Sunteți pe pagina 1din 4

MEROVINGIENII

DINASTIA MEROVINGIANA
Dinastia merovingiana este prima dinastie de regi care a domnit pe teritoriul Frantei si
Belgiei din secolul al V-lea pana in secolul al VIII-lea, imediat dupa ocupatia romana a
Galilor. Numele de merovingian provine de la regele Merovee. Dar, numai Clovis, nepotul
acestuia va reusi sa mareasca si sa unifice regatul Frantei. El a etins regatul numai dupa
convertirea si !ote"ul sau la religia catolica. #stfel !iserica catolica a fost de un mare a$utor si
a avut un rol important pentru unificarea regatului franc. %egele Clovis s-a !ote"at la %eims
in anul &'(. Capitala regatului france" se va instala la )aris spre anul *+,. Cu Clovis,
fondatorul primei monar-ii france"e, vec-ea Galie devine merovingiana si toti locuitorii
regatului devin franci.
%egii merovingieni sunt poligami si poseda -aremuri. .!iectivul lor era de a-si pastra
sangele regal, dorind sa-si pastre"e rasa intacta.
De asemenea ei sunt numiti regii cu par lung, deoarece parul lor era sim!ol al unei
puteri magice. /unt o dianstie de regi foarte cru"i care nu e"itau sa-si trade"e apropiatii si
c-iar sa-i asasine"e. Dinastia regala cuprinde mai mult de &+ de suverani si ar!orele lor
genealogic este comple datorita poligamiei. Dinastia va domni timp de doua secole si
$umatate inainte de a face loc dinastiei carolingiene.
0re!uie stiut ca fiecare suveran Franc, la moartea sa impartea regatul intre
mosternitorii sai masculini.
Dupa moartea lui Clovis, regatul va fi impartit intre fii sai. %egatul impartit intre cei
patru fii ai sai, a provocat rivalitati si -aos. %egatul Franc se imparti progresiv in 1 regiuni2
Neustrie 3Normandia actuala4, #ustrasie3la 5oraine4 si Burgonde3Burgogna de asta"i4.
)uternice aristrocratii regionale s-au de"voltat, preluand din puterea regala.
%egatul nu a fost tot timpul unificat, ci doar pentru scurte perioade2 su! Clotaire I,
Clotaire II si Dago!ert I. )utem divi"a perioada merovigiana in doua etape2
6. )rima etapa incepe de la moartea regelui Clovis 3*664 pana la moartea
lui Dago!ert3(1'4. . perioada plina de rivalitati care vor sla!i regatul, iar aristocratia
si !iserica vor avea mai multa putere
7. # doua etapa incepe din anul (1' pana la ultimul rege merovingian,
C-ilderic- III3 anul ,*64, caracteri"ata prin decadenta puterii regale in favoarea
primarilor palatului, dintre care cel mai puternic este )epin cel /curt care se
proclamea"a rege in anul ,*6 dand nastere la dinastia carolingiana.
Merovingienii erau descendenti pe linie din /fantul Graal. In anul ,*6, Vaticanul a
sc-im!at aceasta regalitate punand in valoare un document ce se intitula 8 Donatia lui
Constantin 8 care proclama faptul ca era repre"entatul lui C-ristos pe )amant si avea puterea
de a fa!rica regi pentru ai servi ca su!ordonati.
Dinastia merovingiana va disparea definitiv in anul 75!
ORIGINI
Dinastia merovingian9 : i ia numele de la Merovec- sau Mero;ig 3uneori latini"at
ca Meroveus sau Merovius4, conduc9tor al francilor salieni din apro.&&, p<n9 :n &*,, i
cap9t9 importan 9 odat9 cu victoriile fiului s9u C-ilderic I 3a domnit apro.&*, = &>64
:mpotriva vi"igo ilor , saonilor i alemannilor. Fiul lui C-ilderic Clovis I a unificat apoi cea
mai mare parte a Galiei la nord de r<ul 5oara :n $urul anului &>(, c<nd l-a :nvins pe /?agrius,
conduc9torul roman al acestei regiuni. # c< tigat !9t9lia de la 0ol!iac :mpotriva alemannilor
:n &'(, oca"ie cu care a adoptat religia cre tin9 a so iei sale, i a :nvins definitiv regatul
vi"igot de la 0oulouse :n !9t9lia de la Vouill@ din *+,. Dup9 moartea lui Clovis regatul a fost
:mp9r it :ntre fiii s9i, :n conformitate cu o!iceiurile france. An urm9torul secol, aceast9 tradi ie
a :mp9r irilor va continua. C-iar i atunci c<nd domneau mai mul i regi merovingieni, regatul
B asemenea Imperiului %oman :n perioada t<r"ie B era v9"ut ca o singur9 entitate politic9,
guvernat9 colectiv de mai mul i regi 3fiecare pe domeniul s9u4, i uneori evenimentele puteau
duce la reunificarea :ntregului regat su! un singur rege. #rta conducerii la :nceputurile
dinastiei se !a"a pe descenden a mitic9 i protec ia divinit9 ii, eprimat9 prin succese
militare.
"ARA"TER#$
%egelui merovingian :i reveneau daunele de r9"!oi, at<t cele mo!ile, c<t i
p9m<nturile i popula ia aferent9, i se ocupa de redistri!u ia !og9 iilor cucerite :ntre primii
s9i urma i. 85a moartea sa, proprietatea era :mp9r it9 :n mod egal :ntre mo tenitori ca i cum
ar fi fost proprietate privat92 regatul era o form9 de patrimoniu8 3%ouc-e 6'>, p &7+4. %egii
numeau magna i care s9 devin9 comi i , av<nd sarcini de organi"are a armatei,
sarcini administrative, i de mediere a disputelor. #cest lucru a fost necesar dup9 pr9!u irea
sistemelor !irocratice i de :ncasare a taelor ale romanilor, odat9 cu preluarea de c9tre franci
a administra iei, pe m9sur9 ce intrau :n vestul i sudul puternic romani"ate ale Galiei. Con ii
tre!uiau s9 asigure armate, :nrol<nd milites i r9spl9tindu-i :n sc-im! cu p9m<nt. #ceste
armate erau la dispo"i ia regelui pentru spri$in militar. /e desf9 urau adun9ri anuale ale
no!ililor din regat i ale c9peteniilor militare, unde se discutau principii generale de disputare
a r9"!oiului. #rmatele aclamau i ele noii regi, ridic<ndu-i pe scuturi, :n continuarea unei
tradi ii antice care :i transforma pe regi :n conduc9torii unei cete de r9"!oinici, nu :n efi de
stat. An plus, regele tre!uia s9 se :ntre in9 singur din domeniile sale personale 3 demesne4, care
erau numite fisc. unii istorici au considerat acest lucru ca dovedind lipsa unei no iuni
merovingiene pentru res publica, iar al ii consider9 acest punct de vedere ca o simplificare
neavenit9. #cest sistem a evoluat :n feudalism, iar auto-:ntre inerea regelui a continuat p<n9
la%9"!oiul de o sut9 de ani.
Comer ul a intrat :ntr-un declin odat9 cu pr9!u irea Imperiului %oman, iar
comunit9 ile agricole erau :n cea mai mare parte autosuficiente. Negustorii din .rientul
Mi$lociu dominau leg9turile comerciale r9mase.
5egea merovingian9 nu era o lege universal9 !a"at9 pe ec-itate ra ional9, aplica!il9
tuturor, asemenea legii romaneC era aplicat9 fiec9ruia :n conformitate cu originea sa2 francii
ripuarieni aveau propria lor Lex Ribuaria, codificat9 la o dat9 ulterioar9 3Be?erle i Buc-ner
6'*&4, :n timp ce a a-numita Lex Salica 35egea salic94 a clanurilor saliene, codificat9 pentru
prima oar9 :n *66 3%ouc-e 6'>, p &714, era invocat9 su! eigen ele medievale p<n9 :n
perioada Valois. Din acest punct de vedere, francii se aflau :n urma !urgun"ilor i
a vi"igo ilor , neav<nd o lege universal9 dup9 modelul roman. An perioada merovingian9, legea
era memorat9 de rachimburgs, care memorau toate precedentele pe !a"a c9rora se !a"a,
deoarece legea merovingian9 nu permitea crearea de legi noi, ci doar de a p9stra tradi ia .
0radi iile sale germanice nu ofereau nici ele vreun cod civil de legi necesar unei societ9 i
ur!ani"ate, a a cum Iustinian a ela!orat i promulgat :n Imperiul Bi"antin. Cele c<teva edicte
merovingiene r9mase privesc :n general :mp9r irea propriet9 ilor :ntre mo tenitori.
ISTORIE
%egatul merovingian, care includea, cel mai t<r"iu din *+', toat9 Galia cu
ecep ia Burgundiei, i reunea toate tri!urile francilor, s-a aflat :ntr-o stare aproape continu9
de r9"!oi, de o!icei civil. Fiii lui Clovis i-au p9strat leg9turile de rudenie :n r9"!oaiele
cu !urgun"ii, dar au demonstrat dorin 9 nem9surat9 de m9rire la moartea fra ilor lor.
Mo tenitorii au fost prin i i eecuta i, iar regatele aneate. An cele din urm9, :n **>, Clotaire
I, a unit toate inuturile francilor su! un singur sceptru. # mai tr9it :nc9 trei ani, dup9 care, la
r<ndul s9u, regatul s9u a fost :mp9r it :ntre cei patru fii ai s9i.
Cea de-a doua :mp9r ire a regatului nu a mai fost marcat9 de epedi iile aventuroase
ale primei. %9"!oaiele civile dintre fac iunile Neustriei i #ustrasiei nu au :ncetat p<n9 la
reunirea regatului su! Clotaire al II-lea. #ceast9 unire a dus la sl9!irea regatului, deoarece
regele, pentru a c< tiga spri$inul no!ilimii, a tre!uit s9 fac9 numeroase concesii acestora.
)uterea regilor merovingieni a continuat s9 scad9, trec<nd :n m<inile prefec ilor , care au a$uns
:n cele din urm9 pe tron.
Dup9 domnia regelui Dago!ert I 3mort :n (1'4, care i-a petrecut o mare parte a vie ii
invad<nd teritorii str9ine, cum ar fi /pania i teritoriile slave p9g<ne din est, restul regilor sunt
cunoscu i dup9 apelativul rois fainants 38regi care nu fac nimic84. #ce tia se urcau pe tron la
o v<rst9 fraged9, imureau :n floarea vie ii, :n timp ce prefec ii se luptau pentru suprema ie.
#ustrasienii condu i de )epin cel Mi$lociu au ie it :n cele din urm9 triumf9tori :n !9t9lia de
la 0ertr?, :n acel an :ncep<nd domnia lui )epin, dup9 afirma iile cronicarilor.
Fiul lui )epin, Carol Martel a condus f9r9 un rege pe tron tmp de c< iva ani, f9r9 s9- i
aroge el :nsu i acest titlu. An cele din urm9, fiul s9u, )ippin cel /curt a c9p9tat spri$inul
no!ilimii pentru a sc-im!a dinastia. C<nd papa i-a cerut a$utor :mpotriva lom!ar"ilor, )epin a
cerut ca :n sc-im! !iserica s9-i recunoasc9 :ncoronarea. An ,*6, C-ilderic al III-lea, ultimul
rege merovingian, a fost :ndep9rtat. I s-a cru at via a, dar p9rul s9u lung i-a fost t9iat i a fost
trimis la o m9n9stire.