Sunteți pe pagina 1din 5

HISTOLOGIE CURS 2

Vene

Capilarele se continua cu venulele pericitare sau postcapilare care au in structura lor
pericite ce form. la periferie un strat continuu in vecinatatea membr. bazale. Cel
endoteliare se gasesc dispuse pe membr bazala, fixata de aceasta prin
hemidezmozomi. Aceste venule pericitare au diam. de 15-20 de microni si o lungime
cuprinsa intre 50-700 de microni. Aceste venule pericitare se continua cu venele
mici, aceste se combina si form mijlocii si mari.

I INTIMA

Lumenul venelor mici este mai larg decat al capilarelor, de asemenea peretele lor
este mai gros decat al capilarelor. In general venele au peretele form tot din 3 tunici
similare cu cele ale arterelor dar se deosebesc de artere prin urmatoarele
caracteristici:
a. Lumenul este mult mai larg si adesea neregulat, colabat. (turtit) Este
delimitat de un rand de nuclei turtiti sau aplatizati.
b. LEI o intalnim numai la venele mari.
c. Peretele venelor este mult mai subtire deoarece media este slab
reprezentata fiind saraca in fibre musc. netede dar si in fibre elastice. Predomina
fibrele de colagen.
d. Adventicea este tunica preponderenta, este foarte bine reprez., este
bogata in fibre de colagen si uneori fibre musc. netede cu o dispozitie
longitudinala (|| cu axul mare al vasului). De asemenea aici sunt prezente si
vasele vaselor si TN
e. Intima reprezinta 5%
f. Media 15%
g. Adventicea 80%

Structura venelor reprezinta o adaptare perfecta din punct de vedere functional.
Venele pot fii clasificate dupa:
1. Calibru
2. Struct. peretelui

La venele foarte mari poate fii prezenta limitanta elastica intre intima si medie. La
venele infracardiace intima prezinta valvule care sunt cute membranoase ale intimei
in forma de cupa formate dintr-un ax central fibro-elastic tapetat la suprafata de
endoteliul aplatizat asezat pe membr. bazala iar sub aceasta se gaseste sub stratul
endotelial.
La baza acestor cute membranoase se gasesc cteva cute musc. netede dispuse
longitudinal.

I. MEDIA

Este mai slab dezvolatata decat la artere. Este formata in mare parte din fibre de
colagen, elastice si musculare netede in proportii variate in functie de localizare.
Exemplu:

- Venele supracardiace: Sunt vene fibroase a caror medie este formata
din fibre de colagen cu rare celule dispuse oblic sau circular. Exemplu: vene
cereblare, venele sinusurilor dura-mater.
- Venele fibro-elastice: venele jugulare si venele subclavie. Sunt formate
din fibre de colagen dispuse circular dar si fibre elastice dispuse longitudinal.
- Venele musculo-fibroase: Au media formata preponderent din f. musc.
netede dispuse longitudinal sau circular sau in ambele variante. Aceste vene le
intalnim la memrb. inferioare.
- Venele fibro-musculare: Aceste au media formata predominant din
fibre. Sunt loc. la niv. fetei. Mai este vena radiala, humera, cubitala.

III ADVENTICEA:

Este alc. din t. conj lax + f. musc netede dispuse long. + vasele vaselor + TN ce form
plexuri. Venele mari au calibrul aorte (cele 2 vene cave). Au o medie slab reprez.
formata din fibre de colagen dispuse circular dar si putin fibre musc. netede.
Adventicea acestor vene mari este foarte bine reprez. formata din tesut conj lax + f.
musc. nedete dispuse long + f. nervoase + vasele vaselor


Sistemul circulant limfatic

Vasele limfatice sunt struct. tubulare permanenet organizate insa mai putin bine
structuralizate decat arterele si venele. Ele colecteaza lichidul interstitial dar si limfa
si le dreneaza in sist. venos. Structural vom deosebi:
A. Capilarele Limfatice
B. Vasele Limfatice:
- truchiuri limfatice
- vase colectoare limfatice

A. Iau nastere in mediu interstitial prin extremitati inchise (in deget de
manusa). Calibrul lor este variabil, diam. lor ajunge pana la 100 de microni.
Peretele este mult mai subtire decat al capilalelor sangvine. Lipsesc pericitele dar
si t. conj pericardial. Endoteliul se afla asezat pe membr. bazala si este continuu.
Aceste capilare conflueaza si dau nastere venelor limfatice ce au o structura
histologica asemanatoare venulelor dar cu pereti mult mai subtiri.
B. Truchiurile limfatice mari sunt rep de marea vena limfatica si canalul
limfatic
I Intima: Este alc de endoteliu asezat pe membr bazala
II Media: f. musc nedet disp. circular si longitudinal.
III Adventicea: este alc din t. conj + plexuri nervoase
De-a lungul acestor vase limfatice se gasesc sit. limfoganglioni

Sangele este o varietate de tesut conj. sub forma de lichid. Este format dintr-o parte
lichida = plasma sangvina si din celule = elemente figurate.
Plasma sangvina este form din 90% apa si 10% comp. organice dar si anorganice.
Comp. organice sunt rep. de:
1. Prot. plasatice ce rep. pana la 7% din vol. plasmatic si din aceasta
categorie reprez. sunt: Globulinele (alfa, bate si gama) = ele avand un rol deosebit
in mentinerea presiunii osmotice al sangelor, Albuminele, fibrinogen, etc. Comp.
anorganice rep. de ioni de sodiu, potasiu, calciu. Aceasta comp anorganica merge
pana la 0.9%.
2. Elem fig. sunt hematiile, plachetele sau trombocitele si leucocitele.
Acestea le putem imparti in granulocite (PMN=polimorfonucleare si deosebin 3
grupe PMNneutrofile, PMNacidofile, PMNbazofile) si agranulocite.

Pentru fiecare dintre cel. sangvine va trebui sa tinem cont de cateva caracteristici si
anume:
1. Numarul (+ variatii)
2. Forma
3. Dimensiune
4. Aspect la MO sau organizare struct.
5. Aspect la ME
6. Durata de viata
7. Originea
8. Functiile indeplinite

HEMATIA:

1.Nr: difere dupa sex, aprox 5 mil la barbat iar la femeie 4.5 mil mm3 de sange.
Aceste valori pot prezenta cresteri sau scaderi, de asemenea aceste scaderi pot fii
fiziologice sau patologice. La nou nascut n. de hematii varieaza de la 6 la 7 mil pe
mm3/sange. Cresterea nr. de hematii poarta numele de poliglobulie iar scaderea se
numeste anemie (este numai patologica).
1. Disc biconcav.
2. In stare uscata e de 7.5 microni iar in stare proapata 8.2 si 8.5. Peste
9 se numesc macrocite si peste 10 megalocite iar hematiile cu un diam sub 6
microni s.n. microcite
4.......
1. La ME membr. hematiei are o struc.. trilaminata, este lipoproteica
mozaicata iar la supraf se gaseste glicolema. La axest nivel sunt localizate
antigenele a si b care det. formarea grupelor sangvine A,B, AB si 0 Dar mai gasim
si antigenul Rh (Rh pozitiv si Rh negativ)
2. Are o durata de viata de 120 de zile in sangele circulant dupa care sunt
distruse in splina prin hemoliza.
3. Maduva rosie hematogena din cel. cap de serie pt. seria eritrocitara:
- > proeritroblast - >eritroblast bazofil - > eritroblast policromatofil - >
eritroblast oxifil (hematie tanara ce are 80% zestre de Hb + ativa ribozomi liberi cu
rolul de a sintetiza restul de 20% de globina). Col speciala cu Albastru de crezil
stralucitor: in urma aceste loc. in citoplasma reticulocitelor se formeaza o retea
granulo-filamentoasa colorata in albastru inchis dat. precipitarii ARN-ribozomal in
contact cu col bazic albastru de crezil.
Reticulocitele stau in compartimentul de maturare pana la 48 de ore timp in care va
fii sintetizata restul de globina iar ribozomii expulzati devenind hematie matura.
8. Transportul gazelor: O2 si CO2 sub forma de compusi labili. Poate forma si
compusi ireversibili in contact cu oxidul de carbon numit carboxihemoglobina.