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.
Relatia dintre riscuri si rata de actualizare
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului,
incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii
sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa
58
reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar
genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de pr&ecirc;t si riscul fluxului de numerar.
2.$specte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul "ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atatcaracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati. E t i c a s e o c u p a c u s t u d i u l
t e o r e t i c a l v a l o r i l o r s i c o n d i t i i l o r u ma n e d i n p e r s p e c t i v e principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea
normelor de conduita morala, iar in sens simai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesiiliberale.Exista o stransa legatura intre educatie si
etica,comportamentul etic presupunand un nivelde competenta ce se obtine prin actiuni educative
Biletul nr.18. Bxplicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii.
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pie[ei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o
ntreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.
Care sunt cate#oriile de persoane care vor putea propune un plan de reor#anizare!
"otrivit Ce#ii nr. 80-200.* categoriile de persoane i termenele (n care pot propune planul.
(1) Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condi[iile de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a ac[ionarilor/asocia[ilor, n termen de 30 de zile de la afiarea tabelului definitiv de crean[e, cu condi[ia formulrii, potrivit art. 28, a inten[iei de
reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de zile d ela data afirii tabelului definitiv de crean[e, cu condi[ia s i fi manifestat aceast
inten[ie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai mul[i creditori care i-au anun[at aceast inten[ie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2), de[innd mpreun cel pu[in 20% din valoarea total a crean[elor
cuprinse n tabelul definitiv de crean[e, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de crean[e.
Biletul nr. 189
1.Bxplicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii.
nte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
2.Ce sunt serviciile profesionale!
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
Biletul nr. 188 Bnumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de actualizare.
Totalitatea riscurilor la care este supusa intrepr :
-riscuri externe: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a managementului la exigentele economiei de piata:
-riscuri interne : dezechilibru financiar, tehnologii invechite, echipamente depaasite, produse demodate si orice punct slab retinut in cadrul diagnosticului.
Riscurile externe se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare.
4espre 6tandardele Internationale de $udit.
6tandardele internationale de audit si rolul or#anismelor profesionale.
FAC, prin Consiliul pentru Standarde nternationale de Audit si Asigurari (AASB), emite urmatoarele categorii de standarde:
- Standardele nternationale de Audit (SA);
- Standardele nternationale pentru Misiunile de Examinare (SRE);
- Standardele nternationale pentru Misiunile de Certificare (SAE);
- Standardele nternationale pentru Serviciile Conexe (SRS).
AASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari pentru profesionistii contabili.
Obligatiile organismelor membre FAC in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera la depunerea de eforturi sustinute pentru:
- incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de AASB in standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii
standardelor nationale revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in standardele nationale standardele si celelalte documente emise de AASB;
- asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor nationale care incorporeaza standardele internationale;
- implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si completa a satndardelor internationale si a celorlalte documente emise
de AASB.
Biletul nr.18:
1.Ce semnificatie are coeficientui de volatilitate al actiunilor unei intreprinderi asupra valorii acesteia!
124. Coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr exprima si masoara sensul si marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care
face parte
B<1 duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat
B>1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat
2.%olul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii;
nvestitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna
functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. nteresul general semnifica satisfactia colectiva
a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. nteresul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de
contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare
prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii de
management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care
sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare;
Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. ntrodusa la inceput in SUA prin Legea
Sarbanes-Oxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna
iunie 2008. Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de
audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii:
Toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional
autonom,sistemul de supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte
in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului
statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de
supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita
profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni
disciplinare.
Biletul nr.1:0
Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare.
Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat ob[inut ca diferen[a intre activul bilan[ului economic si datoriile nscrise in acest bilan[.
Metode- vezi Bilet..
%olul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
%olul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. 6I %olul social al profesionistilor contabili.
Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu exista progres fara dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti
contabili.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii
profesionistilor contabili.
Regulile contabile, ca si actorii principali profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale. n caz contrar,
- cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?
- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii aceluiasi stat?
- cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?
- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si proprietarii acesteia, intre munca si capital?
De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din
lucrarile importante ale profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si a cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au misiunea
59
de a actiona peste tot in interes public, iar aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in afaceri, in educatie sau in practica libera.
ndeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor
organisme profesionale nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi
comerciale, industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in
sisteme informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor
economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare etc
Biletul nr. 1:1
1.Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea intreprinderii.
Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu
cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea
2.4espre competenta profesionala si prudenta.
130.1 Principiul competen[ei profesionale i pruden[ei impune tuturor profesionitilor contabili urmtoarele obliga[ii: (a) s men[in cunotin[ele i aptitudinile profesionale la nivelul
prevzut pentru a se asigura c un client sau un angajator va primi servicii profesionale competente;
Si (b) s ac[ioneze cu aten[ia necesar i in conformitate cu standardele tehnice i profesionale in vigoare in procesul furnizrii de servicii profesionale.
130.2 Serviciul profesional competent impune exercitarea unei judec[i solide in utilizarea cunotin[elor i aptitudinilor profesionale in realizarea acestui serviciu. Competen[a profesional
poate fi impr[it in dou faze distincte:
(a) dobandirea competen[ei profesionale; i
(b) men[inerea competen[ei profesionale.
130.3 Men[inerea competen[ei profesionale necesit cunoaterea continu i in[elegerea volu[iilor tehnice, profesionale i de afaceri relevante. Dezvoltarea profesional continu ii d
posibilitatea profesionistului contabil s ii dezvolte i s ii men[in capacit[ile de a ac[iona
Competent in mediul profesional.
130.4 Pruden[a implic responsabilitatea de a ac[iona in concordan[ cu dispozi[iile privind o misiune, cu grij, meticulous i la timp.
130.5 Un profesionist contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se asigura c persoanele care lucreaz sub autoritatea profesionistului contabil in calitate de profesionist au o
pregtire i o supraveghere corespunztoare.
130.6 Atunci cand este cazul, un profesionist contabil trebuie s intiin[eze clien[ii, angajatorii sau al[i utilizatori ai serviciilor profesionale de limitrile inerente din serviciile respective.
Biletul nr.1:2
1. Care sunt pasii @etapele' pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei Tntreprinderi!
- studiul rezultatelor trecute (3 ani)
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacit[ii beneficiare
. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilan[ care ndeplinete cumulativ 4 condi[ii:
1. este un profit stabil;
2. este un profit real;
3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se pornete de la profitul din bilan[ cruia i se aduc corec[ii:
A. corec[ii pe orizontala intre exerci[ii care scot in evidenta modificrile din legisla[ie.
Deci trebuie sa facem comparabile bilan[urile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
B. Corec[ii pe verticala adic pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatrilor din diagnosticul de
evaluare.:
- marja bruta;
- valoarea adugata
- excedent brut/net din exploatare;
- profit net
A. prima categorie de corec[ii se refera la corectarea profitului ob[inut din diferen[e de curs valutar;
B. a doua categorie de corec[ii sunt legate de amortismente - se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referin[a constituind-o fie legea fiscala fie
standardele profesionale emise de exper[ii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referin[a constituind-o standardele si studiile efectuate de exper[i
in munca si protec[ia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada,
anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excep[ionale - se re[in numai acele profituri care provin din opera[iuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corec[ii legate de sinergii
G. alte corec[ii care pot rezulta din diagnostic
n concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii.
. Examenul previziunilor
Evaluatorul face discu[ii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa rezulte ca ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichida[i
ve.
. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil.
b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se folosete in evaluri pt fuziuni, divizri, majorri de capital.
c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare; se utilizeaz in evaluarea pt vnzri intre proprietari priva[i.
d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de ex: 3 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si 3 ani viitor.
Cum explicati necesitatea re#lementarii profesiei contabile!
1. =ecesitatea re#lementarii profesiei contabile.
Reglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de educa ie care sa fie ndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea i natura
reglementarii depend de urmatorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economice i societatii.
2. Conditiile de piata in care activeaza profesia.
3. Existenta unui dezechilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile respective si furnizorul acestor servicii adica profesionistul contabil care detine
experienta necesara pantru a fi stabilite relatiile intre cele doua domenii
BICBTJC 1:&

1. "rezentati si explicati 2 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare:
A. prima categorie de corec[ii se refera la corectarea profitului ob[inut din diferen[e de curs valutar;
B. a doua categorie de corec[ii sunt legate de amortismente se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referin[a constituind-o fie legea fiscala fie
standardele profesionale emise de exper[ii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referin[a constituind-o standardele si studiile efectuate de exper[i
in munca si protec[ia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada,
anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excep[ionale se re[in numai acele profituri care provin din opera[iuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corec[ii legate de sinergii
G. alte corec[ii care pot rezulta din diagnostic
n concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii.
1.Ce este auditul intern!
Auditul intern este activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor unei organizatii in scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si
proceselor de conducere a acesteia.
El poate fi exercitat atat de persoane din interiorul organizatiei in cauza, cat si de persoane din exteriorul acesteia.
Auditul intern are scopul:
de a verifica daca activitatea organizatiei este in conformitate cu politicile, programele si managementul acestuia, conform prevederilor legale;
de a evalua cat de adecvate sunt controalele financiare si nefinanciare dispuse de conducerea entitatii economice, si daca acestea sunt aplicate si in ce masura, in scopul cresterii
eficientei activitatii organizatiei;
de a evalua cat de adecvate sunt informatiile financiare si nefinanciare furnizate conducerii entitatii economice, pentru cunoasterea realitatilor din organizatia respectiva;
de a proteja elementele patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ale organizatiei si de a identifica metodele de prevenire a fraudelor si a pierderilor de orice fel.
Biletulnr.1:2
60
1. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in le#atura cu amortizarile si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor!
- nfluen[eaz amortizrile tehnice reale i cea fiscal
- nltur amortizrile n exces
2. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar!
# Atatutul auditorului
auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata
- auditorul intern face parte din structura intreprinderii;
2. Beneficiarii auditului :
- auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare (consumatorii finali);
- auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii;
3. Obiecti4ele auditului
- Audit statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei, situatiei si performantei financiare;
- auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor , deci a sistemului de control al intreprinderii ;
Controlul intern constituie pentru auditul intern un SCOP iar pentru auditul statutar un MJLOC.
4.?omeniul de aplicare
- Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare ;
- Auditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii , dar in integralitatea acestora ( se ocupa de toate procedurile chiar daca au sau
nu legatura cu practicile financiare ex. Probleme de recrutare de personal. Actual managerii gresesc deoarece incarca activitatea audit intern cu peste 90% parte financiara).
5. Cozitia fata de frauda
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare, in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare.
Auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra
oricarei nerespctari a procedurilor de control intern.
2.ndependenta
Este diferita in sensul ca:
-Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere .
-Auditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata , nu si fata de conducere .
7. Ceriodicitatea auditurilor
-Auditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ;
-Auditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. Al interocutorilor , potrivit planului de audit intern .
(Auditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie fara rezerva . Neparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu rezerva pt.
incertitudinea stocurilor de ex) .
8 7etodologia '
-Auditul statutar se exercita pe bza unei metodologii unice si unitare stabilite de AASB (Consiliul pt. Standarde nternationale de Audit si Asigurare )
-Auditul intern , desi se exercita pe baza unei metodologii unice stabilite de A (nstitutul nternational al Auditului ntern ) , in aplicare el este adaptat la specificul si
cultura intreprinderii , in folosul conducerii .
Biletul nr. 1:0
1.Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in le#atura cu c3eltuielile salariale!
se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a exceselor de salarizare i adugarea insuficien[ei de salarizare, referin[a constituind-o standardele sau studiile efectuate pe pia[a
muncii de ctre exper[i independen[i n munc i protec[ie social
2.4e catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale!
$rt. 1&9
1
. - (1) Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv.
Biletulnr.1:.
1.Bxplicati corectiile le#ate de siner#ii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a fntreprinderii .
Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De exemplu produsele
obtinute de o intreprindere cu productie integrata.
Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare
2."rezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni.
Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru
adunarea generala a actionarilor.
Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor.
Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general.
Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.
Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director
general.
Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. n lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin
presedintele sau.
Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila
tertilor.
Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.
n cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii ,puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general.
Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea
depun la registrul comertului specimene de semnatura.
Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator.
Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul
societatii si pe baza unor informatii adecvate.
Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu
loialitate, in interesul societatii.
Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le
revine si dupa incetarea mandatului de administrator.
Biletui nr.1:9
1.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar!
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prinoferirea unei resigurri referitoare la:
-acurate[ea declara[iilor financiare;
-continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
-existen[a unor fraude;
-respectarea de ctre firm a obliga[iilor sale legale;
-comportamentul responsabil al firmei fa[ de problemele legate de mediu i probleme sociale.
2.6arcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni.
Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor msurilor aferente conducerii societ[ii, nlimitele obiectului de activitate al societ[ii i cu respectarea competen[elor exclusiverezervate de
lege sau de actul constitutiv consiliului de administra[ie i adunrii generalea ac[ionarilor.
Biletul nr. 1:8
1.Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacit5ii beneficiare a unei (ntreprinderi!
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare
2.7bli#a5iile administratorilor (n cadrul societ5ilor pe ac5iuni.
Art. 144
2
. - (1) Administratorii sunt rspunztori de ndeplinirea tuturor obliga[iilor, potrivit prevederilor art. 72 i 73.
(2) Administratorii rspund fa[ de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele ndeplinite de directori sau de personalul ncadrat, cnd dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi exercitat
supravegherea impus de ndatoririle func[iei lor.
61
(3) Directorii vor ntiin[a consiliul de administra[ie de toate neregulile constatate cu ocazia ndeplinirii atribu[iilor lor.
(4) Administratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imedia[i dac, avnd cunotin[ de neregulile svrite de acetia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor
interni i auditorului financiar.
(5) n societ[ile care au mai mul[i administratori rspunderea pentru actele svrite sau pentru omisiuni nu se ntinde i la administratorii care au fcut s se consemneze, n registrul
deciziilor consiliului de administra[ie, mpotrivirea lor i au ncunotin[at despre aceasta, n scris, pe cenzori sau auditorii interni i auditorul financiar.
Art. 72. - Obliga[iile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozi[iile referitoare la mandat i de cele special prevzute n aceast lege.
Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar rspunztori fa[ de societate pentru:
a) realitatea vrsmintelor efectuate de asocia[i;
b) existen[a real a dividendelor pltite;
c) existen[a registrelor cerute de lege i corecta lor [inere;
d) exacta ndeplinire a hotrrilor adunrilor generale;
e) stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
ART. 142
(1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a
actionarilor.
(2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii
financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor
acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006privind procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile
primite de catre consiliul de administratie din partea
adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114
Biletui nr.1::
1.Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea intreprinderii prin rentabilitate!
Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt:
- rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);
- profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii;
- perioada de referinta
2.Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in ;ustitie!
(1) Consiliul de administra[ie reprezint societatea n raport cu ter[ii i n justi[ie. nlipsa unei stipula[ii contrare n actul constitutiv, consiliul de administra[ie reprezintsocietatea prin
preedintele su.(2) Prin actul constitutiv, preedintele i unul sau mai mul[i administratori pot fimputernici[i s reprezinte societatea, ac[ionnd mpreun sau separat. O astfel de
clauzeste opozabil ter[ilor.(3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezint societatea doar ac[ionndmpreun pot mputernici pe unul dintre ei s ncheie anumite opera[iuni
sau tipuri deopera[iuni.(4) n cazul n care consiliul de administra[ie deleag directorilor atribu[iile deconducere a societ[ii n conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta
societateaapar[ine directorului general. Dispozi[iile alin. (2)-(4) se aplic directorilor n modcorespunztor. Consiliul de administra[ie pstreaz ns atribu[ia de reprezentare asociet[ii n
raporturile cu directorii.(5) Consiliul de administra[ie nregistreaz la registrul comer[ului numele persoanelor mputernicite s reprezinte societatea, men[ionnd dac ele ac[ioneaz
mpreun sauseparat. Acestea depun la registrul comer[ului specimene de semntur.
Biletul nr.200
1 Ce (n5ele#e5i prin perioada de referin5 a unei (ntreprinderi (n evaluarea acesteia prin rentabilitate.
Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa,
adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa- permita sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si
tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei.
2.4e ctre cine sunt numi5i membrii consiliului de suprave#3ere!
Art. 153
(1) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv.
(2) Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre membrii existenti ai consiliului sau de catre actionari.
(3) Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11.
(4) Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti.
(5) Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului.
Art. 153^7
(1) n cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale.
(2) Daca vacanta mentionata la alin. (1) determina scaderea numarului membrilor consiliului de supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea
generala pentru completarea locurilor vacante.
Art. 153^8
(1) Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat
al societatii.
(2) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditii specifice de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveghere. n
aprecierea independentei unui membru al consiliului de supraveghere trebuie respectate cel putin criteriile reglementate la art. 138^2 alin. (2).
(1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:
a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;
b) numeste si revoca membrii directoratului;
c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii;
d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata.
(2) n cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca adunarea generala a actionarilor.
(3) Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi
efectuate decat cu acordul consiliului. n cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune, directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea
adunarii generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici
stipula alte conditii.
Art. 153^10
(1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri ai consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari
pentru consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere si a personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi
de conducere. Comitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor.
(2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul de supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu.
(3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membru independent al consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie
sa detina experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
(4) n cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de
supraveghere este obligatorie.
Art. 153^11
(1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de supraveghere si prezideaza intrunirea.
(2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15
zile de la convocare.
(3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin. (2), autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.
(4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de vot in consiliu.
(5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile
separate. Procesul-verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al consiliului.
Biletul nr.201
1.Ce este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi!
Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care pi at a ar eval ua r i scur i l e speci f i ce af l uxur i l or de numer ar . Pr i ma de r i sc se
st abi l est e pe b a z a e s t i ma r i l o r d e p i a t a l a c a r e s e a d a u g a p r i me l e d e r i s c s p e c i f i c e i n t r e p r i n d e r i i evaluate.
2.$tributiile principale ale consiliului de suprave#3ere.
Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are urmtoarele atribu[ii principale:
a) exercit controlul permanent asupra conducerii societ[ii de ctre directorat;
b) numete i revoc membrii directoratului;
c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrrile adunrii generale a opera[iunilor de conducere a societ[ii;
62
d) raporteaz cel pu[in o dat pe an adunrii generale a ac[ionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfurat.
Biletul nr.202
1.Ce rela5ie este (ntre rata de actualizare* capacitatea beneficiar i valoarea (ntreprinderii.
ntre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
2.C15i cenzori va avea o societate pe ac5iuni!
Art. 159. - (1) Societatea pe ac[iuni va avea 3 cenzori i un supleant, dac prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. n toate cazurile, numrul cenzorilor trebuie s fie
impar.
Cenzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor. Cel putin unul
dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil.
Biletul nr.20&
1.Ce este valoarea de randament propriu,zisa si cum se determina!
Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentultotalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea
2.%olul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni.
(1) Cenzorii sunt obliga[i s supravegheze gestiunea societ[ii, s verifice dac situa[iilefinanciare sunt legal ntocmite i n concordan[ cu registrele, dac acestea din urm sunt[inute
regulat i dac evaluarea elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea i prezentarea situa[iilor financiare.(2) Despre toate acestea, precum i asupra
propunerilor pe care le vor consideranecesare cu privire la situa[iile financiare i repartizarea profitului, cenzorii vor prezentaadunrii generale un raport amnun[it. Modalitatea i
procedura de raportare a auditorilor
interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari dinRomnia.(3) Adunarea general poate aproba situa[iile financiare anuale numai dac acestea
suntnso[ite de raportul cenzorilor sau, dup caz, al auditorilor financiari.(5) Cenzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce la cunotin[ membrilor consiliului de administra[ie neregulile
n administra[ie i nclcrile dispozi[iilor legale iale prevederilor actului constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin[ adunrii generale.
Biletul nr.202
1. Ce este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina!
Valoarea de rentabilitate limitata = valoarea fluxurilor de lichiditati limitatate pentru un numar de ani.
2. Ce fel de re#istre trebuie sa aiba o societate pe actiuni!
n afar de eviden[ele prevzute de lege, societ[ile pe ac[iuni trebuie s [in:
a) un registru al ac[ionarilor care s arate, dup caz, numele i prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul ac[ionarilor cu ac[iuni nominative, precum i
vrsmintele fcute n contul ac[iunilor. Eviden[a ac[iunilor tranzac[ionate pe o pia[ reglementat/sistem alternativ de tranzac[ionare se realizeaz cu respectarea legisla[iei
specifice pie[ei de capital;
b) un registru al edin[elor i deliberrilor adunrilor generale;
c) un registru al edin[ei i deliberrilor consiliului de administra[ie, respectiv ale directoratului i consiliului de supraveghere;
d) un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori i, dup caz, de auditori interni, n exercitarea mandatului lor;
e) un registru al obliga[iunilor, care s arate totalul obliga[iunilor emise i al celor rambursate, precum i numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cnd ele sunt
nominative. Eviden[a obliga[iunilor emise n form dematerializat i tranzac[ionate pe o pia[ reglementat sau printr-un sistem alternativ de tranzac[ionare va fi [inut conform legisla[iei
specifice pie[ei de capital;
f) orice alte registre prevzute de acte normative speciale.
Biletul nr.200
1. Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina!
Valoarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de metodacapitalizarii veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la cpacitatea beneficiara
a intreprinderii (CB) exprimata prin profitul net, a unui multip licator capitalistic yValoarea de rentabilitate continua:V= CB + CB/iUnde:CB= exprima profitul net mediu anual
previzionat;CB/i= valoarea de rentabilitate
2. "rezentati o serie de aspecte le#ate de societatile in comandita pe actiuni.
Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati si comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii,
in timp ce comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Toate celelalte trasaturi specifice SA se regasesc si in cazul SCA.
Biletul nr.20.
1.4efini5i capacitatea beneficiar a unei (ntreprinderi i prezenta5i formele de exprimare a acesteia.
Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul
apropiat, in condi[ii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din
ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii
capitalurilor care finan[eaz ntreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere.
2. Ce (n5ele#e5i prin audit (n #eneral) dar prin audit financiar* dar prin audit statutar!
No[iunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de exper[i independen[i n vederea exprimrii unei opinii asupra regularit[ii i sincerit[ii acestora.
Prin audit, n general, se n[elege examinarea profesional a unei informa[ii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm)
de calitate.
Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbunt[irea utilizrii informa[iei.
Semnifica[ia auditului financiar: dac este vorba de "audit financiar care conduce la certificarea situa[iilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul
legal sau auditul statutar.
Denumirea simpl de "audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu:
-auditul financiar al procedurilor informatizate de [inere a contabilit[ii;
-auditul financiar al opera[iunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situa[iile financiare;
-auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legisla[iei sociale;
-auditul financiar asupra situa[iei fiscale;
-auditul financiar asupra conturilor de clien[i pentru a verifica dac evaluarea crean[elor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc.
Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei sec[iuni sau a unei pr[i din contabilitate sau din situa[iile financiare ale unei entit[i poate fi calificat ca
"audit financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit opera[ional sau unei misiuni de audit de gestiune.
Din cele prezentate rezult c sintagma "audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de "audit statutar. Reglementarea european (Directiva a V-a) i reglementrile na[ionale
se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situa[iilor financiare ale entit[ii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei "audit financiar n legisla[ia
romneasc n vigoare n locul celei de "audit statutar folosit n legisla[ia european este de natur a crea confuzii.
Prin audit statutar se n[elege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situa[iilor financiare ale unei entit[i n vederea exprimrii unei opinii
motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a pozi[iei i situa[iei financiare precum i a rezultatelor (performan[elor) ob[inute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situa[iile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activit[i i
opera[ii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispozi[ii legale (legea contabilit[ii, legea societ[ilor comerciale, legea pie[elor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din
partea proprietarilor intreprinderii (ac[ionari, asocia[i).
Biletul nr.209
1.Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei intreprinderi!
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii
societarilor.
Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizri, dar naintea dobnzii.
FLUXUL DE TREZORERE SE POATE STABL NDRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobnda pe datoria la ter[i
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilit[ii dobnzii pentru datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a lichidit[ilor/datoriilor
63
Flux de trezorerie
2.Care sunt obli#atiile principale ale adunarii #enerale a asociatilor in cadrul societatilor cu raspundere limitatei!
Adunarea general a asocia[ilor are urmtoarele obliga[ii principale:a) s aprobe situa[ia financiar anual i s stabileasc repartizarea profitului net; b) s desemneze administratorii i
cenzorii, s i revoce/demit i s le dea descrcarede activitate, precum i s decid contractarea auditului financiar, atunci cnd acesta nuare caracter obligatoriu, potrivit legii;c) s
decid urmrirea administratorilor i cenzorilor pentru daunele pricinuitesociet[ii, desemnnd i persoana nsrcinat s o exercite;d) s modifice actul constitutiv
Biletul nr.208
1. In ce const metoda fluxurilor de disponibilit5i actualizate!
Metoda DCF consta in nsumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n, cnd se apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de
abordare a afacerii sale; in acest an ,,n se stabilete valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii
2.Cum poate fi redus sau ma;orat capitalul social!
CAP - Reducerea sau majorarea capitalului social
Art. 207
(1) Capitalul social poate fi redus prin:
a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:
a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
c) alte procedee prevazute de lege.
Art. 208
(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a V-a.
(2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
(3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei
publicari. Acestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62.
(4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la
care instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu
sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.
(5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se
poate aprecia ca reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3).
Art. 209
Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu
valoarea obligatiunilor rambursate.
Art. 210
(1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor
creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social.
(4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea
rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.
Art. 212(1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii.
(2) n caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la
registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:
a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;
b) denumirea si sediul societatii;
c) capitalul social subscris si varsat;
d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor;
e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;
f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani;
g) obligatiunile emise de societate;
h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in
numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele
3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.
Art. 213Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata
de capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.
Art. 214
n caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de
emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital.
Art. 215
(1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti
pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39.
(2) Aporturi in creante nu sunt admise.
(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.
(4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
Art. 216
(1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
(2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art.
220^1 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. n toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data
publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a V-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile
vor putea fi oferite spre subscriere publicului.
(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.
Art. 216^1
Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator.
Art. 217
(1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii
dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor.
(3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
(4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea a V-a.
Art. 219
(1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
(2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.
Art. 220
(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de
la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a V-a, a hotararii adunarii generale.
(2) n acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura
(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.
(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.
Art. 220^1
(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa
majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor.
(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data
inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.
(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii.
(4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de
preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate
prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului
comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a V-a.
Art. 221Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele prevazute de art. 210.
64
Biletul nr.20:
1.Care sunt cele 2 etape @pai' (n evaluarea (ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilit5i actualizate!
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul
de prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o n[elegere a fluxurilor trecute:
vnzri, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash-flow-ul din ultimul an
proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile
diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul
ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator
z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar
4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor
nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.
2.Cum poate fi exclus un asociat din societatea (n nume colectiv* (n comandit simpl sau cu rspundere limitat!
Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui asociat.
1 Poate fi exclus din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat:
a) asociatul care, pus n ntrziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administra[ie
d) asociatul administrator care comite fraud n dauna societ[ii sau se servete de semntura social sau de capitalul social n folosul lui sau al altora.
Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face
numai de catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de
excludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei sub forma
societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. n toate cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune,
in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial.
Biletul nr.210
1.Ce este valoarea rezidual* cum se determin i c1nd se folosete (n evaluarea (ntreprinderii!
Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de
cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza :
1. prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat
(Vr=ZxCF) sau
2. aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe termen lung a fluxului de numerar
K-g
2. Care sunt mi;loacele prin care se pot dizolva societ5ile comerciale!
Societatea se dizolv prin.
-trecerea timpului stabilit pentru durata societ[ii;
-imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societ[ii sau realizarea acestuia;
-declararea nulit[ii societ[ii;
-hotrrea adunrii generale;
-hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum nen[elegerile grave dintre asocia[i, care mpiedic func[ionarea societ[ii;
-falimentul societ[ii;
-alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societ[ii.
Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii
Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv.
Consultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului.
mposibilitatea realizarii obiectului de activitate
n cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii
comerciale.
Declararea nulitatii societatii comerciale
Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele
imperative privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui.
Hotararea adunarii generale
n conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat
timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in
Monitorul Oficial al Romaniei partea a V-a.
Hotararea tribunalului
Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii.
Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza.
Falimentul societatii
Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de radierea din Registrul Comertului.
Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii
Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in
cazurile urmatoare:
Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni.
Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului.
Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta
cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani.
Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii
65