Popoarele Marii. Invadatorii.

Inceputul
Epocii intunecate
Semintia celor care mi-au calcat hotarele nu mai este. Inimile si sufletele lor au fost trimise
catre eternitate. Un foc puternic s-a inaltat la gurile raului in fata celor care au venit de pe mare si un
zid de lanci i-a impresurat pe maluri. - inscriptie comemorativa de pe templul mortuar al lui Ramses
al III-lea.
Epoca eroilor
Cu mult inainte ca civilizatiile greaca si romana sa puna bazele culturii europene, imperii
puternice dominau bazinul mediteranean intr-o epoca numita de Homer drept a eroilor .
epoca in care regi puternici, imbracati cu armuri de aur, luptau pentru suprematie in fata unor
armate uriase, si care a culminat cu legendarul razboi troian. Homer, insa, a trait la mai bine de patru
secole dupa terminarea acestui razboi, intr-o perioada in care populatia !reciei era, in mare parte,
formata din pastori si fermieri. Ruine inalte de peste sapte metri dominau peisa"ul vremii, evocand un
trecut glorios pe care putini si-l mai aminteau. #ormintele stravechi scoteau la lumina comori de
neimaginat pentru niste oameni obisnuiti mai degraba cu unelte de bronz sau fier.
$esi credibilitatea poetului antic a fost deseori pusa sub semnul intrebarii, descoperirile
arheologice au confirmat e%istenta unor societati feudale deosebit de avansate care au stapanit bazinul
mediteranean intre &'(( si &)(( i.H. $aca pe teritoriul !reciei se dezvoltasera civilizatiile minoana si
miceniana, in *natolia, pe teritoriul +urciei de astazi, se intindea puternicul imperiu Hittit, rivalul de
secole al ,giptului antic. -estul #editeranei era dominat de orasele impunatoare din Siria si .alestina
sub indrumarea unor lideri e%trem de influenti.
,%cavatiile moderne au scos insa la iveala informatii uimitoare despre unul dintre cele mai
dramatice episoade din intreaga istorie a omenirii. +oate aceste societati au disparut in decurs de
numai cativa ani, in aceeasi perioada, anul &)(( i.H., intr-un mister neelucidat nici pana astazi.
*tacatori necunoscuti au distrus din temelii aproape toate marile civilizatii ale vremii fara ca vreuna
dintre ele sa se mai poata ridica. *tunci cand luptele au incetat, orasele impreuna cu limba si cultura
vechilor imperii disparusera pentru totdeauna.
Popoarele marii
$atele privind misteriosii invadatori care au dus la colapsul civilizatiilor mediteraneene in
"urul anului &)(( i.H, sunt e%trem de putine. In fapt, singurele mentiuni asupra acestora se afla in
cateva inscriptii din *natolia, Siria si ,gipt. $enumirea de popoare ale marii este una moderna,
introdusa in &//& de catre egiptologul !aston #aspero, atata timp cat scrierile egiptene ii prezinta
drept triburile din mi"locul marii sau cei de pe insule.
.rimele mentiuni privitoare la popoarele marii apar in timpul faraonului #erenptah, in anul
&)(/ i.H., atunci cand in timpul razboiului cu 0ibia, ,giptul va trebui sa infrunte o serie de aliati ai
acesteia numiti nordicii. 1umele triburilor aliate aveau sa fie mentionate pentru prima oara pe o
stela care sa comemoreze victoria ,giptului 2 Shardana, 0u33a, #esh4esh, +eresh, ,34esh si
She3elesh. $esi, in prezent, e%ista mai multe ipoteze privind originea acestor triburi, cele mai multe
dintre ele fiind, se pare, din zona marii ,gee, nu se stie nici pana azi cum au a"uns sa lupte alaturi de
0ibia impotriva ,giptului.$oar treizeci de ani mai tarziu, ,giptul ramasese singura putere inca
necucerita de catre popoarele marii. Rand pe rand, micenienii, minoanii, hittitii si canaanitii cazusera
prada raidurilor ucigatoare. $ramatismul momentelor sta inscris in cateva placute de lut prin care
regele *mmurapi din Ugarit 5Siria de astazi6 si Suppiluliuma, regele hittitilor isi cer a"utor reciproc.
*tacurile au fost atat de rapide si de puternice incat placutele nu au mai fost trimise niciodata,
ele fiind descoperite 7((( de ani mai tarziu printre ramasitele cuptoarele in care trebuiau sa fie arse.
#otivele incursiunilor nu au fost dezlegate nici pana in prezent cu atat mai mult cu cat nici unul dintre
triburi nu a incercat sa se stabileasca pe teritoriile ocupate.
Confruntarea inevitabila dintre cele doua forte, ,gipt si popoarele marii, a avut loc in &&''
i.H., in delta 1ilului. In urma luptelor de o ferocitate rar intalnita, armata faraonului Ramses al III-lea
resuseste sa invinga in aceeasi zi doua valuri ale invaziei triburilor necunoscute, venite atat pe mare
cat si pe uscat. $esi victorios, ,giptul va fi coplesit de efortul financiar intreprins pentru mobilizarea si
echiparea unei armate numeroase care sa poate face fata unei forte estimata la peste &((.((( de
oameni. #arele imperiu va intra astfel intr-un declin din care nu va mai iesi niciodata.
Reprezentarea victoriei lui Ramses al III-lea de pe templul morturar al acestuia de la #edinet
Habu este prima ilustrare cunoscuta a unei batalii navale. $e asemenea, avem o imagine clara a
atacatorilor2 cum aratau acestia, cum se imbracau, ce vase foloseau si ce fel de arme purtau in lupta.
Curios este faptul ca puternicii invadatori nu sunt deloc redati drept niste ucigasi, ci sunt reprezentati
intr-o uriasa procesiune in care razboinicii merg alaturi de care in care se afla propriile familii.
Ramane astfel sub semnul intrebarii natura acestor luptatori2 mercenari, pirati sau simpli nomazi8
1u mai putin importanta este o noua enumerare a triburilor invinse, numite de catre egipteni2
.eleset, +"e3er, She3elesh, $en9en si :eshesh.
$upa acest episod tragic, popoarele marii dispar la fel brusc precum au aparut pe scena
istoriei. 1icio alta mentiune asupra lor sau a vreunui raid nu va mai fi intalnita, desi se stie ca multi au
reusit sa scape cu viata in urma infrangerii suferite in ,gipt.
Ipoteze istorice
$esi cercetarile istoricilor sunt departe de a fi finalizate, mai multe ipoteze privind originea
popoarelor marii au incercat sa faca lumina asupra originii acestora. $aca unii cercetatori le
localizeaza in rientul #i"lociu sau in zona marii ,gee, altii sunt de parere ca triburile ar fi venit din
centrul si nordul ,uropei. ,%ista chiar si cateva opinii fanteziste conform carora, razboinicii de pe
mare ar fi urmasii troienilor sau ai atlantilor, cei care ar fi migrat in urma distrugerii locurilor de
bastina.
In schimb, datele istorice si etimologice certe ne prezinta o posibila imagine a identitatii
popoarelor marii2
- .eleset2 nu sunt altii decat filistenii pomeniti in te%tele biblice, cei care s-au stabilit in Canaan, dand
numele .alestinei de azi.
- 0u33a2 trib din *natolia, asociat astazi cu antica 09cia
- ,34esh2 trib grec, identificat ca fiind cel al aheilor.
- $en9en2 populatie care ar fi provenit din Cilicia 5*rmenia de azi6.
- Sherden2 nume asociat cu anticii locuitori ai Sardiniei
- She3elesh2 denumiti si She3resh sau Si3eloi, nume dat anticilor sicilieni.
- +eresh2 posibil tirenienii, denumire greceasca a etruscilor.
- +"e3er2 posibil +eucri, trib mentionat de sursele antice ca locuind in *natolia, undeva in sudul +roiei.
Ceea ce este si mai curios, este faptul ca orasele feniciene au ramas neatinse in timpul luptelor
de pe tot bazinul mediteraneean, fapt ce a condus la o noua teorie, conform careia, acestea nu ar fi fost
straine de ceea ce se intampla. Ipoteza devine plauzibila daca ne gandim ca odata cu disparitia
competitorilor micenieni si minoani, controlul comertului pe #area #editerana va deveni monopol
fenician timp de aproape un mileniu.
$esi incursiunile popoarelor marii au distrus civilizatii avansate, unele vechi de sute de ani,
mostenirea lor pare sa se pastreze in culturile mediteraneene care le-au urmat, cum ar fi cea greaca sau
romana. 1u vom sti niciodata daca totul a fost un complot la scara uriasa organizat de catre orasele
feniciene la fel cum nu vom sti niciodata cum ar fi aratat lumea daca razboaiele de la &)(( i.H. nu ar fi
avut loc. Stim insa ca din cenusa imperiilor distruse s-a nascut ceea ce astazi numim cultura
europeana.
Originea popoarelor marii
,%ist; mai multe teorii, care nu se e%clud neap;rat, <n privin a originii lor, nici una nefiind
complet acceptat; = controversele continu; i ast;zi f;r; s; se a"ung; la o concluzie satisf;c;toare.
&6 Teoria micenian. Conform acesteia, popula iile migratoare cuno teau scrierea 0inear; >
i alte forme de scriere greac; veche. *lte argumente ar fi echivalen ele onomastice
<ntre Ekwesh ? *hei i <ntre Denyen ? $anaoi. ,ste par ial <n contradic ie cu teoria canaanit;, deoarece
Ramses al III-lea <i descrie pe Ekwesh ca fiind circumci i.
)6 Teoria central i nord-european . Se presupune c; un eveniment geologic sau
astronomic cataclismic a afectat nordul #;rii #editerane p@n; <n nordul ,u ropei , ceea ce a dus la
schimb;ri climatice urmate de foamete i molime= popula ii <ntregi au <nceput s; migreze spre zone
mai favorabile. Ca argumente ar fi descrierile din legendele popoarelor despre globul de foc venit
dinspre ceanul Indian peste *rabia i ,tiopia ca s; dispar; <ntr-o e%plozie deasupra #;rii
#editerane i care a determinat apari ia unui val mareic tip tsunami. $easemeni, s-au g;sit bi"uterii de
ambr; 5chihlimbar6 i arme care par apropiate de tenologia central european; a epocii. Ca argument
onomastic, Shekelesh ? Sicilia
76 Teoria canaanit.Se bazeaz; pe descrierile egiptene, care <i prezint; pe invadatori ca av<nd
nume semitice i ca fiind circumci i. *propieri de nume2 Peleset ? Ailistini,Shekelesh ?
Isaacar, Weshwesh ?*ser, Tjekker ?#anasse, Denyen ?$an
CONCLUZII:
.opoarele m;rii reprezint; o pagin; controversat; din B,poca <ntunecat; a >ronzului.
$ovezile arheologice din zona estului mediteraneean i din *natolia indic; o discontinuitate brutal; <n
straturile e%cavate legat; probabil de mi carea migratorie a acestor popula ii. $eseori erau <nso i i de
familii i de bunuri 5invaziile de pe uscat se f;ceau cu ace tia <nc;rca i <n care cu boi6, ceea ce implic;
mai degrab; mi c;ri de migra ie <n mas; dec<t ac iuni militare coerente duse de armate. $e i dovezile
indic; agresivitatea atacurilor, cu obligarea popula iilor cucerite s; lupte al;turi de ei i <nlocuirea
culturilor rafinate din zon; cu una mai rudimentar;, care dispre uia p@n; i palatele i templele, se
pare c; din secolul al CI-lea <.Hr. devin inofensivi i se disipeaz; <n insulele mediteraneene. Dns; i
e%isten a lor este pus; la <ndoial;, deoarece asocierile de nume sunt deseori speculative= iat; cele mai
cunoscute2
Peleset E Ailistini
Lukka E 09cia 5*sia #ic;6
Ekwesh E *hei
Denyen E $anaoi
Sherden E Sardinia
Shekelesh E Sicilia
Tjekker E +irrhenieni 5sau +roieni din *sia #ic;6.
Epoca intunecata a Greciei:
Secolele CII--III <.en. sunt pentru istoria !reciei *ntice o epocF greu de definit datoritF surselor
precare i a contrastului cu epoca micenianF, dar i cu epoca clasicF de <nflorire a civiliza iei grece ti.#ai este
denumitF G,poca homeric;G deoarece singurele informa ii despre aceast; perioad; proveneau din cele dou;
epopei homerice,Iliada i diseea. $ispari ia centrelor pala iale i <ntreruperea marilor rute de schimb
mediteranean a fost comparat de istorici cu ,vul #ediu european. ,poca se remarcF prin pr;bu irea
demograficF, afect@nd cam '(H din totalul popula iei.
I&J
$in punctul de vedere al periodiz;rii arheologice, epoca
homeric; apar ine primei v@rste a fierului, cu perioadele submicenian;, protogeometric; i geometric;. dat; cu
pr;bu irea centrelor pala iale , nu mai erau clFdite monumente din piatr; , pictura murala a <ncetat sF mai fie
practicatF , scrisul de tip G0inear >G a <ncetat sF mai fie utilizat , leg;turile comerciale vitale s-au pierdut , i
ora e i sate au fost abandonate . Sistemele de redistribuire, institu ile, regii , oficialii i armatele organizate au
disp;rut. Cele mai multe informa ii despre perioada respectivF provin din site-uri funerare i bunurile cuprinse
<n acestea . Cele mai vechi surse literare grece ti , ca epopeile homerice i operele lui Hesiod descriu par ial
via a <n secolele IC--II <.en.
eclinul !icenienilor:
$in &)(( <.en., centrele pala iale ale micenienilor sunt abandonate sau distruse, si din &(K( <.en., elementele
culturii miceniene dispar. #ulte e%plica ii istorice atribuie declinul micenienilor i colapsul epocii bronzului
schimbFrilor climatice i catastrofelor naturale combinate cu invaziiile dorienilor i G.opoarelor #FriiG care
utilizau unelte din fier. Revoltele din estul bazinului mediteranean i <ncerc;rile de a r;sturna regatele e%istente
au fost f;cute ca urmare a instabilit; ii economice i politice de c;tre popula iile care erau afectate de foamete i
greut; i. Imperiul Hitit i ,giptul au fost invadate i cucerite de G.opoarele #;riiG a c;ror origini obscure provin
din #area 1eagr;, #area ,gee i regiunile *natoliei.
Dn &&(( <.en., are loc invazia doricF. $orienii, veni i din ,uropa CentralF, ar fi adus fierul <n !recia, pe care <l
e%trFgeau din minele mun ilor ,pirului i #acedoniei, fFurindu- i arme <mpotriva cFrora armele de bronz ale
aheilor sau micenienilor nu le puteau face fa F. i-au construit cetatea Corint, de unde dominau istmul i au
supus treptat <ntreaga !recie, mai pu in *ttica unde ionienii au putut s;-i resping;.