Sunteți pe pagina 1din 39

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: AFACERI INTERNATIONALE


SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
ANUL: I
BIROTICA
Conf. Univ. Dr. Lazar Cristina
1
. NOTIUNI DE BIROTICA
In societatea contemporan retelele de calculatoare, si n particular Internet-ul, au un rol
esential n globalizarea proceselor de comunicare, alturi de dinamicul domeniu al telefoniei
mobile. n conditiile n care societatea contemporan devine din ce n ce mai dependent de
memorarea, prelucrarea si transmiterea informatiei - "societatea informational" - se remarc
o integrare tot mai puternic a serviciilor de comunicatii si informare prin intermediul
retelelor globale de telefonie fix, mobil si a retelelor de calculatoare, care au depsit demult
granitele nationale.
Progresul tenologic fr precedernt la care asistm n ultimele decenii devine un
adevrat mediu universal de informare si comunicare, care tinde s nlocuiasc sau s extind
mi!loacele clasice de utilizare a postei, bibliotecilor, comertului, accesul la pres si educatie
prin metode noi, electronice, accesibile si interactive. "cestea au un puternic impact social,
modific#ndu-ne tot mai mult modul de viat prin impunerea tenicilor virtuale. $e pare c
trecerea cronologic n noul mileniu va fi nsotit de puternice mutatii n evolutia omenirii,
prin ptrunderea tenologiilor informatiei si a virtualului electronic n cele mai diverse
domenii ale vietii societtii.
n acest context general, considerm c relevarea importantei retelelor de calculatoare
ca instrumente moderne de informare si comunicare, ca si descrierea fundamentelor ard%are
si soft%are care stau la baza acestor evolutii sunt teme extrem de actuale si fixm tratarea lor
ca obiectiv principal al acestui volum.
$tabilirea acestui obiectiv este sustinut si de faptul c industria calculatoarelor, privit
at#t din punctul de vedere al tenologiei ard, c#t si soft, este domeniul care a evoluat cel mai
dinamic n secolul nostru. "cest progres spectaculos este evident dac ne g#ndim c acum
aproximativ &' de ani un sistem de calcul, de dimensiuni considerabile, nu avea nici pe
departe performantele calculatoarelor de astzi.
Ptrunderea informaticii n aproape toate domeniile vietii stiintifice, economice si
sociale a devenit tot mai evident n ultimii ani. Prelucrarea informatiei a nregistrat un salt
calitativ o dat cu aparitia sistemelor multimedia, prin care informatia numeric si de tip
document s-a mbogtit cu elemente grafice, de voce, sunet si imagine.
Prin intermediul dezvoltrii tenicii de calcul, a sistemelor moderne de comunicatii si
a produselor soft, devenite din ce n ce mai accesibile, prelucrrile informatice s-au
transformat dintr-un atuu al profesionistilor ntr-un instrument de lucru universal, utilizat si de
(
ctre neprofesionisti. "stfel, utilizatorii tenicii si produselor informatice au devenit si devin
tot mai numerosi.
n acest context, informatizarea muncii de birou a devenit tot mai important si a
nceput s fie referit cu numele generic de birotic. "cest domeniu al informaticii studiaz
tenicile, conceptele informatice si produsele soft care asigur automatizarea activittilor de
birou. "ceste operatii se refer la) prelucrri elementare de date, editri de documente,
reprezentri grafice, prelucrri multimedia, ca si la mi!loacele moderne de stocare si
transmitere a informatiilor, care pot include secvente multimedia. *irotica utilizeaz
tenologii moderne din domeniile electronicii, comunicatiilor si informaticii. $e folosesc
produse soft +procesoare de texte, tabele, formule, imagini, sunete, sisteme de analiz
statistic si predictie etc.,, realizate prin metode de programare moderne, incluz#nd tenici de
inteligent artificial.
Birotica studiaz ansamblul activittilor de producere, distributie si exploatare a
informatiei din perpectiva muncii de birou, fr a se substitui ns informaticii sau
telecomunicatiilor
1
.
*irotica a fost definit de autorii francezi -umbert .esca si /ean-.ouis Peaucelle
+1011, ca "ansamblul de tenici si mi!loace tinz#nd spre automatizarea activittilor de birou,
n principal a prelucrrii si comunicrii cuv#ntului, textelor si imaginii". 2up Pilippe
3uitton si 4icel 2esaigne, birotica reprezint un ansamblu de tenici pentru gestionarea
informatiei si comunicatiilor ntre organizatii. "ceste tenici, bazate pe principii informatice
generale si de transmitere a datelor, asigur, prin mi!loace electronice, functii de analiz,
clasare si ordonare a datelor, aran!are n pagin a textelor, pregtire a documentelor si a
corespondentei electronice, interogare si consultare la distant, vizualizare grafic.
2enumirea domeniului a fost introdus n limba francez de P. *erger si .. 5auges,
dup 6onventia Informatic din anul 1078, pentru a traduce sintagma englez office
automation, prin combinarea cuvintelor bureau si automatique, din care a rezultat
bureautique. 9ermenul, preluat si n limba rom#n, sugereaz obiectivul de automatizare a
activittii de birou prin tenici informatice de memorare, prelucrare si transmitere a
informatiei.
*irotica are la origine nevoia integrrii n munca administrativ si de birou a
tenicilor moderne de comunicatie si prelucrare automat a datelor, n scopul cresterii calittii
acesteia. "ceast integrare a devenit posibil o dat cu rsp#ndirea pe scar larg a
1
". Pan, I. Ionescu, 3. 4ares : Birotica, ;d. ".., 100&
<
microcalculatoarelor de tip P6 si a conectrii lor n retele de calculatoare, datorat
accesibilittii si costului relativ redus.
6omunicarea se poate realiza)
oral, prin dialog direct, sub form de convorbiri la distant, mediate de retelele de
telecomunicatii, eventual n grup sau convorbiri ntre birourile aceleiasi
organizatii, mediate de retele telefonice sau interfonice
scris, ntr-o varietate de forme +documente clasice, legislative, acte decizionale,
rapoarte, cereri, sesizri, contracte, documente de plan, evident contabil, fiscal
sau social, scite, desene de specialitate, grafice etc.,
2ezvoltarea noilor tenologii de prelucrare a informatiei a transformat munca prin
cresterea ponderii proceselor informationale. n uzine, prin introducerea dispozitivelor
automate rezultate mai ales din cercetrile de robotic, scade din ce n ce mai mult ponderea
muncii fizice. "stfel, muncitorul tinde s devin un operator al sistemelor automat de
productie iar functionarul - un utilizator direct al sistemelor informatice de birou, cu acces la
mi!loacele moderne de comunicare.
n conditiile n care societatea uman a devenit din ce n ce mai dependent de
informatii, de prelucrarea si transmiterea lor, a nceput s se dezvolte conceptul de societate
informational , care caracterizeaz aceste evolutii.
;fectele informatizrii societtii constau n)
diminuarea efortului fizic =i intelectual solicitat de diversele operatii
informationale> calitatea prelucrrilor creste prin natura automat a elaborrii lor>
diminuarea timpului alocat prelucrrii =i transmiterii informa?iilor>
cresterea performantelor prelucrrii informatiei prin exactitate, viteza de regsire,
capacitate ridicat de stocare +pe suporturi magnetice,> aceast caracteristic
induce cresterea calittii si productivittii activittilor care au ca obiect prelucrarea
informatiei>
scderea, pe termen lung, a costului proceselor de analiz si decizie>
posibilitatea comunicrii si informrii +aproape, instantanee, independent de
distantele geografice, cu avanta!e evidente asupra tuturor domeniilor de activitate
+stiinta, educatie, cultur, management, mar@eting, productie, comert,.
An sistem informatic de birou contine instrumente ard si soft integrate rational ntr-o
structur care contine un nucleu +sistem de calcul, pentru prelucrri complexe, ecipamente
&
periferice care permit stocarea si transmiterea datelor n forme diverse si interfete pentru
aceste tipuri de periferice
$istemele informatice de birou pot fi privite ca fiind integrate n sistemul
informational al unittii B firmei din care fac parte. $istemul informa?ional reprezint un
sCstem constituit din mi!loace, metode =i oamnei prin care se asigur desf=urarea activit?ilor
specifice procesului informa?ional) nregistrare, transmitere, prelucrare,selectare =i pstrarea
informa?iilor despre resursele existente, depre eventualele perturba?ii =i abateri de la
traiectoria fixat
(
.
In cadrul sistemelor informationale domeniile informaticii, telecomunicatiilor si
biroticii ca orientare a informaticii se ntreptrund. $istemele informationale vor avea, din ce
n ce mai mult, un impact profund asupra caracterului muncii umane, fizice si intelectuale, cu
implicatii sociale si economice. $e pare c informatica profesional va transforma tot mai
mult munca fizic prin automatizri de tipul robotilor, fabricatie asistat de calculator si
munca intelectual prin performantele produselor soft aplicate n cele mai variate domenii
stiintifice si practice. 6a domeniu al informaticii de utilizare, birotica va degreva munca
intelectual de operatii cu caracter de rutin care necesit un efort ndelungat, influent#nd n
mod pozitiv procesele de conducere si decizie.
Informatiile sunt obiectul principal al activittii de birotic.
!. CALCULATOARELE SI INTERNETUL
6alculatoarele electronice sunt urmasele unor dispozitive de calcul mai rudimentare dar foarte
ingenioase, nscute necesitatea oamenilor de a efectua calcule din ce n ce mai precise =i mai
rapide.
.a expozitia de la Paris din anul 10(', 9orres C Duevedo a prezentat o masin care efectua
nmultiri si mprtiri, numerele fiind introduse prin apsarea pe clape.
n prima !umtate a secolului al EE-lea au fost inventate masini analogice care transformau o
problem matematic +teoretic sau practic, ntr-una bazat pe mrimi fizice +segmente,
ungiuri, intensitatea curentului electric, variatii de potential, pe baza unei analogii. n final se
obtinea un rezultat aproximativ dar convenabil din punct de vedere practic.
(
F. $ovu : Sisteme informatice economice, ;d. Aniversitaria 6raiova, (''G
G
6tre mi!locul secolului al EE-lea apar calculatoarele electronice +care pot fi si ele numerice
sau analogice,, capabile s rezolve probleme complexe. Pe scurt, orice calculator trebuie s fie
capabil s memoreze informatii +date si programe,, deci contine un dispozitiv de memorie, s
comande executia operatiilor, deci contine un dispozitiv de comand si s le execute
+dispozitiv aritmetico-logic,."ceste componente sunt interconectate pentru buna functionare a
calculatorului. n scopul realizrii legturilor dintre calculator si exterior, apar dispozitive de
introducere a datelor, respectiv extragere a rezultatelor.
2up cum probabil s-a dedus de!a, dispozitivul fizic +hardware, reprezentat de calculator nu
este suficient pentru exploatarea sa eficient> mai este nevoie de un sistem de programe
+software, care ne permite s folosim resursele fizice pentru rezolvarea problemelor dorite. n
absenta acestora, calculatorul ar fi, dac nu inutil, n orice caz foarte dificil de folosit +exclusiv
n limba! masin, precum primele calculatoare aprute,. Prtile ard si soft ale unui calculator
alctuiesc mpreun sistemul de calcul.
Internetul apare n $A" n anul 10G1, c#nd 2epartamentul de aprare a fondat
"HP", o agen?ie ale crei cercetri se axau pe tenologiile de re?ea =i telecomunica?ii.
Prima retea de comunicare electronica a fost nfiin?ata n 1080, cand & universitati din $tatele
Anite ale "mericii, Impreuna cu 2epartamentul "pararii al $A", au dezvoltat o retea
cunoscuta sub denumirea de "HP"5;9, pentru a asigura accesul mediului academic la
scimbarea anumitor programe pe calculatoare. "HP"5;9 s-a dezvoltat permitand discutii
on-line, accesul la diverse baze de date comune, scimburi de fi=iere =i trimiterea de e-mailuri
cu ncepere din 107(.
Incompatibilitatea dintre diferitele sisteme de comunicare n re?ea au for?at apari?ia unor
standarde, introduce n cele din urm de 6;H5 +6entrul ;uropean de 6ercetri 5ucleare, n
101<.
In 100(, 6;H5 a pus la dispozi?ia publicului primul bro%ser : o interfa? III, pentru
accesarea documentelor de pe servere.
Internetul este o retea mondiala de zeci de mii de computere de mare capacitate, conectate
ntre ele. Persoane particulare =i oameni de afaceri intra pe Internet prin intermediul unui
furnizor local de servicii Internet, care ofera astfel accesul la po=ta electronica +e-mail, =i la
sistemul de informare" %%%" +Iorld Iide Ieb,.
Intre 100< =i 1007, numarul calculatoarelor conectate la Internet a crescut de la 1 milion la ('
de milioane. In (''1 cifra era 1(' de milioane.
8
Internerul poate fi definit ca o re?ea de re?ele bazat pe protocoale 96PBIP, pe care o folose=te
=i dezvolt o comunitate eterogen =i extins de oameni, care au acces la o mul?ime vast de
resurse puse la dispozi?ie prin intermediul ei
<
.
.a (< februarie 100< se inregistreaz primul domeniu de nalt nivel .ro
". INFORMATII SI PROCESE INFORMATIONALE
Informatiile se pot clasifica dup forma, natura si suportul lor.
2up for#a pe care o au, informatiile pot fi)
analogice, reprezentate prin mrimi fizice, sunete sau imagini n forma fizic
specific dispozitivelor tenice care le prelucreaz +dispozitive de nregistrare-
redare,, fr a se utiliza codificri numerice.
digitale, reprezentate folosind codificri numerice ale unui fenomen real sau unei
forme analogice. Pe suport, informatia va aprea ca o succesiune de valori binare
+',1, corespunztoare acelor coduri.
Azual, pentru transformarea informatiei dintr-o form numeric ntr-una analogic, se
folosesc dispozitive de conversie. 6odificarea trebuie s fie fidel, astfel nc#t s nu existe
pierderi sau alterri de informatie.
$istemele informatice de birou prelucreaz uzual informatia sub form digital> doar
un numr redus de dispozitive periferice conexe gestioneaz informatii analogice.
2up nat$ra lor, informatiile pot fi)
date numerice, alfabetice sau alfanumerice +numerice siBsau alfabetice, prelucrate
prin operatii specifice
documente contin#nd cuvinte organizate n paragrafe, fraze, pagini, prelucrate de
programe speciale - editoare de documente - cu facilitti de tenoredactare,
aran!are n pagin, control ortografic si sintactic.
secvente audio generate de vocea uman, fenomene reale, instrumente muzicale
sau sintetizatoare electronice. $istemele Iindo%s, de exemplu, contin utilitare
pentru prelucrarea informatiilor audio.
<
I.F. Hosca +coord, : Comerul electronic ;d. ;conomic (''8
7
secvente video de tipul filmelor sau imaginilor animate pot fi gestionate de camere
de luat vederi sau programe de grafic bidimensional +(2, si tridimensional
+<2,. Imaginile pot fi nsotite de secvente audio.
$istemele automate care integreaz prelucrarea informatiilor uzuale cu cea a sunetelor
si imaginilor se numesc sisteme multimedia.
Informatiile se pot nregistra pe s$%ort$ri)
magnetice, cum ar fi) banda si caseta magnetic, discul magnetic, disceta +disc
flexibil,, cartela magnetic>
cu lectur optic, de tipul discurilor optice compacte, cunoscute sub numele de
62-uri. "cestea pot nmagazina o cantitate mare de informatie n form digital,
care este citit pe principii optice. nregistrarea si citirea optic se face de ctre
periferice specializate. 232-HJ4-ul este tot un suport optic, dar cu o capacitate
mai mare dec#t 62-ul>
opace realizate din #rtie si folosite n imprimante, plottere, scannere, dispozitive
de fotocopiere>
transparente, cum ar fi pelicula de film, microfilm, folii transparente etc. utilizate
direct sau ca surs de informatii pentru prelucrri ulterioare.
;xist o gam larg de prelucrri automate ale informatiei. ;le se pot clasifica dup
tipul informatiilor prelucrate n)
procesri de date - Informatia preponderent numeric intervine n calcule
matematice si logice necesare n diverse domenii.
2atele organizate sub form de fisiere de date se manipuleaz prin operatii elementare
de copiere, mutare, stergere +inclusiv la nivel de sistem de operare, sau pot fi accesate si
modificate componente ale lor prin intermediul unor programe scrise n limba!e de
programare +Pascal, 6, Kortran, *asic etc.,.
3olumele mari de date din fisiere se organizeaz uzual sub form de baze de date,
pentru a cror prelucrare exist produse soft specifice, numite sisteme de gestiune a bazelor de
date +2*"$;, KJEPHJ, "66;$$ etc.,.
2atele din fisiere organizate sub form de foi de calcul electronic sunt prelucrate de
procesoarele de tabele +tabelatoare,) .J9A$, ;E6;., DA"99HJPHJ, cu care operarea
asupra datelor devine foarte facil.
procesarea documentelor - se refer la operatii de editare a textelor +scriere si
modificare,, la care se adaug facilitti speciale de prelucrare a acestora) formatare
1
+structurare pe pagini, paragrafe, scimbarea aspectului prin forma si dimensiunea
caracterelor,, operatii lingvistice de tipul desprtirii n silabe, verificrii ortografiei
si partial a sintaxei. 9extele editate pot fi consultate pe ecran, tiprite pe #rtie,
folii etc., transmise la distant. sau eventual introduse n noi procese de prelucrare.
4a!oritatea editoarelor de documente +produsele soft care permit editarea
documentelor, ofer suplimentar facilitti de creare si prelucrare de tabele,
formule, imagini, reprezentri grafice bidimensionale +(2, si tridimensionale +<2,.
procesarea sunetului se refer at#t la vocea uman +mesa!e, convorbiri telefonice,
nregistrri din conferinte,, c#t si la muzic, sunete naturale sau obtinute prin
sintez electronic. Informatiile sonore sunt convertite din form analogic n
form digital si apoi sunt prelucrate +digital, de ctre ecipamente si programe
specializate n tratarea informatiei sonore.
Pentru redarea sunetului , calculatorul trebuie s fie ecipat cu o plac de sunet +sound
blaster,> se pot realiza ciar interfate acustice cu sistemele audio analogice uzuale +casetofon,
magnetofon, cititor de 62, sau cu dispozitive de comunicare acustic +telefon, interfon etc.,.
Produsele soft necesare pentru prelucrarea sunetelor sunt driverele pentru perifericele audio si
programele care prelucreaz fisiere de sunet, cele mai cunoscute fiind cele din sistemele
Iindo%s
procesarea imaginilor +imagini statice sau n miscare B animate, completeaz gama
facilittilor multimedia. 6el mai utilizat produs pentru prelucrarea imaginilor statice este
6JH;. 2H"I +sub sistemul Iindo%s, dar pentru procesri mai simple se poate utiliza si
P"I59, din grupul "ccessories. 6el mai simplu mod de retinere a unei imagini este arta de
biti - bitmap, cazul fisierelor .*4P - care reprezint ecranul ca o matrice de puncte luminoase
- pixeli - si codific culoarea fiecrui pixel. ;vident, acest stil de memorare duce la crearea
unor fisiere de dimensiuni destul de mari +de ordinul megabCtes-lor,. Preocuprile de creare a
unui sistem de codificare a imaginilor statice care s realizeze simultan o compresie a acestora
au dus la aparitia standardului /P;F +/oint Potografic ;xperts Froup,.
Informatia vizual dinamic este rezultatul afisrii si perceperii unui numr de imagini
succesive pe unitatea de timp +minimum (G de imagini pe secund,> acestea genereaz
privitorului senzatia de miscare.
Azual, prelucrarea informatiei vizuale este nsotit si de prelucrarea informatiei sonore
+de exemplu, cu 4;2I" P."L;H se pot realiza si prelucrri de tip animatie cu
0
&. FUNCTIILE SISTEMELOR INFORMATICE DE BIROU
E'( %ot fi )r$%at( *n:
Functia de introducere a informatiei n sistem se refer la urmtoarele tipuri de preluare a
informatiei)
prin introducere manual a datelor si textelor, nregistrare cu ecipamente adecvate a
sunetului si imaginii sau prin preluare din fisiere de!a create>
dintr-o retea local de date +cu acordul detintorului, dac este cazul,>
din retele de comunicatii +nationale sau internationale, publice sau private, - n acest caz
trebuie s existe dreptul de folosire a acelor informatii.
Functia de memorare si regsire a informatiei se refer la stocarea informatiei n cadrul
sistemului si posibilitatea de a o accesa ulterior pentru diverse prelucrri sau doar ca rspuns
la interogri efectuate asupra colectiei de date din sistem +gsirea unor informatii care rspund
la anumite cerinte,.
Informatiile pot exista n)
memoria intern a calculatoarelor n timp ce se prelucreaz efectiv +memoria intern nu are
rol de stocare a datelor,
memoria extern, uzual pe suporturi magnetice - de obicei discuri magnetice +ard dis@-uri, si
mai rar discete, din cauza capacittii mici. "ceste suporturi sunt folosite pentru stocarea
datelor necesare n vederea obtinerii de informatii sau pentru prelucrri ulterioare. 2e aici,
datele pot fi accesate si prelucrate cu produse soft specifice, cum ar fi tabelatoarele si sisteme
de gestiune a bazelor de date.
arhiva electronic, constituit din informatii consultate mai rar, care sunt depuse pe suporturi
specifice +banda magnetic, discete de MIP, 62-uri, microfilme etc.,. Aneori discetele de
MIP si 62-urile pot fi consultate mai des +pot fi mai apropiate de suporturile direct
operationale amintite mai sus,, ele fiind preferate datorit capacittii mari fat de suporturile
magnetice de tipul discetei. "lteori, la consultarea lor se vor transfera informatiile pe un
suport cu acces mai rapid +discul magnetic, si de aici se vor realiza prelucrrile.
Korma n care sunt depuse informatiile pe aceste suporturi este foarte important pentru
prelucrrile ulterioare> acestea se vor realiza cu diverse produse soft +editoare de documente,
tabelatoare, sisteme de gestiune a bazelor de date,. n cazul n care este necesar organizarea
1'
unui volum mare de date, asupra crora se vor face prelucrri numeroase, se prefer
structurarea acestor informatii n baze de date.
Functia de prelucrare a informatiei se refer la)
operatii de pregtire a datelor pentru prelucrare
o conversii ale informatiilor din form analogic n form digital efectuate la introducerea
datelor n sistemul informatic +conversii de intrare, si conversii din form digital n form
analogic efectuate la extragerea unor date din sistemul informatic +conversii de iesire,.
Primul tip de conversie compatibilizeaz datele cu prelucrrile din interiorul sistemului
informatic iar al doilea tip - cu ecipamentele analogice de nregistrare, redare sau transmitere
de informatie audio-vizual.
o conversiile de suport se refer la transferul informatiilor de pe un tip de suport +magnetic,
optic, grafic etc., pe altul pentru a facilita anumite prelucrri
o duplicri (legate mai ales de securitatea datelor) - copierea informatiei pe acelasi tip de
suport
operatii de prelucrare propriuzis
o crearea si !ncrcarea bazei informationale a sistemului birotic se refer la tenicile prin care
se structureaz datele n colectia de date a sistemului birotic - uzual, sub form de baz de
date si se ncarc aceast baz de date prin metodele prezentate.
o operatii asupra datelor referitoare la forma lor +operatii specifice pentru texte, documente,
imagini, sau la continutul lor +comparatii, ordonri etc.,
o consultarea bazei informationale cu a!utorul unor produse soft specifice se refer n principal
la cutarea datelor care ndeplinesc anumite criterii +rspund unor cerinte,. "ceast operatie se
numeste uzual interogarea bazei de date. Jperatii de consultare mai complexe pot genera
situatii sau rapoarte. ;ste important ca asemenea rspunsuri s fie obtinute ntr-un timp c#t
mai scurt +dac este posibil, n timp real,, pentru a putea fi eventual transmise mai departe
ntr-o retea de calculatoare. n cel mai simplu caz, rezultatele unei consultri se vor afisa pe
ecran sau tipri la imprimant. Jperatiile de consultare nu afecteaz continutul bazei de
informatii.
o actualizarea bazei informationale prin) introducere de informatii noi, eliminarea celor inutile,
modificarea datelor existente pentru a reflecta o realitate n scimbare
o formatarea rezultatelor !ntrun mod convenabil" Hezultatele prelucrrii datelor se pot obtine
sub form de rapoarte care uzual se tipresc la imprimant. ;ste necesar ca forma rezultatelor
11
s fie sugestiv si convenabil pentru utilizatorii sistemului informatic> n acest sens, se
folosesc frecvent imagini si reprezentri grafice ale datelor.
Functia de extragere a informatiei din sistem. 6ontinutul rezultatelor extrase este important
pentru utilizatorul sistemului birotic, n sensul c rezultatele trebuie s rspund, din punct de
vedere semantic, cerintelor sau solicitrilor formulate. 4odul de extragere a rezultatelor din
sistemul birotic este influentat de)
natura informatiei transferate prin dispozitivele de iesire) date, texte B documente, secvente
sonore, vizuale sau combinatii ale acestora. n functie de natura informatiei, se vor alege
anumite tipuri de periferice de extragere a datelor si tipuri corespunztoare de suporturi pe
care s fie depuse +n cazul secventelor sonore, se poate face si reproducerea, si nregistrarea
lor,. $e observ c anumite extrageri de rezultate necesit o conversie din form digital n
form analogic.
alegerea unui mi#loc de comunicare a rezultatelor potrivit pentru beneficiarul lor"
n interiorul sistemului birotic, rezultatele se pot vizualiza prin consultare direct la una din
statiile retelei locale, prin consultarea informatiilor tiprite la imprimant, plotter sau eventual
redate de un periferic multimedia +pentru sunete si imagini,. 2ac sunt relevante pentru
procesrile ulterioare, rezultatele se pot pstra n baza informational pe suporturi magnetice
sau n ariva electronic.
6omunicarea n afara sistemului birotic, ctre parteneri de afaceri, institutii de stat, actionari,
public etc., se realizeaz prin transmisie +uzual digital, de date +documente, informatii
multimedia etc., cu a!utorul unor retele de comunicatii. "cestea pot fi) retele de calculatoare
sau retele de telecomunicatii publice sau private, nationale sau internationale +telex, telefon,
telefax, teleconferinte, videoconferinte etc.,. Posibilittile de conectare prin unde de tip radio
sau ciar prin sateliti de comunicatie cresc aria de acoperire a sistemelor de comunicatii.
Functia de comand si control se refer la diri!area sistemului, la reglarea functionrii lui. $e
urmresc)
alocarea optim a resurselor formate din ecipamente fizice, produse soft si baza
informational
controlul proceselor de introducere, prelucrare si extragere a informatiei
+. STRUCTURA SISTEMELOR INFORMATICE DE BIROU
1(
;lementele esentiale ale sistemelor birotice sunt) echipamentele fizice +componenta ard,,
programele +componenta soft, si informatiile care reprezint obiectul prelucrrii.
Componenta fizic este reprezentat de un calculator electronic sau de o retea de calculatoare,
mpreun cu ecipamentul pentru comunicatii. "cestea pot fi detaliate pe)
Calculator (calculatoare !n retea) +n general, de tip P6, format+e, din) procesor, memorie
intern, interfete cu ecipamentele periferice si eventual interfete de retea si cabluri de
conectare.
$ispozitive de intrareiesire tipice calculatoarelor +tastatur, monitor, mouse, imprimant,
scanner, plotter, spea@er, sau mai general, sistemelor informatice multimedia si de
comunicare)
%erifericele de intrare cuprind)
tastatura permite introducerea manual a datelor sau comenzilor>
mouseul faciliteaz operarea la calculator prin pozitionri, selectri de informatii, actionarea
asupra unor obiecte de control si optiuni de meniu>
scanner pentru introducerea imaginilor n sistemul birotic, unde vor fi retinute pe principii
digitale>
microfon si interfat pentru sunet pentru captarea direct de dispozitii si mesa!e, comentarii si
rapoarte, interviuri, tratative, conferinte etc.
camer de luat vederi si interfat audiovideo compatibil pentru nregistrarea imaginilor si
transformarea lor n form digital>
cititorul de C$ +$&$, preia, pe principii optice, informatiile de pe discuri compacte +optice,>
lectorul optic de microfilme si interfat specific transfer imaginile documentelor nregistrate
optic pe pelicul sub form de microfilm +eventual din ariva electronic,, astfel nc#t acestea
s poat fi NproiectateN pe monitorul calculatorului.
%erifericele de iesire cuprind)
monitorul alb-negru sau color, care asigur afisarea informatiilor +ca interfat fizic se
utilizeaz placa video,>
imprimanta pentru tiprirea +alb-negru sau color, a datelor, textelor B documentelor sau
imaginilor>
plotterul pentru trasarea de scite, planuri, desene de specialitate alb-negru sau color>
inscriptorul de C$uri permite scrierea de informatii pe discurile compacte optice>
1<
interfat audio pentru transmitere de sunete +memorate sau n curs de receptie, n retele locale
sau la distant. $e pot folosi dispozitive electronice de tipul amplificatoarelor de sunet,
difuzoarelor +spea'er pentru calculator,, incintelor acustice. $pea@er-ul calculatorului emite
mesa!e si alte informatii sonore>
videoproiector - care preia imaginile ce s-ar afisa pe monitor si le proiectez pe un ecran>
imprimanta pentru microfilm si interfata sa permite transferul documentelor din memoria
intern a calculatorului pe suportul specific, integrat n ariva electronic.
%erifericele de intrareiesire cuprind)
unitti de suporturi magnetice +discuri fixe, flexibile, discete de MIP - vezi pentru
memorarea digital, sub form de fisiere, a unor tipuri diverse de date) numerice, texte B
documente, sunete, imagini. n functie de natura informatiei continute si modul de creare,
fisierele vor avea tipuri specifice +documente, imagini, sunete etc.,, ceea ce se va reflecta n
numele lor +extensie,. Kiecare tip de fisier va si prelucrat de un produs soft specific.
unitti audioanalogice de band magnetic si interfata lor - sunt ecipamente electronice, de
uz larg sau profesionale, destinate nregistrrii, stocrii si redrii informatiei sonore sub form
analogic. ;ste vorba despre casetofoane, magnetofoane, reportofoane, dictafoane care
folosesc casete si benzi magnetice.
unitti videoanalogice si interfata lor cu sistemul informatic sunt ecipamente electronice de
tip video cu a!utorul crora se poate nregistra pe banda magnetic specific informatie
audiovizual> aceasta se poate ulterior prelucra si reda cu ecipamente de tip videoplaCer B
videorecorder.
aparat telefonic si interfat telefonic pentru)
o receptarea mesa!elor sonore comunicate analogic sau digital si nregistrarea lor digital
o transmitere de mesa!e nregistrate direct sau sub form de fisiere digitale
aparat telefax si interfat telefax pentru)
o receptionarea mesa!elor fax, tiprirea lor direct la imprimanta fax si eventual nregistrarea lor
digital
o transmiterea la distant a documentelor de tip fax, n regim imediat +direct din document, sau
memorat +prin lectura documentului din memoria intern sau extern a calculatorului,
telecopiator cu)
o interfat de intrare pentru receptionarea, local sau la distant, a imaginilor de tip document
o interfat de iesire pentru transmiterea, ctre un copiator, situat local sau la distant +prin retele
de comunicatii,, a unor imagini +documente, memorate digital
1&
interfat video pentru)
o receptionarea imaginilor si secventelor sonore transmise prin retele locale de televiziune cu
circuit ncis sau retele 93 la distant
o transmiterea de imagini si sunete prin aceleasi tipuri de retele
(chipamentele pentru comunicatii includ totalitatea dispozitivelor tenice de conectare
+cablarea retelei,, codificareBdecodificare, transmisie B receptie la distant a informatiilor
utilizate n activitatea de birou. "cestea sunt dependente de ecipamentele informatice
utilizate, tipul de comunicatii practicate si natura retelelor de telecomunicatii utilizate. 6#teva
din ecipamentele folosite pentru comunicatii au fost de!a enumerate ca periferice ale
sistemului birotic. 6onectiile din retelele de calculatoare constituie o alt component a
sistemului de comunicatii.
Componenta logic a sistemului birotic este alctuit din produsele soft +programele, folosite)
nainte de aparitia sistemelor Iindo%s, sub sistemul 2J$ se foloseau utilitare specifice
pentru gestionarea fisierelor si directoarelor +5orton 6ommander, P69ools, E9ree Fold
etc,.
sistemele )indows* cu interfat vizual ()indows +"x, si mai ales ,-x* ./ pentru retele), cu
facilitti de sisteme de operare +Iindo%s N0x, 59, (''', 4;, introduc un mod de operare
grafic, foarte intuitiv +ncep#nd cu Iindo%s N0x,, care apare ca un salt calitativ n
dezvoltarea produselor soft. "ceste sisteme sunt extrem de accesibile pentru utilizatori si pun
la dispozitie un numr mare de aplicatii diverse)
o lucru cu fisiere si directoare +Kile 4anager n Iindo%s <.x, Iindo%s ;xplorer n Iindo%s
O0x, 59 etc.,>
o editri simple de texte B documente +5otepad n regim non-document, fr formatri, si
Irite B IordPad n regim document,>
o desenare +Paintbrus B Paint,>
o prelucrri de sunete si imagini +4I2I n toate versiunile Iindo%s, $ound Hecorder, 4edia
PlaCer n Iindo%s O0G,>
o accesorii diverse, inclusiv pentru comunicatii>
o aplicatii care permit instalri rapide de drivere de periferice, fonturi etc.
editoare de documente) Iord$tar +sub 6PB4, 2J$,, IordPerfect +sub 2J$,, Iord +sub
Iindo%s,, 3entura Publiser, Page4a@er etc.
procesoare de imagini si grafice) 6orel2ra%>
tabelatoare) .otus, ;xcel, DuattroPro>
1G
sisteme de gestiune a bazelor de date) "ccess, KoxPro, d*ase etc.
soft pentru comunicare* soft de retea"
Informatiile +date, texte B documente, sunete, imagini, constituie obiectul prelucrrii
sistemului birotic. "cestea pot s se gseasc ntr-una din strile) de introducere n sistem, s
se afle de!a n baza informational si eventual s fie n curs de prelucrare sau s fie n curs de
extragere, sub form de rezultate +sau comunicri,. Haportat la o prelucrare n curs de
executie, informatiile pot fi de intrare sau de iesire.
0nformatiile de intrare !ntro prelucrare pot proveni)
din surse locale directe) introduse de la tastatur +date, texte,, scanate +documente, imagini,,
nregistrate audio +microfon, sau video +camera de luat vederi,
preluate direct din baza de date
preluate din retele locale sau la distant
rezultate intermediare, ale unor prelucrri anterioare
0nformatiile rezultate dintro prelucrare pot avea urmtoarele destinatii)
consultare online - rezultatele sunt afisate imediat pe ecran sau imprimate +date, texte,
documente, grafice,, desenate pe plotter +desene, grafice, scite,, redate la spea@er +audio,
transmise local sau la distant* prin sisteme de comunicatii
pstrate pe termen mediu !n memoria extern, pentru prelucrri ulterioare
pstrate pe termen lung !n arhiva electronic
rezultatele intermediare pot fi pstrate temporar n memoria intern sau extern.
,. TIPURI DE DATE SI OBIECTE MULTIMEDIA. FACILITATI UZUALE DE
PRELUCRARE
Sist(# #$'ti#(-ia. $e stabilesc trei elemente pentru definirea unui sistem multimedia)
numrul de medii, tipurile acestora =i gradul de integrare a acestor medii . $incronizarea ntre
medii este dat de rela?iile dintre tipurile media dependente de timp =i tipurile media
independente de timp.
2in perspectiva acestei caracteristici =i prin combinarea elementelor stabilite mai sus, defini?ia
unui sistem multimedia este) Pun sistem multimedia este un sistem de calcul care prelucreaz
1i integreaz mai multe tipuri de medii dintre care cel puin unul este dependent de timp2"
T(.t
18
2in punct de vedere al reprezentrii textului n sistemele multimedia, exist urmtoarele
posibilit?i) caractere "$6II, seturi de caractere I$J, caractere A5I6J2;, ipertext =i text
marcat.
Caracterele 3SC00" "merican $tandard 6ode for Information Intercange +"$6II, reprezint
caractere ce pot fi codificate pe 7 bi?i din punct de vedere al reprezentrii binare.
Seturi de caractere 0S4" Heprezint extinderi ale setului de caractere "$6II n scopul scrierii
textelor ntr-o alt limb dec#t engleza. 2e exemplu, setul de caractere I$J .atin permite
folosirea caracterelor precum Q, R, S, etc. "lte seturi de caractere I$J pot permite scrierea
textelor n cinez, !aponez, coreean sau arab.
Caractere 5.0C4$(" $unt caractere ce au o reprezentare binar pe 18 bi?i.
6ipertext. ;ste o reprezentare neliniar. "re o structur de tip graf cu noduri =i legturi ntre
noduri.
Jpera?iile ce se pot efectua pe texte sunt opera?ii cu caractere =i =iruri de caractere, opera?ii de
editare, opera?ii de formatare, etc.
I#a)ini
2in punct de vedere al reprezentrii interne, imaginile pe calculator pot fi imagini
reprezentate prin puncte =i grafica reprezentat vectorial .
I#a)ini r(%r(z(ntat( %rin %$n/t(. ;cipamentul de afi=are, ecranul calculatorului, este
mpr?it ntr-un numr de puncte grafice - de exemplu 1'(&B781 de puncte - numite %i.('i +sau
elemente pictoriale, Pixelul este cel mai mic element dintr-o imagine, o imagine fiind o
matrice de pixeli. Kiecare pixel este caracterizat prin atribute de culoare =i atribute de
luminan sau intensitate luminoas. Prin setarea acestor attribute se creeaz imaginea pe
ecran.
J imagine este definit prin nl?ime, l?ime =i ad#ncimea de culoare . 3d7ncimea de culoare
este definit prin numrul de bi?i utiliza?i pentru reprezentarea fiecrui pixel.
8ezoluia msoar c#t de detaliat poate fi o imagine. ;xist mai multe rezolu?ii asociate
imaginilor. Putem identifica rezolu?ia imaginii, rezolu?ia monitorului sau rezolu?ia
dispozitivului de ie=ire +imprimanta,. Hezolu?ia imaginii este numrul de pixeli din imagine)
<('x(&'T781'' pixeli> 7''x&''T (1'''' pixeli.
Ani#a0ia
"nima?ia reprezint toate modificrile unei imagini ce au un efect vizual.
;fectele vizuale pot fi de dou feluri, deplasarea dinamic =i dinamica unor atribute ale
obiectelor din imagine. 2eplasarea dinamic reprezint varia?ia n timp a pozi?iei. 2inamica
17
altor atribute arat varia?ia n timp a formei, contururilor, texturii, etc. ;fectele vizuale sunt
rezultatul unui fenomen biologic numit persistena imaginilor pe retin =i a unui fenomen
psiologic numit phi. Kenomenul phi exprim necesitatea min?ii umane de a nceia o
ac?iune de percepere. J serie de imagini scimbtoare foarte pu?in sau foarte repede se
amestec ntr-o impresie vizual de mi=care. "nima?ia pe calculator este realizat utiliz#nd
instrumente soft%are grafice care ofer aceste efecte vizuale. Kluxul de realizare const din
procesele de creare a cadrelor ceie =i procesul intermediar.
A$-io
n natur, semnalul audio este un semnal analogic caracterizat prin valori continue n timp.
Pentru a fi memorat sau manipulat ntr-un mediu digital, ca n cazul calculatorului, acesta
trebuie transformat ntr-un semnal numeric, adic digital.
"cest tip de element media apare n special n domenii precum telecomunica?iile sau de
divertisment +nregistrat pe 62 audio,. ;l este produs prin e=antionarea unui semnal continuu
generat de o surs de sunet.
6onvertorul analog digital preia semnalul electric asociat sunetului =i-l converte=te ntr-un
flux de date digital. Procesul invers, care genereaz sunet prin intermediul amplificatoarelor =i
difuzoarelor, implic un convertor digital analogic.
0deea de digitizare9 6alculatorul n?elege valori discrete +numere,, =i nu forme de und.
"stfel, semnalul analogic este transformat s fie n?eles de calculator prin aproximarea formei
de und cu (1antioan( ale valorilor amplitudinii la anumite momente de timp +de obicei
intervale regulate de timp,
n domeniul multimedia, aceast opera?ie se nume=te (1antionar(. 5o?iunea este ecivalent
/onv(rsi(i ana'o) -i)ita'2 din domeniul prelucrrii semnalelor.
6alitatea semnalului audio digital depinde de c#t de mult este aproximat semnalul continuu.
"stfel se definesc dou mrimi caracteristice) fr(/v(n0a -( (1antionar( =i r(zo'$0ia
(1antion$'$i +sau cuantizarea,.
Fr(/v(n0a -( (1antionar( se refer la c#t de des este luat e=antionul, sau perioada de timp
ntre fiecare e=antion. Anitatea de msur este -ertz care n cazul e=antionrii se refer la
e=antioane per secund.
"stfel, o frecven? de e=antionare de 1''' -z +sau 1 @-z, se refer la 1''' de e=antioane pe
secund.
R(zo'$0ia -( (1antionar(, numit =i cuantizarea e=antionului, se refer la reprezentarea
valorilor e=antionate : c#?i bi?i trebuie rezerva?i pentru reprezentarea valorilor e=antioanelor.
11
9rebuie remarcat c orice deviere de la semnalul original audio datorit sub-e=antionrii sau a
unei rezolu?ii mici +cuantizare insuficient, va avea c rezultat distorsiuni ale semnalului
reprezentat. 2ac se poate auzi, acesta este sim?it ca zgomot, care se nume=te semnal audio de
calitate sczut.
7. SERVICII I!ERE! SI "E C#$%IC&!II

S(rvi/i$' DNS
"dresele IP ale calculatoarelor sunt prin natural lor numerice, iar oamenii re?in greu o
n=iruire de numere aparent aleatore. 9ransformarea direct, respectiv invers dinte adresa IP
a calculatorului =i numele su simbolic, mult mai u=or de re?inut, se realizeaz prin 25$
+2omain 5ame $Cstem : $istemul 5umelor de 2omenii,. $e poate spune c serviciul 25$
este pentru Internet ceea ce reprezint pentru telefonul mobil, agenda telefonic care face
asocierea dintre numrul care apeleaz =i numele persoanei.
2omeniile sunt zone de nivel superior ale internetului, fiecare dintre acestea cuprinde
subdomenii. 2omeniile de la cel mai nalt nivel sunt de dou categorii)
1. generice) - org : organiza?ii>
- com : comercial>
- int : organiza?ii nterna?ionale
- guv : guvernul Homaniei
- edu - universit?i

(. de ?ri) - ro : Homania
- u@ : 4area *ritanie
- nz : 5oua Meelanda
- fr : Kran?a
- de : Fermania

10
$erviciul 25$ presupune o scem arborescent de nume de domenii =i un sistem de
baze de date. Kiecare domeniu are un numr de adres =i mai multe subdomenii.

S(rvi/i$' s( %o1t2 ('(/troni/2
;-mail-ul a fost unul dintre primele servicii oferite de Internet =i a contribuit cel mai
mult la cre=terea popularit?ii acestuia, datorit posibilit?ii pe care o ofer de a face scimb
de documente electronice ntre utilizatorii conecta?i. $uccesul acestui serviciu este dat de
caracteristicile sale ) asincronitatea +emi?torul =i receptorul nu trebuie s fie simultan
conecta?i la Internet,, rapiditatea comunicrii, economie de timp =i nu n ultimul r#nd faptul c
mesa!ele pot fi sub form de text, imagini, muzic sau ciar filmule?e. "u fost create tot felul
de grupuri unde participan?ii pot discuta probleme care i intereseaz. An mesa! trimis la un
astfel de grup va vi retrimis tuturor utilizatorilor nscri=i.
2in punct de vedere tenic o cutie po=tal este un fi=ier pe un server de e-mail unde sunt
depozitate mesa!ele adresate. Kormatul general al adresei de e-mail este
utilizatorUserverVpo=t, unde WutilizatorX este numele sau un pseudonim al posesorului de
cont, iar WserverVpo=tX este adresa sta?iei care face serviciul de, sou numele unui domeniu.
Principalele componente ale aritecturii de po=t electronicY1Z)
- "gentul utilizator +Aser "gent, care n general este un program cu a!utorul
cruia =i cite=te =i administraz cutia de po=t electronic>
- $erver-ul de po=t electronic care se concretizeaz n locul unde a!ung
mesa!ele =i din care utilizatorul preia mesa!ele>
- "gen?ii de transfer po=tal +mail 9ransfer "gent, care preia mesa!ele de la
Aser "gent =i le transmite prin re?ea la cutia destinatarului.
Pa=ii desf=ura?i pentru a trimite un mesa! de la WEX ctre WLX sunt urmtorii)
1. WEXcompune mesa!ul n programul su de po=t electronic =i mai poate
ata=a fi=iere +care sunt de regul binare, =i completeaz n antet adresa de e-
mail a lui WLX>
(. apas butonul Sent din program, moment n care se stabile=te o conexiune
ntre calculatorul su =i serverul destinatarului>
<. serverul destinatarului prime=te mesa!ul =i decupeaz din adres Wserver-
ulVpo=tX, dup care, folosind serviciul 25$, afl adresa IP a destinatarului>
&. server-ul de email corespunzor emitentului stabile=te o conexiune direct
cu server-ul destinatarului, prin adresa de IP determinat anterior, =i trimite prin
canalul stanilit mesa!ul ctre WLX>
G. serverul destinatarului WLX verific dac WutilizatorulX este nscris n
sistem =i stoceaz acest mesa! n cutia po=tal electronic a acestuia.
('
8. cand P6-ul lui WEX se conecteaz la Internet si acesta solicit primirea
po=tei, programul client se conecteaz la server folosind un anumit protocol. 2e
la server sunt transmise toate mesa!ele primite de la ultima solicitare.
In ceea ce prive=te confiden?ialitatea mesa!elor transmise prin po=ta electronic, acestea
se constituie ntr-un mediu nesigur. 2eci con?inutul acestor mesa!e nu trebuie c fi date
importante deoarece acestea sunt foarte vulnerabile. 6ea mai bun metod de protec?ie a e-
mail-urilor este criptarea acestora.

S(rvi/i$' FTP
Kile 9ransfer Protocol +Protocol de 9ransfer a> Ki=ierelor, este folosit pentru transferul
de fi=iere ntre calculatoarele dintre re?ele prin copiere sau mutare. K9P este un serviciu stabil,
orientat pe conexiuni =i este cel mai veci =i mai popular protocol dedicat transferului de
fi=iere ntre calculatoare. K9P este constituit dup o aritectur clientBserver.
K9P asigur)
- conectarea la sistemele aflate la distan?>
- opera?ii cu privire la directore =i fi=iere>
- trasferul fi=ierelor.
Popularitatea serviciului K9P s-a diminuat n ultimii ani datorit succesului -99P care
permite de asemenea transferul fi=ierelor.
$erviciul K9P este bazat, n general, pe un sistem de autentificare a utilizatorului, dar
exist si servere care ofer acces gratuit, . Pentru autentificare trebuie folosit anon:mous ca
nume de utilizator =i adresa de e-mail ca =i parol.
2atorit modului n care a fost proiectat, serviciul K9P poate crea unele probleme de
securitate atunci c#nd se autentific utilizatorul, deoarece parola este transmis n clar.

S(rvi/i$' 333 1i %roto/o'$' 4TTP
In timp s-au dezvoltat re?ele de mare ntindere ce conecteaz mii de calculatoare bazate
pe platforme ard%are diferite =i diverse sisteme de operate. In 1010 apare conceptul de
)orld )ide )eb al crui printe este 9im-*erners .ee care a creat un mod mai simplu de
structurare a informa?iei. 6onceptul care a stat la baza III este conceptul de Cpertext care
presupune o colec?ie de documente legate ntre ele prin legturi.
$erver-ul III este un program care trateaz cereri de documente =i ntoarce
con?inutul documentului solicitat. 5ucleul traficului pe III l reprezint 6:per /ext
/ransport %rotocol. $istemul ipertext permite reprezentarea informa?iei unde pot fi create
legaturi ntre obiecte.
(1
-99P permite organizarea foarte bun a informa?iilor care formeaz o re?ea prin
legaturile dintre ele iar atunci c#nd informa?iile sunt stocate pe calculatoare din ntreaga lume,
aceast re?ea devine )orld )ide )eb"
6omponentele implicate ntr-un transfer -99P sunt)
- bro%ser>
- calculatorul clientului conenctat la Internet>
- server-ul,
- aplica?ii pe server care implementeaz protocolul -99P
-94. +6:per /ext ;ar'up <anguage) este limba!ul pe care l n?eleg aplica?iile de tip
bro%ser +ex) 5escape, Internet ;xplorer, folosit pentru navigarea pe Internet. 4ulte din
trsturile lui, cum ar fi independen?a fa? de platform, definirea tabelelor =i a propriet?ilor
acestora, scimbarea modurilor de aliniere a textului, structurarea formatrii =i legturile
ipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet =i Ieb. -ipertext
nseamn c orice cuv#nt, fraz, imagine sau alt element al documentului vzut de un
utilizator + client , poate face referin? la un alt document, ceea ce u=ureaz mult navigarea
ntre multiple documente sau ciar n interiorul unui aceluia=i document. $tructurarea
riguroas a documentelor permite convertirea acestora dintr-un format n altul precum =i
interogarea unor baze de date formate din aceste documente.

5.. Provi-(rii -( s(rvi/ii Int(rn(t
Providerii de servicii Internet sunt firme care ofer acces la Internet =i pentru care percep
tarife. ;i permit utilizarea Internetului prin linii telefonice, prin modemuri, cabluri coaxiale,
cabluri optice sau anten satelit.
$erviciile oferite de provideri sunt)
- accesul la Internet>
- utilizarea programelor de e-mail>
- acces la grupurile de =tiri de pe Internet>
- asisten? n utilizarea tenologiilor specifice navigrii pe Internet
- gzduirea paginilor Ieb pentru firmele care nu =i permit s aib propriul
server de Ieb>
- reclam =i publicitate pentru produsele =i serviciile firmelor.
$e pot distinge trei mi!loace de conenctare la Internet)
a, conturi descise prin dial-up. *eneficiarii fac apel la provideri penru a=i
accesa contul. "cest tip de conectare este foarte limitat dar foarte util pentru cei
ce utilizeaz doar e-mailul sau grupurile de stiri.
((
b, nod la distan? prin dial-up. $e folose=te de protocolul 96PBIP. 2ifene?a
fa? de modul de conectare anterior const n timpul mult mai rapid de
transmitere =i primire a datelor, pentru c ac?iunea are loc prin trimiterea de
pacete =i nu a mesa!ului caracter cu caracter.
c, conectarea direct. $e folose=te un router =i un fire%ell. An router este un
ecipament care urmre=te pacetele trasmise =i determin destinatarul la care
trebuie s a!ung. $copul unui fire%ell este acela de a asigura securitatea.

Intran(t 1i E.tran(t
Intran(t
Intranetul se define=te ca fiind un spa?iu privat care ofer anga!a?ilor dintr-o companie
posibilitatea de a organiza =i accesa rapid informa?ii, de a realiza o colaborare eficient,
managementul informa?iilor, cuno=tin?elor, proiectelor, ntr-un mediu bazat pe protocoluri
Internet =i bro%sere %eb.
6uv#ntul Intranet este alctuit din prefixul WintraX corespunztor termenului de interior
=i termenul WnetX ce se folose=te n general pentru termenul de re?ea.
n ma!oritatea companiilor apar probleme legate de scimbul defectuos de informa?ii
ntre membrii companiei =i administrarea greoaie a informa?iilor =i a documentelor de!a
existente.
An Intranet este alctuit dintr-un ."5 al firmei =i este prote!at de lumea exterioar
printr-un fire%ell.
J solu?ie Intranet poate fi unidimensional +ex) o aplica?ie care s permit parta!area
documentelor firmei ntre anga!a?i, sau dezvoltat n mai multe direc?iiY(Z.
"plica?iile intranet au aprut dup anul 100G, n prezent acord#ndu-li-se o aten?ie
deosebit de ctre comunitatea dezvoltatorilor, datorit solu?iilor, avanta!elor ce pot fi aduse
organiza?iilor.
Intranet-ul foloseste aceleasi structuri si tenici ca si Internetul global pentru furnizarea
de informatii si servicii dar numai in interiorul unei companii, este o re?ea privat. "cesta
poate lucra la fel de bine pentru o companie mica alctuit din cativa anga!ati , sau pentru o
corporatie multinationala.
2up [atrCn ;splin +ttp)BB%%%.sun%orldonline.com , cele 1 lucruri ceie de care trebuie s
se ?in cont la construirea un intranet sunt)
$tabilirea cerintelor infrastructurii>
2eterminarea serverului %eb necesar>
"legerea unui bro%ser>
4odul in care va fi utilizat intranetul>
$oftul necesar pentru dezvoltarea aplicatiilor>
(<
Kire%all-ul>
Posibilele scimbari ale rolului %ebmasterului>
Instruirea personalului.
Intranetul nu trebuie n mod obligatoriu s fie conectat la internet dar este bine de
men?ionat c dac comunic acest lucru este benefic pentru respectivelor firme.
"vanta!ele folosirii unui intranet sunt urmatoarele)
- o mai rapid comunicare>
- circula?ia mult mai bun = mai rapid a informa?iei,
- accesul la baza de date a firmei,
- reducerea costurilor semnificative,
- cre=terea productivit?ii anga!atilor la anumite informa?ii,
- o interfa? unic pentru toti cei care au acces la intranet.
Intre Internet =i Intranet exist nenumrate asemnari cum ar fi) aritecturile
asemntoare, func?ionarea pe baza modelului client-server, ambele au la baz serviciul
III, dar exist =i o seam de deosebiri. 2intre elementele ce le diferen?iaz)

Internet Intranet
Informa?ii publice Informa?ii private
"cces nerestrictionat $ecuritate mai mare si acces
restrictiv
3iteza de operare redusa 3iteza de operare mai mare
5u orice re?ea de calculatoare este un Intranet.

E.tran(t

;xtranetul este o aplica?ie special, o extensie a unei re?ele Intranet ce permite altor
institu?ii =i persoane accesul la un Intranet. In cele mai multe cazuri accesul la re?eaua Intrant
este limitat. "plica?iile ;xtranet au devenit rsp#ndite deoarece ofer informa?ii importante
furnizorilor =i clien?ilor organiza?iilor. "cest func?ie ce permite accesul limitat la re?eaua
Intranet a unor organiza?ii nu poate fi realizat de ctre Internet. ;xtranetul este folosit se
folose=te n general pentru a spri!ini gestionarea lan?ului de distribu?ie pe msur ce resursele
sunt solocitate de la furnizori =i transformate n produse sau servicii livrate clien?ilor.
(&

6. E/ono#ia -i)ita'2
In ultimii ani, Internetul =i-a dep=it statutul de simpl re?ea mondial de calculatoare,
devenind mediu pentru aceast nou form de economie, economia digital.
Internetul este un domeniu n care oricine poate intra fr a face mari celtuieli iar
economia desf=urat prin acest mediu port numele generic de Weconomie digitalaX. 4arile
companii sunt de!a ad#nc implicate n folosirea Internet-ului pentru a-=i mbunt?i propriile
unelte de acizi?ie a bunurilor, dar =i pentru a aduce pe %eb sisteme de administrare cum sunt
cele de contabilizare, de plat sau de resurse umane.
;xper?ii au estimat c, n anul (''G, la nivel mondial, cantitatea de informa?ie digital se
dubla la fiecare 11'' de zile. In (''7, aceea= cre=tere a informa?iei digitale se producea n
decurs de 11 luni. Intr-un nou studiu realizat de I*4 se estimeaz c p#n n ('1' cantitatea
de informa?ie se va dubla o dat la 11 ore1.
$tocarea informa?iilor, accesul acestora c#t =i transmiterea lor este din ce n ce mai
u=oar =i mai accesibil prin folosirea noilor tenologii digitale. "v#nd la dispozi?ie
informatia digitala, se poate transformata in noi valori economice si sociale, ceea ce duce la
crearea a numeroase oportunitati pentru dezvoltarea de noi produse si servicii =i astfel,
informatia devine resursa-ceie pentru economia digitala. Kolosirea Internet-ului si a altor
mi!loace de comunicare aduce numeroase beneficii si permite obtinerea de avanta!e
concurentiale ce trebuie fructificare.
;conomia digital presupune crearea de noi pie?e, noi legi ale pie?elor, noi modele de
comportament at#t pentru productori c#t =i pentru consumatori, noi tipuri de bani, noi re?ele
de distribu?ie.
6omponentele economiei digitale sunt)
1. Infrastructura
(. "ctivit?ile economice
Niv('$' 7 Infrastr$/t$ra Int(rn(t
Infrastructura duce la cre=terea societ?ilor din celelalte trei domenii =i se poate numi
coloana vertebral a economiei digitale. .a acest nivel activeaz companii care produc bunuri
sau presteaz servicii ce formeaz infrastructura Internet)
firme de telecomunica?ii
Internet $ervice Providers
Kurnizori de ecipamente de re?ea =i servicii conexe
(G
Kurnizori de server-e =i ard%are pentru firme
Niv('$' ! 7 A%'i/a0ii'( infrastr$/t$rii (/ono#i(i -i)ita'(
In acest nivel se regsesc organiza?iile a cror produse =i servicii permit utilizarea
optim a infrastructurii, pentru a realize tranzac?iile electronice. "cest nivel cuprinde)
6onsultan?i
"plica?ii pentru comer? electronic
"plica?ii multimedia
2ezvoltare de soft Ieb
$oft pentru motoare de cutare
9raining online
*aze de date %eb
Fzduire de site-uri =i servicii suport >
Procesarea tranzac?iilor .
6a rezultat al cre=terii continuee a economiei digitale, aplica?iile economiei digitale se
vor dezavolta n consecin?.
Niv('$' " 7 Int(r#(-iarii *n (/ono#i( -i)ita'2
Intermediarii !oac rol de catalizator n procesul prin care investi?iile n infrastructur =i
aplica?ii sunt transformate n tranzac?ii. 2e=i !oac un rol ma!or n completarea informa?iilor =i
cuno=tin?elor necesare func?ionrii economiei digitale, intermediarii ocup o pondere destul de
mic n cadrul cesteia, veniturile rol nefiind neaprat direct din tranzac?ii, ci din reclame, taxe
=i comisioane.
Intermediarii includ)
2ealer-i pe diverse tipuri de activit?i
"gen?ii de voia! online
*ro@er-i online
Portal-uri
*ro@eri de publicitate
Publicitate online
4agazine virtuale
Niv('$' & 7 Niv('$' tranza/0ii'or on8'in(
"cest nivel cuprinde toate categoriile de participan?i n cadrul lan?ului de distribu?ie care
realizeaz opera?iuni on-line.
;-detaili=ti - distribu?ie de cr?i, muzic, aparate electrocasnice, flori etc.
Productori ce comercializeaz propriile produse
Prestatori de servicii de transport ce v#nd bilete online
2ivertisment online =i servicii profesionale online
$ervicii de expedi?ie
(8
'. E(Europa
.a 6onsiliul de la .isabona din (''', =efii de stat =i de guvern din ;uropa au
fixat obiectivul de a deveni Pcea mai competitiv =i mai dinamic economie bazat pe
cunoa=tere din lumeX.
Planul de ac?iune e-;uropa (''(, ce avea ca obiectiv de a crea europa on-line,
conceput ca mi!loc de realizare a acestui scop, a propus o mare varietate de msuri
pentru a atinge trei obiective primordiale)
#)IEC!IV%* + al planului e-;uropa PAn Internet cu acces ieftin, rapid, sigurP are n
vedere)
cre=terea competi?iei ntre re?elele locale de acces >
disponibilitatea accesrii re?elelor Internet at#t lo%-cost c#t =i de vitez-ridicat>
realizarea unei pie?e de telecomunica?ii total integrate =i liberalizate.
Heferitor la implementarea Internetului rapid ) P6onsiliul ;uropei de la .isabona a
cerut) crearea, a unei re?ele trans-;uropene de vitez forte mare n vederea realizrii
comunica?iile electronice n domeniul =tiin?ific =i care s conecteze institutele de
cercetare =i universit?ile, precum =i bibliotecile =tiin?ifice, centrele =tiin?ifice =i,
progresiv, =colileP.
#)IEC!IV%* , al planului e-;uropa PInvestirea n pregtirea factorului uman =i n
programe)
9ineretul ;uropean la v#rsta digital >
4unca n economia bazat pe cunoa=tere>
Participarea tuturor la economia bazat pe cunoa=tereP.
"cest obiectiv se realizeaz prin conectarea =colilor la Internet, selectarea =i
dezvoltarea soft%are-ului corespunztor de retelizare, pregtirea instructorilor bine
pregti?i, imbunt?irea cooperrii ;uropene n domeniul e.earning =i altele.
#)IEC!IV%* - al e-;uropa P$timularea utilizrii Internet-ului)
(7
"ccelerarea comer?ului electronic>
Fuvernarea on-line) acces electronic la serviciile publice>
$pri!in =i activit?i online n domeniul snt?ii>
2ezvoltarea, cu implicare european, a re?elelor globale>
$isteme inteligente de transportP
&
.
In (''(, la $evillia se aprob e-;uropa (''G prin care se extind obiectivele
planului anterior
G
)
1. $ervicii publice moderne )
Fuvernare electronic >
$ervicii de educa?ie electronic
$ervicii de tele-sntate
(.2ezvoltarea unui mediu de afaceri electronic dinamic>
2ezvoltarea unei infrastructuri informa?ionale sigure>
"cces largit la serviciile broadband cu costuri minime>
Indentificarea, msurarea =i publicarea celor mai bune practici =i experien?e n
domeniu.
In iunie (''G a fost lansat ini?iativa i('1' XJ societatea informa?ional
european pentru cre=terea economic =i ocuparea for?ei de muncX
n ini?iativa i('1', 6; propune trei priorit?i
8
)
&
%%%.infoeuropa : glosar de termeni pentru A;, nr. <(
G
I Ho=ca +coord, : 6omer? ;lectronic, concepte, tenologii =i aplica?ii, ;d ;conomica, *ucure=ti (''&
8
Acad. F.G. Filip - i2010 o prim iniiativ n Strategia de la Lisabona revi!ita" #!blicata in revista
$%# &'S()*SS ++,200-
(1
1. Crearea unei piee unice 1i competitive pentru societatea informaional.
Pentru a spri!ini convergen?a tenologic printr-o Pconvergen? politicX, se au
n vedere)
o politic eficace de management a spectrelor cu frecven?e +(''G,>
modernizarea regulilor privind audiovizualul +(''G,>
actualizarea cadrului de reglementare pentru comer?ul electronic +(''8,>
elaborarea unei strategii eficace pentru o societatea informa?ional sigur>
o abordare cuprinztoare privind gestionarea eficace a drepturilor privind
produsele digitale.
(. Cre1terea investiiilor !n cercetarea privind /0C cu 1'\, plec#nd de la
constatarea c, n acest domeniu, n A; se investesc doar 1' de ;uro pe
locuitor, fa? de <G' n /aponia =i &'' n $A".
<. %romovarea unei societi informaionale cuprinztoare prin)
un Plan de ac?iune pentru servicii de Pe-guvernareX orientate ctre cet?ean
+(''8,>
trei ini?iative privind calitatea vie?ii +tenologii specifice pentru o societate
mbtr#nit, veicule inteligente, mai sigure =i mai nepoluate =i biblioteci
virtuale digitale, n (''7,>
ac?iuni menite s atenueze Pprpastiile digitaleX cu caracter geografic =i
social, + in (''1,.
9. SISTEMUL DE PL:;I <N MEDIUL ELECTRONIC
Ana din cele mai sensibile probleme cu care se confrunt comercian?ii detaili=ti atunci
c#nd doresc s implementeze un sistem de comer? electronic este furnizarea un mecanism de
plat comod, perceput ca suficient de sigur =i u=or de integrat ntr-un sistem de tranzac?ii
comerciale on-line
7
.
.
Mircea Cioat - Pli electronice, Revista NET Report Nr 101 / Februarie 2001

(0
An sistem electronic de pl?i se refer la totalitatea obiectelor care conlucreaz pentru
asigurarea pl?ii tranzac?iilor ce se efectueaz. $unt implicate, n general, trei entitti care
interac?ioneaza) o banc, un cumprtor =i un v#nztor. $istemul electronic de pl?i con?ine =i
o mul?ime de protocoale care permit cumprtorului s fac pl?i ctre v#nzator.
$istemele electronice de pl?i trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerin?e
1
)
securitate : sistemul trebuie s efectueze n condi?ii de siguran? tranzac?iile prin
re?ea>
anonimatul : sistemul trebuie s prote!eze identitatea clien?ilor =i a tranzac?iilor>
convertibilitate : sistemul trebuie s permit ca utilizatorii lui s lucreze cu mai multe
bnci =i s poat fi converti?i n orice valut>
utilizabilitate : sistemul trebuie s fie u=or de utilizat>
transferabilitate sistemul trebuie s permit transferul banilor din contul
cumparatorului n contul v#nztorului, fr ca ace=tia s
contacteze n mod direct bncile>
eficien : sistemul trebuie s asigure costuri reduse>
integrabilitatea : sistemul tebuie s func?ioneze indiferent de platformele aplica?iilor>
!ncredere : sistemul trebuie s dea ncredere =i s evite erorile.
$istemele electronice de pla?i se pot clasifica func?ie de urmtoarele caracteristici
0
)
2up valoarea tranzac?iilor.
o sisteme pentru pl?i mici
o sisteme pentru pl?i mari.
;ste evident c sistemele pentru pl?i mari sunt mai costisitoare deoarece prezint un
ridicat nivel de securitate. Pentru pl?ile de valoare mic, costurile tranzac?iei trebuiesc s fie
sub valoarea tranzac?iei.
2up tipul tranzac?iilor)
sisteme pentru tranzac?ii on-line
sisteme pentru tranzac?ii off-line.
.a pl?ile on-line, pe l#ng v#nztor =i cumprtor, intervine =i cel pu?in o banc.
2in punct de vedere al confiden?ialit?ii)
sistem anonim>
sistem identificabil.
1
*uraga $ : PProiectarea siteurilor IebX, ;di?ia a II-a, ;d. Polirom, *ucure=ti, (''G
0
Ho=ca I +coord, : P6omer? electronicX, ;d. ;conomic, *ucure=ti, (''&
<'
An sistem este anonim dac beneficiarul pl?ii nu poate identifica platitorul.
2up momentul pl?ii)
sisteme cu plat anticipat +prepaid,>
sisteme cu plat prezent +paC-no%,>
sistem cu plat ulterioar +paC-later,.
++. Sisteme de pla.i cu carduri /ancare /azate pe SE! 0Secure Electronic
!ranzaction1
J mare parte a cumprturilor prin Internet se desf=oar cu carduri obi=nuite,
ns, persoane ru inten?ionate, cu a!utorul unui soft%are special, pot citi informa?ii
confiden?iale. n acest sens se impune elaborarea unor standarde specifice sistemelor
de pl?i care s permit securizarea pl?ilor. Prote!area prin criptare a cardurilor
folosite n tranzac?iile on-line, permit ca numrul cr?ilor de credit s nu poat fi
cunoscut de ctre comercian?i.
.a 1 Kebruarie 1007 4aster6ard si 3isa elaboreaz $;9 +$ecure ;lectronic
9ransaction,, o tenologie mai sigur. Kiecare dintre actorii implica?i intr-o tranzac?ie
+comerciant, client sau institu?ie financiar, folose=te certificatul $;9 privat, care !oac
=i rol de identificare, n con!unc?ie cu ceile publice asociate certificatelor ce identific
pe ceilalti actori.
Protocolul $;9 =i propune =apte obiective de securitate n e-commerce
1'
)
1. $ asigure confiden?ialitatea instruc?iunilor de plat =i a informa?iilor de cerere
care sunt transmise odat cu informa?iile de plat.
(. $ garanteze integritatea tuturor datelor transmise.
<. $ asigure autentificarea cumprtorului, precum =i faptul c acesta este
utilizatorul legitim al unei mrci de card.
10
ictor-aleriu Patriciu - !iste"e electronice #e plati, Revista PC Report Nr $% / &u'ust 1(((
<1
&. $ asigure autentificarea v#nzatorului, precum =i faptul c acesta accept
tranzac?ii cu carduri prin rela?ia sa cu o institu?ie financiar acizitoare.
G. $ foloseasc cele mai bune metode de securitate pentru a prote!a par?ile
antrenate n comer?.
8. $ fie un protocol care s nu depind de mecanismele de securitate ale
transportului =i care s nu mpiedice folosirea acestora.
7. $ faciliteze si s ncura!eze interoperabilitatea dintre furnizorii de soft =i cei
de re?ea.
Participan?ii implica?i n sistemul de pl?i bazat pe $;9 sunt )
cumprtorul >
vanztorul >
emitentul : institu?ie financiar care a emis cardul cumprtorului>
acizitorul :institu?ie financiar care stabile=te un cont v#nztorului>
poart de pl?i - este un site specializat pentru transferul banilor din contul
cr?ii de credit a clientului n contul magazinului virtual>
firma cr?ii de credit : firma productoare a cardului stabile=te reguli de
folosire a acestora.
Participan?ii la tranzac?ii posed o perece de cei =i o perece de semnturi.
$emntura este criptat prin ceie privat =i este decriptat prin ceie public.
"utoritatea de certificare furnizeaz certificate care fac legtura dintre o ceie public
=i o persoan. "stfel, cel ce prime=te un document semnat digital este sigur c de?ine
ceia public a emi?torului documentului =i nu alt ceia. "utoritatea de ceritificare
trimit un mesa! numit ] certificat ^ prin care atest identitatea emit?orului mesa!ului
semnat digital precum =i o copie a ceii publice
11
.
11
$olt%isc H., -ogrefe 2. : P" suverC on net%or@ securitC : (''&X, FeorgV"ugustVAniversitat, Fottingen,
I$$5 1811-1'&&
<(
Plata prin card bancar
n derularea tranzac?iilor prin e-cecuri se utilizeaz un smart card pentru a oferi
mai mult confiden?ialitate. 6eia privat pentru semnarea cecurilor nu este niciodat
transferat ctre computerul semnatarului, deci nu este niciodat expus furtului.
Procesorul smart cardului numeroteaz automat fiecare e-cec atunci c#nd l semneaz.
$mart cardul este prote!at prin introducerea unui cod PI5
1(
.
2erularea pl?ilor prin e-cec-uri)
se completeaz cu datele unui cec classic =i se semneaz folosind codul
PI5>
cecul semnat se transmite ctre platit prin e-mail>
ncasatorul verific semnatura pltitorului =i semneaz un depozit
electronic pentru a ncasa suma din e-cec>
cecul aprobat pleac la banca ncasatorului>
1(
/. #atrici!" 0. *ne-#ietrosean! 1Sec!ritatea comer!l!i electronic2"*d. ALL" &!c!re3ti" 2001
6umparator
$istem de
autorizare
*anca
cumparatorului
*anca
vanzatorului
3anzator
6erere cumparare
6erere plata
Plata cu card
6erere autorizare
plata
Haspuns cerere
<<
at#t banca pltitorului, c#t =i banca ncasatorului verific toate semnturile
=i aprobrile din e-cec>
pltitorul prime=te un articol care descrie ntreaga tranzac?ie.
!. SECURITATEA <N COMER;UL ELECTRONIC
$ecuritatea, un concept despre care vorbe=te toat lumea. 2e la administratorii
de re?ea =i p#n la utilizatorii re?elelor "de bloc", to?i sunt interesa?i =i vor s =i
prote!eze c#t mai eficient re?eaua =i computerele. Kie c este computer personal sau
integrat ntr-o re?ea, c este o re?ea privat cu sau fr conexiune la Internet,
necesitatea securizrii este cert.
Problema care apare de la prima conectare la re?eaua Internet o reprezint
amenin?area la adresa securit?ii datelor. 2ezvoltarea prezent a afacerilor electronice
va revolu?iona at#t conduita afacerilor, c#t =i a comer?ului, care se va globaliza din ce
n ce mai mult. Healizarea securit?ii pe Ieb a nt#mpinat ns ntotdeauna obstacole,
cum ar fi) diversitatea sistemelor de operare ce ruleaz pe calculatoarele interconectate
sau diversitatea aplica?iiIor ce trebuiau sa comunice.
n acest context, atacurile la securitate se manifest cu preponderen? prin
urmatoarele ci
1<
)
As/$'tar(a /o#$ni/a0ii'or. An astfel de tip de atac poate duce la furtul unor
informa?ii importante de?inute de clien?i cum ar fi numrul cartelei de credit,
numrul contului bancar sau alte date importante care pot aduce pre!udicii
respectivilor clien?i>
Paro'( f$rat(. Kurturile de acest tip pot muta ?inta atacurilor de la ncercrile de a
sparge protocolul la ncercrile de a o?ine a acestor informa?ii n clar>
Dat( #o-ifi/at(. "ceast manifestare poate duce la modificarea con?inutului unor
tranzac?ii>
Inr()istrar(a. Prin acest tip de atac se poate modifica identitatea unei persoane,
permi?#ndu-i s se dea drept alt persoan.
1<
3. Patriciu, 4 ;ne-Pietrosanu : W$ecuritatea comer?ului electronicX, ;d. "ll, *ucure=ti (''1
<&
R(%$-i(r(a. Prin acest tip de atac este posibil refuzul de recunoa=tere a unor
tranzac?ii facute prin re?ea.
Pentru a reduce riscurile de securitate n utilizarea =i administrarea sistemelor ce
particip la realizarea tranzac?iilor prin comer? electronic, cea mai bun strategie este
cea pe ansamblu. "ceasta presupune evaluarea pe ansamblu a infrastructurii I9 =i
clasificarea expunerii la riscuri de securitate. Pentru fiecare dintre riscurile identificate
trebuie realizate planuri de msuri, fie pentru reducerea expunerii la acele riscuri, fie
pentru reducerea impactului odat ce riscul s-a produs. Procesul de securizare a
informa?iilor este dinamic =i continuu, datorit faptului c riscurile =i oportunit?ile de
dezvoltare sunt ntr-o permananent scimbare =i adaptabilitate la mediul de afaceri.
"sigurarea securit?ii datelor presupune realizarea a patru obiective )
1. confiden?ialitatea>
(. integritatea>
<. disponibilitatea>
&. nerepudierea.
Confi-(n0ia'itat(a, uneori numit secretizare, reprezint asigurarea c nimeni
nu poate citi un mesa!, excep?ie fc#nd destinatarul acestuia
6onfiden?ialitatea reprezint ?elul suprem al securit?ii calculatoarelor. n
mediul Internet, confiden?ialitatea capt noi dimensiuni sub forma unor msuri de
control al confiden?ialit?ii.
Int()ritat(a, uneori numit acurate?e, realizeaz prote!area datelor la alterare,
substituitre, modificare sau distrugere de ctre persoane neautorizate. 6el mai sigur
mod de a ?ine datele integre l reprezint ?inerea ascuns a acestora.
"lterarea, pierderea sau distrugerea datelor poate fi =i consecin?a unor erori
ard%are, erori soft%are, erori umane sau a unei erori a sistemelor de securitate.
Dis%oni=i'itat(a =i propune ca datele stocate n calculatoare s poat s fie
accesate de persoanele autorizate. Atilizatorii trebuie s aib acces doar la datele care
le sunt destinate. $e pot distinge aici dou categorii de utilizatori, cu drepturi de acces
diferite) administratorii de sistem =i utilizatorii generali.
<G
N(r(%$-i(r(a> presupune confirmarea destinatarului unui mesa! electronic, =i
anume c mesa!ul este scris sau trimis de persoane care pretind c l-au trimis.
5erepudierea st la baza semnaturii electronice, asigur#nd autenticitatea acesteia.
&naliza vulnera/ilit.ilor
Pentru a proiecta =i implementa un sistem de securitate, trebuie mai nt#i s se
determine toate amenin?rile care pot afecta siguran?a sistemului. "cest proces const
n
1&
)
a, analiza vulnerabilit?ilor, care presupune identificarea elementelor poten?ial
slabe ale sistemului>
b, evaluarea amenin?rilor, presupune determinarea problemelor ce pot aprea
datorit elementelor slabe ale sistemului>
c, analiza riscurilor, presupune identificarea eventualelor consecin?e pe care aceste
probleme le pot crea.
Principalele vulnerabilit?i ale sunt)
d, ard%are>
e, soft%are>
f, medii de stocare>
g, comunica?ii>
, umane.
$istemele soft%are nesigure, cu goluri de securitate pot u=ura accesul intru=ilor la
informa?ie. Intru=ii pot fi) ac@er-ii , crac@er-ii, personalul de service, furnizorii se
sisteme de securitate, personalul care administreaz =i utilizeaz sistemele. $-a
constatat c cea mai mare vulneravilitate este dat de personalul care administreaz
sistemul. .ipsa de experien? a administratorilor sau reaua lor inten?ie pot compromite
grav securitatea sistemului.
"naliza vulnerabilit?ilor trebuie s se realizeze n mod periodic.
"naliza riscului presupune desf=urarea urmtoarelor activit?i
1G
)
1&
%%%.facultate.regielive.ro
1G
I-Ho=ca , 6. *ucur : 6omert ;lectronic : 6oncepte, tenologii =i aplica?ii, ;d. ;conomic, *ucure=ti (''&
<8
i, determinarea obiectivelor ce urmeaz a fi prote!ate>
!, determinarea surselor de risc>
@, stabilirea probabilit?ii riscului>
l, estimarea costurilor n cazul unei eventuale spargeri.
Securitatea datelor 2i msuri de contracarare
Internetul a fost conceput ca un mediu descis, dar nu neaprat =i sigur,
protocolului 96PBIP lipsindu-i servicii de securitate de baz.
An lucru este sigur, cel pu?in p#n la aceast or, nu se poate vorbi de solu?ii de
securitate perfecte, sistemele de securitate sunt rezultatul muncii unor oameni =i exist
oameni care pot ocoli aceste sisteme. Pentru a asigura o reu=it a afacerilor, n cadrul
unei organiza?ii este necesar s se permit accesul permanent din partea anga!a?ilor,
clien?ilor =i partenerilor de afaceri la resursele electronice, fie c accesul se realizeaz
prin intermediul Internetului +metoda cea mai des folosit, sau nu. "ceste accesri
creeaz automat =i riscuri, iar succesul unei afaceri este determinat de asigurarea unei
balan?e ntre riscul existent =i asumat, =i profitul organiza?iei.
$olu?iile de securitate se pot clasific astfel)
1. $olu?ii de securitate la nivel de re?ea>
(. $olu?ii de securitate la nivel de sesiune>
<. $olu?ii de securitate la nivelde aplica?ie>
&. $olu?ii de securitate la nivel de transport.
Proto/oa'( -( s(/$ritat(
A. Proto/o'$' S84TTP
%rotocolul S6//% +$ecure -Cpertext 9ransfer Protocol, este o extensie a
protocolului -99P. $--99P lucreaz la nivel de aplica?ie =i cripteaz mesa!ele dintre
un client =i un server. Protocolul permite clientului =i serverului s negocieze tipul de
criptare ce va fi folosit n comunica?ia direct ei =i puterea criptografic a algoritmului.
$ecure -99P este un protocol orientat pe mesa!e, asigur#nd securitatea mesa!elor
<7
transmise folosind -99P. Protocolul este proiectat pentru a furniza confiden?ialitate,
integritate =i non-repidiere.
B. Proto/o'$' SSL
%rotocolul SS< +$ecure $oc@et .aCer, a fost elaborat de 5etscape
6ommunication 6orporation pentru a furniza securitatea pe Internet. ;ste n protocol
independent de platforme =i de aplica?ii ce asigur securitatea transmiterii datelor ntre
calculatoare =i ntre aplica?ii aflate la distan?. $$. permite aplica?iilor de tip
clientBserver posiblitatea s comunice folosind o metod ce nu permite ascultarea,
interceptarea sau falsificarea informa?iei scimbate ntre cele dou pr?i, =i este la ora
actual cel mai folosit protocol pentru realizarea conexiunilor sigure n Internet.
2iferen?ele ntre cele dou protocoale sunt )
m, $$. opereaz la nivel de transport pe c#nd $--99P func?ioneaz la nivel de
aplica?ie>
n, $--99P permite autentificarea utilizatorului care accede acel portal prin
certificat de autentificare, n timp ce $$. realizeaz autentificarea doar prin
nume de utilizator =i parol.
Protocolul $$., folose=te criptografia cu ceie public pentru autentificare.
;tapele n derularea procesului criptografic al implementrii $$. sunt)
- $e cripteaz codul cu ceia secret a expeditorului>
- $e cripteaz codul cu ceia public a destinatarului>
- $e genereaz certificate care transport ceia public folosit n criptografia
asimetric.
An certificat con?ine )
- "utoritatea de certificare>
- perioada de valabilitate a certificatului>
- informa?ii despre entitatea +persoana, firma etc. , pe care certificatul o reprezint>
- ceia public a entit?ii>
- semntura digital.
<1
C. Proto/o'$' IPS(/
0%Sec este un protocol al 0nternet (ngineering /asf =orce +I;K9, care ofer
autentificarea datelor, integritate =i confiden?ialitate, n timp ce datele sunt transferate
ntre dou sau mai multe puncte de comunica?ie ntr-o re?ea bazat pe IP.
<0