Drept financiar public Lect. univ. dr.

Alice Zdanovschi
SUBIECTE DE EXAMEN
an.univ. 2012 - 2013
1. Dreptul financiar. Noiune, ivoare, nor!e
2. "aporturile de drept financiar
3. #inanele publice. Noiune, for!e, particularit$i, funcii, structur$
4. %oneda &i instru!entele !onetare. Noiuni 'enerale
5. (potee privind 'enea !onedei
6. )iste!ul b$nesc al leului
7. (nflaia !onetar$. Noiune &i for!ele inflaiei !onetare
8. *onceptul de siste! bu'etar. Noiune, natur$ +uridic$, p$rile siste!ului bu'etar
9. *oninutul siste!ului bu'etar
10. ,rocedura bu'etar$. Noiune. ,rincipii
11. -laborarea &i aprobarea proiectului siste!ului bu'etar
12. *uprinsul Le'ii bu'etare anuale
13. -.ecuia bu'etelor publice
14. /rdonatorii de credite bu'etare
15. %odificarea destinaiei creditelor bu'etare
16. ,rocedura 0ncheierii e.ecuiei bu'etare &i controlul e.ecuiei bu'etare
17. )iste!ul veniturilor publice
18. 1eniturile publice ordinare
19. 1eniturile publice e.traordinare
20. )iste!ul cheltuielilor publice. Noiune, rol, structur$
21. *heltuielile publice 0n do!eniul social
22. *heltuielile publice pentru cercetare-devoltare. *heltuieli !ilitare
23. *heltuielile publice pentru funcionarea aparatului de stat
24. *heltuielile publice pentru aciuni econo!ice
25. "$spunderea +uridic$ 0n do!eniul financiar
26. *ontrolul financiar. Noiune, rol, funcii
27. #or!ele controlului financiar
28. Auditul public intern
29. *urtea de *onturi a "o!2niei
30. )paiul !onetar 3-uro4
3Veniturie !t"tuui !unt # $#r%iune $e &"re 'ie&"re &et(%e"n # )( )in "*utu !(u $entru "
"*e" !i+ur"n%" &eei"te $#r%iuni !"u $entru " !e '##!i )e e" ,n -#) $(&ut. .entru " !t"/ii "&e!te
*enituri ,n &0i$ $#tri*it1 tre/uie !( %in( !e"-" 2i )e ne*#ie !t"tuui 2i )e ne*#ie &et(%eni#r 4.
Montesquieu, Despre spiritul legilor, 1748
3T#"t( u-e" *re" !( tr(i"!&( )e $e ur-" !t"tuui.
4"-enii uit( &( !t"tu tr(ie2te $e &0etui"" tutur#r5.
Frederic Bastiat (1801 1850
1
Su/ie&tu 1. N#%iuni intr#)u&ti*e $ri*in) )re$tu 'in"n&i"r
De'ini%i"5Dreptului financiar este for!at din totalitatea actelor nor!ative care re'le!entea$
relaiile de constituire, ad!inistrare, repartiare &i utiliare a fondurilor b$ne&ti ale statului &i ale
instituiilor publice 6banul public7, destinate satisfacerii sarcinilor social-eco!onice ale societ$ii.
B"nu $u/i& 5repreinta fondurile co!une constituite la nivelul 0ntre'ii societ$i pentru a fi
ad!inistrate de c$tre stat 0n nu!ele &i 0n interesul 0ntre'ii societ$i.
Dreptul financiar este o ra!ur$ a dreptului public care are 0n centrul re'le!ent$rii sale finanele publice
&i care se ocup$ de re'le!entarea pri!ar$ &i secundar$ a tuturor aspectelor care in de ad!inistrarea
banului public &i evidena patri!oniului statului &i instituiilor publice.
Are o relaie de tip parte 0ntre' cu dreptul fiscal. --- cea !ai i!portant$ parte8
Dreptul fiscal, in ti!p, s-a desprins din cel financiar devenind autono!. -l se ocupa cu toate aspectele
prinvind veniturile si cheltuielilor publice. 1eniturile publice sunt nu!eroase. 9nele dintre ele au
caracter fiscal. Nor!ele care re'le!enteaa veniturile publice sunt de+a atat de a!plu re'le!entate incat
au dus la aparitia unei ra!uri autono!e
.rin&i$iie )re$tuui 'in"n&i"r
Le'alitatea:
,lanificarea financiar$:
1erificarea le'alit$ii !odului de utiliare a banului public.
1. 6e+"it"te" 7 Are o consacrare constituional$ e.pres$ astfel constitutia prevede obli'ativitatea
re'le!ent$rii prin le'e a tuturor aspectelor care viea$ banul public. ;anul public face obiectul de
re'le!entare al le'ii ordinare, posibilitatea re'le!entarii pri!are prin ordonane &i ordonane de ur'ent$
6din econo!ia te.telor constituionale7
2. ."ni'i&"re" 'in"n&i"r(7 *onsacrare constituional$ e.pres$, instru!entul +uridic al planific$rii
financiare este bu'etul public naional iar potrivit constitutiei este for!at din5 bu'etul de stat, bu'etul
asi'ur$rilor sociale de stat bu'etele locale &i cuprinde previiuni clare privind volu!ul veniturilor &i
necesarul cheltuielilor pentru anul financiar ur!$tor. )e aprob$ 0n anul anterior anului financiar 0n
le'$tur$ cu care se face planificarea.
Tr(!(turi 5 -ste strict$ pt. c$ planificarea financiar$ ia for!a le'ii prin le'ea bu'etar$ anual$:
-ste supl$ deoarece le'ea bu'etar$ anual$ poate fi !odificat$ pe parcursul e.erciiului financiar 0n situaii
e.ceptionale prin le'ile de rectificare bu'etara.-ste predictibil$ incat la baa planific$rii financiare stau
rapoarte de specialitate privind i!pactul anu!itor !$suri de politic$ financiar$ asupra econo!iei
naionale 0n ansa!blul s$u etc.
Veri'i&"re" e+"it(%ii -#)uui )e utii8"re " /"nuui $u/i&
*onsacrare constituional$ la nivel de principiu, av2nd 0n vedere intersul public al !odului de utiliare a
resurselor financiare puse la dispoiia statului 6 0n calitate de ad!inistrator al ;anului ,ublic7, la a c$ror
constituire contribuie 0n fapt toi cet$enii.
%odul de for!are, ad!inistrare &i de 0ntrebuinare a resurselor financiare ale statului &i ale sectorului
public se realiea$ de c$tre *urtea de *onturi or'an specialiat 0n acest tip de control si are obli'atia de a
preenta anual un raport asupra controlurilor de 'estiune ale bu'etului public national din e.ercitul
bu'etar e.pirat.
I8*#"ree )re$tuui 'in"n&i"r7 <otalitatea actelor nor!ative care re'le!entea$ raporturile +uridice
financiare. (voare co!une dreptului financiar &i altor ra!uri de drept sunt 5 constituia, le'ile ordinare
ale parla!entului, ordonanele de 'uvern &i ordonanele de ur'en$ 60n baa unei le'i de abilitare a
'uvernului = stabile&te li!itele clare de co!peten$ 0n re'le!entare7, hotar2rile 'uvernului, ca &i
re'le!ent$ri secundare 0n !aterie.
I8*#"re !$e&i'i&e )re$tuui 'in"n&i"r7 Le'ea finanelor publice nr. >00?2002, Le'ea nr. 2@3?200A
privind finanele publice locale, /rdonana de ur'en$ a Buvernului nr. 1CA?2002 privind for!area &i
2
utiliarea resurselor derulate prin treoreria statului, Le'ea nr. DC?1DD2 privind or'aniarea &i
funcionarea *urii de *onturi, republicat$, repreeinta nor!e de aplicare sau e.plicatii ale notiunilor
cuprinse in re'le!entarile pri!are fara a putea e.tinde sfera ori intelesul acestor re'le!entari .
N#r-ee )re$tuui 'in"n&i"r
Nor!a +uridica financiara, o re'ul$ de conduit$ stabilit$ prin le'e, care cuprinde drepturile &i obli'aiile
subiectelor participante la raportul de drept financiar &i a c$rei respectare este asi'urat$ de autoritatea de
stat.Nor!a +uridica , o re'ul$ de conduit$ 'eneral$ &i i!personal$, stabilit$ de stat prin inter!ediul
atribuiei de le'iferare &i a c$rei respectare este 'arantat$ de fora coercitiv$ a statului.
*oninutul nor!ei de drept fiscal E ipote$ F dispoiie F sanciune:
-le!entul specific al nor!ei +uridice financiare este snctiunea. )unt stabilite
saciuni caracteristice acestei cate'orii de relaii, e..5 a!enda contravenional$, !a+or$ri de 0nt2riere,
recuperarea pre+udiciului 0n cadrul r$spunderii !ateriale, etc. )anciunile se constat$ &i se aplic$ de c$tre
institutiile de control financiar ale statului..
Su/ie&tu 2. 9"$#rturie )e )re$t 'in"n&i"r
Nor!ele +uridice financiare sunt for!ate din relaiile sociale care iau na&tere &i se stin' 0n procesul
constituirii, reparti$rii &i utili$rii fondurilor b$ne&ti ale statului &i care sunt re'le!entate de nor!ele
+uridice financiare..)e distin' de celelalte raporturi de drept printr-o serie de tr$s$turi specifice5
- subiectele participante &i poiia pe care o ocup$ unele fa$ de altele:
- obiectul de re'le!entare:
- !odalit$ile de realiare a for!ei de activitate 0n cadrul c$reia 0&i are
sor'intea.
Gn funcie de sfera de cuprindere a finanelor publice raporturile de drept financiar pot fi5
- raporturi +uridice bu'etare , fiscale, de creditare ,de 'arantare , de or'aniare a circulaiei !onetare,
valutare, de asi'urare prin efectul le'ii, de control financiar.
Ee-entee &#n!tituti*e "e r"$#rturie :uri)i&e 'in"n&i"re5
)ubictele participante la raportul de drept financiar5
1.)tatul, repreentat printr-un or'an de specialitate 0n activitatea financiar$ 0nvestit cu atribuii 0n
procesul de constituire, repartiare &i utiliare a fondurilor b$ne&ti puse la dispoiia statului 0n interesul
0ntre'ii societ$i. )tatul, entitate abstract$ din punct de vedere +uridic, dar realitate concret$ din punct de
vedere econo!ic &i financiar, are obli'aia constituional$ de a satisface 0n !od reonabil nevoile sociale
ale populaiei e.istente.
2./rice persoana fiica sau +uridica care interacionea$ cu or'anele statului 0n procesul ad!inistr$rii
finanelor publice, contribuabilul.
"elatiile +uridice financiare apar nu!ai 0n cadrul activit$ii financiare 0nf$ptuite de stat &i or'anele sale.
f$r$ e.cepie, unul dintre subiecte este statul, printr-un or'an de specialitate care intr$ 0n raportul +uridic
de pe poiia de purt$tor al autorit$ii de stat 6forta coercitiva7.
*reea$ o poiie +uridic$ de subordonare a tuturor subiectelor fa$ de subiectul purt$tor al autorit$ii de
stat.-.ist$ e.perti 0n do!eniul dreptului fiscal sau 0n do!eniul datoriei publice 6etc.7 o serie de raporturi
+uridice 0n cadrul c$rora subiectele participante la raporturile +uridice se afla pe o poiie de e'alitate
+uridic$ cu statul. (n raportul +uridic fiscal se nasc, se !odific$ &i se stin' pe baa !anifest$rii unilaterale
de voin$ a statului e.ecut$rii directe a obli'aiilor 'enerate de raporturile +uridice financiare 0n sarcina
diverselor subiecte de drept i!plicate 0n ad!inistrarea banului public, f$r$ a fi necesar$ o hot$r2re
+udec$toreasc$. Diferena actele ad!inistrative din do!eniul finanelor publice sunt e.ecutorii prin ele
0nsele, persoana care se si!pte leat$ de aplicarea actului ad!inistrativ av2nd dreptul de a folosi toate
!i+loacele puse la dispoiie de le'islaia procesual-civil$ 0n vederea desfiin$rii, anul$rii, revoc$rii,
!odific$rii sau 0ndrept$rii actului ad!inistrativ nele'al.
4/ie&tu r"$#rtuui )e )re$t 'in"n&i"r e!te )i'erit )eter-in"t 5
- de sfera de cuprindere a finanelor publice &i de faptele, actele nor!ative &i operaiunile specifice cu
privire la activitatea fiscal$
- obiectul este for!at din aciuni de pro'no$ &i or'aniare bu'erar$, de creditare, de control financiar, de
circulaie !onetar$ etc.
3
- obiectul 0l for!ea$ plata 6aciunea7 unor su!e de bani la care sunt inute persoanele fiice sau +uridice
care realiea$ venituri sau dein bunuri i!poabile sau ta.abile.
*oninutul raportului de drept financiar este dat de drepturile &i obli'aiile subiectelor participante care
difer$ de cele ale altor rap. +ur., incat se stabilesc 0n le'$tur$ cu necesitatea &i i!portana constituirii,
reparti$rii &i utili$rii fondurilor b$ne&ti ale statului.
Su/ie&tu 3. ;in"n%ee $u/i&e
#inante publice sunt totalitatea relatiilor de natura econo!ica constituite sub for!a baneasca care apar in
procesul realiarii si repartiarii resurselor necesare statului pentru indeplinirea sarcinilor sale.
#inanele publice for!ate din totalitatea !i+loacelor b$ne&ti puse la dispoiia statului prin care acesta 0&i
0ndepline&te funciile sale. Gntr-o societate !odern$ 2 !ari cate'orii de !i+loace b$ne&ti 0n funcie de
for!ele de proprietate private &i publice 6banul public7.
Notiunea de 3financia pecuniaria4- ori'inea conceptului de finante publice Eorice tranactie care
presupune intre prestatii plata unei su!e de bani. <er!enul de 3finante publice4- lb.francea, sens
'eneral- bani si venituri publice destinate acoperirii cheltuielilor statului.
-.ist$ 2 cate'orii de finane publice5
1. &"!i&"5 le'ata de idea de liberalis! politic: a fost specifica sfarsitului sec. H(H si inceptului sec. HH-
stat neinterventionist.)tatul era putin preocupat de activitatile private si isi li!ita interventia la
indeplinirea unor functii traditionale- apararea, diplo!atia, ordinea publica, +ustitia.
1iata econo!ica era considerata apana+ul intreprinderilor private. )e actiona confor! principiului
'uvernarii ieftine reducandu-se la !ini! cheltuielile publice..
#inanele publice clasice se caracteriau printr-o e.ecuie bu'etar$ e.cedentar$, o fiscalitate sc$ut$ &i un
stat neintervenionist.
2. -#)ern"5 s-a devoltat dupa pri!ul raboi !ondial cand statul neinterventionist a fost inlocuit de un
stat interventionist care a decis sa influentee in !od direct procesele econo!ice.
#inantele publice se transfor!a intr-un !i+loc de interventie a statului in econo!ie prin sti!ularea
productiei in situatii de cria, !entinerea stabilitatii preturilor, asi'urarea unei bune ad!inistrari a
resurselor naturale ale statului si repartiarea pe cat posibil in !od echitabil a veniturilor nationale.
#inanele publice !oderne se caracteriau printr-o e.ecuie bu'etar$ deficitar$, o fiscalitate ridicat$ &i un
stat intervenionist.
*a &i stat interveionist s-au evideniat dou$ c$i5 subveniile &i finanare
)tat intervenionist 0n esen$ pt. a 'estiona deechilibrele econo!ice 6avea nevoie de foarte !uli bani7,
intervenea pe dou$ c$i
1. *alea subsidiilor? subveniilor? a+utoare.
2. *alea finan$rii.
SUBVEN<II6E 7 )u!e alocate de la bu'etul de stat 6banul public7 pentru 'estionarea unor deechilibre
0ntr-un volu! relativ redus c$tre toi a'enii econo!ici, indiferent de for!a de proprietate. Atat in
sectorul public cat si in cel privat, aceste su!e au un volu! relative redus.
;INANTA9EA7 Gn !o!entul 0n care subveniile sunt insuficiente iar e.istenta a'entului econo!ic este
esentiala pentru co!unitatea din care face parte statul trece la finantare. ,rin finantare vo! intele'e su!e
neli!itate alocate de la bu'etul de stat 0n scopul 'estion$rii unui deechilibru 0ntr-un volu! neli!itat 0ns$
nu!ai 0n$untrul aceleia&i for!e de proprietate nu!ai spre sectorul public.
#inantele publice sau relatiile financiare publice se pot caracteria, prin pris!a specificului lor, prin
ur!atoarele particularitati5
1. "elatiile financiare sunt relatii cu caracter econo!ic
2. "elatiile financiare apar in for!a baneasca
3. "elatiile financiare sunt relatii fara echivalent
C. / alta trasatura a relatiilor financiare este aceea ca !i+loacele banesti repartiate si utiliate de
subiectele beneficiare nu se ra!burseaa.
Tr(!(turie 'in"n%e#r $u/i&e
#inanele publice sau relaiile financiare publice se pot caracteria, 0n funcie de specificul lor, prin
ur!$toarele tr$s$turi5
C
1. "elaiile financiare sunt relaii cu caracter econo!ic, deoarece ele apar 0n procesul for!$rii, reparti$rii
&i utili$rii produsului social.
2. "elaiile financiare apar 0n for!$ b$neasc$, 0ntruc2t, 0n cadrul produciei de !$rfuri &i al aciunii le'ii
valorii, procesul de producie, reproducie &i de circulaie a !$rfurilor, repartiia produsului social,
relaiile de schi!b, retribuia !uncii, precu! &i relaiile dintre a'enii econo!ici sau dintre ace&tia &i
persoanele fiice, se e.pri!$ prin inter!ediul banilor, 0n cadrul unor relaii b$ne&ti.
3. "elaiile financiare sunt relaii f$r$ echivalent, adic$ N9 presupun o contraprestaie direct$ din partea
subiectului beneficiar al !i+loacelor b$ne&ti.
C. %i+loacele b$ne&ti repartiate &i utiliate de subiectele beneficiare N9 se ra!bursea$.
,entru a intele'e structura finantelor publice este necesar sa ave! in vedere ur!atoarele acte nor!ative5
- Le'ea >00?2002 a finantelor publice- /9B AC?200@ a datoriei publice- Le'ea 2@3?200A privind finantele
publice locale- Le'ea >00?2002 preinta5 bu'etul de stat, bu'etul asi'urarilor sociale de stat, bu'etul
fondurilor speciale, al treoreriei, institutiilor publice or'aniate la nivel central si bu'etul fondurilor
provenind din i!pru!uturi interne si e.terne, bu'etele locale.
Gn confor!itate cu Le'ea nr. >00?2002, finanele publice au ur!$toarea structur$5
- bu'etul de stat:
- bu'etul asi'ur$rilor sociale de stat:
- bu'etele fondurilor speciale:
- bu'etul treoreriei statului:
- bu'etele instituiilor publice autono!e:
- bu'etele instituiilor publice finanate inte'ral sau parial din bu'etul de stat, din bu'etul asi'ur$rilor
sociale de stat ori din bu'etele fondurilor speciale:
- bu'etele instituiilor publice finanate inte'ral din venituri proprii:
- bu'etul fondurilor provenite din credite e.terne contractate sau 'arantate de stat &i ale c$ror ra!bursare,
dob2ni &i alte costuri se asi'ur$ din fonduri publice:
- bu'etul fonduri e.terne nera!bursabile:
- bu'ete locale:
- datoria public$.
/9B AC?200@ are in vedere principalele datorii publice.
Le'ea 2@3? 200A priveste structura bu'etelor locale, ale co!unelor, oraselor, !unicipiilor, sectoarelor,
+udetelor, institutiilor or'aniate la nivel local, bu'etul i!pru!uturilor e.terne si interne, inclusive ale
fondurilor e.terne nera!bursabile.
D#u" 'un&tii $rin&i$"e5
- functia de repartitie- 2 !o!ente5- constituirea fondurilor publice F distribuirea lor
- functia de control- !odul de utiliare a fondurilor publice, controlul financiar intervenind incepand cu
!o!entul repartitiei acestora.
*ontrolul financiar asupra fondurilor publice analieaa provenienta resurselor, nivelul de constituire,
titlu cu care se repartieaa catre beneficiar, 'radul de redistribuire intre sectoare, !odul de asi'urare a
echilibrului intre 1 publice si *h publice.
Gn procesul for!$rii, reparti$rii &i utili$rii !i+loacelor b$ne&ti ale societ$ii, finanele publice
0ndeplinesc dou$ funcii5
1. ;un&%i" )e re$"rti%ie
Aceast$ funcie se realiea$ 0n procesul de for!are &i repartiare a !i+loacelor b$ne&ti, !o!entul5
for!area resurselor &i repartiarea acestora.
#or!area resurselor se realiea$ prin !obiliarea unei p$ri din su!ele reultate 0n ur!a repartiiei
pri!are a venitului naional, prin preluarea unei p$ri din finanele private de c$tre stat pentru a se colecta
veniturile publice, 0ndeosebi colectarea de i!poite &i ta.e.
,e sea!a veniturilor b$ne&ti pri!are, finanele contribuie la for!area de !i+loace b$ne&ti destinate
constituirii de fonduri 0n contul persoanelor fiice &i persoanelor +uridice care particip$ direct sau indirect
la reproducia produsului social."epartiarea !i+loacelor b$ne&ti se realiea$ 0n cadrul repartiiei
secundare 6redistribuirea7 a venitului naional, astfel, resursele private devenind 3ban public4 sunt folosite
de c$tre stat pentru a-&i 0ndeplinii sarcinile sociale.
2. ;un&%i" )e &#ntr#
>
Necesitatea funciei de control a fianelor publice decur'e din faptul c$ fondurile de resurse financiare
constituite la dispoiia statului aparin 0ntre'ii societ$i.
#uncia de control a finanelor publice este str2ns le'at$ de funcia de repartiie, dar are o sfer$ de
!anifestare !ult !ai lar'$ dec2t aceasta, deoarece viea$ pe l2n'$ constituirea &i repartiarea fondurilor
b$ne&ti ale statului, &i !odul de utiliare a resurselor respective, c$ut2nd s$ previn$ efectuarea de
cheltuieli ile'ale, inoportune sau ineficiente.
B"nu $u/i&E !i+loace banesti ale societatii ad!inistrate de catre stat.
,entru ca prin inter!ediul banului public statul pune la dispoitia !e!brilor societatii in conditii
specifice o 'a!a variata de utilitati private in sens lar' care se concretieaa in actiuni cu caracter social,
econ., de !entinere a ordinii publice, aparare nationala, devoltarea relatiilor internationale etc.
,unerea la dispoitie a acestor servicii obli'a statul sa procedee la o redistribuire a veniturilor si averilor
persoanei dupa anu!ite criterii stabilite de or'anele de deciie politica. (nstru!entul specific de actiune
este bu'etul 6principalul plan financiar al statului care cuprinde totalitate veniturilor si cheltuielilor
publice7
)&. V=C0=> /u+et e&0ii/r"t
V>C0=> /u+et e?&e)ent"r
V@C0=> /u+et )e'i&it"r
,e l2n'$ politica fiscal$, un rol i!portant 0n cadrul politicii financiare revine politicii bu'etare. ,olitica
bu'etar$ repreint$ procesul de stabilire &i ierarhiare a priorit$ilor econo!ico-sociale la nivelul
autorit$ilor de deciie 6centrale sau locale7, concretiat 0n structurarea &i di!ensionarea cheltuielilor
publice. ,olitica bu'etar$ se constituie 0ntr-un co!ple. de aciuni co!ple!entar politicii fiscale, a!bele
tipuri de politici repreent2nd instru!ente de intervenionis! ale statului 0n scopul !odel$rii evoluiilor
econo!ico-sociale dintr-o ar$.
,olitica bu'etar$ prin ea insasi e.ist$ de nu!ai circa A0 de ani, 0n ti!p ce deficitul &i i!poitele au fost
utiliate de !ilenii.

Su/ie&tu 4. M#ne)" 2i in!tru-entee -#net"re. N#%iuni +ener"e
)ub aspect conceptual !oneda este o !arfa speciala cu rol de echivalent 'eneral. #eno!enul valorii ,
conceptual pt. ca o !arfa sa devina speciala si sa fie caracteriabila drept !oneda trebuie s$
0ndeplineasc$ cu!ulativ cinci condiii care s-au evideniat de-a lun'ul evoluiei co!unit$ilor u!ane de
la ceata pri!itiv$ la popor, naiune5
/ !arf$ pentru a fi !oned$ trebuie s$ 0ndeplineasc$ cu!ulativ cinci condiii5
1. s$ fie 'eneral acceptat$ de co!unitate:
2. s$ fie diviibil$ 6sa poata fi i!partita fara a se altera, p$rile s$ p$stree calit$ile 0ntre'ului7:
3. s$ fie teauriabil$ 6sa pastree si sa trans!ita valoare in ti!p, valoarea s$ fie constant$ 0n ti!p,
inalterabil$7:
C. s$ aib$ o valoare de 0ntrebuinare 6folosin$7 foarte !ic$:
>. s$ fie relativ rar$ 6ar'intul a inundat pia$7.
Su/ "!$e&tu 'un&%i#n"it(%ii !"e5 %oneda este un instru!ent social-econo!ic, indispensabil oricarei
econo!ii.%oneda, in for!a ei clasica de disc !etalic cu 'reutate deter!inata, se utilieaa a !i+loc de
circulatie, de plata si teauriare. -a repreinta un instru!ent etalon le'al de plata pentru facilitarea
schi!burilor, pentru acu!ulari, fiind !asuratorul 'eneral de valori care poarta 'irul autoritatii e!itente,
statul, si care se bucura de incredere publica.
,utere circulatorie E putere - valoare, valabilitate.
,utere de circula ie 6sau circulatorie7 a unei !onede E 0nsu irea !onedei de a servi la v2nare-
cu!p$rare.
,utere de cu!p$rare 6a banilor7, cantitatea de !$rfuri i de servicii care poate fi ob inut$ 0n schi!bul
unei anu!ite su!e de bani.
;un&tiie -#ne)ei
1. #unctia de evaluare a valorilor econo!ice.
2. #unctia de !i+locire a schi!burilor de bunuri si servicii prin inter!ediul operatiunilor de vanare-
cu!parare.
A
3. #unctia de !i+locire a platilor.
C. #unctia de !i+locire a creditului.
>. #unctia de !i+locire a econo!iilor.
A. #unctia de teauriare
@. #unctia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor.
%oned$ lin'vistic este %/N-<I? %/N-DI
<er!inolo'ie E !onet$ ? ban ? !oned$
M4NETA7
(n literatura de specialite pri!ele piese sub for!$ de disc cu o anu!it$ valoare au fost b$tute
6confecionate7 0n "o!a Antic$ pe l2n'$ te!plele eiei (union %oneta 6eia co!erului &i fertilit$ii7
aceste piese s-au nu!it %/N-<I cuv2nt de ori'ine latin$ care s-a i!pus 0n !a+oritatea statelor supuse
(!periului ro!an.
%onet$ 5ori'ine latin$ datorit$ sferei de influen$ a ariei de r$sp2ndire a civiliaiei ro!ane 0n !a+oritatea
statelor e.ist$ ter!enul de 3!onet$4, inclusiv ro!2nii, totu&i la noi prin uan$ public$ se folose&te
ter!enul de 3 !oned$4 6dar a!bii ter!eni sunt coreci7
BAN7 un pri! sens 5 %oned$ 5 sinoni! care dese!nea$ acela&i feno!en la 3noi4 cu ban 61. sens E
!arf$ cu rol de echivalent 'eneral7. Dupa 1>00 de ani, 6sec.H17in unele one unde schi!bul s-a
co!plicat a e.istat !edalii din !etal , ce facilitau schi!bul fiind 'arantate de cei ce le puneau in
circulatie 6banii- dre'ator teritorial7, ,iesele erau facute in banarii 6ateliere locale7 iar piesa a purtat
denu!irea de ban.
BANU6 era un !are dre'$tor teritorial 0n unele $ri sud-est-europene. ;anul a +ucat un rol de !are
i!portan $ 0n istoria $rii "o!2ne ti , precu! i a unor re'ate?re'iuni din sudul 9n'ariei !edieval. Gn
ara "o!2neasc$, banul apare 0n )fatul do!nesc 0n ti!pul lui %ircea cel ;$tr2n.
De la sf2r itul secolului al H1-lea este conduc$torul +ude elor de pe !alul drept al /ltului 6re'iune
cunoscut$ ulterior cu nu!ele /ltenia7, cel !ai de sea!$ 0ntre dre'$torii $rii "o!2ne ti, sin'urul, 0n
afar$ de do!nitor, cu dreptul s$ pronun e pedepse capitale. <eritoriul /lteniei a f$cut parte din ;anatul
de )everin. Acest spa iu a fost cunoscut i cu denu!irea J;anatul *raioveiJ sau J;$nia *raioveiJ, iar
*raiova este supranu!it$ i ast$i J*etatea ;$nieiJ.
M4NEDA7
,e la 1@00 a reintrat 0n le.icul ro!2nesc pe vre!ea fanarioilor prin filier$ 'reac$ E 3%/N-DI4,
0n 'reac$ nu este 3t4 ci ci 3teta4 un sunet care se pronuna naaliat 3d4.A!bii ter!eni au circulat p2n$
dup$ cel de-al doilea r$boi !ondial, c2nd uan$ public$ a i!pus cuv2ntul !oned$, dar a!bii ter!eni
sunt coreci derivai 5 !onetar, !onet$rie.
La noi !oned$ e.ist$ (niial, denu!irile !onedei au e.pri!at !aterialul din care a fost confecionat
0nse!nul respectiv. -ti!olo'ic, cuvintele care dese!nau 0n societ$ile patriarhale !oneda ar$tau ori'inea
instru!entului !onetar.
1.Et"$( $re-#net"r" 7 *o!unitatea a'ricultorilor !oned$ cerealele: ,escarii pe&tele uscat:
,$storii ani!alul 0n tur!$ - latinescul 3pecus 3- latinescul 3capita4 6 nu!$r$toarea capetelor de vit$7
- a derivat ter!enul 3capital4:
%ilitarii din le'iunile ro!ane din Nordul Africii erau pl$tii cu sare 3salariu!4 - salariu, salariat:
12n$torii - pieile de ani!ale - subdiviiunea rublei este copeic$ E co+oc f$cut din piei de ani!ale.
2. Et"$( -#net"r"7
,e la sf2r&itul secolului H(H s-a descoperit foarte !ult ar'int piaa fiind inundat$ de ar'int, drept
consecin$ s-a trecut la siste!ul !ono!etalist, ar'intul ne !ai fiind la fel de rar ca &i aurul.*a! 0n anul
1KD0 s-a trecut la )()<-%9L %/N/%-<AL()<, !oneda fiind repreentant$ de aur.
Gn preent, !arfa cu rol de echivalent 'eneral !oneda E aurul. 6rolul de !oned$ 0l 0ndepline&te aurul7.
Aurul a avut putere circulatorie p2n$ la cel de-al Doilea "$boi %ondial, a circulat sub for!a unor piese-
disc., iar dup$ cel de-al Doilea "$boi %ondial, aurul s-a retras din circulaie locul lui fiind luat de
(N)<"9%-N<- %/N-<A"- 888
-.cepie5 Aurul !ai are putere circulatorie ca !arf$ 0ntr-o sin'ur$ ipote$ 6la nivel statal7, sub for!$ de
L(NB/9 E o pies$ paralelipipedic$ din aur pur &i care trebuie s$ 0ndeplineasc$ cu!ulativ trei condiii5
1. *alitatea aur !onetar se evaluea$ 0n puncte E DD,DL puncte MNarate E o !odalitate de evaluare a
aurului de c$tre bi+utieriO.
@
-.ist$ dou$ siste!e de evaluare a !etalelor preioase5
a7 siste!ul arab Aurul &i Ar'intul p2n$ la 1000 de puncte:
b7 siste!ul european Ar'int 1000 de puncte: Aur 100 de puncte.
2. *antitatea E 'reutatea, 0ntre 1 uncie 632 '7 &i 12,> P' 6*$r$!ida )tr$lucitoare7.
3. )i'iliul e!itentului autoritatea 888
N#t" /ene BBB %etodele care au inter!ediat initial schi!bul aveau for!e uuale 6cutite, varfuri de
sa'eata7, abia ulterior i!punandu-se discul !etalic.<i!p de 21 de sec. s-au utiliat !onede din !etal
pretios cu valoare intrinseca. /data cu aparitia pri!elor banci !etalul pretios a inceput sa-si i!parta rolul
cu bancnotele convertibile in !etal pretios. (n ti!p, s-a evoluat de la bancnote convertibile in aur la
bancnote neconvertibile in aur sau alt !etal pretios si s-a a+uns in final la banii de cont. ,reluarea
functiilor !onedei efective de catre bancnote a facut posibila indeplinirea unor functii supli!entare si
fara !oneda !etalica. ;ancnota neconvertibila s-a i!pus in circulatie pe baa a 2 'arantii5
acoperirea in !arfurile si serviciile ale caror schi!b le per!itea si
'arantia statului e!itent.
INST9UMENTE6E M4NETA9E
(nstru!entele !onetare sunt for!ele de repreentare 0n circulaie a !onedei, a valorii.
(nstru!ent !onetar eate for!a de !anifestare a !onedei in circulatie, for!a care a inlocuit in final
!oneda si care beneficiaa de un curs fortat.%oneda-aur 0&i pierde puterea circulatorie, locul a fost luat
de instru!entele !onetare8
)ociet$ile !oderne cunosc ur!$toarele instru!ente !onetare5
1. nu!erarul
2. conturile scripturale 6!oneda scriptural$7
3. conturile electronice 6!oneda electronic$7
1. Nu-er"ru are o e.isten$ fiic$ sau !aterial$ &i circul$ sub dou$ cate'orii, 6care repreint$ pri!ele
for!e de instru!ente !onetare75
a7 nu!erarul !etalic 6!oneile7
b7 bancnotele E note de banc$
a7Nu!eralul !etalic- !oneda, !oni, !oneta, in functie de aspectul istoric !arfa cu rol de echivale!t
'eneral avea si putere circulatore prin piesele disc cu valoare intrinseca.
b7 ;ancnotele care se bat pentru valori !ari pe o h2rtie special$ cu un coninut care poate fi h2rtie,
es$tur$ Q&i plastic !ai nou 6!aterial sintetic7. Au aprut odata cu for!area bancilor. (n ti!p in perioada
interbelica a avut loc un bun econo!ic financiar iar nu!eralul !etallic si bacnotele nu au !ai facut fta
cererii de instru!ente !onetare pentru a satisface circultia !onetara.
2. C#nturie !&ri$tur"e C-#ne)" !&ri$tur"(D sunt instru!ente !onetare de transfer scriptic de la o
persoan$ titular$ de cont la alta prin inter!ediul unei instituii nu!it$ banc$ . <recerea dintr-un cont 0n
altul se face scriptic. 6se folose&te cecul RRR7 Nu au o e.isten$ !aterial$ concret$ a&a cu! are nu!erarul.
Gn uti!ele dou$ decenii ale secolului HH datorit$ 'lobali$rii relaiilor econo!ice, financiare, co!erciale,
bancare nici conturile scripturale nu au f$cut fa$ cererii de instru!ente !onetare, principalul !otiv fiind
3ti!pul4 necesar &i celui !ai si!plu transfer 0ntre dou$ conturi 62-3 ile7 6prea !ult ti!p7. Astfel, au
ap$rut conturile electronice.
3. C#nturie ee&tr#ni&e C-#ne)" ee&tr#ni&(D care asi'ur$ transfer instantaneu. &i sunt !ult !ai si'ure
0!potriva falsificatorilor 0n raport cu conturile scripturale &i nu!erarul. %arele b$nci 0&i schi!b$ codul de
transfer ilnic.Gn acest ca se folosesc cardurile bancare.
*ardul este un instru!ent de plat$ baat pe electronic$, ca alternativ$ a instru!entelor ,,clasice4 de plat$
= nu!erarul &i cecul, iar dein$torul lui are dreptul de acces la o procedur$ de autoriare &i plat$ cu card.
Denu!it &i portofel electronic.
*ate'orii de !onede e.istente in circulatia !onetara.
1.M#ne)" e'e&ti*" C-"nu""
2.M#ne)" )e &#nt C/"n&"r"
3.M#ne)" &#n*enti#n""
4.M#ne)" )e &"&u.
5.M#ne)" 'i)u&i"r"
6.C"r)u /"n&"r
K
Su/ie&tu 5. I$#te8ee $ri*in) +ene8" -#ne)ei
Doctrina a studiat acest feno!en care a !arcat viaa societ$ii devolt2nd o suit$ de teorii care incearca sa
'aseasca ori'inile acestui feno!en. Gn centrul acestor ipotee se afl$ schi!bul cu diferite nuane. %oneda
a p$rut datorit$ schi!bului 888
,rintre cele !ai se!nificative ipotee enu!er$!5
I. I$#te8" e&#n#-i&"E re"i!t(.7 %oneda a aparut ca !i+locitor al schi!bului. La !o!entul la care
schi!bul in natura a devenit inco!od, oa!enii au fost obli'ati sa inventee si sa accepte in !od universal
o !arfa inter!ediara. )e considera ca evolutia s-a produs de la econo!ia naturala 6pre!onetara7 careia ii
erau specifice 2 subdiviiuni5 econ.fa!iliala si cea in natura, la o econo!ie !onetara care nu a !ai
per!is schi!bul in natura.
II. A$"riti" -#ne)ei &" et"#n )e *"#"re7 %oneda a aparut deoarece era necesar sa se stabileasca intre
oa!eni o ierarhie e valorilor. %oneda etalon a pree.istat !onedei intru!ent de schi!b.
-talonul de valoare clasic a constat in ani!ale de tur!a la care s-a renuntat in ti!p datorita lipsei
calitatilor unui eficient instru!ent de schi!b. )-au i!pus ca !oneda !etalele ce puteau fi si etalon de
valoare si !i+locitor al schi!bului apte sa stabileasca pretul oricarui bun supus tranactiunii. -fectul a
fost acela de a eli!ina schi!bul in natura 6trocul7.
III. I$#te8" rei+i#"!(7 *onsidera ca initial !onedei nu i-au fost specifice functiile !ercantile, ci cele
reli'ioase. (n reli'ia antropo!orfic$ eii erau repreentati ase!anator oa!enilor, fiind posibila o
ne'ociere a bunavointei acestora. Darul oferit eilor era specific econ.casnice, fiind repreentat de un
ani!al de tur!a. ,rin utiliarea in practicile reli'ioase anu!ite ani!ale a+un' sa fie sacraliate prin
cresterea nr.!e!brilor co!unitatilor, nr.ani!alelor +ertfite a+un'and sa fie f.!are.
IV. I$#te8" !#&i"( C-#ne)" in!i+n( "ri!t#&r"ti& - !i+loc de difereniere social7
Autorii ei trateaa !oneda drept o cate'orie sociala, si nu una econo!ica. )e considera ca scopul crearii
!onedei a fost acela de a distin'e posesorul de !oneda de restul obstei. %oneda ar fi consacrat anu!ite
ran'uri ale posesorilor, astfel a+un' si un !i+loc de ascensiune sociala. Aceasta teorie se baeaa si pe
observatia ca podoabele din !etal pretios teauriate erau utiliate la rascu!pararea prionierilor de
raboi, obtinerea anu!itor de!nitati, precu! si in sacrificiile reli'ioase.
V. I$#te8" $"tri-#ni"(7 *ostin Niritescu observa faptul ca bunurile carora practica econo!ica le-a
i!pri!at functia !onetara au constituit la ori'ine patri!oniul unei persoane. <endinta 'eneral u!ana de
a poseda cat !ai !ulte bunuri a avut drept efect acu!ularea unor bunuri in surplus fata de necesitatile de
consu!. ;unurile respective au devenit !i+loc de taauriare si se!ne ale bo'atiei individuale. (nitial,
bunurile din patri!oniu care puteau fi teauriate constau in orna!ente cu valoare intrinseca si utilitate
casnica.
Su/ie&tu 6. Cre"re" !i!te-uui /(ne!& " euui
,n !$"%iu &"r$"t#F)"nu/i"n#F$#nti& G
)e consider$ c$ rolul de echivalent 'eneral 0ndeplinit pentru pri!a dat$ pe aceste !elea'uri de un !etal
trebuie atribuit ara!ei care a 0nceput a se utilia din neoliticul t2riu sub for!$ de lin'ouri sau obiecte.
(n perioada antichit$ii un !o!ent i!portant este pri!ul feno!en !onetar propriu, dup$ !oartea lui
;urebista aparitia !onedei Posonul dacic.
%onedele cu le'enda Poson se 0nscriu printre cele 'etodacice &i au fost e!ise 0ntr-un centru din ini!a
Daciei dup$ !odelul denarilor ro!ani de ar'int. Ace&ti Posoni sunt sin'urele !onede lucrate din aur 0n
toat$ istoria 'etodacilor.
Nosonului i s-a atribuit un caracter co!e!orativ, fiind e!is$ de *o!osicus, ur!a&ul lui ;urebista,
aceast$ !oned$-!edalie av2nd pe avers Svulturul *arpailor ocrotitor3, -acvila, si!bol al unit$ii
nea!ului dac 0nf$ptuite de ;urebista.*irculatia !onedelor ro!ane se !entine p2n$ la retra'erea trupelor.
,e avers era redat un consu! ro!an si doi lectori 6purtatori de fasci7 un cerc pe lat incon+ura 'rupul de
personae iar in le'enda era !ono'ra!a literi N .Noson este ana'ra!a nu!elui preotului *o!osicus
ur!asul lui ;urebista.
D
(n perioada ulterioara cuceririi ro!ane au circulat pe teritoriul Daciei ro!ane dinarii republicani, sesterii,
aureii &i dinarii i!periali. )iste!ul !onetar ro!an se baa pe e!isiuni !onetare din aur, ar'int &i bron.
%oneda de aur era aureus, cea de ar'int denarul = cu subdiviiune Tuinarul de bron = b$tut$ 0n trei valori
principale5 sesteriul, dupondiul &i assul.
"etra'erii ro!ane 0i ur!ea$ o etap$ 0n care circulaia b$neasc$ 0&i recap$t$ funciile din perioada
prero!an$. *irculaia !onetar$ se va restr2n'e 0n a&a !$sur$ 0nc2t produsele se vor procura, 0n cea !ai
!are parte, pe calea schi!bului specific econo!iei naturale.9lterior ave! !onede biantine si nu se !ai
e!it !onede pe plan local.
)ec. H(1 !o!entul banariilor statelor feudale ro!2ne&ti.
Dup$ o perioad$ 0ndelun'at$ de stopare a e!isiunilor !onetare, 0n epoca feudalis!ului devoltat, datorit$
e.tinderii schi!burilor, rolul banilor cre&te 0n 0nse!n$tate &i deter!in$ crearea unor siste!e !onetare
proprii, ca e.presie a suveranit$ii &i independenei $rilor ro!2ne.
%onedele b$tute 0n b$n$riile ro!2ne&ti purtau denu!iri e.tre! de variate5 ducai, dinari, 'ro&i, taleri,
'ro&ie, bani, lei.
Gn co!erul !edieval, principiul teritorialit$ii !onedelor nu avea aplicare,astfel incat in circulatia
!onetara erau !onede locale si starine6anii 1C007. ,rintre !onedele str$ine cu acces lar' 0n circulaia
!$rfurilor au fost talerii de ar'int ai <arilor de Uos 6talerii leonis pentru ca pe revers aveau un leu = 1>K17.
Al.(. *ua a vrut sa i!pun$ ro!anatul, dar nu a reusit 6do!nitor 0ntre 1K>D -1KA27
La 1KAA 0n *onstituie se consfine&te dr. de a bate !oneda6 atribut al suveranitatii7.Vaosul !onetar care
a caracteriat a doua +u!$tate a veacului trecut a fost lichidat, 0ntruc2t repreenta o fr2n$ 0n ascensiunea
econo!iei naionale. Lipsa unei !onede naionale favoria circulaia unei !uli!i etero'ene de !onede
str$ine care 0n'reunau circulaia !$rfurilor. )e a+unsese la utiliarea a nu !ai puin de @> specii de
!onede str$ine, provenite din diferite $ri europene5 napoleonul france, lira sterlin$, lira turceasc$,
ducatul austriac, francii, icosarii, creiarul, talerul prusac, rubla &i copeicile, echinul veneian, colonatul
spaniol &.a.
-ra necesar$ o asanare !onetar$ - retra'erea tuturor !onedelor din circulaie &i punerea unei sin'ure
!onede, pentru a asi'ura o stabilitate social$ &i politic$.
Le'ea nr. 1C?1KA@ prin care s-a creat siste!ul b$nesc al leului - un siste! bi!etalist Aur -Ar'int.- 1KD0
se trece la siste!ul !ono!etalist.
,articularit$ile siste!ului b$nesc al leului de la 1KA@5
un coninut bi!etalist - piesa avea o repreentare 0n Aur &i Ar'int - Le'ea 1C?1KA@ instaureaa un siste!
bi!etalist Aur-Ar'int
avea o subdiviiune = banul - 1 leu E 100 bani
,uterea de cu!p$rare &i stabilitatea unei 3!onede naionale4 este dat$ de 0ncredere 0ntre 'uvernani &i
'uvernai. ,ropa'anda de la acea vre!e era ineficient$ s$ se r$sp2ndeasc$ ceva nou, necunoscut.
Le'iuitorul de la 1KA@ a folosit denu!iri care de+a e.istau 0n con&tiina ro!2nilor 6co!unit$ii7 &i 0n care
aveau 0ncredere, precu! denu!irea de 3leu4 &i cea de 3ban4
6EU67 Gn 1KA@, dup$ apro.i!ativ trei secole de la pri!a apariie !enionat$ docu!entar cu privire la
e.istena Sleilor3 0n circulaie pe teritoriul $rii, pri!ul siste! b$nesc al "o!2niei !oderne va prelua
denu!irea de Sleu3 pentru noua unitate !onetar$ ro!2neasc$. Denu!irea de leu de la acest taler olande
este intalnita si in alte siste!e !onetare nationale ale altor state care au preluat-o pentru !oneda lor
nationala 60n Albania SleP3, 0n ;ul'aria Sleva3, 7.
BAN7 piesele puse 0n circulaie la 1KA@de c$tre do!nitorii locali - b$n$riile
1KK0 0nfiinarea ;N"
1KD0- trecerea la siste!ul !ono!etalist Aur
1D2K- introducerea biletelor de banc$ &i renunarea la etalonul Aur
dup$ 1DKD s-au schi!bat 0nse!nele !onetare ale co!unis!ului.
Deno!inarea !onedei naionale = prin le'ea 3CK?200C, 0n vi'oare 200>.
Deno!inarea procedeul prin care se reduce valoarea no!inal$ a unor 0nse!ne !onetare. ,rocedeul este
nu!it popular i St$ierea erourilor4. Acest lucru se practic$ atunci c2nd su!ele de bani devin foarte !ari
0n valoare absolut$, datorit$ infla iei .
10
Deno!inarea nu trebuie confundat$ cu stabiliarea !onetar$, care este o ac iune de stopare a infla iei ce
presupune 0ncetarea e!isiunii de su!e b$ne ti e.cedentare i eli!inarea surplusului de bani din
circula ie..
Gn preent unitatea !onetar$ naional$ este consacrat$ de constitutie &i de prevederile Le'ii nr. 312?200C
privind )tatutul ;$ncii Naionale a "o!2niei care, la art. 13 stipulea$5 S%oneda naional$ este leul, iar
subdiviiunea acestuia, banul3,
;anca Naional$ a "o!2niei este unica instituie autoriat$ s$ e!it$ 0nse!ne !onetare, sub for!$ de
bancnote &i !onede !etalice, ca !i+loace le'ale de plat$ pe teritoriul "o!2niei
;$nca Naional$ a "o!2niei trebuie, potrivit le'ii, s$ asi'urare stabilitatea !onedei naionale, pentru a
contribui la stabilitatea preurilor.
(n "o!ania un rol central revine ;N" care are drept obiectiv funda!ental asi'urarea stabilitatii
preturilor. ,entru atin'erea acestui obiectiv ;N" elaboreaa, aplica si raspunde de politica !onetara,
valutara, de credit si de plati."o!ania doreste sa adere la ona -uro 6indeplinirea criteriilor de
conver'enta si sa adopte !oneda -9"/ ca !oneda nationala7.
Su/ie&tu 7. In'"%i" -#net"r(. N#%iune 2i '#r-ee in'"%iei -#net"re
-ste o cri$ !onetar$ care afectea$ stabilitatea !onetar$.(nflatie 6bani !ulti, !arfuri putine7.
(nflatia este o rupere de echilibru la un !o!ent dat intre !asa !onetara si !asa de bunuri si servicii de
pe piata prin in!ultirea se!nelor !onetare intr-o astfel de !asura incat sa deter!ine un feno!en de
crestere a preturilor si ulterior de depreciere !onetara.
*uv2ntul 3inflaie4 latinescul 3inflare4 E a e.a'era, a u!fla.
(N#LAW(A se produce ca ur!are a cre&terii cantit$ii de bani f$r$ acoperire pe pia$ dpdv.
cantitativ? !aterial &i datorit$ sc$derii puterii de cu!p$rare a 9. %. caracter funcional.
Xcre&terea 'eneraliat$ a preurilor
Xsc$derea puterii de cu!p$rare a banilor
Xinflaia este o stare caracteriat$ prin cre&terea per!anent$ !ai rapid$ a valorii puterii de cu!p$rare fa$
de volu!ul bunurilor &i serviciilor, astfel 0nc2t din acestea cre&terea veniturilor &i seviciilor, 0n ti!p ce
valoarea banilor scade
X!$surarea inflaiei se face cu a+utorul indicelui 'eneral al preurilor 6(,*7 care e.pri!$ cre&terea
preurilor din econo!ie 0n decursul unei perioade
#or!e de !anifestare in functie de 'radul de depreciere
latenta5 se !entine inca increderea publicului in !oneda nationala
reala5 deprecierea banului se accentueaa: se pierde increderea in !oneda nationala, iar producatorii nu
!ai vand !arfuri in !oneda nationala
e.cesiva5 deprecierea !onetara i!piedica e.ercitarea functiilor specifice de catre !oneda nationala
cresterea preturilor
relativa5 cresterea preturilorY 6!ai !ic$7 cresterea !asei !onetare
absoluta5 invers
ordinul de !ari!e = rata inflaiei
Me&"ni!-ee in'"%iei7 (nflaia are caue !ultiple5
a7*re&terea e.cesiv$ a creditului
b7Acoperirea deficitului bu'etar &i a balanelor de pl$i e.terne
c7*re&terea costurilor
d7*re&terea salariilor
e7"educerea produciei de bunuri &i servicii
;#r-ee in'"%iei
-inflaie t2r2toare (,* 60-3L7
-!oderat$ (,*6C-DL7 cre&terea cererii totale
-'alopant$ (,*610->0L7 reducerea ofertei totale
-hiperinflaie (,* peste >0L7 caue structurale
-sta'flaie- inflaie rapid$ &i lipsa de cre&tere notabil$ a econo!iei, 3cre&tere ero4 &i prin recesiune
econo!ic$: Z scade, % constant
11
-slu!flaie- declin econo!ic, o sc$dere a produciei naionale &i o inflaiei rapid$, chiar 'alopant$
Gn literatura de specialitate apar &i ur!$toarele noiuni
sta'flaie, slu!plaia, !e'ainflaie E c2nd inflaia dep$&e&te lunar 1> L.
)ta'flaia un feno!en de re'res econo!ic pe fondul unei inflaii persistente 60n perioada anilor [A0 -[@07
care a de!onstrat nu nu!ai c$ inflaia nu sti!ulea$ procesele econo!ice, dar contribuie 0ntr-o !$sur$
apreciabil$ la sta'narea &i la ad2ncirea criei econo!ice &i !onetare care s-a a'ravat 0n anii [@3 -[@C.
Apro.i!ativ 0n aceea&i ter!eni de co!paraie s-a conturat &i slu!pflaia care define&te tot un re'res
econo!ic &i tot pe fondul criei !onetare.
DE;6A<IA este feno!enul invers inflaiei atunci c2nd !oneda se apreciea$, iar cantitatea de !as$
!onetar$ devine insuficient$ pentru acoperirea bunurilor &i serviciilor de pe pia$.
Su/ie&tu 8. C#n&e$tu )e !i!te- /u+et"r
N#tiune1 n"tur" :uri)i&"1 !i!te-uui /u+et"r1
)iste!ul bu'etar repreint$ principalul plan financiar al statului, prin care sunt prev$ute veniturile si
cheltuielile pentru o perioada deter!inata de ti!p, fiind alc$tuit dintr- un ansa!blu de bu'ete distincte
care sunt elaborate, aprobate si e.ecutate in conditii de autono!ie.
6;u'etul7 )iste!ul bu'etar este instru!entul tehnic prin care se 'estionea$ banul public.
*uv2ntul Sbu'et3 provine din francea veche 6nor!and$7, unde cuvinte ca Sbou'e3, Sbou'ette3 dese!nau
o pun'$ din piele sau o pun'\ de bani 6pentru cheltuielile cotidiene7.
<er!enul a fost preluat 0n An'lia odat\ cu cuceririle nor!ande, unde ter!enul derivate de 3bud+et4
dese!na un sac al re'elui conin2nd banii necesari acoperirii cheltuielilor publice: &i de aici s-a r\sp2ndit
0n 0ntrea'a lu!e cu se!nificaia financiar$ actual$.
Gn "o!2nia ter!enul de Sbu'et3 apare pentru pri!a oar$ 0n "e'ula!entele /r'anice. (n "e'ula!entul
/r'anic al %oldovei, care se ocup$ de finanele publice, se 0nt2lne&te ter!enul Sbind'e3, dar &i e.presia
S0nchipuirea cheltuielilor anului viitor3.
"e'le!entarea actuala- siste!ului bu'etar al statului este or'aniat intr-o conceptie specifica econo!iei
de piata cuprinand un siste! unitar de bu'ete distincte care sunt elaborate, aprobate si e.ecutate in
conditii de autono!ie.)ist. bu'. ro!an cuprinde un sist. unitar de bu'ete re'le!entate pt. ad!inistratia
publica centrala in Le'ea >00?2002 si , respectiv, pt. ad!inistratia publica locala in Le'ea 2@3?200A.
(!portanta deosebita a siste!ului bu'etar in cadrul finantelor publice si al relatiilor social-econo!ice
poate fi sintetiata astfel5
participa in !od direct la indeplinirea functiilor si sarcinilor statului:
asi'ura autono!ia reala a colectivitatilor locale, constituite in cadrul unitatilor ad!inistrativ-teritoriale:
'aranteaa realiarea efectiva a protectiei sociale a unor cate'orii i!portante din randul populatiei:
asi'ura echilibrul financiar, !onetar si valutar al statului:
are un i!portant rol stabiliator al econo!iei nationale
N"tur" :uri)i&( F#$inii7
-act ad!inistrativ5 pt.ca atat veniturile cat si cheltuielile sunt si!ple evaluari de ordin financiar.
-le'e propriu-isa5 bu'etul constituie un adevarat pro'ra! de ad!inistrare intoc!it de puterea le'islativa
-le'e si act ad!inistrativ5 pornind de la deosebirea realiata intre le'ea for!ala si le'ea !ateriala
- act de planificare financiara5 care in ur!a adoptarii de catre or'anul le'islativ printr-o le'e specifica
dobandeste natura +uridica de le'e
principalul plan financiar al statului care se bucura de caracter e.ecutoriu are natur$ +uridic$ de le'e
)iste!ul bu'etar repreinta principalul plan financiar al statului care cuprinde indicatori financiari
privind !odul de realiare al veniturilor si al cheltuielilor statului.
,arla!entul nu poate sa aplice procesul de adoptare a le'ilor unui docu!ent al c$rui continut nu are
trasaturile nor!ei +ur., ci repreinta doar un plan for!at, 0n principal, din indicatori de plan care sunt
aleatorii, susceptibili de !odificare pe perioada de plan, le'uitorul debate si adopta le'ea bu'etara
anuala de aprobare a sist.bu'.
Astfel, printr-un subterfu'iu de tehnica +uridica. se confera sist.bu'., care ra!ane in esenta un plan, forta
obli'atorie a nor!ei de dreptE] sist.bu' are nat.+ur. de le'e.
12
."rtie &#-$#nente "e !i!te-uui /u+et"r7 este for!at din anu!ite veri'i care for!eaa un ansa!blu
coerent denu!it structura bu'etara.
)tructura bu'etara a unui stat depinde de tipul de stat, respectiv5
!t"te )e ti$ unit"r7 o le'islatie unica, or'ane unice ale ad!inistratiei publice centrale si or'anelor
autono!e in teritoriu.
)tructura bu'tara a oricarui stat de tip unitar cuprind.5 un siste! bu'etar 'eneral al statului 6bu'et privind
ad!inistratia publica centrala7 la care se adau'a bu'ete locale autono!e or'aniate la nivelul fiecarei
unitati ad!.-terit.
!t"te )e ti$ 'e)er"7 federatieFstate !e!bre ale federatieiFunit. ad!.-terit.
)tructura bu'etara a statelor federale e for!ata din bu'etul federatiei, bu'etele statelor? provinciilor si
bu'eturi locale.
(n "o!ania, siste!ul bu'etar este unul specific unui star unitar si cuprinde la nivel central5
bu'etul de stat
bu'etul asi'urarilor sociale de stat
bu'etele fondurilor speciale
bu'etul treoreriei statului
bu'etele institutiilor publice autono!e
bu'etele institutiilor publice finantate inte'ral? partial din bu'etul de stat, bu'etul asi'urarilor sociale
de stat si bu'etele fondurilor speciale, dupa ca
bu'etele institutiilor publice finantate inte'ral din venituri proprii
bu'etele fondurilor provenite din credite e.terne contractate? 'arantate de stat si a caror ra!bursare,
dobani si alte costuri se asi'ura din fonduri publice
bu'etul fondurilor e.terne nera!bursabile
(n cadrul bu'etului ad!inistratiei publice centrale se prevad distinct bu'etele )enatului, *a!erei
Deputatilor, ,resedintelui, Buvernului si al altor institutii care nu au or'ane ierarhice superioare 6)"(,
(**U, ;N", <1"7.
La nivel local bu'etele locale ale unit. ad!.-terit. care au personalitate +uridica 6fiecare are un bu'et
propriu, in conditii de autono!ie7.
)iste!ul bu'etar nu-i alcatuit dintr-un docu!ent unic, ci se preinta sub for!a unui ansa!blu de bu'ete
clasificate astfel5
bu'etul 'eneral al statului venituri si cheltuieli ad!inistrative publice central
bu'etul Asi'ur$rilor )ociale de )tat = prive&te asistena &i asi'ur$rile sociale, de la pensii la alocaiile
sociale.
bu'etele locale
bu'etele institutiilor pulice
bu'etele e.traordinare 6i!pru!uturile7
Su/ie&tu 9. C#ntinutu !i!te-uui /u+et"r
*ontinutul siste!ului bu'etar repreinta ansa!blul de venituri si cheltuieli bu'etare.1eniturile publice
repreint$ sursele pentru constituirea banului public.
Gn activitatea statului !odern sursele de for!are a ;anului ,ublic se 0!part 0n dou$ !ari cate'orii5
-surse ordinare - nor!alitatea 0ntr-un stat !odern ,ta.ele &i i!poitele E fiscalitatea statului !odern
-surse e.traordinare - e.cepia, autorit$ile statului apelea$ atunci c2nd sursele ordinare sunt
insuficiente.
Veniturie /u+et"re C#r)in"reD5 1enituri care se incaseaa cu re'ularitate la bu'et si sunt alcatuite din
resurse banesti colectate in baa prevederilor Le'ii finantelor publice si a Le'ii finantelor publice locale
(n te!eiul Le'ii >00?2002 veniturile bu'etare sunt alcocate din5 i!poite, ta.e, contributii, varsa!inte.
1eniturile bu'etare sunt descrise ca fiind alcatuite din5
Venituri 'i!&"e5 i!poite si ta.e.
(!poite5 - directe5 pt.bunuri detinute in proprietate si pt. venituri realiate
(ndirecte5 reulta din circulatia !arfurilor, bunurilor si serviciilor 8886ta.e va!ale, <1A7
13
<a.ele5 se percep pt.serviciile solicitate autoritatilor publice de catre pers. fi. si +ur.
Venituri ne'i!&"e7 1enituri obtinute in ur!a ad!inistrarii proprietatilor statului.Deosebire 51eiturile
fiscale si 1eniturile nefiscale5 la veniturile nefiscale, in procesul de realiare a veniturilor, nu se produce
o schi!bare a titularului dreptului de proprietate, statul fiind cel care realieaa veniturile si tot statul
fiind si colectorul veniturilor.
Venituri $"r"'i!&"e 5 uneori anu!ite ta.e speciale pe care co!unitatile locale le pot stabili pt. o
perioada deter!inata de ti!p in vederea realiarii unui obiectiv specific.
*ontributii5 -le'ea >00?2002- prelevarae obli'atorie a unei parti din veniturile persoanei fiice? +uridice ,
cel fara posibilitatea obtinerii unei contraprescriptii.
1arsa!antul5- !odalitatea de stin'ere a obli'atiei le'ale prin virarea unei su!e de bani efectuata de un
a'ent econo!ic sau o institutie publica ori financiara.
Veniturie e?tr"/u+et"re Ce?tr"#r)in"re7E 1enituri la care statul apeleaa in cauri e.ceptionale
atunci cand resursele curente nu acopera inte'ral cheltuielile bu'etare
%ai !ulte cate'. de surse ale 1eniturilor e.trabu'etare5
1.G!pru!uturile sub for!a baneasca 6creditul7 , intern prin bonuri de teaur pe piata e.terna6 datoria
publica7.
2.1anarea unei parti din reerva de Au si reerva valutara, bunuri !obile 6actiuni7 si i!obile apartinand
statului,
3.-!isiunea !onetara care nu e reco!andata i!plica punerea in circulatie a unor bani f$r$ acoperirea 0n
!$rfuri &i servicii6 duce la inflaia7.
C.)u!ele realiate din a!eni, succesiunile vacante, valorificarea bunurilor confiscate, abandonate &i f$r$
st$p2n.
*heltuielile publice repreint$ destinaia banului public, !odalit$i de repartiare &i utiliare a fondului
b$nesc bu'etar 0n vederea atin'erii obiectivelor 'enerale ale socieii.
*heltuielile publice vor fi deter!inate de tipul si 'radul de devoltare al econ.
C"te+#rii )e &0etuiei $u/i&eC 5H1D
17 cheltuieli pentru finanarea activit$ilor sociale = cea !ai i!portant = 0nv$$!2nt, s$n$tate, cultur$,
protecie social$, activit$i sociale, &o!a+, pensie, sport, etc.
27 cheltuieli pentru finanarea activit$ilor econo!ice = investiiile de stat - infrastructura 6rutier$,
feroviar$, canaliare &i ap$, 'ae natural, teleco!unicaii7
37 cheltuieli !ilitare = ch. neproductive directe in perioada de raboi si indirecte pentru !entinerea pacii
6lichidarea ur!arilor unui raboi.
C7 cheltuieli pentru funcionarea aparatului de stat - pentru strucuturi necesare doar acu!.
>7 pentru cercetare-devoltare5 cercetarea funda!entala, cercetarea aplicativa
*heltuieli bu'etare planificate5
H 1 = "te &0etuiei 5 reerva bu'etar$ pentru situaii i!previibile ce nu pot fi planificate5
a7 cala!it$i naturale
b7 cheltuieli supli!entare neprev$ute 0n realiarea investiiilor de stat
c7 influena ne'ativ$ 0n evoluia preurilor pe piaa internaional$
Su/ie&tu 10. .r#&e)ur" /u+et"r" C"&ti*it"te"D. N#tiune..rin&i$ii
,rocedura bu'etaraE ansa!blu de acte si operatiuni cu caracter tehnic si nor!ativ infaptuite de or'anele
de specialitate in scopul elaborarii, adoptarii, e.ecutarii si incheierii e.ercitiului bu'etar.
,rocedura bu'etara se desfasoara pe parcursul a trei ani calendaristici.
Et"$e7
elaborarea proiectelor bu'etare 6proiectului siste!ului bu'etar7
aprobarea acestora
e.ecutia bu'etara
incheierea e.ercitiului bu'etar
.9INCI.II de derulare a procedurii bu'etare5
1..rin&i$iu uni*er!"it"tii5 1eniturile si cheltuielile se includ in bu'ete in totalitate in su!e brute
1C
2..rin&i$iu ne"'e&t(rii *enituri#r /u+et"re7 nu-i per!is ca anu!ite veniturile bu'etare sa fie specific
directionate pt.acoperire unei anu!ite cheltuieli, sunele 0ncasate, virate, depuse la bu'et se
depersonaliea$
EXCE.TIE5 ave! voie in cadrul donatiilor si sponsoriarilor care pot fi afectate unei anu!ite
destinatii
3..rin&i$iu $u/i&it"tii7 actele +uridice &i operaiunile privind banul public trebuie s$ fie cunoscute de
societate. Anu!ite re'uli de transparenta asi'urate prin5
debaterea publica a proiectelor bu'etare
debaterea publica a conturilor 'enerale anuale ale e.ecutiei bu'.
publicarea in partea ( in %./f. a actelor nor!ative de aprobare a bu'etelor si conturilor anuale de
e.ecutie
utiliarea !i+loacelor de co!unicare in !asa pentru difuarea catre public a infor!atiei asupra
continutului sist.bu'.
4..rin&i$iu unit"tii7 veniturile si cheltuielile se inscriu intr-un sin'ur docu!ent 6speciali$rii bu'etare,
veniturile &i cheltuielile publice 7
5..rin&i$iu !$e&i"i8(rii 5 ,rintr-un instru!ent ethnic intoc!it de %inisterul #inantelor ,ublice intra-
nu!it clasificatie bu'etara, atat veniturile cat in special ch.bu'etare se vor dtuctura pe titluri, capitole,
subcapitole,sectiuni.
8<recerea unei cheltuieli6alocatii bu'etare7 de la o sectiune la alta se face foarte strict.
- Destinatia banului public
-)chi!barea destinatiei banului public poate duce la atra'erea raspunderii +uridice prin infrctiunea de
deturnare de fonduri 6acesta infractiune este specifica ordonatorilor de credit7.
6..rin&i$iu "nu"it"tii e?e&u%iei /u+et"re7 Acest principu are in vedere direct etapa e.ecutiei bu'etare
potrivit caruia raeliarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor se intinde pe 3A> ile calendaristice,
perioada care poate sau nu sa coincide cu anul calendaristic. (n consecinta veniturile si cheltuielile
bu'etare sunt aprobate de le'ea bu'etara pentru o perioada de 1 an care corespunde duratei unui e.ercitiu
bu'etar.
- e.ecutia bu'etara etapa nucleu
- scopul principiului bu'etar este punerea in aplicare a constituirii si folosirii fondurilor planificate.
La +u!atate sec. trecut ave! 2 feluri de state 5
1. )tate a caror e.ecutie bu'etara corespunde anului calendaristic
2. )tate a caror e.ecutie bu'etara nu corespunde anului calendaristic
Ai in D0L din state anul de e.ecutie bu'etara corespunde anului calendaristic 6 e.cutia bu'etara in
Uaponia, )9A nu corespunde din !otive de traditie7 .
(n 1D30, in "o!ania anul de e.ecutie bu'etara nu coincidea cu anul calendaristic.
7..rin&i$iu re"it"tii /u+et"re7 ,otrivit caruia propunerile facute de venituri si cheltuieli in etapa
elaborarii trebuie sa fie cat !ai aproape de realitate.
8..rin&i$iu unit"tii -#net"re5 operatiunile bu'etare se e.pri!a in !oneda nationala, astfel toate actele
+uridice &i operaiile care privesc banul public sunt realiate, cuantificate 0n unitatea !onetar$ cu putere
circulatorie pe teritoriul statului respectiv. 6leul7
9..rin&i$iu e&0ii/ruui /u+et"r5 veniturile bu'etare ar trebui sa acopere cheltuielile
-.ista teoria deficitului controlat - bu'et deficitar - Da situaie reonabil$ - !a. 3L ,(;
E -echilibrul 6relaia7 0ntre venituri &i cheltuieli
Deficit bu'etar = Le'ea >00?2002 5 parte a cheltuielilor bu'etare ce dep$&e&te venitul bu'etar 0ntr-un an
bu'etar.
10..rin&i$iu !#i)"rit"tii5 obli'a la a+utorarea unititatii ad!.-terit. preu! si a pers. fi aflate-n stare de
e.tre!a dificultate prin alocarea de su!e din fondul de reerva bu'. constituit in acest scop.
11..rin&i$iu "ut#n#-iei #&"e 'in"n&i"re5 unitatile ad!.-terit. au drept la resurse financiare suficiente
astfel se acorda autoritatilor locale drept de a stabili nivelul i!poitelor si ta.elor locale cu respectarea
principiilor 'enerale stabilite de *odul fiscal
12..rin&i$iu $r#$#rti#n"it"tii5 resursele financiare ale co!unitatilor locale trebuie sa fie proportionale
cu responsabilitatile i!puse de le'e autoritatilor ad!!inistratiei publice locale.
1>
13..rin&i$iu &#n!ut"rii5 acorda dr. autoritatilor ad!. publice locale de a fi consultate in le'atura cu
procedura de alocare a resurselor financiare de la bu'.de stat
Su/ie&tu 11.E"/#r"re" !i "$r#/"re" $r#ie&tuui !i!te-uui /u+etuui
,roiectele le'ilor bu'etare si proiectele bu'etului de stat se elaboreaa de Buvern prin %#, avand in
vedere in principal ur!atoarele criterii5
-pro'noele indicatorilor !acroecono!ici si ai indicatorilor sociali pt. anul avut in vedere si pt. ur!atorii
3 ani
-politicile fiscale si bu'etare
-politicile si strate'iile sectoriale 6e.. reducerea !ineritului7
-prevederile acordurilor intl. de natura financiara se!nate sau ratificate
-propunerile ord. pr. de cr., pro'ra!ele de finantare propuse de ei, propunerile de defalcare si transfer
-catre bu'etele locale
-posibilitatile de finantare a deficitului bu'etar
C"en)"r /u+et"r7
1.,ana la 31 !artie se elaboreaa indicatorii !acroecono!ici si sociali care se actualieaa continuu pe
parcursul procesului bu'etar
2.,ana la 1 !ai %#, inainteaa Buvernului obiectivele politicii fiscale si bu'etare i!preuna cu li!itele
de cheltuieli 'andite pt. fiecare cate'orie de ordonatori principali de credite
3.,ana la 1> !ai Buvernul aproba obiectivele politicii fiscale si bu'etare si infor!eaa co!isiile pentru
bu'et, finante si banci ale ,arla!entului in le'atura cu principalele orientari ale politicii !acroecono!ice
si finantelor publice
C.,ana la 1 iunie !inistrul #, trans!ite tuturor ordonatorilor principali o scrisoare-cadru care specifica
ur!atoarele5
a7 conte.tul !acroecono!ic care trebuie avut in vedere la intoc!irea proiectului de bu'et
b7 !etodolo'iile de elaborare a docu!entelor
c7 li!itele de cheltuieli pe care si le doreste Buvernul. a fi respectate
>.,ana la 1> iunie %#, co!unica ordonatorilor principali li!itele de cheltuieli finaliate
A.,ana la 1> iulie ordontorii principali de credite au obli'atia de a depune la %#, proiectele bu'etelor lor
care, insa, trebuie insotite de docu!entatii si funda!entari. *a!erele ,arla!entului, cu consultarea
Buvernului, isi aproba propriile bu'ete in vederea includerii lor in bu'. 'eneral. Autoritatile ad!inistratiei
publice centrale trans!it propuneri de defalcare si transfer din fondurile centrale la bu'etele locale. Dupa
centraliarea infor!atiilor de catre ordonatorii principali de credite la nivelul %#, se poarta discutii intre
conducerea %#, si fiecare ordonator. (n ca de diver'enta hotaraste Buvernul in ansa!blu.
@.,ana la 1 au'ust proiectele ordonatorilor principali de credite sunt centraliate la nivelul %#,
K.,ana la 30 septe!brie, pe baa acestor proiecte, %#, preinta Buvernului proiectele le'ilor bu'etare si
proiectele bu'etelor ordonatorilor principali. ,roiectul le'ii bu'etare este insotit de un raport privind
situatia !acroecono!ica a anului bu'etar in caua si de proiectiile pe ur!atorii 3 ani. Aceste docu!ente
se insusesc de catre Buvern si vor repreenta politica social-fiscala a acestora.
D.,ana la 1> octo!brie proiectele bu'etelor si proiectul le'ii bu'etare anuale definitivate la nivelul
Buvernului se depun la ,arla!ent.
A$r#/"re" !i!te-uui /u+et"r 6prin adoptarea le'ii bu'etare anuale7
Buvernul supune spre aprobare ,arla!entului proiectele le'ilor bu'etare, proiectele de bu'et, proiectele
eventualelor le'i de ratificare si contul 'eneral anual de e.ecutie.
Daca le'ile bu'etare anuale si proiectele de bu'et depuse 0n ter!en le'al nu au fost adoptate de catre
,arla!ent pana cel tariu la data de 1> dece!brie a anului anterior celui la care se refera proiectele de
bu'et, Buvernl solicita ,arla!entului aplicarea unor proceduri de ur'enta.
)iste!ul unitar de bu'ete, care cuprinde acea lista de bu'ete stabilita de le'ea finantelor publice, se
aproba prin acte specifice, dupa cu! ur!eaa5
- prin le'e5 bu'etul de stat, bu'etul asi'urarilor sociale de stat, bu'etele fondurilor speciale, bu'etele
creditelor e.terne si bu'etele fondurilor e.terne nera!bursabile
1A
- prin le'i speciale5 bu'etele institutiilor publice autono!e
- prin le'e ca ane.a la bu'etele ordonatorilor principali de credite.5 bu'etele institutiilor finantate partial
din siste!ul unitar de bu'ete
- prin actul ordonatorilor de credit ierarhic superior5 bu'etele institutiilor publice finantate inte'ral din
siste!ul unitar de bu'ete
- prin actul or'anului de conducere, cu acordul ordonatorilor de credit ierarhic superior5 bu'etele
institutiilor publice finantate inte'ral din veniturile proprii
Daca le'ile bu'etare nu au fost aprobate cu 3 ile inainte de e.pirarea e.ercitiului bu'etar, Buvernul isi
va indeplini sarcinile avand 'ri+a ca li!itele lunare de cheltuieli sa nu depaseasca fie5
1?12 din prevederile bu'etului anului precedent
1?12 din su!ele propuse in proiectul de bu'et inca neadoptat daca acestea sunt !ai !ici decat cele
prevaute-n anul anterior
;u'etele locale - la nivel +udeean? !unicipii? ora&e? co!une la consiliul +udeenean? la consiliul local
sunt depuse 3 docu!ente5
- proiectul bu'etului local
- proiectul Vot$r2rii de consiliu +udeean pentru aprobarea ;u'etului Local? proiectul Votararii
*onsiliului Local
- rapoartele co!isiilor de specialitate
*onsiliul +udeenean? consiliul local se pronun$ asupra Vot$r2rii consiliului o tri!ite 0napoi
pre&edintelui consililui +ud? pri!arului.
Su/ie&tu 12. Cu$rin!u. 6e+e" /u+et"r" "nu""
La nivel 'eneral bu'etele sunt supuse debaterii parla!entului fiind aprobate prin adoptarea unor acte
nor!ative denu!ite le'i bu'etare anuale prin care se confera relatiile financiare bu'etare cuprinse in
siste!ul bu'etar, forta +uridical de le'e.
*ontine orice le'i bu'etare si prevede in principal ur!atoarele5
- esti!arile veniturilor anului bu'etar
- creditele bu'etare aprobate,
- deficitul? e.cedentul bu'etar dupa ca
- re'le!entarile specifice e.ercitiului bu'etar in caua
- te!eiul raspunderii +uridice a Buvernului
Ane.ele le'ilor bu'etare cuprind intre altele5
-sinteele bu'etelor co!ponente ale siste!ului unitar de bu'ete
-bu'etele ordonatorilor principali de credite si ane.ele acestora
-su!ele defalcate din unele venituri ale bu'etelor de stat si criteriile de repartiare a acestora catre
bu'etele locale.
1eniturile si cheltuielile se 'rupeaa 0n bu'et pe baa clasificatiei bu'etare. 1eniturile sunt structurate
pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si, uneori, chiar si
aliniate. ,entru . ca cheltuirlile publice. au o destinatie precisa si li!itata.
Nr de salariati si fondul de salariu de baa se aproba distinct prin ane.a la bu'. fiecarui ord. pr. de credite.
Nr. de salariati aprobat anual fiecarei institutii publice nu poate fi depasit.
<ot drept ane.a la bu'etele ordonatorilor principali de credite se aproba si pro'ra!ele acestora.
(n alte ane.e distincte sunt prevaute fondurile e.terne nera!bursabile.
De re'ula, bu'etul de stat include la dispoitia Buvernului 2 fonduri cu destinatie speciala5
fondul de reerva5 se repartieaa unor ordonatori principali de credite atat la nivel central cat si la nivel
local, pe baa de V.B. pt. finantarea unor cheltuielilor ur'ente sau neprevaute.
fondul de interventie5 se repartieaa tot unor ordonatori principali atat la nivel central cat si local, tot pe
baa de V.B., insa pt. finantarea unor actiuni ur'ente in vederea inlaturarii efectelor unor cala!itati.
-.ista o anu!ita fle.ibilitate intre aceste 2 fonduri, fiind posibil ca pe parcursul anului bu'etar fondul de
interventie sa fie !a+orat cu resurse din fondul de reerva in functie de necesitatile concrete.
1@
Su/ie&tu 13. E?e&u%i" /u+ete#r $u/i&e6E?e&u%i" /u+et"r(D
,rocedura e.ecutiei bu'etare care repartieaa ansa!blul de acte si actiuni5
1."epartiarea pe tri!estre a veniturilor si cheltuielilor bu'etare
2.-.ecutia de casa bu'etara
3."ealiarea venitului bu'etar
C.-fectuarea cheltuielilor bu'etare
>.(ncheierea e.ecutiei bu'etare
-<A,-L-5
1. 9e$"rti8"re" $e tri-e!tre " *enituri#r 2i &0etuiei#r /u+et"re
*onfor! principiului anualit$ii e.ecuiei bu'etare coroborat cu principiul realit$ii 6calculul
probabilit$ii7 de facto 0n cadrul e.ecuiei bu'etare realiarea veniturilor &i efectuarea cheltuielilor se
repartiea$ pe tri!estre 0n funcie de specificul activit$ilor social-econo!ice 6pe do!enii de activitate =
0nv$$!2nt, s$n$tate, construcii7.
2.E?e&u%i" )e &"!( /u+et"r(E " !i!te-uui /u+et"r
,resupune acte &i operaiuni de 0ncasare, p$strare &i eliberare a !i+loacelor b$ne&ti din bu'etul de stat.
(n concret repreinta un co!ple. de operatiuni tehnice care se refera la incasarea veniturilor si plata
cheltuielilor bu'etare.
-.ecuia de cas$ bu'etar$ se realiea$ prin treoreria statului 6pe baa unor nor!e specifice e!ise de
%-#7 care asi'ur$5
1. 0ncasarea veniturilor bu'etare:
2. efectuarea cheltuielilor bu'etare 0n li!ita creditelor bu'etare &i destinaiilor aprobate:
3. efectuarea operaiunilor de 0ncas$ri &i pl$i privind datoria public$ intern$ &i e.tern$ reultat$ din
0!pru!uturile contractate direct sau 'arantate de c$tre stat:
C. efectuarea altor operaiuni financiare 0n contul autorit$ilor ad!inistraiei publice.
(nstituiile publice efectuea$ operaiuni de 0ncasare &i pl$i prin unit$ile teritoriale ale treoreriei statului
0n a c$ror ra$ 0&i au sediul &i la care au deschise conturile de venituri, cheltuieli &i disponibilit$i.
-ste interis institutiilor publice sa derulee operatiuni de incasari si plati prin banci co!erciale.
<reoreria statului este o instituie de tip bancar, instituia financiar$, prin care statul asi'ur$ efectuarea
operaiunilor de 0ncas$ri &i pl$i privind fondurile publice.
*ontul curent 'eneral al <reoreriei )tatului funcionea$ la ;anca Naional$ a "o!2niei &i este deschis
0n nu!ele 5
1. %inisterului -cono!iei &i #inanelor
2. unit$ilor <reoreriei )tatului din cadrul direciilor 'enerale ale finanelor publice +udeene, a
%unicipiului ;ucure&ti &i ale ad!inistraiilor finanelor publice ale sectoarelor %unicipiului ;ucure&ti.
3. realiarea veniturilor bu'etare5 presupune 0n concret 0ncasarea la ;u'et a su!elor de bani prev$ute 0n
bu'etului de stat.
)u!ele provin din diferite venituri stabilite prin le'e 6doar ,arla!entul poate re'le!enta &i institui
veniturile publice 7
,rincipiile care stau la baa reali$rii veniturilor bu'etare5
17 obli'aia reali$rii veniturilor la ter!enele &i 0n cuantu!ul le'al
27 veniturile prev$ute 0n bu'et repreint$ obli'aii !ini!e pentru autorit$ile statului
(n ceeace priveste obli'atia veniturilor pentru neplata la ter!en e.ista ur!r!atoarea sanctiune fiscala
nu!ita !a+orarea de intariere.
Gn realiarea veniturilor bu'etare sunt necesare o serie de acte &i operaiuni, ur!$toarele -<A,-5
1. identificarea veniturilor &i bunurilor i!poabile sau ta.abile &i stabilirea 6calcularea7 obli'aiilor
bu'etare datorate:
2. 0ncasarea propriu-is$ a veniturilor bu'etare:
3. ur!$rirea reali$rii 60ncas$rii7 veniturilor bu'etare se realiea$ de c$tre or'anele care au dreptul de a
0ncasa astfel de venituri 0n situaia 0n care contribuabilul nu 0&i 0ndepline&te obli'aiile de plat$ la
ter!enele prev$ute de le'e.
1K
Gn procesul 0ncas$rii veniturilor bu'etare pot ap$rea venituri 0ncasate f$r$ s$ se cunoasc$ veri'a bu'etar$
c$reia 0i sunt destinate sau subdiviiunea clasificaiei bu'etare 0n care trebuie 0nscrise. Aceste venituri se
0nre'istrea$ provioriu 0ntr-un cont de venituri neclarificate, ur!2nd ca 0ntr-un ter!en reonabil
6apro.i!ativ o lun$7. Gn caul 0n care nu se reu&e&te identificarea conturilor 0n cau$, acestea vor fi trecute
0n contul 30ncas$ri din diverse alte surse4 ale bu'etului de stat.
C. efectuarea cheltuielilor bu'etare- repreinta banul public de la bu'et catre destinatiile le'ale prevaute
prin alocatii bu'etare . Alocatiile bu'etare repreinta su!ele alocate de la bu'et din banul public confor!
destinatiei le'ale.
.rin&i$iie &"re +u*erne"8( e'e&tu"re" &0etuiei#r $u/i&e7
17 obli'aia efectu$rii cheltuielilor publice confor! destinaiei le'ale:
27 cheltuielile publice repreint$ obli'aii !a.i!e.
/bli'aia efectu$rii cheltuielilor publice confor! destinaiei le'ale per a contrario schi!barea
neprev$ut$ de le'e a destinaiei banului public, duce la tra'erea r$spunderii +uridice prin infraciunea de
deturnare de fonduri 888 6pedeapsa cu 0nchisoare la noi: state din asia = pedeapsa capital$7
-.ist$ situaii obiective prev$ute de le'e = e.cepii5 transferarea, virarea, supli!entarea, anticiparea,
blocarea, anularea.
#inantarea de la bu'etul de stat repreint$ alocarea de fonduri b$ne&ti necesare entit$ii finanate pentru
0ndeplinirea unor activit$i social-econo!ice, acestea sunt su!e pri!ite cu titlu 'ratuit &i nera!bursabile.
#inanarea de la bu'etul de stat preint$ ur!$toarele particularit$i5
a7 beneficia$ de alocaiile bu'etare nu!ai 0nteprinderile &i instituiile publice:
b7 scopul pentru care sunt alocate fondurile bu'etare este bine preciat prin le'e5 pentru aciuni social-
culturale, activit$i econo!ice, cercetarea &tiinific$ funda!ental$, ap$rare, funcionarea aparatului de
stat.
)chi!barea destinaiei fondurilor 0n afara prevederilor le'ii bu'etare anuale este calificat$ de le'ea penal$
ca 0ntrunind ele!entele infraciunii de deturnare de fonduri.
c7 fondurile bu'etare se acord$ beneficiarilor cu titlu 'ratuit, adic$ f$r$ echivalent:
d7 creditele 6alocaiile7 acordate 0n siste!ul bu'etar nu se ra!bursea$, aceste su!e nu se !ai restituie.
Gn procesul e.ecuiei bu'etare cheltuielile bu'etare parcur' ur!$toarele #AZ-5
a7 an'a+a!ent:
b7 lichidare:
c7 ordonanare:
d7 plat$.
-.ecuia bu'etar$ se baea$ pe principiul separ$rii atribuiilor persoanelor care au calitatea de
ordonator de credite bu'etare de atribuiile persoanelor care au calitatea de contabil.

Su/ie&tu 14.4r)#n"t#rii /u+et"riC #r)#n"t#rii )e &re)itD
)unt ordonatori bu'etari conduc$torii instituiilor publice cu personalitate +uridic$.
Gn funcie de or'aniarea aparatului de stat central &i local, ordonatorii bu'etari sunt clasificai 0n trei
cate'orii5
17 principali- 6 !inistrii, pri!arul, presedintele consilului +udetean7
27 secundari = ei repreita conducatorii institutiilor subordonate ordonatorilor principali
37 teriali = ei sunt conducatorii institutiilor subordonate ordonatorilor secundari
(n e.ecutia bu'etara pot lipsi ordonatorii secundari de credite in functie de co!ple.itatea aparatului de
stat.
Atributiile ordonatorilor bu'etari5
17 de a folosi, utilia, su!ele alocate de la bu'et pentru instituia pe care o conduc 6toti 3 ordonatori o pot
folosi7
27 de a repartia alocaiile bu'etare ordonatorilor din subordine 6dor tertialii si secundarii7
"esponsabilitatea ordonatorilor bu'etari5
/rdonatorii bu'etari au obli'atia de a an'a+a si utilia creditele bu'etare in li!itele prevaute si confor!
destinatiei.(ntotdeauna in ceea ce priveste efectuarea datoriei publice se va face nu!ai pe baa de acte
+ustificative.
1D
/rdonatorii raspund in principal de ur!atoarele5
-realiarea veniturilor
-an'a+area, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor
-an'a+area si utiliarea creditelor bu'etare
-pastrarea inte'ritatii bunurilor apartinand entitatii pe care o conduc
-or'aniarea si tinerea la i a contabilitatii
-or'aniarea si !onitoriarea siste!ului referitor la achiitiile publice
-or'aniarea si tinerea la i a situatiei patri!oniului entitatilor pe care le conduc.
-.ecutia bu'etara se realieaa pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de
ordonatori bu'etari fata de cele care au calitatea de contabil.
/rdonatorii bu'etari vor indeplini operatiuni specifice an'a+arii, lichidarii si ordonan$rii cheltuielilor pe
cand contabilii vor realia operatiunile de plata.(n a!bele cauri, ei au nevoie de anu!ite vie de
specialitate ale co!parti!entelor interne.
"e'ulile de efectuare a cheltuielilor bu'etare
- efectuarea concreta a platilor se face in li!itele creditelor bu'etare aprobate
- nu!ai pe baa de acte +ustificative
- nu!ai dupa ce acestea au fost lichidate si ordonantate confor! le'ii
LichidareaE verificarea pe baa docu!entelor +ustificative a ur!atoarelor aspecte5
-e.istenta an'a+a!entului
-su!a datorata
-e.i'ibilitatea
/rdonantareE confir!area faptului ca, dupa ca, livrarea de bunuri, prestarea de servicii sau e.ecutarea
de lucrari au fost efectuate si plata se poate realia.
,e cale de e.ceptie de la principiile Le'ii >00?2002, se per!ite Buvernului. la propunerea !inistrului #in.
,ubl. sa stabileasca anu!ite actiuni si cate'orii de cheltuieli pentru.care se pot efectua plati in avans.
,lati in avans = 2 conditii5
- avansul anual sa nu depaseasca 30L din valoarea anuala a lucrarilor, serviciilor etc.
- pana la 31 dec. a anului bu'etar in care s-a acordat plata-n avans, su!ele repreentand avansuri sa fie
+ustificate prin bunuri, servicii sau lucrari, in functie de contract. (n situatia in care su!ele platite-n avans
nu sunt +ustificate pana la sfarsitul anului bu'etar, acestea trebuiesc. recuperate de catre autoritatea
publica care le-a acordat si vor fi restituite bu'etelor de unde provin. "ecuperarea su!elor ne+ustificate se
face cu perceperea de penalitati calculate de la data acordarii avansului si pana la data recuperarii.
Su/ie&tu 15.M#)i'i&"re" )e!tin"tiei &re)ite#r /u+et"re
%odificarea destinatiei alocatiei bu'etare este o e.ceptie de la principiul confor! caruia creditele
bu'etare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi utiliate de un alt ordrdonator principal dupa
cu! nici creditul bu'etar aprobate la un capitol, de principiu, nu pot fi utiliate pt. finantarea altui capitol.
)ituatii5
1. 1irarile de credite bu'etareE operatiuni de trecere a su!elor bu'etare neutiliate de la subdiviiuni ale
clasificatiei bu'etar, unde sunt disponibile, la subdiviiuni unde sunt insuficiente.
1irarile trebuie sa respecte prevederile le'ilor buetare si ale le'ilor de rectificare. )unt interise virarile
de credite bu'etare de la capitolele care au fost !a+orate din fondurile aflate la dispoitia Buvernului.
2. <ransferurile de credite bu'etareE in situatia in care in ti!pul e.ercitiului bu'etar au loc treceri de
unitati, actiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credit la un alt ordonator principal sau de la un
articol la altul in cadrul aceluiasi ordonator %#, este autoriat sa operee !odificari necesare .
3 )upli!entarea creditelor bu'etareE le'ile bu'etare anuale prevad posibilitatea de supli!entare de
fonduri pe actiuni, obiective si ordonatori principali in functie de evolutia anu!itor indici de preturi sau
pt. cauri e.ceptionale.
C. Anticiparea creditelor bu'etare5
,entru finanarea unor aciuni social-culturale &i acoperirea unor cheltuieli econo!ice de interes local,
or'anele de deciie ale unit$ilor ad!inistrativ-teritoriale pot 0ncuviina utiliarea unor fonduri de p2n$ la
>0L din su!ele 0ncasate din veniturile proprii ale bu'etelor locale respective peste cele aprobate
20
>. ;locarea alocaiilor bu'etare intervine 0n situaii de suspiciune folosirea &i destinaia banului public.
,entru evitarea, prevenirea, pa'ubelor, pre+udiciilor le'ate de folosirea a banului public ordonatorul
bu'etar ierarhic superior poate bloca alocatile bu'etare. ;locarea alocatiilor bu'etare este posibila sa
intervina pana la finele tri!estrului ((( 30sept.
A. Anularea creditelor bu'etare se dispune de drept prin efectul le'ii >00?2002 pentru su!ele alocate de la
bu'et care nu au fost folosite, cheltuite, p2n$ la finele e.ecuiei bu'etare = 31 dec.
)u!ele anulate nu !ai pot fi folosite cu aceea&i destinaie anul ur!$tor ele vor repreenta venit la
bu'etul pe anul ur!$tor.
E?i!t( e?&e$%ii )e " "nu"re" )e )re$t " "#&"%ii#r /u+et"re7
17 nu se anulea$ cheltuielile pentru lucr$rile e.ecutate, finaliate, dar nedecontate p2n$ la 31 dec.,
pentru aceste situaii obiective se pot face pl$i pe sea!a bu'etului pe anul trecut dar 0n pri!a lun$ a
anului viitor.
27 nu sunt anulate su!ele din fondurile speciale deoarece aceste su!e au destinaii special si su!ele se
raportea$ cu aceia&i destinaie 0n e.ecuia bu'etar$ viitoare.
i!plic$ un nr !ai !are de ani
aceast$ e.cepie are caracter teoretic deoarece le'ea >00?2002 nu re'le!entea$ fonduri speciale
Su/ie&tu 16..r#&e)ur" in&0eierii e?e&utiei /u+et"re !i C#ntr#u e?e&utiei /u+et"re
,rocedura incheierii e.ecutiei bu'etare este etapa de finaliare a procedurii bu'etare in ansa!blu. -a se
concretieaa in contul 'eneral anual de e.ecutie bu'etara. (ncheierea e.ecutiei bu'etare intervine in anul
ur!ator pentru anul finaliat.Buvernul analieaa si preinta spre adoptare ,arla!entului conturile anuale
de e.ecutie pana la 1 iulie a anului ur!ator celui de e.ecutie. *onturile se aproba prin le'e dupa
verificarea acestora de catre *urtea de *onturi.
Stru&tur" &#nturi#r "nu"e )e e?e&utie " /u+ete#r7 (n te!eiul le'ii, conturile anuale de e.ecutie.ale
bu'etului de stat, bu'etului asi'i'urarilor sociale de stat, fondurilor speciale, bu'etului ordonatorilor de
credit vor cuprinde5
La venituri 5 -prevederile bu'etelor initiale, prevederile bu'etelor definitive, incasarile realiare
La cheltuieli 5-creditele bu'etelor initiale,creditele bu'etelor definitive, platile efectuate
.rin&i$ii "e in&0eierii e?e&utiei /u+et"re7
1.-.ecutia bu'etara se incheie pana la 31 dece!brie a fiecarui an
2./rice venit neincasat si orice cheltuiala an'a+ata, lichidata, ordonantata si neplatita pana la 31 dec. se
vor incasa, plati in contul bu'etului pe anul ur!ator
3.*reditele bu'etelor neutiliate pana la inchiderea anului se anuleaa de drept
C.Disponibilitatile din fondurile e.terne nera!bursabile si din cele destinate cofinantarii contributiei
financiare a 9- ra!ase la sfarsitul e.ecutiei bu'etare in conturile structurilor de i!ple!entare se
raporteaa in anul ur!ator.
."r"-entu G &#ntu +ener" )e /u+et "nu"1.7 ,ot fi ad!ise situatii in care 'uvernul pri!este
descarcarae de 'estiune privind e.ecutia pe anul e.pirat, sau respinse cand 'uvernul pri!este vot de
incredere el fiind ca si !otiune de cenura si va atra'e raspunderea politica. ;aa le'ala a 'uvernului este
in le'ea bu'etara anuala. ,ot fi aprobate aceste conturi la parla!ent5
1.*ont 'eneral de incheiere a e.ecutie bu'etare pentru bu'etul local.
2."aportul public al curtii de conturi
3."apoartele co!isiilor de specialitate ale ,arla!entului
C#ntr#u e?e&utiei /u+et"re
)unt !ai !ulte or'ane cu atributii in ona controlului5 ,arla!entul, *urtea de *onturi, %#,, instantele
de +udecata de drept co!un.<rei for!e de control5
17 politic e.ercitat de ,arla!entul
a7 cu ocaia aprob$rii contului 'eneral &i annual
b7 0n ti!pul anului de e.ecuie bu'etar$ interpel$ri
c7 !oiunea si!pl$ &i de cenur$
d7 controlul ad-hoc 0n teritoriu a fiec$rui parla!entar
27 financiar e.tern specialiat 6control ulterior = *urtea de *onturi7
21
37 financiar intern specialiat auditul public intern fiecare instituie public$ are un depart!ent
propriu de audit intern.
Su/ie&tu 17.Si!te-u *eniturie $u/i&e
1eniturile publice repreint$ totalitatea resurselor b$ne&ti ale statului, fiind un indicator financiar, 0n
cadrul bu'etelor, care dese!nea$ 6re7sursele &i su!ele care se pun la dispoiia statului. Acestea se
0nscriu 0n ;u'etul de stat cu su!ele lor !ini!e astfel 0nc2t efectivul lor poate fi !ai !are.)unt ordinare
&i e.traordinare.
aD *eniturie #r)in"re sunt repreentate de i!poite, ta.e, contribuii sociale &i contribuii la fondurile
speciale e.trabu'etare. *ontribuiile sociale sunt venituri planificate prin ;u'etul Asisur$rilor )ociale de
)tat: precu! &i de veniturile statului din dividende, dob2ni, v2narea aciunilor sau activelor din
patri!oniul privat al statului sau unit$ilor ad!inistrativ-teritoriale:
redevenele din concesionarea bunurilor aparin2nd do!eniului public:
venituri provenite din diferite contracte cu parteneri privai, cu! ar fi 0nchirierea, asocierea 0n
participaie, parteneriatul public-privat. 6caracterul nefiscal &i fiscal7
b7 *eniturie e?tr"#r)in"re sunt repreentate de 0!pru!uturi interne sau e.terne, e!isiunea de
obli'aiuni de stat & bonurile de teaur: precu! &i de transferurile &i vir$rile de credite bu'etare, ce apar
0n cadrul operaiunii de consolidare bu'etar$ 60n procesul de echilibrare a siste!ului bu'etar 0n ansa!blul
s$u7, deoarece pentru bu'etul ce beneficia$ de - astfel de - venituri 6le provenite din transferuri &i vir$ri7
acestea repreint$ venituri e.traordinare.
Su/ie&tu 18. Veniturie $u/i&e #r)in"re
1.I-$#8itee. 7 (!poitul repreint$ o contribuie b$neasc$ obli'atorie &i cu titlul nera!bursabil,
datorat$, confor! le'ii, bu'etului de stat de c$tre persoanele fiice &i persoanele +uridice pentru
veniturile pe care le obin sau bunurile pe care le posed$.
Tr(!(turi7
i!poitul este o contribuie b$neasc$:
este o contribuie obli'atorie:
i!poitele sunt prelev$ri cu titlu nera!bursabil:
i!poitele sunt datorate confor! dispoiiilor le'ale:
i!poitele sunt datorate de c$tre persoanele fiice &i +uridice:
i!poitul se datorea$ pentru veniturile realiate &i bunurile deinute.
<r$s$tura esenial$ a i!poitelor este reversibilitatea, potrivit c$reia su!ele concentrate de stat pe calea
i!poitelor se re0ntorc sub for!a unor aciuni, servicii, 'ratuit$i de care beneficia$ cei care au contribuit
la for!area fondurilor 'enerale ale societ$ii.Gn schi!bul i!poitelor 0ncasate, statul se obli'$ &i trebuie
s$ creee &i s$ asi'ure un cadru 'eneral favorabil desf$&ur$rii activit$ilor econo!ice, sociale &i politice 0n
societate, confor! principiului Scine pl$te&te i!poite are dreptul de a beneficia de protecie din partea
or'anelor statului4.
2.T"?ee. 7 <a.ele repreint$, al$turi de i!poite, cea de-a doua cate'orie principal$ de venituri de la
bu'etul de stat. <a.a repreint$ plata efectuat$ de persoanele fiice sau +uridice pentru serviciile prestate
acestora de c$tre instituii publice.
T"?ee !e &"r"&teri8e"8( $rin ur-(t#"ree tr(!(turi7
-repreint$ plata neechivalent$ pentru servicii sau lucr$ri efectuate de or'ane sau instituii care pri!esc,
0ntoc!esc sau eliberea$ diferite acte, prestea$ servicii &i reolv$ alte interese le'iti!e ale persoanelor
fiice sau +uridice:
-subiectul pl$titor este precis deter!inat din !o!entul c2nd acesta solicit$ efectuarea unei activit$i din
partea unui or'an sau instituie de stat:
-ta.ele repreint$ o contribuie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite
persoane, pe c2nd i!poitele se folosesc la acoperirea cheltuielilor 'enerale ale societ$ii:
-ta.ele repreint$ pl$i f$cute de persoanele fiice sau +uridice pentru servicii sau lucr$ri efectuate 0n !od
direct &i i!ediat acestora de c$tre or'ane sau instituii de stat specialiate.
.rin&i$"ee i-$#8ite )"t#r"te /u+etuui )e !t"t !unt7
22
i!poitul pe profit:
i!poitul pe venit:
ta.a pe valoarea ad$u'at$:
acciele:
ta.ele va!ale.
.rin&i$"ee i-$#8ite 2i t"?e )"t#r"te /u+ete#r #&"e !unt7
i!poitul pe cl$diri:
i!poitul pe teren:
ta.a asupra !i+loacelor de transport:
i!poitul pe spectacole:
ta.a hotelier$:
ta.e speciale.
*onstituie venit la bu'etul local su!ele provenite din dob2nda pentru plata cu 0nt2riere a i!poitelor &i
ta.elor locale, ta.ele de ti!bru prev$ute de le'e, ta.ele e.tra+udiciare de ti!bru prev$ute de le'e.
3.C#ntri/u%iie !#&i"e.
Acestea se pl$tesc lunar.
contribuia de asi'ur$ri sociale:
contribuia de asi'urare pentru accidente de !unc$ &i boli profesionale.
C#ntri/u%iie " '#n)urie !$e&i"e e?tr"/u+et"re.
contribuia la #ondul naional unic de asi'ur$ri sociale de s$n$tate:
contribuii la bu'etul asi'ur$rilor de &o!a+.
.rin&i$"ee i-$#8ite )"t#r"te /u+etuui )e !t"t7
"D I-$#8itu $e $r#'it este un i!poit direct, datorat de contribuabili bu'etului de stat. (!poitul se
calculea$ asupra profitului, adic$ a !asei i!poitabile stabilite ca ur!are a sc$derii cheltuielilor
necesare reali$rii venitului din totalul 0ncas$rilor entit$ii supuse i!poit$rii.Acest i!poit prive&te
veniturile realiate de persoanele +uridice.*ota de i!poitare este de 1A L.
/DI-$#8itu $e *enit prive&te veniturile realiate de persoanele fiice.*ate'oriile de venituri supuse
i!poitului pe venit, potrivit le'ii, sunt ur!$toarele5
- venituri din activit$i independente 6activit$i co!erciale, profesii liberale7:
- venituri din salarii:
- din activit$i a'ricole:
- venituri din transferul propriet$ilor i!obiliare 63 L7:
- veniturile din +ocurile de noroc
- venituri din alte surse, definite de prevederile codului fiscal
&D T"?" $e *"#"re" ")(u+"t( este un i!poit indirect, datorat bu'etului de stat. -ste un i!poit stabilit
asupra consu!ului, care se re'$se&te 0n preul final al produsului? bunului 6livrat7 sau serviciului prestat.
*ota de i!poit este de 1DL. ;aa i!poabil$ este preul produsului sau tariful serviciului.
)D A&&i8ee sunt ta.e speciale de consu! care se datorea$ bu'etului de stat, ele sunt de dou$ feluri5
accie ar!oniate &i alte accie. Distincia dintre cele dou$ cate'orii se face 0n funcie de obiectul lor,
adic$ 0n raport de produsele acciabile provenite din producia intern$ sau din i!port ce ur!ea$ a fi
i!poabile. ,rodusele acciabile care fac obiectul de i!punere a al accielor a!ortiate sunt5 berea,
vinurile, b$uturile fer!entate altele dec2t bere &i vinuri, produsele inter!ediare 6au o concentraie de
acool ce varia$7, alcoolul etilic, uleiurile !inerale 6benina, !otorina, p$cura, 'aele naturale, 'aul
petrolier, etc.7 &i electricitatea.
eD T"?ee *"-"e sunt i!poite indirecte aplicate asupra preului !$rfurilor 0n !o!entul i!portului
acestora 0n teritoriul naional al "o!2niei, !ai nou 0n teritoriul 9niunii -uropene 6consecin$ a faptului
c$ "o!2nia este stat !e!bru al 9.-.7.(!portul const$ 0n intrarea 0n ar$ a !$rfurilor str$ine &i
introducerea acestora 0n circuitul econo!ic. La i!portul !$rfurilor, autoritatea va!al$ realiea$
procedura de v$!uire &i de 0ncasare a datoriei va!ale aferente drepturilor de i!port, aplic2nd &i !$suri
de politic$ co!ercial$. Gncep2nd cu 1 ianuarie 200@ "o!2nia este !e!br$ a 9niunii -uropene. Astfel,
re'i!ul +uridic aplicabil ta.elor va!ale va fi acela al unei uniuni va!ale, iar "o!2nia se situea$ acu! la
'rania e.tern$ a 9niunii -uropene.
.rin&i$"ee i-$#8ite 2i t"?e )"t#r"te /u+ete#r #&"e
23
"D I-$#8itu $e &()iri un i!poit anual datorat bu'etului local al unit$ii ad!inistrativ-teritoriale 0n
care este a!plasat$ cl$direa de c$tre orice persoan$ fiic$ ? +uridic$ care are 0n proprietate o cl$dire situat$
0n "o!2nia 6venit E repreint$ &i a!enile &i penali$rile aferente i!poitului pe cl$diri7.
Gn caul proprietarilor persone fiice i!poitul pe cl$diri se calculea$ prin aplicarea cotei de i!poitare
care este de 0,1L la valoarea i!poabil$ a cl$dirii.
Gn caul proprietarilor persoane +uridice i!poitul pe cl$diri se calculea$ prin aplicarea unei cote de
i!poitare cupris$ 0ntre 0,2>L &i 1,>L 6care se stabile&te prin hot$r2re a consiliului local --- 0n !unicipiul
;ucure&te de *onsiliul Beneral7 asupra valorii de inventar a cl$dirii.
/D I-$#8itu $e teren este un i!poit anual datorat bu'etului local al unit$ii ad!inistrativ-teritoriale 0n
raa c$ruia este situat terenul de c$tre orice persoan$ fiic$ ? +uridic$ care are 0n proprietate un teren situat
0n "o!2nia 6venit E repreint$ &i a!enile &i penali$rile aferente i!poitului pe teren7.
(!poitul pe teren se stabile&te lu2nd 0n calcul nu!$rul de !etrii p$trai de teren, ran'ul localit$ii
6!unicipiu, ora&, co!un$, etc.7 0n care este a!plasat terenul &i ona &i?sau cate'oria de folosin$ a
terenului, confor! 0ncadr$rii f$cute de consiliul local.
&D T"?" "!u$r" -i:#"&e#r )e tr"n!$#rt este o ta.$ anual$ pl$tit$ de c$tre orice persoan$ fiic$ ?
+uridic$ care are 0n proprietate un un !i+loc de transport ce trebuie 0n!atriculat 0n "o!2nia &i este
datorat$ bu'etului local al unit$ii ad!inistrativ-teritoriale unde persoana 0&i are do!iciliul, sediul sau
punctul de lucru, dup$ ca.Dac$ !i+locul de transport face obiectul unui contract de leasin' financiar
ta.a se datorea$ de c$tre locatar.
)D I-$#8itu $e !$e&t"&#e - orice persoan$ care or'aniea$ o !anifestare artistic$, o co!petiie
sportiv$ sau alt$ activitate distractiv$ 0n "o!2nia are obli'aia de a pl$ti acest i!poit. (!poitul pe
spectacole se calculea$ prin aplicarea cotei de i!poit la su!a 0ncasat$ din v2narea biletelor de intrare
&i a abona!entelor.)u!ele pl$tite de or'aniator 0n scopuri caritabile sunt deductibile.
eD t"?" 0#teier(
'D C#n!tituie *enit " /u+etu #&" !u-ee $r#*enite )in7
dob2nda pt. plata cu 0nt2riere a ta.elor &i i!poitelor locale:
ta.ele +udiciare de ti!bru prev$ute de le'e:
ta.ele de ti!bru prev$ute de le'e:
ta.ele e.tra+udiciare de ti!bru prev$ute de le'e.
+D T"?e !$e&i"eE t"?ee $"r"'i!&"e
0D !u-e )e'"&"te )in unee *enituri "e /u+etuui )e !t"t - bu'etele locale beneficia$ de su!e
defalcate din i!poite repreent2nd venituri ale statului.
Su/ie&tu 19.Veniturie $u/i&e e?tr"#r)in"re
D"t#ri" $u/i&"
D"t#ri" $u/i&"- datoria publica 'uverna!entala si datoria publica locala.
D"t#ri" $u/i&" +u*ern"-ent"" repreinta totalitatea obli'atiilor financiare interne si e.terne ale
statului ro!an, provenind din i!pru!uturile de pe pietele financiare in !od direct sau 'arantate in
nu!ele statului ro!an de catre Buvernul "o!aniei sau %#,.
D"t#ri" $u/i&" #&"" repreinta totalitatea obli'atiilor financiare interne si e.terne ale autoritatilor
ad!inistratiei publice locale la un !o!ent dat, provenind din i!pru!uturi contractate direct sau
'arantate pe pietele financiare.
D"t#ri" $u/i&" +u*ern"-ent"" e!te "&"tuit" )in7
"D)"t#ri" $u/u/i&" +u*ern"-ent"" intern" repreinta totalitatea obli'atiilor financiare ale statului
ro!an provenind din i!pru!uturi contractate direct sau 'arantate de stat de la pers.fi.si +ur.reidente in
"o!ania in lei? valuta.
/D)"t#ri" $u/u/i&" +u*ern"-ent"" e?tern" repreinta totalitatea obli'atiilor financiare apartinand
statului si care provin din i!pru!uturi contractate direct sau 'arantate de la pers.fi si +ur.nereidente.
D"t#ri" $u/i&" #&""7
"Dintern"- ansa!blul obli'atiilor financiare care apartin autoritatilor ad!inistratiei publice locale si care
provin din i!pru!uturi contractate direct sau 'arantate de acestea de la pers.fi si +ur.reidente.
2C
/De?tern"- ansa!blul obli'atiilor financiare care apartin autoritatilor ad!inistratiei publice locale si care
provin din i!pru!uturi contractate direct sau 'arantate de acestea de la pers.fi si +ur. nereidente.
<otalitatea su!elor repreentand rata de capital, dobani, co!isioane, orice alte conturi aferente datoriei
publice la o anu!ita data sau pt. o anu!ita perioada.
"a!bursarea dat.pubublice 'uverna!entale repreinta o obli'atie neconditionata si irevocabila a statelor
de plata, a capitalului, dobanilor si oricaror altor costuri aferente i!pru!uturilor contractate sau
'arantate.
D"t#ri" $u/i&" !e &#ntr"&te"8" $rin in!tru-entee
1.<itlurile de stat e!ise pe piata interna? e.ternaE instru!ente financiare care atesta datoria pubublica sub
for!a de bonuri, certificate de <reorerie, depoit sau alte instru!ente repreentand i!pru!uturi in lei si
valuta.)e pot e!ite pe ter!en scurt 6]1 an7, !ediu61-> ani7, lun' 6Y> ani7,
2.(!pru!uturile de stat- contractate de la banci, alte institutii de credit, pers.+ur ro!ane? straine, institutii
financiare intl. sau alte ase!enea entitati
3.(!pru!uturi te!porare din disponibilitatile contului curent 'eneral al <re.statului
'arantiile de stat
C.Baranti de stat
Su/ie&tu 20. Si!te-u C0etuieie $u/i&e.N#tiune1 r#1 !tru&tur"
C0etuieie $u/i&e7 F !odalitatea de repartiare si utiliare a resurselor bu'etare in vederea satisfacerii
necesitatilor 'enerale ale societatii.%ari!ea cheltuielilor. publice difera de la o tara la alta si de la o
perioada de ti!p la alta, structura acestora fiind puternic influentata de structura sociala.
,t.indeplinirea functiei sale principale, orice stat efectueaa cheltuieli privind ur!atoarele do!enii
principale5 social, cercetare-devoltare, apararea nationala.
1.C0etuiei $t.'un&ti#n"re" "$"r"tuui )e !t"t
C0etuiei &u &"r"&ter e&#n#-i&
ADC"!i'i&"re" ")-ini!tr"ti*"
1.or'anica-'rupeaa cheltuieli pubublice dupa institutiile la care se refera si dupa sursele de finantare a
acestora
2.functionala-'rupeaa cheltuieli publice dupa profilul activitatii institutiilor publice fara sa aiba in vedere
sursele de finantare
BDC"!i'i&"re" e&#n#-i&"
1.)u$" r#u :u&"t in $r#&e!u re$r#)u&tiei !#&i"e1 &0etuiei $u/i&e !e i-$"rt in7
a7cheltuieli publice reale sau ne'ative - o parte din venitului national 6e.. *heltuieli !ilitare,
pt.sustinerea aparatului de stat etc.7
b7*heltuieli publice econo!ice sau poitiveE avansul din venitul national pt. investitii si devoltare
c7*heltuieli publice neutreE acele cheltuieli care nu influenteaa venitul national:
d7*heltuieli de functionare sau curenteE necesare sustinerii activitatii institutiilor publice si presupun o
contraprestatie directa 6e.. *heltuieli pt.salarii, pt.furniarea de bunuri, servicii si lucrari7
e7*heltuieli publice de transfer- su!e acordate cu titlu nera!bursabil 6e.. a+utoare, inde!niatii, pensii
etc.7
f7*heltuieli de investitiiE se !aterialieaa de re'ula in bunuri publice cu caracter durabil, ur!are a
derularii unor proceduri de achiitie publica si, uneori, de concesiune 6e.. cele reultate din achiitii7
CDDu$" &"r"&teru &0etuieie $u/i&e )e " 'i $er-"nente !"u in&i)ent"e1 ee !e i-$"rt in7
1.*heltuieli publice ordinare
2.*heltuieli publice e.traodinare
DDDin $un&t )e *e)ere :uri)i&7
1.*heltuieli cu titlu definitiv6reultate din achiitiile publice7
2.*heltuieli cu caracter te!porar6e.. i!pru!uturile din resurse bu'etare7
EDDin $un&t )e *e)ere " intin)erii in ti-$5 sunt.anuale si !ultianuale
(n practica bu'etara cheltuielile se sintetieaa de re'ula in structura lor econo!ica5
*heltuieli curente 6e.. *heltuieli de personal, *heltuieli de !ateriale, subventii, reerve etc.7
*heltuieli de capital
2>
(!pru!uturi
"a!bursari de credite
Su/ie&tu 21 C0etuiei $u/i&e in )#-eniu !#&i"
Intr"7
1.*heltuieli pt.finantarea invata!antului 6investitii in capital u!an7
2.*heltuieli pt.sanatate
3.*heltuieli pt.or'aniarea siste!ului securitatii sociale, asistenta sociala etc.
1. ;in"nt"re" C0etuiei#r $t.in*"t"-"nt se asi'ura pe sea!a resurselor bu'etare, a i!pru!uturilor
contractate pe piata de colectivitatile locale, precu! si pe sea!a resurselor provenind din ta.e scolare,
donatii, venituri din e.ploatarea proprietatilor scolilor si altele.)e considera in doctrina financiar-econ.
faptul ca educatia si pre'atirea profesionala sunt cele !ai i!portante investitii in capitalul u!an.
*onceptul de capital u!an a fost introdus in doctrina in 1DA0 cu scopul e.plicarii diferentelor de salarii
intre !eserii aparent si!ilare. *ele !ai i!portante investitii se realieaa prin 2 co!ponente principale5
capitalul tan'ibil
capitalul intan'ibil
(n capitalul tan'ibil sunt incluse cheltuieli suportate de fa!ilie si de societate pt.devoltarea individului in
perioada copilariei.*apitalul intan'ibil reuneste cheltuielile de instruire, educatie, asistenta sociala
propriu-isa.
2. C0etuiei $t.!"n"t"te difera in functie de varsta beneficiarului si de !obilul ur!arit prin asistenta
!edicala.)iste!ul de asi'urari .sociale presupune plata pensiilor la care se adau'a diferite cate'orii de
a+utoare in ca de boala, pt.accidente de !unca, diverse alocatii si inde!niatii cu! ar fi cele pt.so!eri
sau pers.defavoriate.,t. prevenirea i!bolnavirilor si pt.pastrarea sanatatii, in unele state se introduc
servicii !edicale profilactice alaturi de servicii !edicale sto!atolo'ice si servicii !edicale curative.
(n ona serviciilor !edicale profilactive5 !onitoriarea evolutiei sarcinii, ur!arirea devoltarii copilului
si controale periodice cu analie 'ratuite.*heltuieli !edicale curative5 servicii !edicale de ur'enta,
trata!ente chirur'icale, procedurile de recuperare etc.
3. Si!te-u $u/i& acorda pensii pt.li!ita de varsta, pensii anticipate, de invaliditate si pensii de ur!as.
De re'ula, beneficiarii inde!niatiei de so!a+ sunt considerati asi'urati in sist.de asi'urari sociale si in
sist.de asi'urari de sanatate.
Su/ie&tu 22 C0etuiei $t. &er&et"reF)e8*#t"re.C0etuiei -iit"re
(ntra5
*heltuieli pt.cercetare funda!entala5 are ca obiect devoltarea cunostintelor intr-un anu!it do!eniu al
stiintei
*heltuieli pt.cercetarea aplicativa5 are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee tehnolo'ice
*heltuieli pt.devoltare5 ur!areste valorificarea prealabila a posibilitatilor realiarii unui produs pe scara
industriala prin constituirea de prototipuri, statii pilot etc.
"eultatul activitatii de cercetare se !aterialieaa in elucidarea unor aspecte cu caracter teoretic sau in
reolvarea unor proble!e cu caracter practic le'ate de nevoile econo!iei nationale.,t.deter!inarea
eficientei proiectelor de cercetare-dev.se utilieaa de re'ula !etoda costuri-avanta+e?beneficii.
/portunitatea cercetarii este +udecata prin pris!a reultatelor finale.)iste!ul national de cercetare-dev
este constituit din ansa!blul institutiilor de dr.public si privat ce beneficiaa de personalitate +uridica si
care au in obiectul de activitate cercetarea-devoltarea, intre persoane +uridice de dr. public5
- institute nationale de cercetare-devoltare
- institute si centre apartinand Acade!iei "o!ane
- institutiile de invata!ant superior acreditate
- centrele specifice or'aniate ca persoane +uridice cu capital public
.rin&i$"ee #/ie&ti*e "e !tr"te+iei n"ti#n"e in )#-eniu &er&et"riiF)e8*.!e re'er" "7
-pro!ovarea si devoltarea siste!ului de cercetare pt.sustinerea dev.econo!ice
-inte'rarea in co!unitatea stiintifica intl.
-protectia patri!oniului tehnico-stiintific ro!an
-devoltarea resurselor u!ane din cercetare
2A
-devoltarea baei !ateriale
-finantarea activitatii de cercetare
)ursele de finantare a acestor cheltuieli publice provin de la bu'etul de stat, a'entii econo!ici, din
pro'ra!e de cooperare internaional$
C0etuiei -iit"re7 )unt cheltuieli neproductive care afecteaa in !od deosebit econo!iile statelor in
curs de devoltare.)e observa ca in statele in curs de devoltare rit!ul de crestere a cheltuielilor !ilitare
depaseste uneori rit!ul cresterii venitului national.*heltuielile !ilitare sunt i!partite in literatura de
specialitate in5 directe &i indirecte
C0etuiei -iit"re )ire&te7 cheltuieli ocaionate de intretinere in tara si in strainatate a ar!atei, flotei
!ariti!e si aeriene, achiitionarea de ar!a!ent, echipa!ent !ilitar, !i+loace specifice de subistenta etc
C0etuieie -iit"re in)ire&te sunt cheltuieli publice cu lichidarea ur!arilor conflictelor !ilitare,
raboaielor, intre care5
- plati in contul datoriei publice contractate in ti!p de raboi
-*heltuieli ocaionate de despa'ubiri si reparatii de raboi-dc.statul e perdant
-*heltuieli le'ate de sustinerea invaliilor, vaduvelor de raboi, orfanilor de raboi
-*heltuieli le'ate de aplicarea unor acorduri cu caracter !ilitar
-*heltuieli cu pre'atirea conflictelor ar!ate
*heltuielile !ilitare se !odifica in !od continuu, fiind diferit in ca de raboi co!parativ cu perioadele
interbelice.
,roductia !ilitara5 - !arfa cu caracter deosebit, cu piete de desfacere speciale. ,roductia !ilitara
beneficiaa de plasa!ent si'ur si de re'i! de co!ercialiare special.
,e plan intern productia respectiva se livreaa statului, iar pe plan e.tern 'uvernelor altor state.
(ntreprinderile ce e.ecuta co!eni !ilitare beneficiaa de !ulte ori de finantari din partea statului,
reusind sa evite astfel riscul efectuarii de investitii pt.produse fara desfacere certa si riscul posibilei
insolvente a beneficiarilor.
Su/ie&tu 23 C0etuiei $t.'un&ti#n"re" "$"r"tuui )e !t"t
(nstitutiile publice actioneaa ca or'ane ale puterii sau ale ad!inistratiei de stat alese sau nu!ite si se
preocupa de cele !ai variate proble!e, de la elaborarea si adoptarea de nor!e, intretinerea relatiilor
diplo!atice, stabilirea si incasarea i!poitelor si ta.elor, investitii in servicii !unicipale, pana la
siste!atiarea teritoriala, construirea si !entinerea infrastructurii si protectia !ediului incon+urator.
*heltuieli cu aparatul de stat i!plicat in actiunile enu!erate se incadreaa in cate'oria cheltuieli curente
pt.functionarea apar.de stat. Acestor cheltuieli curente li se adau'a anu!ite cheltuieli speciale ocaionate
de or'ane insarcinate cu !entinerea ordinii publice, si'uranta statului, +ustitia si procuratura.
Nivelul cheltuielilor publice pt. functionarea aparatului de stat creste o data cu co!ple.itatea vietii
econo!ice si sociale, a+un'and in statele devoltate sa consu!e pana la 1?3 din venitul national si
detinand cea !ai !are pondere in totalitatea cheltuielilor publice.
"o!ania nu face e.ceptie de la supradi!ensionarea acestei cate'orii de cheltuieli publice, fiind
caracteriata in preent de o ad!inistratie ne+ustificat de stufoasa care intretine o birocratie care de !ulte
ori isi dovedeste caracteristicile ne'ative, inclusiv in devoltarea econo!ica.
Su/ie&tu 24 C0etuiei $u/i&e $entru "&ti*it"tii e&#n#-i&e.
"esursele banesti destinate finantarii econo!iei servesc la acoperirea cheltuielilor bu'etare destinate
realiarii ur!atoarelor directii principale5
- devoltarea sectorului de stat
- finantarea investitiilor de stat
Devoltarea sectorului de stat se realieaa prin 3 directii principale5
1.participarea statului alaturi de societati co!erciale private la devoltarea unor ra!uri industriale cu
!otivarea ca ase!enea cheltuieli publice sunt recla!ate fie de nevoi 'enerale ale statului, fie de apararea
nationala etc.
2.sustinerea de catre stat a investitiilor publice in intreprinderi cu caracter !ilitar finantate direct de la
bu'etul de stat
2@
3.sustinerea de catre stat a costurilor de rascu!parare a unor intreprinderi particulare fie din considerente
de ordin politic, fie pt.evitarea declansarii fali!entului ce ar putea avea consecinte 'rave in plan
econo!ic, social , politic.
.r#&e)ur" )e $r#*i8i#n"re " in*e!titii#r $u/i&e
Buvernul elaboreaa prin %#, strate'ia in do!eniul investitiilor publice pornind de la propunerile de
pro'ra!e de investitii elaborate de ordonatorii principali de credite
*heltuielile pt. investitiile publice si cheltuielile de investitii finantate din fonduri publice se cuprind in
proiectele de bu'et ca ane.a la bu'etele ordonatorior principali de credite.
/rdonatorior principali de credite au obli'atia de a propune anual un pro'ra! de investitii cu preciarea
insa a unor infor!atii financiare si nefinanciare in confor!itate cu dispoitiile Le'ii finantelor publice.
In'#r-"tiie 'in"n&i"re !e re'er"1 in $rin&i$"1 " ur-"t#"ree7
valoarea totala a proiectului
creditele de an'a+a!ent
creditele bu'etare
'raficul de finantare corelat cu 'raficul de e.ecutie
analia cost-beneficiu
costurile de functionare si intretinere ulterior punerii in functionare a obiectivului
In'#r-"tiie ne'in"n&i"re in&u)5
strate'ia in do!eniul investitiilor
descrierea proiectului
stadiul fiic al obiectivului daca e.ista
(n do!eniul investitiilor publice, %#, are dreptul si obli'atia sa stabileasca continutul, for!a si
infor!atiile referitoare la pro'ra!ele de investitii si criteriile de evaluare si selectie a obiectivelor de
investitii publice./biectivele finantate din fonduri e.terne pe baa de credite e.terne se aproba prin V.B.
/biectivele de investitii se cuprind in pro'ra!e anuale nu!ai daca in prealabil docu!entatiile tehnico-
econo!ice si notele de funda!entare privind necesitatea si oportunitatea au fost elaborate si aprobate in
confor!itate cu prevederile Le'ii finantelor publice.
Daca din !otive obiective un proiect de investitii publice nu se poate realia confor! proiectiei bu'etare,
ordonatorii principali de credite pot solicita %#, pana la 31 octo!brie redistribuirea de fonduri intre
pro'ra!ele de investitii, ane.a la propriul bu'et.
,rin e.ceptie de la prevederile Le'ii finantelor publice, an'a+a!entele le'ale privind cheltuielile de
investitii finantate sau cofinantate de o institutie internationala se deruleaa in confor!itate cu clauele
acordului de finantare.
Su/ie&tu 25 9"!$un)ere" :uri)i&" $ri*in) e?e&uti" /u+et"r"
"aspunderea +uridica e o for!a a raspunderii sociale stabilita de stat in ur!a incalcarii unor nor!e de
drept prin fapte considerate ilicite si care deter!ina suportarea consecintelor corespunatoare de catre
persoana vinovata, daca e caul, prin utiliarea fortei de constran'ere a statului.
)anctiunile +uridice aplicabile in caul nerespectarii nor!elor de drept indeplinesc in principal 2 functii5
-o functie educativ-preventiva
-o functie coercitiva
a7#unctia educativa se realieaa prin influenta pe care o e.ercita asupra constiintei oa!enilor dreptul in
'eneral ca instru!ent de ordonare a desfasurarii raporturilor sociale.
*onstiinta ca fapta ilicita cauatoare de pre+udicii nu ra!ane nesanctionata, ci atra'e dupa sine o obli'atie
de dedaunare este de natura a indeplini o functie sociala de prevenire a producerii unor fapte si!ilare.
b7-.ercitarea constran'erii nu repreinta un scop in sine, ci ur!areste cultivarea senti!entului de respect
pentru disciplina si ordinea sociala.
;#r-ee r(!$un)erii :uri)i&e !unt7
"$spunderea penal$ = te!eiul ei 0l repreint$ infraciunea. ,rincipalele infraciuni care pot fi s$v2r&ite
sunt5 delapidarea, 'estiunea frauduloas$, deturnarea de fonduri, etc.
"$spunderea civil$ = te!eiul ei 0l repreint$ fapta ce provoac$ un pre+udiciu care trebuie acoperit.
"$spunderea civil$ poate fi contractual$ sau delictual$.
2K
"$spunderea ad!inistrativ$ = poate fi contravenional$, prin atin'eri aduse patri!oniului, bunurilor &i
banului public, fapte ce au un 'rad de pericol social !ai redus &i disciplinar$, prin nerespectarea
contractului colectiv de !unc$, a obli'aiilor contractuale.
(n le'atura cu e.ecutia bu'etara poate interveni atra'ere raspunderii5patri!oniale, ad!inistrative,
contraventionale, penale.
9"!$un)ere" $en"". (nfractiunile specifice le'ate de e.ecutia bu'etelor cuprinse in *odul ,enal sunt5
-abuul de incredere
-'estiunea frauduloasa
-delapidarea
-deturnarea de fonduri
,ri!ele 3 sunt indeplinite de re'ula de functionari publici care nu sunt neaparat ordonatori de crredite, pe
cand deturnarea de fonduri este o infractiune specifica ordonatorilor de credite.
Deturnarea de fonduri este schi!barea destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor !ateriale fara
respectarea prevederilor le'ale daca fapta a cauat o perturbare a activitatii econ.-fin. sau a produs o
pa'uba unui or'an, unei institutii de stat sau altei unitati publice.
)anctiunea5 inchisoare A luni-> ani. A'ravanta5 >-1> ani pt.consecinte 'rave asupra activitatii.
Le'ea >00?2002 face o referire la infractiune in le'atura cu incalcarea a 2 din principiile funda!entale ale
le'ii5
- principiul confor! caruia su!ele aprobate la partea de cheltuieli prin bu'et.care co!pun siste!ul.unitar
de bu'ete repreinta li!ite !a.i!ale care nu pot fi depasite
- principiul confor! caruia an'a+area de cheltuieli bu'etare trebuie.sa se faca in li!ita proiectelor
bu'etelor aprobate.
S"n&tiune"5 alternativ =inchisoare 1 luna-3 luni sau a!enda >000-10000 "/N
9"!$un)ere" &#ntr"*enti#n""
(ncalcarea nor!elor i!perative ale Le'ii >00?2002 constituie in !a+oritatea caurilor contraventii.
Acestea sunt sanctionate cu a!eni 5>00-1000 "/N, 1000-2000 "/N, 2000-3000 "/N
*onstatarea contraventiei si aplicarea a!enii se poate face de curtea de conturi, %#, si alte persoane
daca sunt dese!nate e.pres prin le'i speciale.
C#n!tituie &#ntr"*entie7
-inscrierea sau an'a+area unei cheltuieli daca nu e.ista baa le'ala pt.respectiva cheltuiala
-an'a+area, ordonantarea sau plata unei cheltuieli in situatia in care aceasta n-a fost aprobata confor! le'ii
si nu are prevederi bu'etare
-netrans!iterea de catre ordonatorii principali.de credite. %inisterului #,, confor! le'ii, a situatiei
virarilor creditelor bu'etare
-an'a+area si ordonantarea de cheltuieli fara via prealabila de control financiar preventiv propriu
-nerespectarea oricareia dintre principiile e.ecutiei de casa bu'etara
-an'a+area si utiliarea de credite.bu'etare. in alte scopuri decat cele aprobate
Su/ie&tu 26 C#ntr#u 'in"n&i"r. N#%iune1 r#1 'un&%ii
-ti!olo'ic, cuv2ntul ,,control4 provine din e.presia latin^ ,,contra rolus4, care 0nsea!na verificarea
actului ori'inal dup^ duplicatul care se 0ncredinea^ 0n acest scop unei alte persoane.
*ontrolul este aciunea de stabilire a e.actit^ii operaiunilor !ateriale care se efectuea^ anticipat
e.ecut^rii acestora, conco!itent sau la scurt ti!p de la desf^&urarea lor.
*ontrolul financiar repreint^ un !i+loc de prevenire a faptelor ile'ale, de identificare a
deficienelor &i de stabilire a !^surilor necesare pentru restabilirea le'alit^ii.
*ontrolul financiar 0ndepline&te &i anu!ite 'un&%ii5 funcia de evaluare, preventiv^, de
docu!entare, recuperatorie &i funcia peda'o'ic^.
*ontrolul financiar, care face parte din controlul econo!ic, are drept scop cunoa&terea de c^tre
stat a !odului 0n care sunt ad!inistrate &i cheltuite !i+loacele !ateriale &i financiare puse la dispoiie de
stat, &i 0n consecin^, ur!^re&te asi'urarea &i consolidarea unui echilibru financiar, eficiena econo!ico-
financiar^, precu! &i devoltarea econo!iei naionale.
2D
*ontrolul financiar trebuie deosebit de controlul fiscal, adic^ de activitatea specialiat^ desf^&urat^
de or'anele fiscale co!petente pentru verificarea 0ndeplinirii de c^tre subiectele pasive ale raporturilor de
drept procesual fiscal, altele dec2t or'anele fiscale, a obli'aiilor ce le incu!b^ 0n cadrul acestor raporturi.
Su/ie&tu 27 ;#r-ee &#ntr#uui 'in"n&i"r
,otrivit doctrinei &i le'islaiei, 0n funcie de !o!entul 0n care se desf^&oar^, se distin' ur!^toarele for!e
de control5
- controlul financiar preventiv:
- controlul financiar conco!itent:
- controlul financiar ulterior:
1. C#ntr#u 'in"n&i"r $re*enti* este activitatea prin care se verific^ le'alitatea &i re'ularitatea
operaiunilor efectuate pe sea!a fondurilor publice sau a patri!oniului public 0nainte de aprobarea
acestora.%-# elaborea^ &i trans!ite spre debatere Buvernului, p2n^ la sf2r&itul tri!estrului ( al fiec^rui
an, raportul naional anual privind controlul preventive.%-# or'aniea^ autorit^ile de coordonare &i
re'le!entare a controlului financiar preventiv pentru entit^ile publice.
Are drept scop identificarea operaiunilor care nu respect^ condiiile de le'alitate &i re'ularitate &i?sau,
dup^ ca, de 0ncadrare 0n li!itele &i destinaia creditelor bu'etare &i de an'a+a!ent, prin a c^ror efectuare
s-ar pre+udicia patri!oniul public
/biectul acestui control viea^, an'a+a!entele le'ale &i an'a+a!entele bu'etare: deschiderea &i
repartiarea de credite bu'etare: ordonanarea cheltuielilor, etc.Acest control se preint^ sub dou^ for!e5
"D &#ntr#u 'in"n&i"r $re*enti* $r#$riuI
An'a+area &i ordonanarea cheltuielilor se efectuea^ nu!ai cu via prealabil^ de control financiar
preventive propriu.1ia de control financiar preventiv propriu se e.ercit^ prin se!n^tura persoanei
dese!nate &i prin aplicarea si'iliului personal al funcionarului 0ns^rcinat cu aceast^ activitate. <oate
docu!entele preentate la via de control financiar preventiv se 0nscriu 0n "e'istrul privind operaiunile
preentate la via de control financiar preventive.
/D &#ntr#u 'in"n&i"r $re*enti* )ee+"t.
-ste acel tip de control preventiv care se e.ercit^ de c^tre %-#, prin controlori dele'ai, la unele entit^i
publice asupra unor operaiuni care pot afecta e.ecuia 0n condiii de echilibru a bu'etelor sau care sunt
associate unor cate'orii de riscuri deter!inate prin !etodolo'ia specific^ analiei riscurilor.
#ac obiectul acestui tip de control, ordonatorii principali de credite ai bu'etelor, operaiunile derulate prin
treoreria statului, pentru operaiuni privind datoria public^ &i altele, etc.
*ontrolorul dele'at este funcionarul public al %inisterului -cono!iei &i #inanelor, care e.ercit^ atribuii
de control financiar preventiv dele'at.
2. C#ntr#u 'in"n&i"r &#n&#-itent se e.ercit^ 0n ti!pul desf^&ur^rii proceselor econo!ice &i
financiare, 0n acela&i ti!p sau paralel cu efectuarea actelor &i operaiunilor pe care le presupun aceste
activit^i, 0n scopul de a se putea intervene pentru corectarea sau eli!inarea deficienelor ori a
ile'alit^ilor.)e e.ercit^ inopinat, cel puin odat^ pe lun^, prin verific^ri faptice, pe ba^ de docu!ente, de
re'ul^ prin sonda+.,oate fi f^cut de !e!brii consiliului de ad!inistraie, cenorii, inspectorii sau alte
personae av2nd atribuii si!ilare.
3. C#ntr#u 'in"n&i"r uteri#r se e.ercit^ asupra actelor &i operaiunilor econo!ico-financiare, dup^ ce
acestea au fost e.ecutate. -ste considerat controlul cel !ai eficient 0ntruc2t se realiea^ te!einic, cu
a!^nunire, f^r^ a fi st2n+enite activit^ile curente ale unit^ilor controlate, asupra actelor &i operaiunilor
de+a 0ncheiate.
/ alt^ clasificare i!portant^ a controlului financiar, 0n funcie de sfera de aciune, 0!parte controlul
financiar 0n5 a7 control intern: b7 control e.tern.
"DC#ntr#u intern repreint^ ansa!blul for!elor de control e.ercitate la nivelul entit^ii publice,
inclusiv auditul intern, stabilite de conducere 0n concordan^ cu obiectivele acestuia &i cu re'le!ent^rile
le'ale, 0n vederea asi'ur^rii ad!inistr^rii fondurilor 0n !od econo!ic, eficient &i eficace.
,rin ,,econo!icitate4 0nele'e! !ini!iarea costului resurselor alocate pentru atin'erea reultatelor
esti!ate ale unei activit^i, cu !eninerea calit^ii corespun^toare a acestor reultate.
,rin ,,eficien^4 0nele'e! !a.i!iarea reultatelor unei activit^i 0n relaie cu resursele utiliate.
,rin ,,eficacitate4 0nele'e! 'radul de 0ndeplinire a obiectivelor pro'ra!ate pentru fiecare dintre activit^i
&i raportul dintre efectul proiectat &i reultatul obiectiv al activit^ii respective.
30
*ontrolul intern este !ai puin specific dec2t controlul preventiv. *ontrolul intern se e.ercit^ 0n interiorul
instituiei publice, de c^tre conduc^torul acesteia sau de c^tre funcionarii anu!e dese!nai de acesta &i se
face fie la cerere, fie din oficiu.
)copul final al or'ani^rii controlului intern este buna 'estiune financiar^. *ontrolul intern poate fi un
control 'eneral sau specialiat, iar din cadrul controlului financiar intern specialiat face parte auditul
public intern.
Din $un&tu )e *e)ere " #r+"nuui &"re re"i8e"8J &#ntr#u e?i!tJ5
- controlul e.ercitat de %-#, care este preventiv sau conco!itent:
- controlul e.ercitat de c^tre ordonatorii principali de credite la ordonatorii din subordinea sa, care este
conco!itent &i ulterior:
- controlul propriu e.ercitat de instituia public^ prin departa!entul de specialitate, care este preventiv &i
conco!itent:
- controlul e.ercitat de *urtea de *onturi este 0ntotdeauna ulterior
/DC#ntr#u 'in"n&i"r uteri#r e?teri#r acest tip de control este re'le!entat ca &i atribuie a *urii de
*onturi. *aracterele acestei for!e de control sunt5
- este un control ulterior, deoarece se e.ercit$ asupra actelor &i operaiunilor econo!ico-financiare dup$
ce acestea au fost e.ecutate:
- este un control financiar, 0n sensul c$ atribuiile de control viea$ creditele bu'etare sub aspectul
le'alit$ii for!$rii, reparti$rii, 0ntrebuin$rii &i stin'erii acestora:
- este un control e.tern, deoarece sfera activit$ii sale se baea$ pe docu!entele e.istente la ali a'eni
econo!ici:
- este un control total, deoarece sunt ur!$rite toate aspectele pe care le'ea le i!pune:
- este un control periodic, deoarece se face la o dat$ stabilit$ prin ,ro'ra!ul anual de control al *urii de
*onturi:
- este un control de e.ecuie prin el ur!$rindu-se !odul de aducere la 0ndeplinire a dispoiiilor le'ale.

Su/ie&tu 28 Au)itu $u/i& intern
Auditul public intern se e.ercit^ asupra tuturor activit^ilor desf^&urate 0ntr-o entitate public^ sau asupra
entit^ilor subordinate ierarhic &i presupune ca funcionarii an'renai 0n aceast^ activitate s^ nu fie
i!plicai 0n elaborarea procedurilor de control intern &i 0n desf^&urarea activit^ilor supuse auditului
public intern.
-ste o activitate funcional independent^ &i obiectiv^, care d^ asi'ur^ri &i consiliere conducerii unei
entit^i publice pentru buna ad!inistrare a veniturilor &i cheltuielilor publice, perfecion2nd activit^ile
acesteia. A+ut^ entitatea public^ s^ 0&i 0ndeplineasc^ obiectivele printr-o abordare siste!atic^ &i !etodic^,
care evoluea^ &i 0!bo'^e&te eficacitatea siste!ului de conducere baat pe 'estiunea riscului, a
controlului &i a proceselor de ad!inistrare.
.#tri*it e+ii1 e?i!tJ trei '#r-e )e "u)it7
a7 auditul de siste!, repreint^ o evaluare 0n profuni!e a siste!elor de conducere &i control intern,
ur!^rind eficiena &i eficacitatea acestora, iar pentru 0nl^turarea deficienelor se for!ulea^ reco!and^ri.
b7 auditul perfor!anei e.a!inea^ dac^ criteriile stabilite pentru i!ple!entarea obiectivelor &i sarcinilor
entit^ii publice sunt corecte pentru evaluarea reultatelor &i aprecia^ dac^ reultatele sunt confor!e cu
obiectivele.
c7 auditul de re'ularitate presupune o e.a!inare a activit^ilor asupra efectelor financiare pe sea!a
fondurilor publice sau a patri!o!iului public, sub aspectul respect^rii ansa!blului principiilor, re'ulilor
procedurale &i !etodolo'ice care le sunt aplicabile.
Au)itu $u/i& intern e!te #r+"ni8"t5
1. 0n or'anis!e de evaluare &i stabilire a strate'iei, cu un rol consultativ5
a7 *o!itetul pentru Auditul ,ublic (ntern 6*A,(7:
b7 9nitatea *entral^ de Ar!oniare pentru Auditul ,ublic (ntern 69*AA,(7:
2. or'anis!e responsabile cu desf^&urarea activit^ilor d e audit5
c7 *o!parti!entele de audit public intern din entit^ile publice.
31
Auditorii interni sunt funcionari publici care trebuie s^ aib^ o atitudine i!parial^, s^ nu aib^ pre+udec^i
&i s^ evite conflictele de interese.
Su/ie&tu 29 Curte" )e C#nturi
,otrivit art. 1C0 din *onstituie, *urtea de *onturi e.ercit^ controlul asupra !odului de for!are,
de ad!inistrare &i de 0ntrebuinare a resurselor financiare ale statului &i ale sectorului public.
Liti'iile reultate din activitatea *urii de *onturi se soluionea^ de instanele +udec^tore&ti specialiate.
,reint^ anual ,arla!entului un raport asupra conturilor de 'estiune ale bu'etului public naional din
e.erciiul bu'etar e.pirat, cuprin2nd &i nere'ularit^ile constatate. ,otrivit le'islaiei 0n vi'oare, acest
raport se public^ 0n %onitorul /ficial.*urtea de *onturi este re'le!entat^ prin Le'ea nr. DC?1DD2 privind
or'aniarea &i funcionarea *urii de *onturi, republicat^.Acest act nor!ativ, odat^ cu reviuirea
*onstituiei prin Le'ea nr. C2D?2003, a fost supus unor i!portante !odific^ri. *ele !ai recente !odific^ri
sunt prev^ute 0n Le'ea nr. 21@?200K. *urtea de *onturi este instituia supre!^ de audit, care, av2nd
aceast^ calitate, poate repreenta "o!2nia 0n cadrul or'aniaiilor internaionale ale instituiilor supre!e
de audit . #uncia de control a *urii de *onturi se realiea^ prin proceduri de audit public e.tern
prev^ute 0n standardele proprii de audit, elaborate 0n confor!itate cu standardele de audit internaionale
'eneral acceptate. ,otrivit le'ii or'anice a *urii, auditul public e.tern repreint^ activitatea de audit
desf^&urat^ de *urtea de *onturi, care cuprinde, 0n principal, auditul financiar &i auditul perfor!anei.
Au)itu 'in"n&i"r este activitatea prin care se ur!^re&te dac^ situaiile financiare sunt co!plete, reale &i
confor!e cu le'ile &i re'le!ent^rile 0n vi'oare, furni2ndu-se 0n acest sens o opinie.
Au)itu $er'#r-"n%ei este definit ca fiind evaluarea independent^ a !odului 0n care o entitate, un
pro'ra!, o activitate sau o operaiune funcionea^ din punctele de vedere ale eficienei, econo!icit^ii &i
eficacit^ii.
,otrivit art. 1A a le'ii or'anice a *urii, *urtea de *onturi e.ercit^ funcia de control asupra !odului de
for!are, de ad!inistrare &i de 0ntrebuinare a resurselor financiare ale statului &i ale sectorului public,
furni2nd ,arla!entului &i, respectiv, unit^ilor ad!inistrtiv-teritoriale rapoarte privind utiliarea &i
ad!inistrarea acestora, 0n confor!itate cu principiile le'alit^ii, re'ularit^ii, econo!icit^ii, eficienei &i
eficacit^ii. *urtea 0&i desf^&oar^ activitatea 0n !od autono! &i funcionea^ pe l2n'^ ,arla!entul
"o!2niei. Articolul 1C &i art. 1C@ stabilesc or'aniarea &i funcionarea Autorit^ii de Audit, care are
atribuii &i proceduri de lucru proprii, 0n vederea 0ndeplinirii unor obli'aii 0n do!eniul auditului e.tern,
ce revin "o!2niei 0n calitate de stat !enbru al 9- pentru fonduri nera!bursabile.
Autoritatea de Audit este un or'anis! independent din punct de vedere operaional fa^ de *urtea de
*onturi &i fa^ de celelalte autorit^i responsabile cu 'estiunea &i i!ple!entarea fondurilor co!unitare
nera!bursabile.Autoritatea de Audit este sin'ura autoritate naional^ co!petent^ s^ efectuee audit
public e.tern, 0n confor!itate cu le'islaia co!unitar^ &i naional^, asupra fondurilor co!unitare.
Auditorii publici e.terni se pot constitui 0ntr-o asociaie profesional^, av2nd ca scop pro!ovarea &i
devoltarea auditului public e.tern, perfecionarea pre'^tirii profesionale, cre&terea presti'iului profesiei,
precu! &i asi'urarea cooper^rii cu alte or'anis!e si!ilare din ar^ &i din str^in^tate.
*onducerea *urii de *onturi se e.ercit^ de ,lenul *urii de *onturi, care este co!pus din 1K consilieri
de conturi, care sunt nu!ii de ,arla!ent pentru un !andat de D ani, care nu poate fi prelun'it sau re0noit.
*urtea de *onturi se re0noie&te cu o trei!e din din consilierii de conturi nu!ii de ,arla!ent, din 3 0n 3
ani. Dintre consilierii de conturi, ,arla!entul nu!e&te pre&edinii &i vicepre&edinii *urii de *onturi &i ai
Autorit^ii de Audit, c2te un pre&edinte &i 2 vicepre&edini pentru fiecare instituie 0n parte. %e!brii *urii
de *onturi sunt independeni 0n e.ercitarea !andatului lor &i ina!ovibili pe toat^ durata acestuia. -i sunt
supu&i inco!patibilit^ilor prev^ute de le'e pentru +udec^tori.
32
Su/ie&tu 30 M#ne)" uni&( eur#$e"n(
S$"tiu -#net"r 3EU945
-uro este !oneda nou-creat$ a 9niunii -uropene &i a devenit !oned$ oficial$ la 1 ianuarie 1DDD.
(ntroducerea !onedei euro s-a f$cut treptat, iar statele care au adoptat-o alc$tuiesc 3ona -uro4 sau
spaiul -uro.%oneda unic$ -uro a fost pus$ 0n circulaie 0n 2002 sub for!a sa fiduciar$, dar 0n funciune
din 1 ianuarie 1DDD.De la 1 ianuarie 1DDD !onedele naionale ale $rilor participante 611 state7 au 0ncetat
s$ e.iste le'al. <otu&i bancnotele &i !onedele naionale au continuat s$ fie folosite 0n $rile respective,
p2n$ la introducerea noilor bancnote &i !onede pe 1 ianuarie 2002.
9n euro este diviat 0n 100 ceni, sau centi!e.-!isiunea sa este 'estionat$ de ;anca *entral$ -uropean$.
-uro este !oneda co!un$ a 2@ de state !e!bre a 9niunii europene &i !oneda unic$ a 1@ dintre acestea.
*ele 1@ $ri !e!bre sunt Austria, ;el'ia, *ipru, #inlanda, #rana, Ber!ania, Brecia, (rlanda, (talia,
Lu.e!bur', %alta, /landa, ,ortu'alia, )pania, )lovenia, *ipru, %alta, -stonia. ,e l2n'$ acestea, C
J!icro-stateJ, prin acordurile !onetare 0ncheiate cu vecinii lor, sunt &i ele ata&ate la ona euro5 Andorra,
%onaco, )an %arino &i 1atican.
Zona a fost creat$ 0n 1DDD de unspreece $ri, la care s-a al$turat Brecia 0n 2001, )lovenia 0n 200@, *ipru
&i %alta 0n 200K, -stonia 2011.<rei $ri din 9niunea -uropean$ nu au fost de acord cu introducerea
acestei !onede, i anu!e Dane!arca, "e'atul 9nit i )uedia.
St"te &"re nu $"rti&i$( " 8#n" eur#7
;ul'aria, "epublica *eh$, Dane!arca, Letonia, Lituania, 9n'aria, ,olonia, "o!2nia, )uedia &i "e'atul
K#n" Eur# e!te # et"$( " Si!te-uui M#net"r Eur#$e"n.
Z/NA -9"/ repreint$ o on$ !onetar$ care are o !oned$ co!un$, o politic$ !onetar$ unic$ &i o
politic$ unic$ 0n privina ratei de schi!b, iar vechile !onede naionale sunt eli!inate pentru totdeauna.
La 1 ianuarie 1DDD nu!ai 11 $ri au fost pre'$tite s$ adopte euro5 Australia, ;el'ia, #inlanda, #rana,
Ber!ania, (rlanda, (talia, Lu.e!bur', /landa, ,ortu'alia &i )pania. Doi ani !ai t2riu, dup$ !ai !ulte
eforturi, &i Brecia a reu&it s$ 0ndeplineasc$ criteriile de aderare. Dane!arca a respins prin referendu!
adoptarea euro, iar %area ;ritanie &i )uedia au ales s$ r$!2n$ 0n afara onei -uro.
Gncep2nd cu 1 ianuarie 2002, au ie&it treptat de pe pia$ 12 !onede naionale, care au fost 0nlocuite cu
euro. <recerea de la o !oned$ la alta se face pe baa unor rate de conversie fi.e, !onedele &i bancnotele
care au ie&it din circulaie au avut un ter!en de preschi!bare stabilit de fiecare ar$.
/dat$ -uro creat &i lansat 0n !ediile financiare europene &i !ondiale a dat na&tere la unul dintre cele
!ai !ari &i !ai puternice blocuri co!erciale din lu!e.
Din acest$ perspectiv$ euro schi!b$ 0ntr-un !od se!nificativ balana 'lobal$ a puterii. Noua !oned$
crea$ a dou$ pia$ ca !$rine din lu!e care folose&te o !oned$ unic$, una care este dep$&it$ doar de
)tatele 9nite 0n ceea ce prive&te producia total$. Zona !onedei unice europene, per total, deine aproape
o cinci!e din producia 'lobal$.
Zona -uro a devenit o superputere econo!ic$, privit$ din perspectiva co!erului !ondial &i a finaelor
'lobale. /rice ar$ !e!br$ a 9niunii -uropene care 0ndepline&te criteriile de conver'en$ poate adera la
ona -uro &i nu e.ist$ o li!it$ prestabilit$ 0n ceea ce prive&te nu!$rul de $ri care pot fi inte'rate 0n
acest$ on$. *riteriile de conver'enta trebuie indeplinite pentru a putea adopta -uro.
9"t" -e)ie " in'"tiei din ulti!ele 12 luni trebuie sa nu depaseasca cu !ai !ult de 1,> procente rata
inflatiei din pri!ele 3 state cu cele !ai reduse rate ale inflatiei. "ata inflatiei din tara candidata trebuie sa
se dovedeasca a fi sustinuta.
;in"ntee $u/i&e7 a.deficitul bu'etar consolidat al statului respectivY 3L din ,(;., b.datoria
publicaYA0L din ,(;.
9"t" )#/"n8ii 7 "anda!entul !ediu al titlurilor de stat pe ulti!ele 12 luni nu trebuie sa depaseasca cu
!ai !ult de 2 pct.procentuale randa!entul aferent titlurilor de stat din pri!ele 3 state cu cele !ai reduse
niveluri ale inflatiei.
33
Cur!urie )e !&0i-/7 <rebuie sa se !entina in anu!ite !ar+e de fluctuatie 6F - 1>L7 convenite prin
!ecanis!ele ratelor de schi!b europene pt.cel putin 2 ani fara a se proceda din proprie initiativa la
deprecierea !onedei fata de celelalte !onede ale statelor !e!bre
De'initie7 Me&"ni!-u Cur!uui )e S&0i-/ II 7 Aran+!ent pentru cursul de schi!b in care o !oneda
are o paritate centrala fata de euro, iar cursul de schi!b nu poate fluctua fata de aceasta paritate cu !ai
!ult de 1,>L, in sus sau in +os. ,articiparea la acest !ecanis! pentru o perioada !ini!a de doi ani este
unul din criteriile ce trebuie indeplinite pentru a putea intra in ona euro.
Atri/utiie 'un)"-ent"e "e Si!te-uui EU94
1.definirea si punerea in practica a politicilor !onetare a Zonei -9"/
2.conducerea operatiunilor de schi!b si ad!inistrarea reervelor oficiale ale tarilor din Zona -9"/
3.e!isiunea de bancnote in Zona -9"/ si pro!ovarea bunei functionari a siste!ului de plati
/biectivul principal al )iste!ului -9"/ este !entinerea stabilitatii -9"/,stabilitatea preturilor in Zona
-9"/.)iste!ul -9"/ va sustine si politicile 'enerale econo!ice din cadrul 9niunii nationale ale tuturor
statelor !e!bre 9-..
4r+"nee )e )e&i8ie "e B"n&ii Centr"e Eur#$ene CBCED
1.*onsiliul Buvernatilor- alcatuit din !e!brii *onsiliului Director si Buvernatorii ;* nationale ale
statelor care au adoptat -9"/.
2.*onsiliul Director- alcatuit din ,resedinte, 1icepresedinte si C !e!bri care sunt nu!iti 6toti A7 de catre
Buvernatorii statelor !e!bre, la reco!andarea *onsiliului 9- si nu!ai dupa consultarea ,arla!entului
-uropean, si a *onsiliului Buvernatorilor ;*-.
3.*onsiliul Beneral- ,resedinte, 1icepresedinte ;*- si Buvernatorii tuturor ;* nationale.
)iste!ul -9"/ a fost conceput si re'le!entat astfel incat sa beneficiee de independenta totala in
indeplinirea !isiunilor sale, acest fapt nee.cluand cooperarea cu alte or'anis!e ale 9-.
Cri8" )in 8#n" eur# in&"r&" '"&tur" e&#n#-i&" " u-ii
De la bloca+ele inre'istrate pe pietele de credit din -uropa de -st, pana la cresterea econo!ica ane!ica
din *hina, intarierile in solutionarea criei din ona euro provoaca pa'ube din ce in ce !ai !ari, atat din
punct de vedere econo!ic, cat si financiar.
JNe afla! in !i+locul unei perioade de crestere foarte lente, care ar putea afecta continentul european
pentru o perioada de cel putin 20 de aniJ, spune un official international.
*ifrele analiate de specialistii econo!ici subliniaa cat de dificil devine procesul de Jrascu!parare a
datoriilorJ si cat de anevoioasa este recuperarea econo!ica. *el !ai probabil, sectorul privat din ona
euro va inre'istra un declin, pentru cea de-a treia oara consecutiv, in luna noie!brie, arata datele obtinute
in ur!a unui sonda+ efectuat printre !ana'eri.
,erspectivele slabe de crestere econo!ica din ona euro vor a+usta previiunile pentru anul viitor.
3C