Am luat paharele, le-am ciocnit si le-am dat pe gat.

Deja ma simteam bine, nu-mi mai venea sa arunc

bautura. Ne-am ametit amandoi destul de tare, si am continuat sa ne uitam la film. S-a cuibarit langa
mine, am luat-o in brate, si o priveam. Era mai interesanta decat filmul. A inchis ochii si a adormit pe la
jumatatea filmului. Eu nu aveam somn. Ma simteam extraordinar, am avut o partida de zile mari. Mi-am
turnat ce a mai ramas din sticla de vin, si am dat play la film. Am adormit si eu intr-un final.
M-am trezit dimineata, ea inca dormea in aceeasi pozitie, acoperita doar de un cearceaf transparent. M-
am dus incetisor langa ea, am dat cearceaful la o parte si am inceput sa o sarut pe ceafa, in jos pe spate,
in timp ce ea se trezea invaluita de fiori. Inainte sa-si dea seama, am coborat din nou intre coapse, si am
inceput sa fac acelasi lucru ca aseara. Pana la urma imi placea, m-am obisnuit si cu gustul, si ma simteam
fericit ca ii ofeream placere. Gemea, si cu o voce adormita mi-a zis:
- Asta e cea mai placuta trezire de pana acum. Nu mai am nevoie de cafea
Nu am zis nimic, am continuat sa-mi fac treaba pana ce am simtit ca a devenit monoton, am intors-o
pe burta, m-am pus peste ea, am batut putin la poarta, pana am simtit ca e pregatita sa-mi deschida,
si am intrat din nou. A scos un tipat scurt, urmat de gemete. Strangea cearceaful cu unghiile ei roz, si
musca din perna. Ma simteam bine din postura aceea. A ridicat putin fundul, iar unghiul s-a
schimbat considerabil, si a inceput din nou sa contreze. Nu am mai prins-o de par, nu am mai
pleznit-o peste buci, aveam chef sa fac dragoste. Am inceput sa o sarut din nou pe ceafa in timp ce
ma miscam incetisor in tandem cu ea. S-a ridicat dintr-o data, s-a pus pe spate si mi-a zis:
-Hai peste mine. Vreau sa te tin in brate si sa te privesc
M-am conformat. Din nou nu am scos niciun cuvant. Cuvintele sunt de prisos in aceasta situatie, ma
gandeam.
Ma sprijineam cu mainile langa ea, si in timp ce ma miscam, o priveam. Ochii I se dadeau peste cap,
iar cu mana stanga m-a prins de ceafa, m-a tras, si m-a sarutat din nou salbatic. Limbile noastre
dansau impreunate, in timp ce eu nu ma opream. A inceput sa respire tot mai greu, sa geama tot
mai tare, si zbiera sa nu ma opresc. Nu m-am oprit. Am continuat tot mai tare, pana ce a zbierat
dintr-o data O Dumnezeule si a inceput din nou sa tremure. S-a tras din mine, si a zis:
-Nu mai pot acum. Esti mirific
-Te iubesc Sara, si am luat-o in brate.
De vreme ce ea nu avea scoala in ziua respective, am decis sa luam micul dejun, si ma mergem sa ne
plimbam prin parc.
Ziua a trecut rapid ca prin minune si pe la ora 17 am dus-o acasa
-A fost o zi minunata Derek. De azi noapte nu mai zic nimic, si incepe sa chicoteasca din nou.
- Iti multumesc si eu, pt clipele petrecute impreuna. Abia astept sa ne vedem din nou.
-Ti-am deschis apetitul tigrule?
- Nici nu stii cat de tare.
Nu doar apetitul pentru sex era deschis. Simteam nevoia sa ucid din nou. Senzatia aceea ca faci ceva
bun pentru umanitate era de nedescris.
Am sarutat-o din nou si am plecat.
Intre timp mama ei se simtea tot mai rau. Cancerul avansa, si desi o ajutam cu banii pentru
medicamente si tratament, nu era destul. Starea ei se inrautatea pe zi ce trece, iar Sara devenea tot
mai trista, fara chef de nimic, fara chef de mine. Imi tot povestea despre un anumit doctor
Thompson care ingreuna tratamentul mamei sale, prin faptul ca cerea bani in plus pentru
tratamentul care era deja gratuit de la stat. Un om marsav, facea bani din suferintele oamenilor . Am
inceput sa ma interesez de el. Gerard Thompson, oncolog, 47 de ani, divortat, fara copii. Cautant pe
internet, am descoperit inca cateva plangeri la adresa comportamentului doctorului dar ramase in
stadiu incipient, din lipsa de dovezi. Eu nu aveam nevoie de dovezi ca sa fac dreptate. Am gasit poza
lui, am printat-o, si am asteptat in fata spitalului oncologic sa-l vad in carne si oase. Dintr-o data a
iesit. Un om slabut, pe la 1.85, cu parul grizonat, zambetul pana la urechi. Se putea citi pe fata lui
trufia si rautatea. Se credea Dumnezeu, vietile oamenilor depend de el. Acum viata lui va depinde de
mine.
S-a suit intr-o masina sport de culoare neagra si a demarat in tromba. Nu l-am putut urmari,
deoarece diferenta de cai putere era de vreo 500 intre noi. Am decis sa-l las pe alta data.
Am sunat-o pe Sara:
- Buna iubito, ce faci?
- Uite sunt pe acasa, am grija de mama. Tu?
- Acum am iesit din casa si ma gandeam daca vrei sa ne intalnim.
- Desigur, hai pe la mine, mama ar dori sa te cunoasca. Suna la interfon la 47.

Am plecat catre Grant Park unde locuia ea, si fara sa vreau am zarit acelasi bolid negru in
parcarea unui bloc de lux cu 60 de etaje. Nu are cum sa fie coincidenta. Am parcat si eu, si m-am
dus sa ii caut apartamentul. Citeam numele de la interfon la fiecare scara, dar nu-l gaseam
nicicum pe al lui, poate statea in chirie. A mai ramas o singura scara. Am inceput sa citesc de sus
in jos, sic and sa ma dau batut ii vad numele la ultimul apartamant. Ultimul etaj, se respecta
doctorul. Acum ca am aflat unde locuieste, am inceput sa-mi construiesc planul de atac.

Am ajuns la scara Sarei si am format 47. Mi-a raspuns ea:
-Intra, urca la etajul 6.
In lift ma gandeam ca e destul de ciudat sa-I cunosc mama. Eu aveam 33 de ani iar Sara 18,
aproape 19. Iubirea nu are varsta imi ziceam eu, dar poate mama sa nu e de aceeasi parere.
Am ajuns sus, iar Sara ma astepta in tocul usii.
-Hai odata natafletule, ce ti-a luat atat?
-Traficul e infernal iubito.
-Esti gata sa o cunosti pe mama?
-Nu prea, am zis eu stanjenit.
- Perfect. Si chicotise din nou
Am intrat in apartament. Mirosea putin a aer inchis, si era plin de cutii cu medicamente peste
tot. Era un apartament modest cu doua camera, iar mama sa state ape canapea in mijlocul
livingului si se uita la televizor. Era o femeie pe la 50 de ani slabuta, bruneta, cu ochi verzi. Sunt
sigur ca in tinerete a fost foarte frumoasa, insa acum se putea citi pe fata ei durerea si
deznadejdea.
-Mama el e Derek, iubitul si salvatorul meu.
-Derek e ea mama, Patricia.
-Sunt incantat de cunostinta Patricia
-Te rog spune-mi Patty, nu ma asteptam ca fiica mea sa faca o alegere atat de buna. Pana acum
a ales doar badarani. Tu in schimb pari dragut si manierat.
-Incerc sa fac tot ceea ce e mai bun Patty pt fiica dumneavoastra. Cum va mai simtiti?
- As minti sa spun ca bine. Diavolul acela de doctor Thompson imi mananca zilele. La propriu.
Este atat de meschin, si nimeni nu-l poate opri.
- Daca doriti pot sa va ajut mai mult cu medicamentele, am un salariu bunicel, si banii nu sunt o
problema pentru mine.
- Nu, nu Derek, esti un dragut, zilele mele sunt oricum numerate. Ceea ce ai putea sa faci pentru
mine, e sa ai grija de Sara. A fost un suflet pierdut, dar de cand te-a gasit pe tine, parca s-a
regasit. Zambetul i-a reaparut pe buze, si asta ma face sa ma simt cel mai fericita. Hai sa bei un
ceai.
Ne-am pus toti trei pe canapea, si rula Channel 4. Erau stirile zilei. Dintr-o data a aparut un afis
cu o persoana disparuta sic and m-am uitat mai bine, era tipul din geanta. Spunea ca se numeste
Javier Gonzales, tata a doi copii, director de marketing intr-o corporatie farmaceutica. Care era
legatura dintre Ramon si Javier? Cand a aparut chipul lui la TV, Sara a ramas incremenita, si
plecat la baie. Mi s-a parut suspect. Il cunostea? Avea vreo legatura cu el? Nu puteam sa o intreb
nimic.

Doctorul era prioritatea mea acum. Nu vroiam sa mai raneasca pe mine, in special pe Patty. Am
baut ceaiul, am tot povestit, Sara se inchisese in ea si vorbea foarte putin. M-am uitat la ea
intrebator, dar mi-a facut semn ca e bine.
-Mama eu cu Derek mergem pana la mine in camera. Daca ai nevoie de ceva ma strigi.
- Bine iubito. Aveti grija.
M-a luat de mana, m-a dus in camera si a inceput sa ma sarute. A sarit rapid de la o stare la alta.
Am oprit-o:
-Stai putin Sara. Ce s-a intamplat cu tine acolo? Dintr-o data te-ai schimbat total?
-Nu e nimic iubitule, si a incercat sa ma sarute din nou. M-am ferit
- Sara simt ca imi ascunzi ceva. Daca avem o relatie sanatoasa nu trebuie sa ne ascundem
lucruri. Ce e cu tipul acela de la televizor?
-Derek, nu stiu daca ar trebui sa-ti spun asta. Dar am incredere in tine. Ramon, era implicat in
niste afaceri dubioase cu tipul acela Javier. Cand Javier aducea containerul cu substante
farmaceutice din China, ii ascundea si lui Ramon un pachet de 10 kg de cocaina printre ele.
Nimeni nu stia de chestia asta in afara de noi trei. Si acum tu. Probabil ca s-au certat si Ramon i-
a facut ceva rau. Si acum sigur o sa vina dupa mine, ca doar eu mai stiu.
- Nimeni nu o sa vina dupa tine. Esti complet in siguranta langa mine.
- De unde stii tu? Stie unde locuiesc si poate veni oricand sa ma raneasca pe mine si pe mama.
- Am avut eu grija sa nu se intample asta, i-am spus scapandu-ma.
- Cum ai avut tu grija? Ce ai facut?
- O sa iti spun la momentul potrivit. Acum tu trebuie sa stai linistita si sa ai grija de mama ta.
A tacut si m-a luat in brate. Ne-am intins pe pat, si ne-am tinut imbratisati in jur de vreo 10
minute, cand mama sa a batut la usa si a strigat:
-Copii nu va e foame? Comand niste mancare thailandeza si sa stiu cate portii.
- Nu mama, nu ne e foame.
Am mai stat cu ea in jur de 30 de minute, si i-am spus ca plec ca am niste treburi de rezolvat. M-
a sarutat, de data aceasta i-am raspuns la sarut, si i-am spus ca o iubesc si ca o sa rezolv totul.
Am iesit din camera, am salutat-o pe Patty, si am plecat. Noaptea aceasta va fi festinul meu.



M-am urcat in masina, si am pornit catre un magazine de material de constructii. Am cumparat
din nou 10 metri patrati de folie, banda adeziva, manusi chirurgicale, si un cutit de vanatoare.
Aveam de gand sa-mi respect ritualul.

Am asteptat sa se innnopteze in fata blocului lui Gerard, si am urmarit luminile din apartamentul
lui. Cand ultima s-a stins, am asteptat jumatate de ora si am intrat in bloc. Mi-am pus gluga in
cap si ochelarii de soare, pt a evita posibilele camere de supraveghere si am urcat pe scari. 60 de
etaje. Am ajuns sus mai obosit ca un maratonist dupa o cursa intreaga. Am stat 5 minute sa-mi
trag rasuflarea, si m-am dus la apartamentul lui, si am incercat usa de la intrare. Era inchisa. Am
inceput sa bat la usa. Am batut de vreo 5 ori, nu am primit niciun raspuns. Am batut inca o data
mai tare, si am vazut pe sub usa cum o lumina s-a aprins.

-Cine e la ora asta?
-Departamentul de politie din Atlanta, avem un mandate pentru perchezitionarea casei
dumnevoastra, si i-am aratat prin vizor o legitimatie de la clubul de baschet. A deschis usa
somnoros, si am intrat inauntru.
-Pot sa vad si eu mandatul?
Nu am mai stat la discutii, l-am pocnit in fata cu putere, a cazut la pamant, si am inceput sa-l strangulez
ca pe Ramon. In 15 secunde nu se mai misca. L-am asezat pe un scaun, l-am legat de jur imprejur cu
banda adeziva, cu mainile la spate, i-am pus o carpa in gura, mi-am aprins o tigara, si am asteptat sa se
trezeasca. In final s-a trezit, privind nedumerit in stanga si in dreapta.
-Buna seara Gerard. Nu stiu cat de buna va fi ultima ta seara, dar pentru mine va fi perfecta. Daca
promiti ca nu tipi, o sa iti dau calusul jos. A incredintat din cap, si agitat si speriat mi-a spus:
- De ce faci asta? Poti sa iei tot ce vrei din casa. Iti dau si cheile de la Lamborghini-ul meu, este afara in
parcare si nici nu o sa anunt politia. Te rog lasa-ma sa traiesc.
- Nu sunt aici sa iau nimic de la tine, in afara de viata. Toate vietile acelea pe care le-ai distrus vor fi acum
razbunate. Spui ca nu ai facut nimic rau nu? Sa ceri mita pentru medicamente ti se pare o fapta buna?
-Despre asta e vorba? Omule incercam si eu sa-mi fac un trai mai bun. Salariul nu este cel mai bun, sip e
deasupra nici nu le ceream multi bani. Te rog, lasa-ma in viata si voi acorda la toata lumea medicamente
gratis, le voi plati eu.
-Este prea tarziu pentru asta. Ai avut ocazia sa te indrepti, dar ai preferat un apartament scump, o
masina scumpa si precum vad whiskey vechi de 50 de ani. O sa suferi si tu, precum bolnavii carora nu le-
ai curmat suferinta, dar putin mai tare.
I-am pus din nou carpa in gura. Am intins folia pe jos, in jurul scaunului, am acoperit si peretii de langa.
Nu vroiam sa las nicio urma. Am scos cutitul din geanta, dar m-am razgandit. De ce sa-I ofer o moarte
usoara? Mi-a venit in minte un plan. Candva citisem ca inecul este printre cele mai agonizante morti, la
fel si sufocatul. Am cautat prin casa si am gasit o plasa neagra. M-am dus langa el si i-o fluturam in fata.
Nu intelegea ce se intampla. Uite doctore cum vei muri tu. Am verificat sa nu aiba nicio gaura, iar apoi
m-am dus langa el, m-am uitat in ochii lui, parca-si cerea iertare. Scuzele sunt acceptate. I-am pus punga
pe cap, si in jurul gatului am legat-o cu banda adeziva. Vedeam cum se zbate, cum punga se umfla si se
strange in jurul capului sau. Era o chestiune de secunde pana oxigenul se va termina si va intra in agonie.
Se zbatea tare, zbiera cat de tare se putea prin calus, iar dupa maxim un minut, miscarile au incetat. L-
am mai lasat asa inca 5 minute sa fiu sigur. I-am scos punga de pe cap, ochii ii erau aproape iesiti din
orbite, si venele umflate pe frunte si pe gat. Sper ca ti-am oferit o moarte agonizanta domnule doctor.
Asta a fost pentru Patty. Pana la urma nu am mai avut nevoie de cutit si folie, a fost o moarte curata.
Trebuia sa scap de cadavru. In faza initiala ma gandisem la acelasi plan, sa-l ingrop in desert, dar cum
moartea a survenit prin lipsa de oxigen, puteam sa fac sa para un inec. Am cautat prin casa dupa o
seringa, si am gasit-o intr-un sertar din bucatarie, plin de ele. Am pornit chiuveta, si am turnat putina
apa intr-un pahar. Am umplut seringa cu apa, si am pornit catre cadavru. In cazul unei morti prin inec,
plamanii ar trebui sa contina putina apa pentru a fi considerata o moarte verosimila. I-am injectat in
fiecare plaman aproximativ 10 ml de apa. Am inceput sa-I desfac legaturile, si trebuia sa gasesc o
modalitate sa il duc pana jos. Fiecare etaj avea in capatul holului, un fel de lift pentru gunoaie care
ducea pana in spatele blocului intr-un container mare. L-am infasurat in folie si l-am legat cu banda
adeziva, l-am carat silentios pana in capatul holului si l-am impins in jos. Cadavrul era putin cam prea
mare pt a aluneca anevoios in jos. M-am intors din nou in apartament, am curatat toate urmele, si
inainte sa ies de pe usa, am luat cheile Lamborghini-ului din cuier. Daca tot avea sa moara inecat, macar
sa moara cu stil.
Singura modalitate sa aduc cadavrul jos, era sa ma duc si eu cu el pe tobogan si sa-l imping. A fost cea
mai lunga calatorie cu toboganul din viata mea. 150 de metri cu un cadavru in fata. Faceam trenuletul in
jos. La inceput ne-am miscat anevoios, dar pe masura ce am prins viteza ne miscam rapid. Imi era frica
de impactul caderii, dar inapoi nu mai aveam cum sa dau. Intr-un final vad un coltisor de lumina si stiam
ca ma apropii. Mi-am strans geanta in brate, si am sperat sa nu-mi rup nimic. Am aterizat intr-o gramada
de saci de gunoi destui de moi pt a-mi aplana caderea mea si a raposatului. Am inceput sa trag cadavrul
catre marginea containerului si l-am lasat acolo pentru moment. Mi-am pus din nou gluga si ochelarii, si
m-am indreptat catre Lamborghini. Am ajuns la el, am apasat pe telecomanda, iar usile s-au deschis
vertical. De mic imi dorisem sa conduc o asemenea masina, niciodata nu m-am gandit ca in asemenea
circumstante. Am condus pana in spatele blocului, am parcat masina, si am iesit. Ma tot gandeam cum
sa deschid portbagajul. Cand intr-un final l-am deschis, am observat ca de fapt era capota. Am ras in
sinea mea, si am deschis apoi portbagajul care se afla in fata masinii, unde trebuia de obicei sa fie
compartimentul motor. Am observat ca nu era destul loc pentru un cadavru, iar bancheta din spate nu
exista. Aveam o singura solutie. M-am urcat in container iarasi, am taiat foliile, l-am aruncat pe Gerard
afara din el, si l-am urcat cu greu pe scaunul pasagerului. I-am pus centura, si am incercat sa-l fac sa stea
cat mai uman pe scaun. M-am suit in masina si am pornit. Sunetul motorului, imi crestea adrenalina, si
imi venea sa apas pedala pana la fund, sa vad de ce e in stare masina. Dar nu aveam de politie dupa
mine, sa-mi dea o amenda, cu un tip mort langa mine. Am condus pana la iesire din oras regulamentar,
iar cand am iesit pe autostrada mi-am permis sa o calc. Dumnezeule, ce acceleratie. Ma gandeam sa
pastrez chiar eu masina. Dar planul trebuia dus pana la capat. Am condus vreo 80 de kilometri afara din
Atlanta pana am ajuns la un drum care marginea lacul Winnipeg. Incepea deja sa se lumineze de ziua,
asa ca trebuia sa actionez rapid. Am vazut o prapastie destul de abrupta, care se termina chiar in buza
lacului. Stiam ca lacul Winnipeg e printre cele mai adanci din America asa ca nu-mi faceam probleme.
Mi-am gasit locul bun. Am turat masina tare, si am lasat ambreiajul facand niste urme de derapaj pe
sosea. Apoi am pozitionat masina incat sa para ca Gerard a derapat, apoi a cazut in prapastie, inecandu-
se in lac. L-am scos pe Gerard afara din masina, l-am pus in scaunul soferului, i-am pus centura, am
bagat in viteza a 4-a sa para ca a avut viteza, si am impins masina in prapastie. Masina a inceput sa se
rostogoleasca violent, sfarsind in lac. Nu se mai vedea decat o mica parte din masina. Planul meu a fost
dus la capat. Era timpul sa ma duc acasa. Eram in mijlocul pustietatii cu nicio masina trecand, asa ca am
mers pe jos vreo 10 km pana am ajuns la un restaurant non stop. Mi-am comandat micul dejun, o
omleta Kentucky, un pahar de suc de portocale si o placinta cu dovleac. Dupa ce am terminat, am rugat
chelnerita sa cheme un taxi, si i-am lasat restul de la 30 $.

Pe la ora 9 am ajuns extenuat acasa. Ma simteam insa in al noulea cer pentru ca am ucis din nou. Si totul
parea accidental de data asta. Sau cel putin asa mi se parea mie.

Eram atat de entuziasmat de relatia mea cu Sara, si de crimele mele incat eram orbit sa sesizez micile
detalii, sau micile greseli pe care le faceam. A doua zi la TV au inceput stirile direct cu moartea
celebrului doctor. Politia suspecta un accident, dar trebuiau sa se faca si alte teste. Eram sigur ca am
facut totul perfect.
M-am dus la Sara acasa sa le dau vestea cea mare. Am intrat in bloc, am urcat pana la usa
apartamentului si am batut la usa. Mi-a deschis Patty
-Buna Derek, ma bucur ca ai trecut pe la noi. Ai vazut stirile? Doctorul a murit intr-un accident de
masina. Pana la urma karma functioneaza. A meritat-o cu varf si indesat.
-Da le-am vazut, tocmai de aceea am venit, sa va zic. Sara e acasa?
- Nu, credeam ca e cu tine, a iesit de vreo doua ore. Nu mi-a zis unde merge.
Ma scuz, si plec. Scot telefonul si o sun pe Sara. Imi raspunde dupa ceva timp:
-Buna Derek, ce faci?
-Sara, sunt in fata la tine la bloc. Am venit sa te vad. Unde esti?
-Am iesit la o cafea cu Adam, suntem la Rakoc Caffe. Haide si tu. Stii unde este?
Cand am auzit numele Adam, un fior m-a patruns. Nu vroiam sa admit ca sunt gelos, dar fierbeam pe
interior. Stiam ca e ceva in neregula cu ei doi de la inceput. Gandurile negre au inceput sa puna
stapanire pe creier, si doar la asta ma gandeam. Am ajuns grabit la cafenea, si am intrat. M-am uitat
putin dupa ei, si i-am zarit intr-un colt povestind si razand. M-am dus la masa, am sarutat-o pe Sara, am
dat mana cu Adam si m-am asezat.
-Adam, el e iubitul meu Derek, Derek el e amicul meu Adam. Sunt sigur ca o sa va intelegeti
Am zambit fals, si am deschis meniul. Am comandat un espresso, si i-am explicat Sarei ce a patit
doctorul. Dintr-o data s-a luminat la fata, s-a uitat la mine in ochi, si mi-a spus:
- In ultimul timp oamenii rai din viata mea, patesc ceea ce merita. Cineva are grija de mine.
Adam se uita nedumerit si spuse:
-Am auzit si eu despre accidentul acela. Au descoperit politistii niste indicii, care conduc spre crima
mai degraba decat accident.
Am inlemnit, inima mi s-a urcat in gat si imi pulsa tot corpul. Ce am facut gresit? Ce indicii? Daca o sa
fiu prins? Relatia mea cu Sara s-ar termina instant. Trebuia sa raman rece.
-Fie ce o fi, crima, accident, eu ma bucur ca mama lui Sara, a scapat de o pacoste.
Cand am intrat in cafenea, Adam si Sara povesteau de zor si radeau. De cand am intrat, nu mai
ziceau nimic unul catre altul si pareau vizibil jenati. Pentru a-I taia avantul lui Adam, am luat-o pe
Sara de ceafa si am sarutat-o. Adam se fastacea si privea in alta parte.
-Sara, nu vrei sa mergem pana la mine?
-Mai stai putin, si mergem dupa.
Au urmat discutii, pentru mine interminabile, despre profesoara de matematica, fetele populare din
liceu, note la fizica etc. Parca mi-a mai disparut din gelozie. Poate Adam era chiar doar un prieten.
Un prieten indragostit. Il vedeam cum o priveste. La fel cum o priveam si eu, cand o urmaream.
Speram ca Sara sa nu simta nimic pentru el.
- Am terminat cafelele, si am plecat. L-am lasat pe Adam, pe langa centru, si am plecat cu Sara
catre apartamentul meu. Am deschis usa, iar Sara s-a aruncat inca incaltata pe canapea, si mi-a
spus:
- Mi-a fost atat de dor de tine Derek. Hai langa mine
- Sara. Trebuie sa fim sinceri unul cu altul nu?
- Cu siguranta. Ce te framanta? Ti-am zis ca Adam e doar un prieten.
- Mi-ai spus ca umblai cu el ca sa te protejeze. Acum te protejez eu. De ce mai ai nevoie de el? Am
vazut cum te priveste.
- Derek, am si eu nevoie sa socializez. Crezi ca nu stiu ca Adam e indragostit de mine? E
indragostit de pe-a noua. In sufletul meu nu e loc pentru doi. Tu esti tot de ce am nevoie
iubitule. Ma protejezi, ma ajuti, ma faci sa ma simt importanta, si in plus esti si bun la pat.
- Sara, trebuie sa fiu si eu sincer cu tine. Pot sa am incredere in tine?
- Sigur ca da. Ceea ce imi vei spune va ramane doar intre noi doi. Pentru totdeauna.
Mi-am tras rasuflarea, si desi creierul imi spunea sa nu o fac, inima ma indemna sa fiu sincer. Asa ca
i-am spus. Totul de la cap la coada. Cum m-am indragostit de ea, cum am urmarit-o, cum l-am ucis
pe Ramon si pe doctor si simtirile mele cu privire la acele crime. S-a uitat mirata, cu niste ochi mari,
si inainte sa mai pot spune ceva, m-a luat in brate, si m-a strans cat a putut de tare.
- Iti multumesc Derek. Nimeni nu a facut nimic pentru mine in viata asta. Pana ai aparut tu. Mi-ai
daruit totul. Pot sa spun ca sunt linisitita sufleteste acum.
- Ok Sara. Trebuie sa ne punem la punct cu totul. E timpul sa concepem planul
Trebuie sa ne cream un alibi pentru aseara in primul rand. Am fost amandoi la mine acasa, am
stat pana tarziu, am baut vin sec, si ne-am uitat la TV. Politia o sa urmeze orice fir, si intr-un final
se va ajunge si la noi. Trebuie sa avem totul pus la punct. Daca se face legatura intre Ramon si
doctor suntem terminati. Politia va cotrobai cu siguranta prin masina lui Ramon si va gasi acel
deget. Sa speram ca o sa creada ca el l-a lasat acolo. Daca nu, tu fiind fosta lui iubita, iar eu
actualul iubit, sunt suspect principal. Politia nu trebuie sa stie decat ca noi suntem impreuna
decat dupa ce Ramon a disparut. Este foarte important. Ai inteles?
- Da Derek. Este cam complicat dar o sa punem tot la punct.
Se aproprie lasciv de mine, si incepe sa ma sarute. Eu vroiam sa punem planul la punct, dar
miscarile ei m-au facut sa las garda jos si sa o las sa ma faca fericit. Dupa jumatate de ora, eram
imbratisati si dezbracati pe aceeasi canapea. Inca nu apucasem sa-I arat dormitorul.
Speram sa fie totul bine, si sa nu fie nevoie sa ajungem la declaratii.
Desi doctorul a disparut, si in locul lui a venit altcineva, starea lui Patty se inrautatea pe zi ce
trece. Sara era mai tot timpul cu ea, si o avea in grija. De la un moment dat, Patty se simtea atat
de rau, incat a trebuit internata. Doctorii ii mai dadeau o saptamana de trait, iar ea era in chinuri
groaznice. Morfina era singurul lucru care o putea ajuta sa uite pentru cateva clipe de durere.
Sara suferea, plangea mai tot timpul, iar eu eram singura persoana pe care se bizuia. Intr-o zi am
mers cu Sara la spital. Am ajuns intr-un salon renovat, iar Patty era singura in camera. Palida, cu
ochii plini de durere, dar cand am intrat a zambit putin.
- Sara, ne poti lasa putin singuri?
- Sigur ca da mama.
- Derek, eu nu o sa o mai duc mult. Simt ca imi pier toate fortele. Sara inca e un copil, nu se stie
descurca in viata asta plina de rechini. Vreau sa ai grija de ea. De cand tatal ei a murit, cand ea
avea 3 ani, am avut singura grija de ea toata viata. Am iubit-o la maxim, si i-am oferit tot ce a
avut nevoie. Pana cancerul m-a lovit si m-a pus la pamant. Derek, ti-o incredintez tie pe fiica
mea, sunt sigur ca o sa ai foarte bine grija de ea. Te rog sa nu-ti bati joc de ea niciodata, si sa nu
o parasesti pentru alta femeie. Sara e o persoana foarte speciala. A facut greseli mari la viata ei,
dar de cand e cu tine, parca e alt om.
- Sigur Patty. Sara e cel mai important lucru pentru mine acum. Am facut si eu greselile mele in
viata, dar a fost un prilej bun sa invat ca nu totul e ceea ce pare. Am suferit mult din greselile
altora, si mi-am promis ca daca va mai fi sa am pe cineva, sinceritatea si onestia sunt cele mai
bune unelte pentru a cladi o relatie.
- Stiam eu ca esti un baiat bun. Se vede asta din ochii tai.
Ce nu stia ea, era cealalta parte a mea, partea care isi dorea sa ucida, partea care avea sa ma
faca sa devin un criminal in serie.
A intrat si Sara in salon, si ne-am imbratisat toti. Patty s-a uitat in ochii lui Sara si i-a spus:
- Acesta e barbatul tau Sara, sa ai grija de el, sa-l respecti si sa-l iubesti. Daca faci totul cum te-am
invatat totul va fi bine.
- In alta ordine de idei, vreau sa fiu ngropata in rochia de mireasa pe care am purtat-o la nunta cu
tatal tau, iar singurele flori pe care le vreau sunt crinii imperiali. De restul va ocupati voi.
Apartamentul iti sugerez sa-l pastrezi, pentru orice eventualitate, dar daca nu va descurcati cu
banii, puteti sa-l vindeti. Va sugerez sa va cumparati o casa, in afara orasului, pentru ca
aglomeratia si zgomotul creeaza stres. Altfel, stiti voi ce sa faceti, nu ascultati voi de o batrana
pe moarte.
Sara a inceput din nou sa planga, si sa o imbratiseze pe Patty. Eu stateam si priveam nedumerit. Nu
stiam cum sa reactionez. Am pus capul in pamant si am asteptat. Usa se deschide si apare o
asistenta.
-Patty e timpul pt somn. Am venit cu morfina
-Copii puteti sa plecati, de acum o sa fiu pe alta planeta, si incepe sa rada. De stiam inainte de
morfina, viata ar fi fost mult mai interesanta.
-Ramai cu bine Patty, si am luat-o pe Sara de mana si am iesit din salon. Sara a inceput din nou sa
planga pe umarul meu, iar eu o linisteam spunandu-i ca totul e bine. Ce altceva sa-I zic?
Zilele treceau iar Patty se simtea tot mai rau. Avea dureri groaznice, si se simtea neputincioasa in
pat. Nu se putea ridica sa mearga nici pana la toaleta, iar asta o facea sa se simta groaznic. M-a
chemat intr-o zi la ea doar pe mine.
M-am dus am intrat in salon, arata groaznic. De abia mai putea vorbi. M-am apropiat de ea si mmi-a
soptit la ureche.
-Derek, stiu ce ai facut pentru Sara si pentru mine. Iti sunt recunoscatoare. Mai am nevoie de un
singur lucru de la tine
-Sigur Patty, spune.
-Am nevoie sa ma ucizi. Sunt in dureri groaznice, imi fac nevoile in pat, am ajuns o epava umana.
Vreau sa se termine calvarul asta odata. Ajuta-ma sa mor cu demnitate Derek.
Am ramas perplex. Nu stiam ce sa ii raspund. Eu ucideam doar oameni rai. Sa omor mama iubitei
mele nu era in calendar.
-Cu Sara ai vorbit? E de acord?
-Nu pot sa-I spun Derek, stii ca nu ar vrea. Dar asta e ceea ce vreau eu. Sa termin odata cu totul, sa
ma intalnesc in rai cu Jack, tatal Sarei
-Nu stiu ce sa zic Patty, as putea ajunge in inchisoare pentru asta. Cum ai vrea sa o fac?
-Vreau sa fie ceva rapid si nedureros.
Trebuia sa ma gandesc la ceva care sa nu lase urme. Pana la urma urmei, era muribunda, dar tot I se
va face autopsia.
-Patty, vei muri de supradoza.
Am plecat, si am inceput sa caut morfina. Pana la urma am ajuns la spitalul de arsuri unde aveam un
prieten asistent. I-am dat 100 $ si mi-a dat 3 doze de morfina. Asta ar trebui sa fie de ajuns.
Asistenta ii injecta morfina de 2 ori pe zi. La ora 12 am, si seara la 8. Am mers dimineata cu Sara, sa-
si vada ultima oara mama in viata. Am iesit pe hol, si le-am lasat sa isi termine socotelile. Patty ii
spunea Sarei ca stie ca timpul I s-a terminat si din clipa in clipa isi va da duhul. Sara plangea, o
auzeam de pe hol. Am intrat si eu inauntru
- Derek, iti multumesc pentru tot. Sara esti ingerul meu, o sa am tot timpul grija de tine, de acolo
de sus. O sa-I transmit iubirea ta tatalui tau. Sper sa fiti fericiti in viitor si sa nu va lipseasca
nimic.
Ne-am imbratisat toti trei din nou, si ne-am luat ramas bun. Eu aveam sa revin.
Am condus-o pe Sara la liceu, iar eu mi-am facut planul. Nu trebuia sa vada cineva ca intru in
salon. Asta era o problema, pt ca salonul era la etajul 10. Am ajuns seara la 7:55 la spital. La ora
8 asistenta ii dadea doza. Am urcat pe scari cu gluga in cap, si cu o papusa in brate infasurata in
cearceaf. Am ajuns la etajul 10, iar cand am intrat pe hol era plin de lume. Asistente, doctori,
familii. Am inceput sa merg tiptil, iar cand am ajuns la salonul 23 m-am strecurat incet inauntru.
Patty era deja adormita, sub influenta morfinei. Am scos seringa, si i-am injectat in vena inca
doua doze. A adormit de tot. Am iesit din nou tiptil din salon, indreptandu-ma catre scari. Un
doctor ma opreste.
-Ce cauti la etajul asta? Pediatria e la etajul 7.
-Scuzati-ma am gresit etajul. La revedere.

Am iesit repede din spital, am aruncat papusa si cearceaful si am gonit acasa. Peste 20 de
minute ma suna Sara plangand isteric.
-A murit mama Derek, a murit mama. Ce ma fac?
- E ok iubito. Macar nu se mai chinuie
Plangea isteric, asa ca m-am dus la ea acasa, si am stat cu ea toata noaptea. Am tinut-o in brate,
si i-am soptit ca nu o sa o parasesc niciodata.
A doua zi, am inceput sa ne pregatim de inmormantare. Eu mai mult, deoarece, ea era distrusa.
Am cumparat 5 duzine de crini, un cosciug de stejar mahon, si am inchiriat o capela pentru 2
zile. M-am dus la spital cu Sara, sa o ridicam de la morga. Din fericire autopsia nu a mai fost
efectuata, pentru ca s-a considerat o moarte din cauze naturale.

Nu s-au strans multe persoane la inmormantare,doar cateva rude, si cativa prieteni. Totul s-a
terminat rapid. In urma ei nu a lasat decat o piatra de mormant gravata: Patricia Blackthorne
1965-2013.

Nu ma simteam euforic ca dupa celelate crime. Ma simteam trist, dar stiam ca sunt singurul care
poate face chestia asta. Am ajutat-o, asta si-a dorit. Nu sunt un criminal, nu?

Saptamanile treceau, si pentru Sara pierderea mamei sale era o incercare grea. Nu mai prea
zambea, nu manca aproape deloc, si statea cu zilele in casa fara faca nimic. Am decis ca e timpul
sa o scot din starea asta de melancolie. Pana la urma moartea e un fenomen natural, toti trebuie
sa ne obisnuim cu asta. Am cumparat doua bilete de avion pana la Rio de Janeiro, am rezervat o
camera la Hilton chiar pe Copacabana, am cumparat un buchet de trandafiri, si m-am afisat in
fata usii ei. Am batut de 2 ori, si a deschis. Era imbracata intr-un tricou larg care ii acoperea
fundul, si o pereche de boxeri negri. A vazut buchetul, l-a luat si m-a sarutat.
-Sara, am un cadou pentru tine. Cred ca e momentul sa treci peste tragedia asta.
-Derek, nu stiu ce m-ar putea face sa trec peste asta, dar niciodata nu am refuzat un cadou.
Am scos biletele de avion si I le-am dat. A cascat ochii de uimire si mi-a zis:
-Tu esti serios Derek? Rio? Intotdeauna mi-am dorit sa merg la carnaval, dar nu stiu daca acum e
cea mai potrivita stare.
-Sara, am facut toate aranjamentele. Ajungem in Rio inainte cu doua zile de carnaval si plecam
dupa ce se termina. Am facut rezervare la hotel pe plaja. Tot ce e mai bun pentru tine iubito. Stii
cand de mult tin la tine. Simt o legatura profunda intre noi. Iti promit ca totul o sa fie bine.
-Vai Derek ce bun esti cu mine. Nu stiu ce m-as face fara tine. Esti ingerul meu pazitor.
Totul mergea ca pe roate intre noi doi. Faptul ca sunt un criminal nu a schimbat cu nimic relatia,
dimpotriva a intarit-o. S-a apropiat din nou de mine, m-a prins de ceafa, si a inceput sa ma
sarute puternic. Manat de instinct, am tras-o aproape de mine si am prins-o de fund puternic. I-
am dat tricoul jos, si am dezvaluit sanii ei perfecti. Pielea ei era atat de fina incat as fi vrut sa o
simt in palmele mele pentru eternitate. S-a lasat condusa spre pat, in timp ce ne sarutam
frenetic. Am ajuns la pat, si a inceput sa traga hainele de pe mine. Pantalonii au iesit usor, in
schimb camasa a ramas fara cei 5 nasturi. Am luat-o in brate si am aruncat-o pe pat. Se uita
pervers la mine, parca imi transmitea dorinta ei imensa de a fi satisfacuta. Era extrem de
excitata, si eu continuam jocul teasingului. O sarutam incet pe gat, pe umeri pe sani, in timp ce
ea isi infingea unghiile in spatele meu, si gemea. Am coborat incet spre buricul ei, sarutandu-i
fiecare cm patrat incetisor. Cand am ajuns la linia boxerilor parca a innebunit. Ma vroia la
maxim, nu mai rezista presiunii. Nu m-am lasat jucat. Am trecut la picioare. O sarutam pe coapse
si in spatele genunchiului, iar ea se zvarcolea mai ceva ca un vampir cand bea un shot de apa
sfintita. Incetisor i-am dat boxerii jos, si mi s-a dezvaluit opera de arta suprema. Era perfecta.
M-a prins de par, si cu toata forta m-a tras intre picioarele ei. M-am lasat dus, si dusa a fost si ea.
Gemetele ieseau din gura ei mai puternic decat iese apa dintr-un gheizer. Incontrolabil dintr-o
data m-a oprit si mi-a spus:
- Te vreau in mine acum. Termina cu prostiile. Vreau sa ma futi ca si cum ar fi ultima data viata
asta.
Nu am zis nu. Asteptam oricum de mult intrarea in Ierusalim. Am pozitionat glontul pe teava, si
am apasat incet tragaciul pana am ajuns in capat. A scos un icnet scurt, si a inceput sa faca ea
treaba pentru mine. Desi era peste ea, facea toata treaba. Strangea cearceaful cu mana, si
musca din perna, tinandu-si ochii inchisi.
-Mai tare Derek, mai tare.
Am ascultat-o. I-am prins mainile ferm, si am inceput sa pompez mai tare decat la vulcanizare.
Cred ca a invocat toti sfintii, de la Iisus pana la Iehova. Cred ca vecinii credeau ca e un proces de
exorcizare. Nu ne pasa. Am continuat in ritmul alert, pana am decis ca e timpul sa o las peste
mine. M-am pus pe spate, mi-am pus perna sub cap sa stau confortabil, si am lasat-o sa urce. Si-
a pus mainile pe pieptul meu si a inceput. A continuat cateva minute, pana ce am prins-o de
ceafa am lipit-o de mine, si am incercat sa termin treaba. In cateva zeci de secunde a inceput sa
tremure si sa tipe zgomotos, terminand amandoi in acelasi timp. Sublim. S-a dat de pe mine, si s-
a pus langa. Si-a aprins o tigara, si am stat tacuti cateva minute.
-Derek asta a fost cea mai buna partida din viata mea. Cred ca meriti o rasplata.
Cum sa refuz? Rasplata a venit imediat, iar simtirile mele au inceput sa urce vertiginos. Ma
zvarcoleam si eu sub presiunea limbii ei. De data aceea am facut doar sex. Fara romantisme fara
altceva. Sex salbatic, ca si animalele din jungla. Mi-as fi dorit sa raman pe veci langa ea, fara
nicio problema, dar dorinta de a ucide inca traia in mine si crestea in intensitate pe masura ce
zilele treceau. Problema era ca nu aveam nicio victima, care sa merite preocuparea mea.
Peste alte doua saptamani, a venit vremea sa plecam. Ne-am facut bagajele, si am plecat catre
aeroport. Am prezentat biletele, si ne-au trimis spre verificare. Am parut suspecti amandoi, asa
ca am fost dusi intr-o camera separata pentru o verificare amanuntita. Eram sigur ca nu avem ce
pati, pentru ca nu am lust nimic cu noi care sa ne incrimineze. O politista a inceput sa caute prin
bagajul Sarei, si in compartimentul cu cosmetice, a gasit ceva. A chemat un alt politist si au
inceput sa vorbeasca. S-au intors catre noi.
-Domnisoara Blackthorne bagajul asta este al dumneavoastra?
-Da, domnule ofiter. S-a intamplat ceva?
-In compartimentul cu cosmetice, printre pudra de talc, am gasit o pungulita care contine se
pare cocaina. Ce aveti de spus in apararea dvs?
Am ramas stupefiat. Sara? Cocaina? E nebuna?
Sara a adoptat o pozitie ferma, si s-a uitat foarte mirata catre ofiter.
-Domnule ofiter, eu nu stiu nimic despre nicio cocaina. Nu am incercat asa ceva niciodata si nici
nu voi incerca. Am lust pudra asta de talc din sertarul mamei mele. A murit acum doua luni.
Stiam ca mai consuma cateodata, dar nu ma gandeam ca tine in casa asa ceva. Nu m-am gandit
sa verific tocmai in pudra. Imi pare atat de rau, si incepe sa planga.
-D-soara Blackthorne, ceea ce ati facut dvs este o infractiune grava, si se pedepseste cu
inchisoare. Dar, pentru ca va vad atat de tanara si inocenta, si pentru ca ati trecut printr-o
asemenea tragedie va las in pace de data asta. Si cantitatea este infima, un sfert de gram, nu are
rost sa ma apuc sa completez acum sute de formulare. Va rog data viitoare, cand plecati undeva,
sa va verificati temeinic bagajul. Sa aveti o vacanta placuta.

Am iesit din camera, si ne-am dus in camera de asteptare. Eram fara cuvinte. Sara nu mai avea
curajul sa se uite la mine. Ne-am pus pe doua scaune alaturate, si stateam nemiscati. Dintr-o
data am rabufnit:
-Esti nebuna? Cum dracului ti-a trecut prin cap sa iei asa ceva la tine? Nu ma lua pe mine cu
vrajeli, cu maicata si prostii din astea. Cum de nu mi-am dat seama mai devreme?
-Derek iarta-ma. De cand a murit mama, am incercat sa-mi gasesc scaparea in alte chestii.
Credeam ca ma ajuta, dar de fapt mai rau imi faceau. Nu stiu ce sa mai zic
-Pe dracu! In tot timpul asta, ai facut asta pe ascuns. Acum se pun toate cap la cap. Mergeai tot
timpul la baie sa-ti pudrezi nasul cica. Ti l-ai pudrat destul. Daca vrei sa mai fi cu mine, renunti
din clipa asta la tot, si imi spui adevarul 100%. Daca nu, te conduc direct acasa, si nu vei mai auzi
de mine niciodata.
-Derek. Am inceput cu Ramon. M-a imbiat la o liniuta doua, si dupa aceea a devenit obisnuita.
Nu e un obicei de care scapi usor. Crezi ca nu am vrut de atatea ori? Cand mama a murit, chiar
am simtit nevoia sa evadez din lumea asta de cacat. Imi pare rau. Nu ma parasi te rog. Dupa cate
ai facut pentru mine, chiar nu ma poti parasi.
-Am facut toate alea pentru ca te iubesc, si te-am iubit din prima clipa cand te-am vazut. Dar vad
ca pentru tine eu sunt doar o alta cale sa-ti omori plictiseala. Ti-am mai spus si totul Ce idiot
idiot idiot. Acum sunt la mana ta.
-Stii ca niciodata nu ti-as face rau Derek. Ce mi-ai spus, ramane intre noi, ti-am zis.
-Intre noi si mama ta, vrei sa zici nu?
A ramas blocata.
-Ai vorbit cu mama despre asta?
-Da, am vorbit. Acum vad catre incredere pot sa am in tine
-I-am spus mamei, doar pentru ca erau ultimele ei zile de viata, si pentru ca am vrut sa stie ca
are cine sa ma protejeze de toate relele din lumea asta.
Parea atat de sincera si nevinovata. Ochii ei inlacrimati imi sugerau ca ar trebui sa o iert. Inima
mea a cedat, desi creierul imi sugera sa nu o fac. Am luat-o in brate, si am sarutat-o.
-De acum incolo, 100% sinceritate din ambele parti. Nu-mi permit sa continui altfel. Ai inteles?
-Da Derek imi pare atat de rau inca o data. Nu stiam cum sa-ti spun asta. Mi se parea ca o sa
ma urasti dupa.
-Nu am cum sa te urasc Sara, am nevoie sa te iubesc cat mai mult. Nu uita sa-mi dai motive.

Ora decolarii a venit. Ne-am suit in avion, am lasat-o pe ea la geam si am pornit catre Brazilia.
Ne-am tinut de mana pe tot timpul zborului, si ne priveam indragostiti. Am aterizat intr-un
sfarsit pe aeroportul din Rio. Am lasat in urma incidentul din Atlanta, si am decis sa avem o
saptamana de vis. Am luat un taxi pana la hotel, si ne-am cazat. Apartamentul era format din
doua bai, un living imens cu pereti de sticla, care ne dezvaluiau imensa plaja Copacabana, si
statuia lui Iisus, si un dormitor elegant cu baldachin si covor alb de blana. A meritat 5000 $.
Slujba mea in cadrul armatei imi aducea un salariu bunicel, iar timp liber aveam berechet.
Trebuia sa fiu la unitate in fiecare zi pentru maxim doua ore, sa completez niste hartoage, iar
dupa eram liber. Pe timp de razboi in schimb, lucram si cate 20 de ore pe zi.
Am despachetat, si am decis sa inauguram camera cu o partida de dragoste. Zis si facut. O
senzatie de nedescris, sa faci sex si sa privesti valurile cum se sparg de plaja.

Ne-am imbracat lejer, pentru ca erau 35 de grade afara, si am plecat sa vizitam orasul. Era un
puhoi de turisti in acea vreme datorita carnavalului. Nu am ajuns prea departe pt ca eram
obositi, si am decis sa ne petrecem restul zile pe plaja, cu o galeata plina de Corona langa
sezlong.
Seara am iesit la un restaurant select, unde am incercat amandoi specialitati braziliene. La
sfarsitul cinei sorbeam amandoi dintr-un pahar de vin, asteptand nota.
-Derek, ma faci sa ma simt cea mai speciala din lume. Este atat de frumos aici, nu as mai pleca
niciodata.
-Sara, pentru mine oriunde as fi cu tine este perfect. Faci orice colt intunecat sa se lumineze
pentru mine. Sper ca relatia noastra sa mearga perfect de acum incolo.
-Esti minunat! Sunt curioasa cum se vad luminile orasului de pe canapea, si chicoteste.
-Atunci hai sa mergem acasa.
Am platit, si am luat-o incetisor pe jos pana la hotel. Am facut cam 15 minute, pana la receptie.
Am intrat in lift, s-au inchis usile, iar Sara a sarit pe mine, ca un leu pe o gazela. Direct la gat.
Detalile sunt de prisos. Am pangarit canapeaua din nou pana in mijlocul noptii. Am comandat
vin de la room service si capsuni cu frisca. Eram in al noualea cer amandoi.
Ziua urmatoare am vizitat diferite obiective turistice, alaturi de turisti din toate colturile lumii
astea rotunde.
A treia zi carnvalul a inceput. Un puhoi de lume a iesit pe strazi, o agitatie de nedescris, galagie,
culori, imbulzeala. O tineam pe Sara langa mine, si ne plimbam aiurea pe strazi. Vrand sa scapam
putin de aglomeratie o luam pe o strada laturalnica si tot mergem. Era seara deja. Simt o
impunsatura in spate. Ma intorc, si era un pusti de vreo 18 ani, cu un pistol.
-Imi dati acum tot ce aveti la voi, sau va ucid pe amandoi ca pe niste caini. Ati inteles rahatilor?
M-am uitat la Sara si parea terifiata. Nu puteam sa risc sa il atac, pentru ca o puneam pe ea in
primejdie.
-Sara, dai poseta. Am scos si eu portofelul si i l-am dat.
-Si telefoanele amigos!
Ne-am usurat de tot ce am avut, le-a bagat intr-un rucsac, si a fugit. Am luat-o pe Sara in brate, si a
inceput sa planga. Nenorocitul. O sa-I vin de hac. Telefonul meu avea GPS asa ca nu imi era greu sa il
gasesc. Politia nu avea ce sa faca, pt ca in perioada carnavalului sute de infractiuni de genul se intampla.
Ne-am intors la hotel, am intrat in camera, am lust tableta, si am intrat pe site-ul unde pot sa-mi vad
locatia telefonului. Era undeva prin estul Rio-ului, in cartierele cu celebrele favele. Nu puteam risca sa
intru acolo singur noaptea, eram o tinta sigura. Am asteptat pana dimineata, si am verificat iarasi. Era
prin apropierea locului unde am fost jefuiti.
-Sara, o sa ne recuperam lucrurile. Avem nevoie de un plan bun.
Am ajuns din nou pe strada cu pricina, verificand cu tableta locatia baiatului nostru. Am vazut ca se
apropie.
-Sara stai in locul asta, uite tine tableta, si asteapta-l sa vina la tine. Nu te misca din locul asta, ai inteles?
Strada era goala, perfect pentru planul meu.
Si il zaresc. De data asta nu mai era singur. Mai era cu un pusti de 15 ani. M-am ascuns in spatele unui
container de gunoi. Am gasit o bucata de sarma pe jos. Am asteptat. Sara se prefacea ca cauta ceva pe
tableta si nu se misca de acolo. Cei doi au venit, cel mare a scos pistolul si i-a cerut tableta. Am iesit tiptil
de dupa container, m-am dus langa el, i-am prins pistolul, l-am aruncat, si i-am infasurat sarma in jurul
gatului, si am inceput sa strang. Cu ura maxima. Cel mic a reusit sa fuga. L-am tinut asa pana cand si-a
dat ultima suflare. I-am luat rucsacul, l-am aruncat in container si am plecat.
Sara nu mai scotea niciun cuvant. Era socata. Eu in schimb, mi-am satisfacut nevoia de a ucide. Nu-mi
prea convenea ca am ucis un copil, dar totusi se facea vinovat de jafuri, amenintare cu arma, sau cine
stie chiar omor. A meritat-o din plin. Problema era ca a ramas un martor. Copilul de 15 ani a vazut totul.
Sa speram ca voi fi demult plecati cand ancheta va incepe.
Am ajuns la hotel, ne-am recuperat lucrurile, in afara de banii din portofel, dar macar eram multumit ca
au ramas pasapoartele.
-Sara, ce s-a intamplat? A primit ce a meritat!
-Derek nu stiu, nu ma simt prea confortabil sa te vad cand ucizi. Nu sunt obisnuita cu chestia asta. Era
un pusti de varsta mea, imi pare rau pt el
-Sara, am facut ceea ce trebuie ca se ne protejam. Nu putem lasa pe nimeni sa ne calce in picioare. Ti-
am promis ca te protejez cu orice pret. Baiatul acela ar fi comis o crima la un moment dat cu siguranta.
Crezi ca umbla cu pistolul pe degeaba? Am scutit lumea de un rau.
-Inteleg Derek. Ma bucur ca esti langa mine. Hai langa mine in pat.
M-a luat in brate. M-a sarutat. A adormit. Eu am ramas treaz. Imi tot repetam in minte momentul cand l-
am ucis. De ce imi place atat de mult? De ce simt o eliberare imensa cand ucid? Ma voi schimba
vreodata? Intrebarile imi umpleau mintea. Raspunsurile nu veneau. Am adormit. M-am trezit fresh, am
mancat un mic dejun, si am decis cu Sara sa ne petrecem restul vacantei pe plaja departe de aglomeratia
urbana. Am inchiriat o masina, si ne-am dus la o plaja la vreo 50 de km in afara orasului, unde eram doar
noi doi si pescarusii. Aveam nevoie de liniste. Am stat pe plaja pana la apus, si am pornit spre Rio.
Urmatoarele zile am vizitat ce mai era de vizitat, iar sejurul s-a terminat. Era timpul sa plecam spre casa.
Ne-am facut bagajele, si ne-am asezat pe canapea.
-Sara, m-am simtit minunat cu tine saptamana asta. Mi-as dori sa fi tot timpul in preajma mea. Nu vrei
sa te muti cu mine?
A ramas blocata.
-Derek, nu ma asteptam la asta. Si mie mi-a placut extraordinar de mult, ma simt protejata cu tine.
Raspunsul meu e da. Nu mai vreau sa fiu singura in apartamentul ala. Ma bucur ca a venit clipa asta.
Ne-am imbratisat si ne-am sarutat. Am lust bagajele, si am plecat catre aeroport. Dupa ce am ajuns in
Atlanta, mi-am luat masina de la aeroport si am condus catre apartamentul meu. Home sweet home.