Sunteți pe pagina 1din 28

Capitolul 8

CONICE SI CUADRICE
an univ. 2006/2007
8.1 Conice pe ecuat ii reduse
8.1.1 Cercul
Denit ia 8.1 Fie un plan () si un reper ortonormat R = (O;

i ,

j ). Cercul este locul


geometric al punctelor din plan care au proprietatea ca sunt egal departate, de un punct x.
Punctul x, M
0
(x
0
, y
0
) se numeste centrul cercului iar distant a de la punctele cercului la
punctul x R se numeste raza cercului.
Fie M(x, y) un punct oarecare al cercului. Daca r si r
0
sunt vectorii de pozit ie ai
punctelor M respectiv C, atunci
kr r
0
k = R
p
(x x
0
)
2
+ (y y
0
)
2
= R
(x x
0
)
2
+ (y y
0
)
2
= R
2
. (8.1)
Daca centrul cercului este n origine, atunci ecuat ia cercului va x
2
+y
2
= R
2
.
Teorema 8.1 O ecuat ie de forma
x
2
+y
2
+ 2ax + 2by +c = 0 cu a
2
+b
2
c > 0 (8.2)
reprezinta un cerc cu centrul n punctul (a, b) si de raza R =

a
2
+b
2
c.
Demonstrat ie. Putem scrie (x+a)
2
+(y +b)
2
+ca
2
b
2
= 0,deci cu x
0
= a, y
0
= b,
R
2
= a
2
+b
2
c > 0 obt inem (8.1).
Ecuat ia (8.2) se numeste ecuat ia generala a cercului.

In ecuat ia generala a cercului
intervin trei parametrii a, b, c, deci un cerc este determinat de trei condit ii.
93
94 CAPITOLUL 8. CONICE SI CUADRICE
Teorema 8.2 Ecuat ia cercului care trece prin trei puncte necoliniare M
i
(x
i
, y
i
), i = 1, 2, 3
este

x
2
+y
2
x y 1
x
2
1
+y
2
1
x
1
y
1
1
x
2
2
+y
2
2
x
2
y
2
1
x
2
3
+y
2
3
x
3
y
3
1

= 0. (8.3)
Demonstrat ie. Daca punctele M
i
(x
i
, y
i
), i = 1, 2, 3 se gasesc pe cerc, atunci coordonatele
acestor puncte verica ecuat ia cercului. Consideram un punct M(x, y) oarecare de pe cerc.
Obt inem astfel un sistem de patru ecuat ii cu trei necunoscute a, b, c

x
2
+y
2
+ 2ax + 2by +c = 0
x
2
1
+y
2
1
+ 2ax
1
+ 2by
1
+c = 0
x
2
2
+y
2
2
+ 2ax
2
+ 2by
2
+c = 0
x
2
3
+y
2
3
+ 2ax
3
+ 2by
3
+c = 0
.
Condit ia de compatibilitate a sistemului este ca determinantul caracteristic sa e nul,
adica (8.3). Se observa ca numarul
A =

x
1
y
1
1
x
2
y
2
1
x
3
y
3
1

este coecientul lui x


2
+ y
2
, deci pentru ca (8.3) sa reprezinte ecuat ia unui cerc trebuie ca
A 6= 0, ceea ce reprezinta condit ia ca cele trei puncte sa nu e coliniare.
Deducerea ecuat iei tangentei la cerc ntr-un punct al sau, M
1
(x
1
, y
1
).
Daca P(x, y) este un punct oarecare de pe tangenta, atunci vectorul

CM
1
= (x
1

x
0
)

i + (y
1
y
0
)

j este perpendicular pe vectorul



M
1
P = (x x
1
)

i + (y y
1
)

j , adica
h

CM
1
,

M
1
Pi = 0 (x
1
x
0
)(x x
1
) + (y
1
y
0
)(y y
1
) = 0
(x
1
x
0
) [(x x
0
) + (x
0
x
1
)] + (y
1
y
0
) [(y y
0
) + (y
0
y
1
)] = 0
(x
1
x
0
)(x x
0
) + (y
1
y
0
)(y y
0
) [(x
1
x
0
)
2
+ (y
1
y
0
)
2
] = 0
(x
1
x
0
)(x x
0
) + (y
1
y
0
)(y y
0
) = R
2
. (8.4)
Ecuat ia (8.4) se numeste ecuat ia tangentei la cerc dusa printr-un punct al cer-
cului obt inuta prin dedublare.
Ecuat iile parametrice ale cercului:

x = x
0
+Rcos
y = y
0
+Rsin
, [0, 2] .
Daca cercul are centrul n origine obt inem parametrizarea:

x = Rcos
y = Rsin
, [0, 2] .
8.1.2 Elipsa
Denit ia 8.2 Elipsa este locul geometric al punctelor din plan care au proprietatea ca
suma distant elor la doua puncte xe, F si F
0
(numite focare), este constanta si egala cu
2a, a R
+
.
8.1. CONICE PE ECUATII REDUSE 95
Deducerea ecuat iei elipsei.
Pentru a deduce ecuat ia elipsei alegem un reper preferent ial: originea O a reperului se
considera n mijlocul segmentului FF
0
, versorul

i este versorul vectorului

OF iar versorul

j se alege perpendicular pe

i n O.
4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 -0.5 -1 -1.5 -2 -2.5 -3 -3.5 -4
5
4
3
2
1
0
-1
-2
-3
-4
-5
x
y
x
y
Din felul n care am ales reperul R deducem ca

OF = c

i si

OF
0
= c
0

i , unde c > 0.
Deci F(c, 0), F
0
(c
0
, 0) si daca M(x, y) este un punct al locului geometric, atunci

MF

MF
0

= 2a, a > 0 xat.


Rezulta
p
(x c)
2
+y
2
+
p
(x +c)
2
+y
2
= 2a
p
(x c)
2
+y
2
= 2a
p
(x +c)
2
+y
2
Ridicand la patrat si efectu and simplicarile obt inem:
a
p
(x +c)
2
+y
2
= a
2
+xc. (8.5)
Pentru x >
a
2
c
ridicam din nou la patrat si efectu and simplicarile obt inem:
(a
2
c
2
)x
2
+a
2
y
2
a
2
(a
2
c
2
) = 0.
Notam a
2
c
2
= b
2
(a > c deoarece

MF

MF
0

>

FF
0

) si obt inem
b
2
x
2
+a
2
z
2
a
2
b
2
= 0
x
2
a
2
+
y
2
b
2
1 = 0. (8.6)
Ecuat ia (8.6) reprezinta ecuat ia elipsei de semiaxe a si b.
Din (8.5) obt inem
c
a
x + a =
p
(x +c)
2
+y
2
. Notam e =
c
a
. e se numeste excentrici-
tatea elipsei si obt inem
e(x +
a
e
) =
p
(x +c)
2
+y
2
. (8.7)
Observam ca e < 1, n cazul elipsei.
x +
a
e
reprezinta distant a de la punctul M(x, y) la dreapta de ecuat ie x =
a
e
, numita
directoarea elipsei. Elipsa are doua drepte directoare de ecuat ii x =
a
e
si x =
a
e
iar punctele elipsei se gasesc ntre aceste drepte, x a >
a
e
si x a <
a
e
(
a
e
=
a
2
c
> a).
96 CAPITOLUL 8. CONICE SI CUADRICE
Relat ia (8.7) ne arata ca raportul distant elor de la M la F
0
si la dreapta direc-
toare de ecuat ie x =
a
e
este constanta si egala cu excentricitatea elipsei care
este subunitara.
Observat ia 8.1 Axa Ox intersecteaza elipsa n punctele (a, 0) si (a, 0) numite v arfurile
elipsei. Axa Oy intersecteaza elipsa tot n varfuri, (0, b), (0, b). Axele Ox si Oy sunt axe
de simetrie pentru elipsa. Punctul (0, 0) numit centrul elipsei este centru de simetrie.
Tangenta la elipsa
xx
0
a
2
+
yy
0
b
2
1 = 0. (8.8)
Ecuat ia (8.8) a tangentei la elipsa dusa printr-un punct (x
0
, y
0
) de pe elipsa se obt ine
prin dedublare.
Reprezentarea paramertica a elipsei:

x = a cos
y = b sin
, [0, 2] .
8.1.3 Hiperbola
Denit ia 8.3 Hiperbola este locul geometric al punctelor din plan care au proprietatea
ca diferent a distant elor la doua puncte xe, F si F
0
(numite focare), este constanta si
egala cu 2a, a R
+
.
5 4 3 2 1 0 -1 -2 -3 -4 -5
5
4
3
2
1
0
-1
-2
-3
-4
-5
x
y
x
y
Deducerea ecuat iei hiperbolei.
Pentru a deduce ecuat ia hiperbolei alegem un reper preferent ial la fel ca si n cazul
elipsei: originea O a reperului se alegen mijlocul segmentului FF
0
, versorul

i este versorul
vectorului

OF iar versorul

j se alege perpendicular pe

i n O. Din felul n care am ales
reperul R deducem ca

OF = c

i si

OF
0
= c
0

i , unde c > 0. Deci F(c, 0), F


0
(c
0
, 0) si daca
M(x, y) este un punct al hiperbolei, atunci:

MF

MF
0

= 2a, a > 0 xat,

MF

>

MF
0

.
Rezulta
p
(x c)
2
+y
2

p
(x +c)
2
+y
2
= 2a
p
(x c)
2
+y
2
= 2a+
p
(x +c)
2
+y
2
.
Ridic and la patrat si efectu and simplicarile obt inem:
a
p
(x +c)
2
+y
2
= a
2
xc. (8.9)
8.1. CONICE PE ECUATII REDUSE 97
Pentru x <
a
2
c
ridicam din nou la patrat si efectu and simplicarile obt inem:
(a
2
c
2
)x
2
+a
2
y
2
a
2
(a
2
c
2
) = 0.
Notam c
2
a
2
= b
2
(a < c deoarece

MF

MF
0

<

FF
0

) si obt inem:
b
2
x
2
a
2
z
2
a
2
b
2
= 0
x
2
a
2

y
2
b
2
1 = 0. (8.10)
Ecuat ia (8.10) reprezinta ecuat ia hiperbolei de semiaxe a si b.
Din (8.9) obt inem
c
a
x a =
p
(x +c)
2
+y
2
. Notam e =
c
a
, numita excentricitatea
hiperbolei si obt inem
e(x +
a
e
) =
p
(x +c)
2
+y
2
. (8.11)
Observam ca e > 1, n cazul hiperbolei.
x +
a
e
reprezinta distant a de la punctul M(x, y) la dreapta de ecuat ie x =
a
e
, numita
directoarea hiperbolei. Hiperbola are doua drepte directoare de ecuat ii x =
a
e
si x =
a
e
iar punctele hiperbolei se gasesc n exteriorul acestor drepte, x a <
a
e
si
x a >
a
e
(
a
e
=
a
2
c
< a).
Relat ia (8.11) ne arata ca raportul distant elor de la M la F
0
si la dreapta direc-
toare de ecuat ie x =
a
e
este constanta si egala cu excentricitatea hiperbolei.
Din ecuat ia (8.10) a hiperbolei obt inem: y =
b
a

x
2
a
2
sau y =
b
a

x
2
a
2
. Rezulta
ca dreptele y =
b
a
x sunt asimptote.

Intr-adevar, m = lim
x
y
x
=
b
a
si n = lim
x

b
a

b
a
x

=
0. Dreptele y =
b
a
x se numesc asimptotele hiperbolei.
Tangenta la hiperbola
xx
0
a
2

yy
0
b
2
1 = 0. (8.12)
Ecuat ia (8.12) a tangentei la hiperbola dusa printr-un punct (x
0
, y
0
) de pe hiperbola se
obt ine prin dedublare.
Observat ia 8.2 Axa Ox intersecteaza hiperbolan punctele (a, 0) si (a, 0) numite v arfurile
hiperbolei. Axa Ox se numeste axa transversa. Axa Oy nu intersecteaza hiperbola. Axele
Ox si Oy sunt axe de simetrie pentru hiperbola. Punctul (0, 0) numit centrul hiperbolei
este centru de simetrie.
98 CAPITOLUL 8. CONICE SI CUADRICE
Observat ia 8.3 Hiperbola
x
2
a
2

y
2
b
2
+ 1 = 0. (8.13)
este numita si hiperbola conjugata hiperbolei (8.10). Are aceleasi asimptote, aceleasi
axe. Exemplu de hiperbola conjugata:
x
2
3
2

y
2
2
2
+ 1 = 0
5 4 3 2 1 0 -1 -2 -3 -4 -5
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
-0.5
-1
-1.5
-2
-2.5
-3
-3.5
x
y
x
y
Daca a = b, hiperbola se numeste echilatera si are ecuat ia x
2
y
2
= a
2
. Asimptotele
sale sunt bisectoarele axelor, x = y si x = y.
Exemplu de hiperbola echilatera: x
2
y
2
= 1
5 4 3 2 1 0 -1 -2 -3 -4 -5
5
4
3
2
1
0
-1
-2
-3
-4
-5
x
y
x
y
Tot hiperbola echilatera este xy = a
2
.

In acest caz asimptotele hiperbolei sunt axele
de coordonate.
Exemple: xy = 2
2
si respectiv xy = 2
2
Reprezentarea paramertica a hiperbolei:

x = a ch
y = b sh
, R.
8.2. CONICE PE ECUATII GENERALE 99
8.1.4 Parabola
Denit ia 8.4 Parabola este locul geomertic al punctelor din plan egal departate de un
punct x, F, numit numit focar, si o dreapta data, numita dreapta directoare.
Deducerea ecuat iei parabolei.
Pentru a deduce ecuat ia parabolei alegem un reper preferent ial: originea O a reperului
se alege n varful parabolei, versorul

i este versorul vectorului

OF iar versorul

j se alege
perpendicular pe

i n O.
Din felul n care am ales reperul R deducem ca

OF =
p
2

i si dreapta directoare de
ecuat ie x =
p
2
. Trebuie sa avem x +
p
2
=
r
(x
p
2
)
2
+y
2
x
2
+ px +
p
2
4
= x
2
px +
p
2
4
+y
2

y
2
= 2px. (8.14)
5 4.5 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 -0.5
5
4
3
2
1
0
-1
-2
-3
-4
-5
x
y
x
y
Tangenta la parabola
yy
0
= p(x +x
0
). (8.15)
Ecuat ia (8.15) a tangentei la parabola dusa printr-un punct (x
0
, y
0
) de pe parabola se
obt ine prin dedublare.
Observat ia 8.4 Excentricitatea parabolei este e = 1.
Razele care pornesc din focar sunt reectate de parabola ntr-un fascicul paralel cu axa
Ox a parabolei. Aceasta proprietate este folosita la construct ia farurilor.
O reprezentare parametrica a parabolei este y = t, x = t
2
/(2p).
8.2 Conice pe ecuat ii generale
Fie reperul R = (0,

i ,

j ) ntr-un plan ().


Denit ia 8.5 Conica este locul georetric () al punctelor M din planul () ale caror
coordonate (x, y), n raport cu reperul ortonormat R, satisfac ecuat ia:
100 CAPITOLUL 8. CONICE SI CUADRICE
() : f(x, y) := a
11
x
2
+ 2a
12
xy +a
22
y
2
+ 2a
10
x + 2a
20
y +a
00
= 0,
unde a
2
11
+a
2
12
+a
2
22
6= 0, a
ij
R, i, j {0, 1, 2}.
(8.16)
Matriceal, ecuat ia conicei se scrie:

x y

a
11
a
12
a
21
a
22

x
y

+ 2

a
10
a
20

x
y

+a
00
= 0
Utiliz and rotat ia si translat ia realizam o schimbare de reper de la reperul R = (0,

i ,

j )
la un reper adecvat orientat pozitiv, numit reper canonic, fat a de care conica (8.16) sa aiba
cea mai simpla forma posibila, numita forma canonica.
8.2.1 Algoritmul de aducere la forma canonica a unei conice.
Pasul I. Se realizeaza rotat ia sistemului de axe, R = (O,

i ,

j ) R
0
= (O,

e
1
,

e
2
),
astfel:
Fie A =

a
11
a
12
a
12
a
22

.
Calculam ecuat ia caracteristica

a
11
a
12
a
12
a
22

= 0

2
(a
11
+a
22
) +a
11
a
22
a
2
12
= 0. (8.17)
Corespunzator valorilor proprii
1
si
2
avem vectorii proprii (

u
1
,

u
2
). Fie

e
1
=
1
k

u
1
k

u
1
,

e
2
=
1
k

u
2
k

u
2
versorii vectorilor proprii. (

e
1
,

e
2
) dau direct iile noilor axe Ox
0
si respectiv
Oy
0
.
Daca

e
1
= a
1

i +a
2

j ,

e
2
= b
1

i +b
2

j atunci matricea de rotat ie


R =

a
1
b
1
a
2
b
2

trebuie sa indeplineasca condit ia ca det R = 1 (avemn vedere posibilitatea nlocuirii unuia


din versori prin opusul sau sau renumerotarea acestora) pentru a la fel orientata cu baza
canonica.
Facem schimbarea de coordonate

x
y

=

a
1
b
1
a
2
b
2

x
0
y
0

Ecuat ia conicei dupa rotat ie devine

1
x
02
+
2
y
02
+ 2a
0
10
x
0
+ 2a
0
20
y
0
+a
0
00
= 0
Pasul II.
Efectuam translat ia reperului, R
0
= (O,

e
1
,

e
2
) R
00
= (C,

e
1
,

e
2
).
Daca
1

2
6= 0 conica va o conica cu centru.
Restr angem patratele si efectuam o translat ie

x
02
+ 2
a
0
10

1
x
0
+ (
a
0
10

1
)
2

+
2

y
02
+ 2
a
0
20

2
y
0
+ (
a
0
20

2
)
2

+a
0
00

(a
0
10
)
2

1

(a
0
20
)
2

2
= 0
8.2. CONICE PE ECUATII GENERALE 101

x
0
+
a
0
10

2
+
2

y
0
+
a
0
20

2
+a
0
00

(a
0
10
)
2

1

(a
0
20
)
2

2
= 0
Notam

X = x
0
+
a
0
10

1
Y = y
0
+
a
0
20

2
si obt inem:
1
X
2
+
2
Y
2
+ a
0
00

(a
0
10
)
2

1

(a
0
20
)
2

2
= 0 care reprezinta forma canonica a
conicei. Centrul conicei va

x
0
=
a
0
10

1
y
0
=
a
0
20

2
n reperul R
0
= (O,

e
1
,

e
2
). Coordonatele centrului conicei raportate la reperul init ial,

x
0
y
0

=

a
1
b
1
a
2
b
2


a
0
10

a
0
20

reprezinta originea reperului R


00
= (C,

e
1
,

e
2
), C(x
0
, y
0
)
Discut ia tipului conicei

1

2
a
0
00

(a
0
10
)
2

1

(a
0
20
)
2

2
Tipul conicei
+ + + elipsa imaginara
+ + - elipsa reala
+ - hiperbola
+ + hiperbola
+ + 0 un punct
+ - 0 doua drepte concurente
- + doua drepte concurente
Desenam gracul conicei n noul sistem de axe. (exemplele 8.1,8.2). Algoritmul se
opreste.
Pasul III Daca
1

2
= 0.

In acest caz o valoare proprie este nula deoarece.(ambele
valori proprii nu pot nule). Presupunem ca
2
6= 0.
Vom obt ine
2
(y
0
)
2
+ 2a
0
10
x
0
+ 2a
0
20
y
0
+ a
0
00
= 0. Restrangem patratele si efectuam o
translat ie

y
02
+ 2
a
0
20

2
y
0
+

a
0
20

2
!
=
(a
0
20
)
2

2
a
0
00
2a
0
10
x
0

y
0
+
a
0
20

2
= 2a
0
10

x
0
+
a
0
00

a
0
20

2
a
0
10
!
Notam
102 CAPITOLUL 8. CONICE SI CUADRICE

Y = y
0
+
a
0
20

2
X = x
0
+
a
0
00

a
0
20

2
a
0
10
iar forma canonica va :

2
Y
2
= 2a
0
10
X Y
2
=
2a
0
10

2
X.
Daca a
0
10
= 0 conica se reduce la doua drepte confundate. Daca a
0
10
6= 0 conica este o
parabola.
Vrful parabolei va si originea noului reper. Coordonatele originii n sistemul rotit vor
: y
0
=
a
0
20

2
, x
0
=
a
0
00

a
0
20

2
a
0
10
.

In sistemul init ial coordonatele originii se obt in aplicnd
rotat ia:

x
0
z
0

=

a
1
a
2
b
1
b
2

a
0
20

a
0
00

a
0
20

2
a
0
10

.
Se deseneaza parabola. Algoritmul se opreste.
(Exemplul 8.3)
Observat ia 8.5 Conicele nedegenerate sunt elipsa (cercul este un caz particular de elipsa),
hiperbola si parabola. Conicele degenerate sunt punctul, doua drepte paralele si doua drepte
secante.
8.2.2 Exemple
Exemplul 8.1 Sa se aduca la forma canonica conica
5x
2
+ 8xy + 5y
2
18x 18y + 9 = 0
si sa se reprezinte grac.
Rezolvare: Matriceal, ecuat ia conicei se scrie

x y

5 4
4 5

x
y

9 9

x
y

+ 9 = 0
Matricea formei patratice este

5 4
4 5

.
Ecuat ia caracteristica este
2
10 + 9 = 0
1
= 1,
2
= 9.
Vectorii proprii se obt in rezolv and sistemele:

4x
1
+ 4x
2
= 0
4x
1
+ 4x
2
= 0

u
1
=

e
1
=
1

4x
1
+ 4x
2
= 0
4x
1
4x
2
= 0

u
2
=

i +

e
2
=
1

i +

j

.
Matricea de rotat ie este:
8.2. CONICE PE ECUATII GENERALE 103
R =

2
1

2
1

2
1

2
!
, det R = 1.
Transformarea coordonatelor este data de

x
y

2
1

2
1

2
1

2
!

x
0
y
0

x
0
y
0

2

1

2
1

2
1

2
!

5 4
4 5

2
1

2
1

2
1

2
!

x
0
y
0

9 9

2
1

2
1

2
1

2
!

x
0
y
0

+ 9 = 0
(x
0
)
2
+ 9(y
0
)
2
18y
0

2 + 9 = 0 (x
0
)
2
+ 9

(y
0
)
2
2y
0

2 + 2

9 = 0
(x
0
)
2
+ 9(y
0

2)
2
9 = 0
Conica este o elipsa. Notam

X = x
0
Y = y
0

2
.
Forma canonica este X
2
+ 9Y
2
9 = 0
X
2
9
+Y
2
1 = 0.
Originea reperului n care conica are forma canonica este

x
y

2
1

2
1

2
1

2
!

=

1
1

Trasarea gracului:
-rotat ia sistemului de axe: reperul R = (O;

i ,

j ) trece n reperul R
0
= (O;

e
1
,

e
2
).
Sensul axelor (Ox
0
, Oy
0
) este dat de vectorii

e
1
=
1

j

,

e
2
=
1

i +

j

.
R = (O;

i ,

j ) R
0
= (O,

e
1
,

e
2
)
-translat ia sistemului de axe: reperul R
0
= (O,

e
1
,

e
2
) trece n reperul R
00
= (C,

e
1
,

e
2
)
unde C(1, 1)
104 CAPITOLUL 8. CONICE SI CUADRICE
n acest ultim reper trasam gracul elipsei:
Exemplul 8.2 Sa se aduca la forma canonica conica
3x
2
4xy 2x + 4y 3 = 0
si sa se traseze gracul.
Rezolvare: Matriceal, ecuat ia conicei se scrie

x y

3 2
2 0

x
y

+ 2

1 2

x
y

3 = 0
Matricea formei patratice este

3 2
2 0

.
Ecuat ia caracteristica este
2
3 4 = 0
1
= 1,
2
= 4.
Vectorii proprii se obt in rezolv and sistemele:

4x
1
2x
2
= 0
2x
1
+x
2
= 0

u
1
=

i + 2

e
1
=
1

i + 2

x
1
2x
2
= 0
2x
1
4x
2
= 0

u
2
= 2

i +

e
2
=
1

i +

j

R =

5
2

5
2

5
1

5
!
, det R = 1.
Transformarea coordonatelor este data de

x
y

5
2

5
2

5
1

5
!

x
0
y
0

x
0
y
0

5
2

5
1

5
!

3 2
2 0

5
2

5
2

5
1

5
!

x
0
y
0

+
8.2. CONICE PE ECUATII GENERALE 105
+2

1 2

5
2

5
2

5
1

5
!

x
0
y
0

3 = 0
4(y
0
)
2
(x
0
)
2
+
6
5
x
0

5 +
8
5
y
0

5 3 = 0
4

(y
0
)
2
+
2
5
y
0

5 +
1
5

(x
0
)
2

6
5
x
0

5 +
9
5

2 = 0
4

y
0
+

5
5

x
0
+
3

2
2 = 0.
Conica este o hiperbola. Notam
(
X = x
0

5
Y = y
0
+

5
5
.
Forma canonica este 4Y
2
X
2
2 = 0
X
2
2
+ 2Y
2
1 = 0.
Originea reperului n care conica are forma canonica este

x
y

5
2

5
2

5
1

5
!
3

5
5
!
=

1
1

Trasarea gracului:
-rotat ia sistemului de axe: reperul R = (O;

i ,

j ) trece n reperul R
0
= (O,

e
1
,

e
2
).
Sensul axelor (Ox
0
, Oy
0
) este dat de vectorii

e
1
=
1

i + 2

j

si

e
2
=
1

i +

j

.
R = (O;

i ,

j ) R
0
= (O,

e
1
,

e
2
)
-translat ia sistemului de axe: reperul R
0
= (O,

e
1
,

e
2
) trece n reperul R
00
=
(C,

e
1
,

e
2
).unde C(1, 1)
n acest ultim reper trasam gracul:
106 CAPITOLUL 8. CONICE SI CUADRICE
Exemplul 8.3 Sa se aduca la forma canonica si sa se deseneze conica:
x
2
4xy + 4y
2
6x + 2y + 1 = 0
Rezolvare: Matriceal, ecuat ia conicei se scrie

x y

1 2
2 4

x
y

+ 2

3 1

x
y

+ 1 = 0
Matricea formei patratice este

1 2
2 4

.
Ecuat ia caracteristica este
2
5 = 0
1
= 0,
2
= 5.
Vectorii proprii se obt in rezolv and sistemele: pentru
1
= 0

x
1
2x
2
= 0
2x
1
+ 4x
2
= 0

u
1
= 2

i +

e
1
=
1

i +

j

pentru
2
= 5

4x
1
2x
2
= 0
2x
1
1x
2
= 0

u
2
=

i 2

e
2
=
1

i 2

j

R =

5
1

5
1

5
2

5
!
, det R = 1
Pentru ca det R = 1 schimbam sensul vectorului

e
2
,

e
2
=
1

i + 2

j

, deci ma-
tricea de rotat ie va
R =

5
1

5
1

5
2

5
!
.
Transformarea coordonatelor este data de

x
y

5
1

5
1

5
2

5
!

x
0
y
0

x
0
y
0

5
1

5
2

5
!

1 2
2 4

5
1

5
1

5
2

5
!

x
0
y
0

+
+2

3 1

5
1

5
1

5
2

5
!

x
0
y
0

+ 1 = 0
5(y
0
)
2
2x
0

5 + 2y
0

5 + 1 = 0 5

(y
0
)
2
+
2

5
y
0
+
1
5

2x
0

5 = 0
8.2. CONICE PE ECUATII GENERALE 107
5

y
0
+
1

2
2x
0

5 = 0.
Notam

X = x
0
Y = y
0
+
1

5
.
Forma canonica este Y
2

5
X = 0
V arful parabolei va n punctul C(0, 1/

5), coordonatele punctului ind n sistemul


rotit.

In sistemul init ial coordonatele v arfului parabolei vor

x
y

5
1

5
1

5
2

5
!

0
1

=

1
5

2
5

C(
1
5
,
2
5
)
Trasarea gracului:
-rotat ia sistemului de axe: reperul R = (O;

i ,

j ) trece n reperul R
0
= (O,

e
1
,

e
2
).
Sensul axelor (Ox
0
, Oy
0
) este dat de vectorii

e
1
=
1

i +

j

,

e
2
=
1

i 2

j

.
R = (O;

i ,

j ) R
0
= (O,

e
1
,

e
2
)
-translat ia sistemului de axe: reperul R
0
= (O,

e
1
,

e
2
) trece n reperul R
00
=
(C,

e
1
,

e
2
), unde C va varful parabolei.
n acest ultim reper trasam gracul parabolei:
x
2
4xy + 4y
2
6x + 2y + 1 = 0
108 CAPITOLUL 8. CONICE SI CUADRICE
Exemplul 8.4 Sa se aduca la forma canonica si sa se deseneze conica:
x
2
+ 2xy +y
2
+ 2x + 2y 3 = 0
Rezolvare: Matriceal, ecuat ia conicei se scrie

x y

1 1
1 1

x
y

+ 2

1 1

x
y

3 = 0
Matricea formei patratice este

1 1
1 1

. Ecuat ia caracteristica este


2
2 = 0

1
= 0,
2
= 2.
Vectorii proprii se obt in rezolv and sistemele: pentru
1
= 0

x
1
+x
2
= 0
x
1
+x
2
= 0

u
1
=

e
1
=
1

j

pentru
2
= 5

x
1
+x
2
= 0
x
1
x
2
= 0

u
2
=

i +

e
2
=
1

i +

j

R =

2
1

2
1

2
!
, det R = 1
Transformarea coordonatelor este data de

x
y

2
1

2
1

2
!

x
0
y
0

x
0
y
0

2

1

2
1

2
1

2
!

1 1
1 1

2
1

2
1

2
!

x
0
y
0

+
+2

1 1

2
1

2
1

2
!

x
0
y
0

3 = 0,
2y
02
+ 2y
0

2 3 = 0 2y
02
+ 2y
0

2 + 1 4 = 0

y
0

2 + 1

2
4 = 0

y
0

2 1

y
0

2 + 3

= 0 conica reprezinta doua drepte


paralele

x
0
y
0

2

1

2
1

2
1

2
!

x
y

=

1
2
x

2
1
2
y

2
1
2
x

2 +
1
2
y

y
0

2 1 = 0 (
1
2
x

2 +
1
2
y

2)

2 2 = 0 x +y 1
y
0

2 + 3 = 0 (
1
2
x

2 +
1
2
y

2)

2 + 3 = 0 x +y + 3 = 0
8.3. CUADRICE PE ECUAT II REDUSE 109
x = 3 y, x = 1 y
5 2.5 0 -2.5 -5
5
2.5
0
-2.5
-5
-7.5
x
y
x
y
8.3 CUADRICE PE ECUATII REDUSE
Numim cuadrice nedegenerate suprafet ele: sfera, elipsoidul, hiperboloidul cu o p anza,
hiperboloidul cu doua p anze, paraboloidul eliptic si paraboloidul hiperbolic. Deoarece ele
admit ntr-un reper ortonormat reprezentari analitice pe ecuat ii algebrice de gradul doi, ele
sunt suprafet e algebrice de ordinul al doilea.
8.3.1 Sfera
Fie reperul R =(O;

i ,

j ,

k ) si punctele M
i
(x
i
, y
i
, z
i
), i = 1, 2, 3. Reamintim formula
distant ei dintre doua puncte:
dist(M
1
, M
2
) =
p
(x
2
x
1
)
2
+ (y
2
y
1
)
2
+ (z
2
z
1
)
2
.
Denit ia 8.6 Locul geometric al punctelor din spat iu M(x, y, z) cu proprietatea ca distant a
lor la un punct x M
0
(x
0
, y
0
, z
0
) este constanta se numeste sfera (suprafat a sferica).
Daca r respectiv r
0
sunt vectorii de pozit ie ai punctelor M si M
0
, atunci
kr r
0
k = R. (8.18)
M
0
(x
0
, y
0
, z
0
) se numeste centrul sferei, iar r este raza sferei.
Teorema 8.3 Punctul M(x, y, z) apart ine sferei de centru C(x
0
, y
0
, z
0
) si raza R daca si
numai daca
(x x
0
)
2
+ (y y
0
)
2
+ (z z
0
)
2
= R
2
. (8.19)
Demonstrat ie. M sfereikM
0
Mk = R kr r
0
k = R
p
(x x
0
)
2
+ (y y
0
)
2
+ (z z
0
)
2
= R (x x
0
)
2
+ (y y
0
)
2
+ (z z
0
)
2
= R
2
.
110 CAPITOLUL 8. CONICE SI CUADRICE
Figura 8.1
Observat ia 8.6 Ecuat ia (8.18) se numeste ecuat ia vectoriala a sferei. Ecuat ia (8.19)
se numeste ecuat ia carteziana implicita a sferei.
Ecuat ia sferei (Figura 8.1) este un polinom de grad doi n x, y, z, termenul de grad doi
ind x
2
+y
2
+z
2
. Aceasta ne sugereaza sa cercetam ecuat ia
x
2
+y
2
+z
2
+ 2ax + 2by + 2cz +d = 0
si sa stabilim n ce caz ea reprezinta ecuat ia unei sfere. Aceasta ecuat ie se mai poate scrie
de forma
(x +a)
2
+ (y +b)
2
+ (z +c)
2
= a
2
+b
2
+c
2
d.
De aici observam ca daca
a) a
2
+ b
2
+ c
2
d > 0 ecuat ia reprezinta o sfera de centru (a, b, c) si raza R =

a
2
+b
2
+c
2
d.
b) a
2
+b
2
+c
2
d = 0 ecuat ia reprezinta un punct de coordonate (a, b, c);
c) a
2
+b
2
+c
2
d < 0 ecuat ia reprezinta o sfera imaginara.
Ecuat ia x
2
+y
2
+z
2
+2ax+2by +2cz +d = 0 cu a
2
+b
2
+c
2
d > 0 reprezinta ecuat ia
carteziana generala a sferei.
Ecuat ia sferei cu centru n origine si de raza R este
x
2
+y
2
+z
2
= R
2
.
Observat ia 8.7 Sfera este o mult ime marginita si nchisa, deci compacta. Punctele de pe
suprafat a sferica sun n interiorul unui patrat deoarece din ecuat ia (x x
0
)
2
+ (y y
0
)
2
+
(z z
0
)
2
= R
2
rezulta ca (x x
0
)
2
R
2
x
0
R x x
0
+R. Analog si pentru y si z.
Ecuat iile parametrice ale sferei cu centrul n M
0
(x
0
, y
0
, z
0
):

x = x
0
+Rcos sin
y = y
0
+Rsin sin
z = z
0
+Rcos
, [0, 2) ,
h

2
,

2
i
.
8.3.2 Elipsoidul
Denit ia 8.7 Locul geometric al punctelor M(x, y, z) din spat iu care satisfac ecuat ia
x
2
a
2
+
y
2
b
2
+
z
2
c
2
= 1, a, b, c R
+
, (8.20)
se numeste elipsoid.
8.3. CUADRICE PE ECUAT II REDUSE 111
Figura 8.2
Studiem forma acestei suprefet e (Figura 8.2) plecand de la ecuat ia (8.20). Deoarece coor-
donatele x, y, z apar n ecuat ia (8.20) la patrat, rezulta ca daca punctul M(x, y, z) apart ine
elipsoidului, atunci si punctele M
1
(x, y, z), M
2
(x, y, z), M
3
(x, y, z) apart in elipsoidu-
lui. Dar aceste puncte sunt simetricele punctului M fat a de planele de coordonate. Deci
planele de coordonate (xOy, yOz, xOz) sunt plane de simetrie ale suprafet ei. Analog si
punctele M
4
(x, y, z), M
5
(x, y, z), M
6
(x, y, z), simetricele fat a de axele de coordo-
nate ale punctului M, apart in elipsoidului, deci acesta admite trei axe de simetrie. Punctul
M
7
(x, y, z), simetricul fat a de origine a punctuluiM, se aa pe suprafat a, deci elip-
soidul admite un centru de simetrie.

In concluzie elipsoidul admite


-trei plane de simetrie,
-trei axe de simetrie si
-un centru de simetrie.
Punctele n care axele de coordonate intersecteaza suprafat a se numesc varfurile elip-
soidului si ele sunt: A(a, 0, 0), A
0
(a, 0, 0), B(0, b, 0), B
0
(0, b, 0), C(0, 0, c), C
0
(0, 0, c).
Numerele a, b, c se numesc semiaxele elipsoidului.
Pentru a ne da seama de forma acestei suprafet e, o intersectam cu planele de coordonate
si cu plane paralele cu planele de coordonate.
Intersect iile elipsoidului cu planele de coordonate sunt elipse si anume:

x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1
z = 0
,

y
2
b
2
+
z
2
c
2
= 1
x = 0
,

x
2
a
2
+
z
2
c
2
= 1
y = 0
.
Intersect and elipsoidul cu plane paralele cu xOy obt inem elipse:

x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1
z
2
c
2
z = k
pentru k [c, c].
Analog cu plane paralele cu xOz, yOz,

y
2
b
2
+
z
2
c
2
= 1
x
2
a
2
x = k
,
112 CAPITOLUL 8. CONICE SI CUADRICE

x
2
a
2
+
z
2
c
2
= 1
y
2
b
2
y = k
.
Teorema 8.4 Elipsoidul este o mult ime marginita si nchisa, deci compacta.
Demonstrat ie. Din ecuat ia elipsoidului rezulta
x
2
a
2
1,
y
2
b
2
1,
z
2
c
2
1 a x a, b y b, c z c
toate punctele elipsoidului sunt cuprinse n interiorul unui paralelipiped cu laturi de lungimi
nite.
Ecuat ia tangentei la elipsoid printr-un punct al elipsoidului se obt ine prin de-
dublare. Fie M
0
(x
0
, y
0
, z
0
) un punct de pe elipsoidul de ecuat ie (8.20). Ecuat ia tangentei
prin acest punct este
xx
0
a
2
+
yy
0
b
2
+
zz
0
c
2
= 1
O reprezentare parametrica a elipsoidului se obt ine de forma:

x = a cos sin
y = b sinsin
z = c cos
, [0, 2) ,
h

2
,

2
i
.
Suprafat a reprezentata prin ecuat ia:
x
2
a
2
+
y
2
b
2
+
z
2
c
2
+ 1 = 0, a, b, c > 0
se numeste elipsoid imaginar.
8.3.3 Hiperboloidul cu o panza
Denit ia 8.8 Locul geometric al punctelor M(x, y, z) din spat iu care satisfac ecuat ia
x
2
a
2
+
y
2
b
2

z
2
c
2
1 = 0, a, b, c R
+
, (8.21)
se numeste hiperboloid cu o panza. Numerele a, b, c se numesc semiaxele hiper-
boloidului.
Observat ia 8.8 Tot hiperboloizi cu o p anza reprezinta ecuat iile:
x
2
a
2

y
2
b
2
+
z
2
c
2
1 = 0,

x
2
a
2
+
y
2
b
2
+
z
2
c
2
1 = 0.
8.3. CUADRICE PE ECUAT II REDUSE 113
Figura 8.3
Hiperboloidul cu o panza (Figura 8.3) are aceleasi simetrii ca si elipsoidul. Are patru
varfuri, A(a, 0, 0), A
0
(a, 0, 0), B(0, b, 0), B
0
(0, b, 0). Intersect iile cu planele x = 0 si y = 0
sunt hiperbole,

y
2
b
2

z
2
c
2
= 1
x = 0
respectiv

x
2
a
2

z
2
c
2
= 1
y = 0
iar cu planul z = 0 intersect ia
este o elipsa

x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1
z = 0
.
Intersect iile cu plane paralele cu xOy, z = k, sunt elipse reale, oricare ar k R:

x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1 +
z
2
c
2
z = k
.
Intersect iile cu plane paralele cu planele xOz si respectiv yOz sunt hiperbole,

x
2
a
2

z
2
c
2
= 1
k
2
b
2
y = k
,

y
2
b
2

z
2
c
2
= 1
k
2
a
2
x = k
.
Rezulta ca hiperboloidul cu o p anza este o suprafat a nemarginita .
Daca a = b elipsele de intersect ie ale suprafet ei cu plane paralele cu planul xOy sunt
cercuri.
Cuadrica
x
2
a
2
+
y
2
b
2

z
2
c
2
= 0 se numeste conul asimptotic al hiperboloidului cu o p anza
(Figura 8.4).
114 CAPITOLUL 8. CONICE SI CUADRICE
Figura 8.4
Ecuat ia tangentei la hiperboloidul cu o panza printr-un punct al sau se obt ine
prin dedublare. Fie M
0
(x
0
, y
0
, z
0
) un punct de pe hiperboloidului cu o panza de ecuat ie
(8.21). Ecuat ia tangentei prin acest punct este
xx
0
a
2
+
yy
0
b
2

zz
0
c
2
= 1.
O reprezentare parametrica a hiperboloidului cu o p anza este:

x = a
cos
cos
y = b
sin
cos
z = c tg
, [0, 2) ,

2
,

2

.
O a doua reprezentare parametrica a hiperboloidului cu o p anza se obt ine, t innd seama
ca 1 + sh
2
= ch
2
, luand z = c sh . Avem:

x = a cos ch
y = b sinch
z = c sh
, [0, 2) , R.
8.3.4 Hiperboloidul cu doua panze
Denit ia 8.9 Locul geometric al punctelor M(x, y, z) din spat iu care satisfac ecuat ia

x
2
a
2

y
2
b
2
+
z
2
c
2
1 = 0, a, b, c R
+
(8.22)
se numeste hiperboloid cu doua panze (gura 8.5). Numerele a, b, c se numesc semi-
axele hiperboloidului.
Observat ia 8.9 Tot hiperboloizii cu o panza reprezinta ecuat iile:
x
2
a
2
+
y
2
b
2

z
2
c
2
1 = 0,
x
2
a
2

y
2
b
2
+
z
2
c
2
1 = 0,
x
2
a
2

y
2
b
2

z
2
c
2
1 = 0,
-
x
2
a
2
+
y
2
b
2
+
z
2
c
2
+ 1 = 0,
x
2
a
2
+
y
2
b
2

z
2
c
2
1 = 0,
x
2
a
2
+
y
2
b
2

z
2
c
2
+ 1 = 0,
8.3. CUADRICE PE ECUAT II REDUSE 115
x
2
a
2

y
2
b
2
+
z
2
c
2
+ 1 = 0,
x
2
a
2
+
y
2
b
2
+
z
2
c
2
+ 1 = 0.
Figura 8.5
Hiperboloidul cu doua p anze are aceleasi simetrii ca si elipsoidul. Are doua v arfuri
C(0, 0, c), C
0
(0, 0, c). Intersect iile cu planele x = 0 si y = 0 sunt hiperbole

x
2
a
2

y
2
b
2
= 1
z = 0
,

x
2
a
2

z
2
c
2
= 1
y = 0
.
Intersect iile cu plane paralele cu yOz, x = k, sunt elipse:

z
2
c
2
+
y
2
b
2
=
z
2
a
2
1
x = k
, k (, a][a, ).
Intersect iile cu plane paralele cu planele xOy si xOz sunt hiperbole

x
2
a
2

y
2
b
2
= 1 +
k
2
c
2
z = k
,

x
2
a
2

z
2
c
2
= 1 +
k
2
b
2
y = k
.
Hiperboloidul cu doua p anze este o mult ime nemarginita.
Cuadrica
x
2
a
2

y
2
b
2

z
2
c
2
= 0 se numeste conul asimptotic al hiperboloidului cu doua
panze.
Ecuat ia tangentei la hiperboloidul cu doua panze printr-un punct al sau se
obt ine prin dedublare. Fie M
0
(x
0
, y
0
, z
0
) un punct de pe hiperboloidului cu doua p anze de
ecuat ie (8.22). Ecuat ia tangentei prin acest punct este
xx
0
a
2

yy
0
b
2

zz
0
c
2
= 1.
O reprezentare parametrica a hiperboloidului cu doua p anze este:

x = a cos sh
y = b sin sh
z = ch
, [0, 2) , R
+
.
8.3.5 Paraboloidul eliptic
Denit ia 8.10 Locul geometric al punctelor M(x, y, z) din spat iu care satisfac ecuat ia
116 CAPITOLUL 8. CONICE SI CUADRICE
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 2z, a, b > 0 (8.23)
se numeste paraboloid eliptic (Figura 8.6).
Observat ia 8.10 Tot paraboloizi eliptici reprezinta ecuat iile:
y
2
b
2
+
z
2
c
2
= 2x,
x
2
a
2
+
z
2
c
2
= 2y.
Figura 8.6
Planele de coordonate yOz si xOz sunt plane de simetrie, iar axa Oz este axa de simetrie
a suprafet ei. Paraboloidul eliptic nu are centru de simetrie.
Din relat ia (8.23) rezulta ca z 0, deci paraboloidul eliptic esta situat deasupra planului
xOy.
Intersect iile cu planele z = k, k 0, sunt curbele

x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 2z
z = k
care reprezinta pentru k > 0 elipse reale ale caror semiaxe cresc odata cu k. Pentru k = 0
obt inem x = y = z = 0, adica originea reperului. Punctul O este singurul v arf al suprafet ei.
Intersect iile cu celelalte plane de coordonate sunt parabole.
Intersect iile cu plane paralele cu xOz si yOz sunt parabole

x
2
a
2
= 2z
k
2
b
2
y = k
,

y
2
b
2
= 2z
x
2
a
2
x = k
Ecuat ia tangentei la paraboloidul eliptic printr-un punct al sau se obt ine prin de-
dublare. Fie M
0
(x
0
, y
0
, z
0
) un punct de pe paraboloidului eliptic de ecuat ie (8.23). Ecuat ia
tangentei prin acest punct este
xx
0
a
2
+
yy
0
b
2
= z +z
0
.
O reprezentare parametrica a paraboloidului eliptic se obt ine luand 2z = v
2
:

x = a cos
y = b sin
z =
1
2

2
, (u, v) [0, 2) [0, ) .
8.3. CUADRICE PE ECUAT II REDUSE 117
8.3.6 Paraboloidul hiperbolic
Denit ia 8.11 Locul geometric al punctelor M(x, y, z) din spat iu care satisfac ecuat ia
x
2
a
2

y
2
b
2
= 2z, a, b > 0 (8.24)
se numeste paraboloid hiperbolic (Figura 8.7).
Observat ia 8.11 Tot paraboloizi hiperbolici reprezinta ecuat iile:
y
2
b
2

z
2
c
2
= 2x,
x
2
a
2

z
2
c
2
= 2y.
Figura 8.7
Planele de coordonate yOz si xOz sunt plane de simetrie, iar axa Oz este axa de simetrie
a suprafet ei. Paraboloidul hiperbolic nu are centru de simetrie.
Intersect iile cu planele z = k sunt curbele

x
2
a
2

y
2
b
2
= 2z
z = k
care reprezinta hiperbole. Pentru k = 0 obt inem
x
2
a
2

y
2
b
2
= 0, adica o pereche de drepte
secante prin origine. Punctul O este singurul v arf al suprafet ei. Intersect iile suprafet ei cu
plane paralele cu planul yOz sunt parabole

y
2
= 2b
2
z +
b
2
z
2
a
2
x = k
,
iar intersect iile suprafet ei cu plane paralele cu planul xOz sunt parabole

x
2
= 2a
2
z +
a
2
z
2
b
2
y = k
118 CAPITOLUL 8. CONICE SI CUADRICE
Ecuat ia tangentei la paraboloidul hipaerbolic printr-un punct al sau se obt ine
prin dedublare. Fie M
0
(x
0
, y
0
, z
0
) un punct de pe paraboloidului hiperbolic de ecuat ie
(8.24). Ecuat ia tangentei prin acest punct este
xx
0
a
2

yy
0
b
2
= z +z
0
.
O reprezentare parametrica a paraboloidului eliptic se obt ine luand:

x = a
y = b
z =
1
2
(
2

2
)
, (u, v) R
2
.
8.4 Cuadrice degenerate
Numim cuadrice degenerate urmatoarele suprafet e: suprafat a determinata de o pereche
de plane, cilindrul patratic, conul patratic.
8.4.1 Cilindri patratici
Cilindrii patratici sunt de trei tipuri:
a) cilindrul eliptic are ecuat ia canonica
x
2
a
2
+
y
2
b
2
1 = 0, a, b > 0. (8.25)
Intersectand aceasta suprafat a cu plane paralele cu planul xOy, z = k, obt inem elipsele
de semiaxe a si b, pentru orice k R

x
2
a
2
+
y
2
b
2
1 = 0
z = k
.
Observat ia 8.12 Tot cilindrii eliptici au ecuat iile
x
2
a
2
+
z
2
c
2
1 = 0, a, c > 0.
z
2
c
2
+
y
2
b
2
1 = 0, c, b > 0.
Figua 8.8
8.4. CUADRICE DEGENERATE 119
b) cilindrul hiperbolic are ecuat ia canonica
x
2
a
2

y
2
b
2
1 = 0, a, b > 0. (8.26)
Intersect and aceasta suprafat a cu plane paralele cu planul xOy, z = k, obt inem hiperbole
de semiaxe a si b, pentru orice k R

x
2
a
2

y
2
b
2
1 = 0
z = k
.
Tot cilindrii hiperbolici sunt
x
2
a
2

z
2
c
2
1 = 0, a, c > 0;
z
2
c
2

y
2
b
2
1 = 0, c, b > 0.
c) cilindrul parabolic are ecuat ia canonica
x
2
= 2py. (8.27)
Intersect and aceasta suprafat a cu plane paralele cu planul xOy, z = k, obt inem parabolele,
pentru orice k R

x
2
= 2py
z = k
.
Tot cilindrii parabolici sunt
z
2
= 2py, x
2
= 2pz, y
2
= 2px, y
2
= 2pz, z
2
= 2px.
8.4.2 Conul patratic
Conul patratic este suprafat a de ecuat ie
x
2
a
2
+
y
2
b
2

z
2
c
2
= 0, a, b, c R
+
. (8.28)
Intersect and aceasta suprafat a cu plane paralele cu planul xOy, z = k, obt inem elipsele
pentru orice k R

x
2
a
2
+
y
2
b
2

k
2
c
2
= 0
z = k
.
Observat ia 8.13 Tot conuri patratice reprezinta ecuat iile
x
2
a
2

y
2
b
2
+
z
2
c
2
= 0, a, c > 0.
x
2
a
2
+
z
2
c
2
+
y
2
b
2
= 0, a, b, c > 0.
120 CAPITOLUL 8. CONICE SI CUADRICE
Figura 8.9