Sunteți pe pagina 1din 14

Imperiu Pelasg

Numele de pelasgi (n limba greac: , Pelasgo, singular !",


Pelasg#s$ a %os& %olosi& de unii au&ori an&ici greci a&unci c'nd se re%ereau la grupe de
popula ie care au preceda& elenii n (recia an&ic) *n general &ermenul pelasgian a a+uns s
se %oloseasc n&r,un sens mai larg pen&ru &o i locui&orii au&o-&oni din +urul .rii /gee i a
cul&urilor lor, nain&e de apari ia limbii grece &i) *n &impul perioadei clasice, encla0e sub
aceas& denumire au supra0ie ui& n mai mul&e loca ii din (recia con&inen&al, 1re&a i n
al&e regiuni din .area /gee) Popula iile iden&i%ica&e ca pelasgi 0orbeau o limba (sau limbi$
pe care grecii au iden&i%ica&,o c nu era limba greac, c-iar dac unii au&ori an&ici au descris
pe pelasgi ca %iind greci) 2 &radi ie care a supra0ie ui& spune c o mare par&e din (recia a
%os& Pelsagian nain&e de a %i eleni3a&) 4ces&e pr i au sc3u&, n general, n cadrul
domeniului e&nic, as&%el nc'& prin secolul al cincilea ace &i 0orbi&ori din (recia an&ic au
%os& iden&i%ica i ca ionieni.
Alte tradiii istorice arat c Imperiul Pelasg i are nceputurile lang muntele Atlas
(dup romani, Alutus) situat la nord de Grecia n regiunea geografic denumit Gaea sau
Terra. Legenda spune c Titanul Atlas frate cu Saturn (ceanos Potamos), dup lupta contra
regelui !oe este pedepsit i o"ligat s susin cu m#inile i umerii si cerul iar mai t#r$iu este
prefcut ntr%un munte uria. Prin&ind din punct de &edere geografic, po$iionarea muntelui
Atlas este de partea munilor 'arpai ce este str"tut de r#ul cunoascut ast$i cu numele de
lt. (up )erodot, pe cel mai &ec*i munte al dacilor s%a nscut +aia, fica titanului Atlas care
este repre$entat ca o di&initate protectoare a acestui spaiu (spaiu ce este indntificat cu
ltenia de ast$i).
Alt mrturie istoric despre cei ce lociuesc l#ng muntele Atlas o a&em de la Platon.
Acesta e,trage informaiile dintr%un manuscris al lui Solon, manuscris ce se gsea n posesia
familiei lui 'ritias n acea perioad. Solon, ilustrul legislator i poet al Atenei, n timpul &ieii
sale, n scopul de a cunoate mora&urile rilor &ecine, ntreprinde, printre altele, o &i$it n
-gipt. Aici are o discuie cu un preot din Sais, ora situate n delta .ilului i afl de la acesta
c la ei e,ist o"iceiul de a consemna e&enimentele nota"ile din mai multe pri ale lumii nc
din cele mai &ec*i timpuri. Preotul pomenete de Atlas, de ntreg inutul lui mrginit de o ap
mare i de faptul c regiunea aceasta este "ogat n minerale n stare fluid sau solid cum ar
fi ararma gal"en (auric*alcum) considerat cel mai preios metal dup aur. /on posed o
uria pdure din lemnul creia se poate construi orice iar pm#ntul produce recolte
a"undente de dou ori pe an (tre"uie specificat faptul c n cele mai stra&eci timpuri, pe
teritoriul actualei noastre rii datorit climei diferite fat de cea de asta$i se puteau face dou
sau c*iar trei recolte pe an). -ste descris deasemenea i c#mpia ce este &$ut ca cea mai
frumoas ntre c#mpii, 0 n$estrat cu toate darurile naturii1 i ncon2urat de o coroan de
muni ce au desc*iderea la apa cea mare. Prin comparie cu ali muni , cei de aici sunt cei mai
frumoi, mpremuii cu sate "ogate ce la r#ndul lor sunt mrginite de r#uri, lacuri i puni
a"undente cu animale "l#nde i sl"atice.
3ersurile ce redau cele spuse sunt urmtoarle4
5 4lerga&6au, alerga&, 7oi
s%m8 mpodobi8i)
Pan6 pe 7omnul l6au a%la&
9n&r,oc-ilie de &m'ia,
1u u:a de alam'i)
1um :edea :i soco&ia
;i ce&ia 0ang-elia
1um se sece 2l&ul mare)
2l&ul mic, mare a 0eni&
;ide mare, margini n6are<=>?
'oncu$ion#nd toate cele afirmate de%a lungul celor dou pri ale acestui articol putem
afirma c istoria politic a rasei pelasgilor ncepe ntre 'arpai i (unarea de 2os (ceanos
Potamos sau, mai t#r$iu, Istrul). (acia cu relieful cel mai frumos, "ogat n resurse, cu o
populaie &itea$, ospitalier, religioas i fericit est ara din legendele timpurilor
preisotice. (easmenea, toate aceste persona2e despre care am &or"it i care sunt inserate n
mitologia grecilor aparin de drept inuturilor noastre.
Alte notite istorice despre lim"a cea &ec*e a pelasgilor le a&em de la )erodot.
57e ce limba s,au %olosi& pelasgii1, scrie dansul, 5eu cu siguran&a nu po& sa a%irm@ dar daca ne es&e
permis sa %acem o conclu3iune dupa pelasgii ce mai eAis&a si as&a3i in orasul 1res&onia deasupra
&ursenilor (in par&ea orien&ala a .acedoniei, langa mare$ si cari locuiau oda&a in regiunea numi&a
as&a3i B-essalio&is C de asemenea, daca 0om a0ea in 0ederea limba pelasgilor, cari au in&emeia&
orasele Plac0ia si DcElace din Fellespon& si care locuise mai inain&e laolal&a cu a&-enienii, a&unci 0om
pu&ea %ace conclu3iunea ca pelasgii s,au %olosi& de o limba barbara C 9n ce pri0es&e insa neamul
-ellenilor, aces&ia inca de la incepu&urile lor s,au %olosi& in&o&deauna de aceeasi limba, insa di%eri&a de a
neamului pelasg C Pelasgii insisi erau un popor de neam barbar1
)erodot &or"este aici dupa cum &edem, numai de pelasgii care locuise odata pe teritoriul -lladei si de
coloniile acestor pelasgi, sta"ilite pe tarmurii +arii -gee.
6e$ulta, asadar, din notitele ce le aflam la )omer si la )erodot, ca lim"a "ar"ara, ce o &or"eau pelasgii
de pe teritoriul -lladei, era o lim"a e,terna. +asa cea mai mare a natiunii "ar"arilor o formau
populatiunile pelasge din nordul frontierelor grecesti, cu deose"ire insa cele din nordul Istrului de 2os si al
+arii .egre. Aceeasi numire etnica si geografica o adoptase si romanii. In primele timpuri ale
Imperiului 6oman se intelegea su" numele de 7ar"aria, 7ar"aricum, 7ar"aricum solum si terra
7ra"arourum, teritoriul cel &ast al -uropei din nordul Istrului pana la cean si pana la frontierele Asiei.
Traian, scrie Se,tus 6ufus, a cucerit (acia, care era situata pe pamantul "ar"ariei si a prefacut%o in
pro&incie. Intreg pamantul cel &ast al Sc8tiei, cuprins intre (unarea de 2os si Lacul +eotic, se numea,
dupa Isodor, terra "ar"arica. Partile de rasarit ale +esiei sunt numite la &idiu "ar"ariae loca si "ar"aria
terra. La Ammian, toate tarile din nordul Panonniei figurea$a su" numele de Garbarorum &errae,
Garbaricum si Garbaria.
Inceputurile Poporului Pelasg
1. Vechimea rasei pelasge
Inca inainte de emigratiunea grecilor, celtilor si a germanilor din tinuturile -uropei, cea mai mare parte a
acestui continent era ocupata de o rasa de oameni &eniti din Asia, pe cari autorii grecesti ii numeau, in
general, pelasgi siturseni ( .. edit4 .icolae (ensusianu ramane tri"utar opiniei generale, specifica
&remii si inca enuntata si in sec 99I, influientata de 3ec*iul Testament iudaic, ca menirea ar fi aparut
in rientul Apropiat. 'u toate acestea, pe tot parcursul lucrarii, .icolae (ensusianu do&edeste ca
6omnaia actuala ((acia) a fost centrul de difu$are a ci&ili$atiei umane:)
Acesti pelasgi formase, in timpurile anteelene, cel mai intins, mai puternic si mai remarca"il popor, o
natiune, care din punct de &edere moral si material, a sc*im"at fata -uropei ar*aice.
Pelasgii ne apar in fruntea tuturor traditiunilor istorice, nu numai in -lada si in Italia, dar si in regiunile
din nordul (unarii si ale +arii .egre, in Asia +ica, in As8ria si in -gipet. -i repre$inta tipul originar al
popoarelor asa numite arice, care a introdus in -uropa cele dintai "eneficii ale ci&ili$atiunii.
;rmele e,tensiunii lor etnografice, precum si alte acti&itatii lor industriale, le mai aflam si asta$i pe cele
trei continente ale lumii &ec*i< incepand din muntii .or&egiei pana in pustiurile Sa*arei, de la i$&oarele
raurilor Ara,e si ,us pana la oceanul Atlantic.
Insa, istoria lor politica si istoria ci&ili$atiunii lor sunt acoperite de intunericul &ec*imii.
Putinele date, ce ne%au ramas asupra pelasgilor, ne infatisea$a pe acest mare si admira"il popor numai in
ultimul period al istoriei sale, atunci cand independenta sa politica era distrusa aproape peste tot locul si
cand numele sau incepe sa dispara. (in nefericire, insa, c*iar si aceste putine date, fragmentare, ce ne%a
ramas despre pelasgi, ne sunt transmise de cei cari i%au cucerit, i%au distrus, i%au persecutat, i%au
imprastiat si, in urma, i%au calumniat. Astfel ca istoria epocei lor de inflorire, de putere si de e,tensiune
teritoriala in -uropa, Asia si Africa, istoria imperiilor si institutiunilor sale, a artelor si industriei lor, a
ramas inmormantata. 'u deose"ire, istoria politica a pelasgilor meridionali se inc*eie cu caderea
Troiei. (e aici, incolo tot ce mai aflam despre acesti pelasgi din 2urul +arii -gee sunt numai simple
amintiri de resturi mici si imprastiate, silite de inamici lor sa emigre$e din o tara in alta, spre a%si cauta o
noua patrie.
Pentru poporul grecesc, pelasgii erau cei mai &ec*i oameni de pe Pamant. 6asa lor li se parea atat de
ar*aica, atat de superioara in conceptiuni, puternica in &ointa si in fapte, atat de no"ila in mora&uri incat
traditiunile si poemele grecesti atri"uiau tuturor pelasgilor epitetul de 5di&ini1, dioi, adeca oameni cu
calitati supranaturale,asemenea $eilor, un nume, ce ei intru ade&ar l%au meritat prin darurile lor fi$ice si
morale. Grecii isi perduse de mult traditiunea, cand, cum, si de unde au &enit ei in tinuturile -ladei< insa,
ei a&eau o traditiune ca inainte de dansii, a domnit peste pamantul ocupat de ei un alt popor, care a
desecat mlastiniile, a scurs lacurile, a dat cursuri noi raurilor, a taiat muntii, a impreunat marile, a arat
sesurile, a intemeiat orase, sate si cetati, a a&ut o religiune inaltatoare, a ridicat altare si temple $eilor si
ca acestia au fost pelasgii.
(upa &ec*ile traditiuni grecesti, pelagii locuise in partile Greciei inca inainte de cele doua dilu&ii
legendarece se &arsase peste Attica, 7eotia si Tessalia, unul in timpul regelui g8ges si altul in timpurile
lui (eucalion.-i domnise asadar peste continentul grecesc inca inainte de timpurile lui .oe.
;n ram al poporului pelasg, arca$ii, ce locuiau pe culmile si &aile din centrul Peloponesului, a&eau
traditiunea ca dansiiau fost pe pamant inca inainte de ce Luna ar fi aparut pe ceriu. 'u pri&ire la aceasta
importanta traditiune, scoliastul lui Apolloniu 6*odiu se e,prima astfel4 5De pare ca arca3ii au eAis&a&
inca inain&e de Huna, dupa cum scrie /udoAus in scrierea sa Periodos) 9ar B-eodor scrie ca Huna a
aparu& pe ceriu cu pu&in inain&e de ra3boiul lui Fercule cu (igan&ii) Bo& as&%el ne spun 4ris&o din 1-ios
si 7ionEsiu din 1-alcida in car&ile lor despre 2rigini<.
In fine -p*or, unul dintre scrutatorii cei mai diligenti ai antic*itatii si istoric iu"itoriu de ade&ar, care
traise in seculul al 3%lea i.e.n. scrie4 Bradi&iunea ne spune ca pelasgii au %os& cei mai s&ra0ec-i cari au
domni& pes&e (recia)
2. Civilizatiunea preistorica a rasei pelasge
'and pelasgii aparura pentru prima oara pe pamantul -ladei, ei nu aflara aci, dupa cum ne spun
traditiunile,decat o populatiune rara si sal"atica, risipita prin munti si paduri, traind in ca&erne, fara
societate, fara legi, fara religiune si fara cunostinte utile.
Arca$ii, popor pastoral si &itea$, cei mai &ec*i locuitori in -lada, po&esteau, dupa cum ne spune
Pausania, cacel dintai om nascut pe Pamant a fost Pelasg, un "ar"at care se distingea prin marimea, prin
puterea si frumusetea figurei sale si care intrecea pe toti ceilalti muritori prin facultatile spiritului sau< ca
acest Pelasg, dupa ce a inceput sa domeneasca, a fost cel dintai care a in&atat pe oameni sa%si
construiasca coli"e (calEbas), spre a se apara de incomoditatile frigului, ale ploilor si caldurilor< ca el a
in&atat pe oameni sa%si faca *aine din piei de oaie, le%a inter$is ca sa se nutreasca si mai departe cu
frun$e, cu "uruieni si radacini, din cari unele erau periculoase sanatatii< ca el a in&atat pe oameni ca sa nu
mai manance tot feliu de g*inda, ci numai g*inda de fag.
Iar &ec*iul poet epic Asiu scrie despre acest Pelasg ca el a fost nascut din 5pamantul cel negru1, pe
culmile cele mai inalte ale muntilor, ca sa fie incepatoriul genului muritoriu.
;n alt repre$entant al &ec*ii ci&ili$atiuni pelasge a fost di&inul Promet*eu, fiul lui Iapet, fiul Gaaei.
Poetul -sc*8l, in una dintre cele mai frumoase lucrari ale sale, ne infatisea$a pe Promet*eu e,punand
singur "eneficiile ce le%a adus dansul omenimii.
54ces&i oameni1, $ice Promet*eu, 5nu cunos&eau nici ar&a cum sa cons&ruiasca case de carami3i la
lumina Doarelui, nici modul cums alucre3e lemnele, ci locuiau pe sub paman& in ascunsurile cele
in&uneca&e ale ca0bernelor, in&ocmai ca %urnicile cele agile@ ei nu a0eau nici un semn sigur ca sa
cunoasca cand are sa %ie iarna, cand are sa soseasca prima0ara, anu&impul %loriilor, cand are sa %ie
0ara, anu&impul %ruc&elor, ci duceau o 0ia&a de pe o 3i pe al&a, lipsi&i de orice cunos&in&e, pana cand eu i,
am in0a&a& sa cunoasca rasari&ul s&elelor si apusul lor, lucruri de al&min&erea greu de insemna&) 4%ara
de aces&ea eu i,am in0a&a& sis&emul &u&uror s&iin&elor u&ile@ eu am a%la& modul de scriere su cum oamenii
po& sa &ina in min&e &oa&e s&iin&ele@ eu, cel din&ai am prins in +ug animalele, ce po& ser0i la &ranspor&uri)
Nime al&ul deca& eu singur am in0en&a& corabiile cu pan3e, ca oamenii sa poa&a &rece pes&e mareC .ai
inain&e, daca se in&ampla ca cine0a sa se bolna0easca, el murea din lipsa mi+loacelor de 0indecare,
pana cand eu le,am ara&a& cum au sa compuna medicamen&ele si cum se po& 0indeca de &oa&e boalele@
eu am in&rodus di%eri&e moduri de a cunoas&e 0ii&orulC si, in %ine, cine poa&e sa a%irme ca ar %i a%la& mai
inain&e de mine lucrurile cele %olosi&oare ascunse sub paman&, cum sun& arama, %erul, argin&ul si aurulI1
Pelasg si Promet*eu sunt personificarea &ec*ii culturi pelasge si tot ce ne spun traditiunile ca a in&entat,
ori ca a creat spiritul lor, apartine intregului popor.
(e asemenea, e,ista in 'reta o &ec*e traditiune ca dact8lii si cor8"antii, tri"uri pelasge, au fost cei dintai
in aceasta insula care au in&atat pe oameni sa forme$e turme de oi, sa domesticeasca si alte genuri de
animale, porci, capre, &ite, cai< ca ei au in&atat pe oameni maiestria de a arunca cu lancea (arma nationala
pelasga) si de a trai in societate comuna< ca ei, cu deose"ire, au fost autorii "unei intelegeri, a &ietii
regulate si cumpatate.
(atele ce le a&eau despre istoria &ec*e a pelasgilor corespund pe deplin cu faptele ce ni le procura
ar*eologia din epoca neolitica.
Pelasgii ne apar, dupa &ec*ile traditiuni istorice, ca una si aceeasi populatiune cu neoliticii, cari introduc
in -uropa cele dintai elemente ale ci&ili$atiunii, animalele domestice, cultura cerealelor si oa arta
industriala mai progresata. '*iar si olaria neolitica poarta semne de ornamentatiune si sim"oale mistice
pelasge.
Tot astfel, traditiunile grecesti atri"uie pelasgilor cel dintai cult al $eilor in -uropa. 'u deose"ire, se
spunea despre arca$i ca dansii au fost cei dintai cari au facut sacrificii si ceremonii religioase $eilor.
Grecii, de alta parte, dupa cum stim, imprumutase principalele lor di&initati de la pelasgi. !oe cel &ec*i
al romanilor purta in mana o peatra in loc de fulgere si pe acest !upiter Lapis, romanii faceau cele mai
o"ligatoare si mai solemne 2uraminte ale lor. '*iar si in ritualul 2uramintelor, romanii pastrara pana tar$iu
u$ul petrilor sfinte de sile,. (in punct de &edere istoric, asadar, faptul este po$iti&. Inainte de
ci&ili$atiunea greaca si egipteana, o ci&ili$atiune mult mai &ec*e se re&arsase asupra -uropei. Aceasta a
fost ci&ili$atiunea morala si materiala a rasei pelasge si care a desc*is un &ast camp de acti&itate genului
omenesc.Influientele acestei culturi pelasge au fost decisi&e pentru soarta muritorilor pe acest pamant.
Pelasgii au fost ade&aratii fundatori ai starii noastre actuale.
SI+7LISTI'A LA P-LASGI
(aca dupa .. (ensusianu pelasgii au construit cel mai mare si mai puternic imperiu in
-uropa preistorica, intin$andu%se din pustiurile Sa*arei pana in muntii .or&egiei, din pacate
nu au lasat nimic scris care sa le do&edeasca trecutul maret in afara de pietre si ruine cu
=$mangalituri= ciudate, despre care nimeni nu s%a gandit ca ar putea repre$enta ce&a.
Alergand pe ininsurile -uropei, raspindindu%si cultura si lim"a, arienii, pelasgii, tracii au
generat =cultura latina=. Inotdeauna in spatete unei culturi mari se gaseste o alta, neo"ser&ata,
uitata, negli2ata, ignorata... Si care a fost cultura, ci&ili$atia in spatele celei grecesti, latine>
(eparte in lume, foarte departe, pe intinsurile Asiei, tocmai in India, o ci&ili$atie Ariana i%a
=in&adat=, in urma cu ?%@AAA de ani, pro&ocind o ade&arata =e,plo$ie=, nu numai culturala,
dar si sociala. Indienii isi amintesc si a$i de acei arieni, popultie al"a, care s%a suprapus
populatiei locale negroide si, din dorinta =rasista= de a nu se amesteca fi$ic cu populatia locala
au creat =castele=, ei repre$entand%o pe cea a =ramanilor= ("ra*manilor).
'ultura 3edica, considerata pana a$i cea mai &ec*e din lume, din care isi trag originea cele
caldeiana, egipteana, iudaica si crestina, care sta la "a$a intregii ci&ili$atii a lumii, este
considerata ca pornind din spatiul 'arpato%(unarean... (si nu de catre romani, ci de cei de la
'am"ridge%Anglia, precum si de catre americani si asta nu de @ sau BA ani, ci de mai mult de
o suta de aniC). 'and ni s%a spus noua in istoria =noastra= de posi"ilitatea originii 'ulturii
3edice de la noi... cati dintre romani au au$it despre ea>C
(e multe ori tre"uie sa ne uitam la istorie =pri&ind ca in oglinda retro&i$oare a automo"ilului=
(pri&ind in ea in spate te a2uta de fapt sa mergi inainteC), o"ser&and efectele unei ci&ili$atii
asupra altora si descompunand%o cu pri&irea. -ste foarte greu de imaginat cautarea urmelor
acelei imense ci&ili$atii pelasgice in... centrul Asiei, dintr%o perioada preistorica fara literatura
scrisa (cel putin negasita inca), fara anale si cronici, ci numai cu ce a ramas in =literatura
&or"ita= ...&edica.
'and, nu de mult, &or"eam cu un prieten, 6. 'ristian, despre relatia dintre traci si sanscriti, el
mi%a replicat imediat4 =...cu ani in urma ma aflam in Ti"et, intr%unul din templele *induse,
acomodandu%ma religiei locale, am fost surprins de asemanarea cu&intelor acestora cu cele
romanesti... nimeni in lume, nici un popor nu are cu&antul + =.
)elena Petro&na 7la&atsD8 (BEFB%BEGB) in ('T6I.A S-'6-TA % o sinte$a a stiintei,
religiei si filo$ofiei, aminteste despre acei =pur arieni=, ale caror urme se gasesc peste tot in
-uropa, urme pe care (r. Sc*liemann le scoate la i&eala din ruinele Troiei, semne si sim"oluri
gra&ate pe pietre, &ase si o"iecte, de neinteles si ignorate ca atare ori considerate simple
ornamente, dar carora ancestorii nostri le dadeau intelesuri mistice (legate de acel Ar*itect al
;ni&ersului) pe care le mai gasim inca in culturi i$olate, uitate in lume.
'and in &ara anului BGG@ calatoream in rient, m%am oprit si in insula 7ali din Ar*ipeleagul
Indone$iei, a carei populatie *indusa traia intr%o epoca uitata de sute de ani, inc*inandu%se la
$ei si $eite luate dintr%o lume de po&esti, construind =in disperare= temple ciudat ornamentate
si colorate, cu $&astici desenate pe pietre de *otare si care, cu superstitii necunoscute noua,
traieste intr%o lume spirituala amintindu%mi de cea a noastra, tracica, unde un simplu cerc
desenat sau sapat in lemn a&ea o anumita insemnatate, iar daca%i adaugau un punct, o linie ori
o cruce in mi2loc isi sc*im"a cu totul intelesul.
In acest uni&ers difu$ de religii uitate, pierdute sau actuale, in care lumea preistorica ne
in&adea$a pre$entul prin sim"oluri ciudate, in care%i descoperim pe stra"unii nostri pelasgii
arieni raspandindu%se spre &estul -uropei dand nastere la italieni, spanioli, portug*e$i si
france$i % ori raspandindu%se in Asia imprastiind cultura &edica ce renaste acolo departe ori
cutreierand drumurile Asiei +ici, trecand peste -gipt pana in 'aldeea, creand sacrul si ocultul
in 7a"ilon... uneori ai impresia unui c*i"rit aprins intr%o maga$ie de praf de pusca, &ec*e si
uitata, dar care inca poate e,ploda.
'ine au fost acesti arieni, pelasgi, traci... in ce colturi uitate ale lumii ori... ale tarii noastre &or
descoperi ar*eologii intr%o $i trecutul lor sim"olistic%spiritual pe care a$i il &edem doar ca
refle,ii ale unor imagini din oglin$ile istorice ale altor popoare, cu care au &enit in contactC
SI+7LISTI'A LA P-LASGI
'ercul simplu % pe care%l gasim si a$i sculptat pe poarta de la intrarea
ogra$ii taranului roman ori pe su" cornisele caselor, desenat si multiplicat... 'e o fi
insemnand> 3%ati gandit ca acum @%H milenii a&ea o insemnatate>
'ercul este o unitate di&ina, de unde totul porneste si se... reintoarce. -ste uni&ersul
fara limite, este energia emanata de $eul suprem, Ge"elei$is< circumferinta lui este uneori
interpretata ca linistea mentala a fiintei umane. 'and fata discului este al"a, fundul negru ar
repre$enta marea respiratie, miscarea continua a uni&ersului in sens nelimitat.
'ercul cu un punct in mi2loc % in credinta arienilor din 6ig%3eda
repre$inta prima diferentiere a manifestarilor periodice si eterne in natura, ase,uale si...
infinite.
Asa il considerau stramosii nostri acum mai "ine de cinci milenii.
'e usor le%a fost =filo$ofilor= greci ai antic*itatii sa%i =transfere= aceasta cultura si s%o traduca
in... grecesteC 'ercul cu punctul in mi2loc mai repre$inta in cultura Arienilor si spatiul
potential in contact cu spatiul a"stract. Tot el inseamna si redesteptarea naturii, tre$irea
uni&ersului, fiind un semn ;ni&ersal pe care%l gasim si in IA7ALA. 'and acesta a ca$ut in
mainile crestinilor nestiutori ai sim"olismului uni&ersal, acestia l%au confundat cu
=+;.(A.- '6SS= ('6;'-A L;+II).
'e spuneti stimati cititori, sa ne continuam calatoria in lumea sim"olistica generata de ai
nostri stramosi>
'ercul in care punctul central se transforma e,tin$andu%se intr%un
diametru sim"oli$ea$a, se pare, (I3I.A I+A';LATA, +A+A .AT;6A. -ste considerat
uneori ca o um"ra, o alu$ie la procreatie.
'and linia este &erticala, cercul sim"oli$ea$a separarea se,elor (sa fi
cunoscut acest sim"ol si sculptorul 7rancusi>... cine stie>). -ste un semn mai mult feminin,
omul isi cunoaste mai "ine mama decat tatal (natura si pana la o anunmita limita, c*iar unele
Spirite, sunt considerate de se, feminin.)
Lucrurile incep sa se complice cand punctul central se e,tinde in patru
puncte cardinale dand nastere la asa numita si contro&ersata '6;'- A L;+II % +;.(A.-
'6SS.
La acest moment se considera ca lumea a atins ni&elul celei de%a treia rase si este
=semnalul inceperii &ietii oamenilor= (sa fie si un sim"ol Lemurian>)< sim"oli$ea$a purul
PA.T-IS+, doctrina care considera /eul Suprem nimic altce&a decat fortele si legile
;ni&ersului, fiind mai mult o =credinta= ateista din acest punct de &edere. Sa fie aceasta oare
o sim"olistica &ec*e de milenii> .ici nu ne &ine a credeC Si a$i "unicile noastre la tara il
desenea$a pe colaci si co$onaci, a&and insa un inteles sc*im"at< la crestinii mistici este
sim"olul =unirii dintre spini si cruce=, coroana din spini de trandafiri uscati pusa pe capul
(omnului Isus 'ristos4 =T*e ;nion of t*e 6ose and 'ross= ori =6osi 'ruciati= (=6ose
'ross=).
'and cercul dispare sim"olul isi sc*im"a si el sensul4 lumea se sc*im"a
% unii, tilutenii, il considera sim"ol al aparitiei celei de%a patra rase... (ar crucea,
necircumscrisa, de&ine uneori sim"ol =p*allic=. Tar$iu in istorie cand &a apare crestinismul,
ea &a de&eni un sim"ol repre$entati& acestuia.
(ar, surpri$a, punctul central uneori se raspandeste numai in trei puncte
cardinale, insemnand =TA;=. 'and 7i"lia ne po&esteste de .oe si de Potop nu credem ca se
&a descoperi aceeasi istorie la 'aldeeni, de aceasta data cu cate&a sute de ani inaintea
crestinismului, a&andu%l ca erou pe 9IS;T)6;S... (ar iata ca si ei, caldeenii, au luat aceasta
po&este de la arieni< in alegoria lui 3AI3A SJATA +A.; se &or"este despre Potop si
a&enturile eroului principal. 'um sa nu%i credem acum pe Kenicieni, care%i acu$au pe
'aldeeni, pe -gipteni si pe Israeliti, ca%si construiau cultura pe cea a misteriosilor pelasgi>
'and TA; co"oara a2ungand tangent la polul sudic al cercului regasim
-m"lema 3ietii, cum de altfel o &om gasi mai tar$iu la &ec*ii egipteni.
'rucea Lumii, +undane 'ross, co"orand partial in afara cercului o &a
sim"oli$a pe 3enus (Isis) la &ec*ii greci.
'iocanul lui T*or (T*orLs *ammer) sau 'rucea !aina sau simplu
/&astica intr%un cerc... 'rucea )ermetica. 'and este separata de cerc are si un inteles
=p*allic=4 repre$inta cea mai filo$ofica stiinta a sim"olurilor, fiind cea mai comple,a forma a
muncii de creatie si e&olutie, a renasterii, fiind ascunsa in religiile oricarei &ec*i ci&ili$atii.
La 'aldeeni (ci&ili$atie nascuta intre cele doua flu&ii Tigru si -ufrat % in $ona IraDului
de a$i, cu orasul 7a"ilon dominand lumea antica) in ='artea .umerelor= cat si in ='artea
+isterelor Ascunse= se &or"este despre ciocanul lui T*or ca despre o arma magica folosita de
pitici in lupta impotri&a gigantilor ori impotri&a fortelor Titanice pre%'osmice ale .aturii.
'iocan al 'reatiei, cu cele patru "rate indoite in ung*iuri drepte, sugerand miscarea continua,
re&olutia 'osmosului in&i$i"il si el fortelor lui< cele doua linii din mi2loc repre$inta spiritul si
materia in timp ce "ratele indoite (unul in sus %repre$entand 'osmosul, iar altul in 2os %
Pamantul) si sunt legate intre ele prin Spirit si +aterie.
Semnul $&asticii, nascut in conceptia mistica a Arienilor timpurii (pelasgilor), dupa 7la&atsD8
(&ol. M, pag. GG) si de ei plasat ca semn al -ternitatii il gasim pe capul lui Ananta, este Alp*a
si mega al fortelor creati&e ale ;ni&ersului, de la forta pura Spirituala la cea +ateriala, este
c*eia ciclului Stiintific, (i&in si ;man. -a &a fi preluata si de +arii +aestri ai lo2ilor
+asonice.
'and Sc*liemann, sapand in ruinele &ec*ii Troia, a scos la lumina o"iecte cu ornamente
ciudate si =fara sens=, el de fapt scotea la lumina, rean&iind traditia pelasgica a celor mai &ec*i
Arieni, sim"oluri &ec*i de peste @A de secole, despre care si .. (ensuseanu aminteste in BEE?
in a sa =(acia Preistorica=, mentionand Pasarea P*oeni, care &enea din nordul -giptului sa
moara in +untii 'ernei, pentru a renaste din propria%i cenusa. -a purta in cioc acest semn al
&ietii &esnice si al eternitatii.
-ste un semn sacru care in preistorie sim"oli$a pe al N%lea 'onstructor al
=;ni&ersului de mai 2os=,al =;ni&ersului fi$ic=.
-l ii repre$inta pe cei sapte constructori ai lumii a&indu%l in centru pe conducatorul
lor, pe (AIS)A, repre$entind si cele N perioade ale creatiei. Si nu ne mira cind autorul lui
Oa""ala* remarca ca cu sute de ani inaintea 'restinismului, lumea era dominata de religia
.AST6A, 6-LIGIA I.T-L-P'I;.II, religie pe care ei 3edicii,'arpato%(unarenii,au
purtat%o prin Asia 'enteala,Persia,India si +esopotamia,de la ;r si )aran pina in Palestina..
Kii AL-SI AI +A6-L;I /-; (AIS)A, dacii,carpato% dunareni si%au re&arsat cultura nu
numai asupra -giptului, dar si a '*inei si in special a Indiei.
'ind cu multe mii de ani mai tir$iu se nastea crestinismul, el Isus 'ristos in cei BN ani ai
disparitiei lui, nu a facut altce&a decit sa calatoreasca pe urmele noastre a &edicilor. Si ca un
"un ele& sa se indoctrine$e cu aceasta religie a intelepciunii si ca un ade&arat &edic, nascut de
doua ori, sa se intoarca si sa o propa&aduiasca (dupa cum -li$a"et* 'lare Prop*e8 in cartea
=T*e Lost Pears f !esus= incearca sa ne con&inga, pre$entindu%ne e&idente documentare
despre aceasta calatorie.)
;nul dintre cele mai &ec*i sim"oluri este cel ce era tatuat pe capul
marelui $eu al creatiei, al Gene$ei lumii, a celui ce si%a ase$at pe primii BA.AAA de fii% =pe
poporul ales=% pe cele mai frumoase plaiuri ale lumii. Acest semn se gaseste pe capul $eului
=(A'IA= ((AIS)A)%fiind si un sim"ol al apei, al potopului si al materiei. Il gasim si asta$i
peste tot cuprinsul &ec*ii (acii%tara pe care -L marele $eu al gene$ei lumii a iu"it%o asa de
mult= Tara /eilor=.
%(ar nu numai la noi ci si peste tot in lume, il &om gasi mai tir$iu,ca in &ec*iul alfa"et
*eroglific egiptean a&ind inteles de apa. -l apare persistent pe portalurile caselor taranilor
daci, ori pe co&oare,ori pe fote si tesaturi, aratind ca respecti&ii sint alesii fii ai lui (AIS)A a
lui (acia%pe care c*iar daca aparent ei l%au uitat, -L inca continua sa%i prote2e$e pe ei,pe noi,
fii lui iu"iti, primii fii ai gene$ei lumii.
SPI6ALA (A'I'A este poate cel mai caracteristic, dar si cel mai ermetic
sim"ol al poporului nostru4
%simpla, du"la si in special tripla ,ea pro"a"il repre$inta &iata &esnica ce ne%a *ara$it%o -L,
(AIS)A $eul suprem si $amisluitor%creator al poporului (A'.
-ste semnul nemuririi natiei noastre, al raspindirii noastre in spirala, spre infinit, fara a ne uita
niciodata,originea (aca, este semn al poporului ales de el (AIS)A $eu al gene$ei care sa%l
repre$inte aici pe pamint,este semnul nemuririi fiilor lui< este si cu sens de "lestem, pentru cei
ce%si uita lim"a, neamul.
P-.TAG6A+A +AGI'A (acica dupa Prof. (umitru 7alasa face
parte din te$aurul de cultura dacica fiind identificata in Pestera de la '*india, din 2ud.
+e*edinti, de 3asile 7oroneant fiind pre$entata si in re&ista =Ar*itectura=, de Sil&ia Paun, ca
un insemn dacic &ec*i cu mii de ani inainte de Pitagora< acesta o &a studia mai tir$iu impreuna
cu alti ucenici greci in uni&ersitatea /almo,iana, ducind acest semn pina in Atena si facindu%l
cunoscut su" numele de =(iagrama lui Pitagora=. (espre aceasta pentagrama magica gasita si
pe o caramida la "iserica fostei minastiri Stanesti de linga (ragasani, ar*itectul Andrei Panoiu
&or"este in =Ar*itectura ... Gor2ului=, 7ucuresti, BGEM, P.BBE4 =semn de mare mester=.
Acest semn, amulet, dupa credinta daco%getilor era ase$at in fata templului /almo,ian pentru
a impiedica intrarea strigoiului sau a oricarui du* malefic. -l se &a transforma in decursul
timpului intr%un sim"ol esoteric, cel a lui Iali Pugo, steaua in cinci puncte in&ersata< este un
semn magic de folosire a puterii primita de la un spirit rau in "ine. 'ind cele doua picioare de
sus sunt indreptate spre rai % este si un semn ocult folosit de multe ori in ceremonii magice.
+a2oritatea sim"olurilor pe care &i le%am descris le intalnim si asta$i peste tot in
6omania, sculptate pe portile caselor, ase$ate cuminti si tacute su" cornisele caselor, pe &ase
si pe co&oare, intelesul lor fiindu%ne de cele mai multe ori necunoscut. 3or ramane ele in
continuare niste taine>... Sau .I le &om cauta si interpreta acum>C
-le nu mai sunt =floricele ornamentale=, ele sunt sim"oluri ale culturii noastre spirituale de
peste @A de secole. Sa le cautam... Sa le intelegem... Sa le respectam...