1.Ce este amidonul ?

Amidonul este cel mai raspandit poliglucid din celula vegetala ca substanta de r
ezerva si sursa de energie
-polimeri ai hexozelor (polimerizarea glucozei) fiind alcatuiti din 250-3000 de
molecule; sinteza amidonului are loc in frunze = AMIDON PRIMAR.
2. Rolul energetic al glucidelor ?
Se gasesc sub forma de glucoza. Reprezinta principalul substrat energetic pt ca
in procesul de respiratie este eliberata energia inmagazinata ce va fi utilizata
in crestere si dezvoltare
3. Organitele celulare implicate in sinteza proteinelor?
Sinteza proteinelor are loc la nivelul ribozomilor, cu participarea acizilor nuc
leici si a ATP-ului.
4. In ce consta biosinteza secundara ?
Incatenarea aminoacizilor in molecule proteice complexe.
5. Rolul structural al proteinelor :
Proteinele reprezinta principala substanta de constructie a protoplasmei. Sub fo
rma de fosfolipo-proteine participa la formarea membranei plasmatice.
7. Rolul fiziologic al acizilor grasi :
Au rol energetic si de depozitare; acidul piruvic este degradat in ciclul Krebs
in procesul de respiratie = ENERGIE; Acizii malic, citric, ascorbic, tartaric se
depun in fructe.
8.Rolul fiziologic al vitaminelor :
Participa la procese metabolice; ex: Vit PP intra in struct NADP+; Vit B1 si B2
intra in struct. enzimelor ce catalizeaza transportul de e- si H+.; B3,B9,B12 ca
talizeaza sinteza proteinelor
9. Cei mai cunoscuti alcaloizi din plante:
Nicotina, Atropina(matraguna), Morfina, Teina, Colchicina, Cafeina.
10. Clasificarea glicozizilor din plante:
cianogenetici = otravuri; durina de la sorg
tioglicosizi = compusi cu sulf; mustar si rapita.
glicosizi flavonici = pigmenti; robinia alba la salcam.
glicosizi antocianici = pigm; delfina = albastra la nemtisor.
11. Sensul circulatiei prin floem:
(tesut conducator liberian) este ASCENDENT SI DESCENDENT
12. Sub ce forma circula glucidele in plante ?
ZAHAROZA= zahar dominant in suc de floem.
13.Sub ce forma circula proteinele ?
Sub forma de subst azotate.
14. Mecanism de circulatie a substantelor organice prin tuburi ciuruite:
Pe baza conceptului SURSA-CENTRU DE UTILIZ
-prin difuziune (dat gradientului de C); - flux de masa (dat dif de presiune hid
rostatice).
15. Circulatia substantei organice prin tesutul parenchimatic:
pe cale APOPLASTICA, SIMPLASTICA, TRANSMEMBR.
-3-4 cel parench de transp realiz incarcarea vaselor liberiene din cele mai mici n
ervuri cu subst org assimilate in cel mezofilului. In cel org de utilizare = desc
arcarea.
16. Respiratia AEROBA :
specif pl sup; oxidarea completa a subst org cu aj O2 atm pana la CO2, H2O si e
nergie: C6H12O6 + 6O2 = 6CO2 + 6 H2O + E.
19. Intensitatea respiratiei :
cantitatea de CO2 degajat sau cant de O2 absorbit de un org vegetal in unitatea
de timp pe unitatea de greutate vie sau uscata
20. Substratul respirator :
substantele organice oxidate in respiratie (glucide, lipide, acizi organici)
21. In ce consta faza anaeroba a resp ?
Glicoliza consta in transf glucozei in 2 molec de acid piruvic (are loc in hialo
plasma).
22. Care sunt pricip reactii ale ciclului Krebs ?
- in mitocondrii are loc metabolizarea ac citric (R. de dehidrogenare (oxidarea
subst cu prod de en) si R. de carboxilare).
23. Respiratia ANAEROBA:
fermentatie= degrad incompl a subst org prin dehidrogenare pana la compusi org s
impli bogati in en.
24. Fermentatia alcoolica:
degradarea glucozei in alcool etilic CO2 si energie.
25. Fermentatia lactica :
descompunerea lactozei in glucoza si galactoza; apoi degradarea glucozei in acid
lactic si energie
26. Factori EXTERNI ce influenteaza respiratia:
Temperatura = ienupar -40; optim la 35 si degrade citopl la 45-50; Lumina (furn
iz substr resp + gazos); Umidit (creste umidit scade resp si invers); Concentr d
e O2 si CO2 (optim la 10-20% O2 iar la 12-15 % CO2 resp inhibata), Saruri minera
le NH4.
27. Factori INTERNI ce influenteaza respiratia :
varsta = pl tinere creste; Tesut si organ : la rad putin la fr mult; Starea de
activ fiziologica: seminte + muguri + tuberculi scade dar creste cand intra in v
eget; Cont de apa al cel: creste apa, creste si resp; Starea sanitara: pl bolnav
e resp mai intens.
28. Definiti procesul de crestere:
Marire stabila si ireversibila a volumului si greutatii celulelor, tesutului, o
rganelor plantei datorita sporirii continue a cantitatii de subst uscata ca urma
re a unor procese biosintetice de transf si depunere a subst organice proprii.
29. Etapele cresterii celulelor :
crestere embr (diviz in tesuturi meristematice)
crestere prin extensie cel (alungirea in submerist)
diferentiere cel (specializare morfo-fizio)
30. Tipuri de crestere la tulpini:
-apicala la vf; intercalara la baza internodurilor; liniara (pe toata lung inter
n.)
31. Faza intramugurala a cresterii lastarului:
-formarea elem struct ale lastarului prin initierea primordiilor de frunze + mug
uri in centrele de crestere si cresterea primordiilor si diferentierea tes condu
c.
32. Cresterea extramugurala:
consta in extensia elem formate in mugure si adaug de elem noi.(1-3 luni)
34. Plante fructifere in functie de Temperatura:
putin pretentioase: mar+prun+visin+coacaz+zmeur+capsun.
moderat: cires+gutui+nuc.
cerinte mari: piersic+migdal+cais.
35. Clasif plantelor legumicole in functie de Lumina:
nu au nevoie de lumina: andivele si sparanghel
nepretentioase: mazarea si ceapa
putin pretentioase: spanacul, morcov, marar, patrunjel
pretentioase: tomate, ardei, vinete, pepene.
36. Plante pomicole in functie de apa:
Sub 600 mm cerinte reduse: cais+ piersic + migdal
Cerinte moderate: nuc, cires, par
Cerinte mari: gutui, mar, prun Peste 700mm- f. exigente: arbusti fructifer si ca
stan comestibil.
37. 3 tipuri de hormoni stimulatori de crestere:
AUXINE, GIBERELINE, CITOCHININE.
38. Descoperirea auxinelor a fost facuta in vf. Coleoptilului.
39. Circulatia auxinelor in plante:
- prin cel parenchimatice ce inconj fasciculele conducatoare cu participarea pom
pei de H+- ATP-aza si a unor trasp specifici, fiind polara si cu necessitate de
en metabolica.
40. Actiuni fiziologice a auxinelor:
-modificari citologice:stimularea diviziunii si extensiei celulare
-stimularea germinatiei semintelor
-stimularea inradacinarii fructelor si evitarea caderii fiziologice
-vindecarea ranilor
-stimularea formarii mugurilor si florilor,inclusiv polenizare
41. Actiunea fiziologica a giberelinelor:
- stimuleaza biosinteza acizilor nucleici
-sporesc continutul de auxine
-stimuleaza alungirea internodurilor,activ cambiului,morfogeneza t.cond. lemnos
-stimuleaza cresterea tulpinilor si invingerea nanismului fiziologic
-stimuleaza cresterea frunzelor
-stimuleaza inflorirea
42. Ce este acidul abscisic ?
- principalul hormon cu act inhibator asupra crest pl.
43. Ce sunt retardantii ?
- reduc pe o anumita perioada stimularea procesului de diviziune si extensie cel
ulara
44. Ce sunt citochininele sintetice ?
-stimuleaza diviziunea celulara sinteza artificiala a unor hormoni nat.
45. Ce este corelatia de stimulare ?
-fenomenul prin care cresterea unui organ stimuleaza cresterea altui organ (rad
si tulpina)
46. Corelatia de inhibare:
- cresterea unui organ inhiba cresterea altuia (mugurii apicali si cei axilari)
47. DOMINANTA APICALA=
are determ trofic si hormonal, iar intre mugurele terminal si cel axilar e o con
curenta pt hrana dar mugurele terminal are un centru metabolic mai puternic
48. Operatii tehnologice ce au la baza dominanta apicala:
CIUPITUL = inlaturarea vf veget pentru a stimula ramificatiile (tufa)
CARNITUL = indepart vf veget consummator.
TUNSUL =indep vf. Vegetativ la pl. De mozaic sau borduri pt. A le mentine intr-o
anumita forma
COPILITUL= operatia de indepartare a copililor in scopul mentinerii unei tulp pr
incip viguroase,favorizand inflorirea (se reduce fr = scade transp = creste coef
fertil)
TAIERILE (in verde sau uscat) in dirijarea cresterii ramurilor
-formarea coroanei la arbori,arbusti
49. Inhibitia corelativa:
reprezinta faza intrarii mugurilor in repaus
= daca nu este puternica mugurele axilar intra in veget = COPIL.
51. Regenerarea =
refacerea organelor plantei din fragmente izolate ale diferitelor organe (BUTASI
)
52. Polarizarea =
insusirea plantei intregi de a avea in poz verticala o axa longit cu un pol rizo
gen indreptat spre sol si un pol caulogen in dir opusa.
53. Rolul retardatinlor in dirijarea cresterii plantelor :
reduce lungimea tulpinei + lastar = stimuleaza procesele metabolice de diferent
iere a tesuturilor si dezvoltarii radacinii = sporesc vigoarea plantei si rezist
enta la stres= CRESTERE DE PRODUCTIE.
54. Cele mai eficiente metode de inradacinare a butasilor se face cu tratament s
timulator cu auxine de tip AIA; se poate si cu citochinine sau cu retardanti.
55. Procesul de dezv al plantelor:
- procesul de evolutie individuala a pl care asigura reproducerea si se incheie
cu inflorirea si fructificarea (proc cantitativ)
56. Ciclu ONTOGENETIC al plantelor =
succesiunea trasformarii morfologice, anatomice si fiziologice realiz de planta
in timpul cresterii si dezvoltarii.
57. Clasificarea plantelor in functie de durata ciclului de dezv :
efemere (ciclu f scurt de 5-6 sapt)
monocarpice (infl + fructify o sg data in timpul unui ciclu)
policarpice (infl+fructif de mai multe ori in timpul unui ciclu)
58. Etapele infloririi plantelor :
INDUCTIA FLORALA: trecerea de la veget generative.
INITIEREA FLORALA: apar primordiile florale.
DEZV FLORALA: maturiz elem sex si infl propriu-zisa.
VIRAJ FL.: inductie si evocarea fl (se trece la dezv reproducatoare)
MORFOGENEZA FL.: initierea fl. (reorg meristem) inflorirea (dezv pieselor fl si
deschid)
59. Determinismul infloririi :
- determ. Genetic ce face ca pl sa treaca de la etap veget la cea generat.
60. Vernalizarea =
trecerea plantelor de la etapa vegetativa la cea generativa conditionata de acti
unea temperaturilor scazute pozitive
61. Vernalizarea plantelor anuale:
Este evidenta la plantele anuale de toamna care:germineaza la sf toamnei , sunt
vernalizate in acest stadiu , rezista peste iarna sub forma de plantule
Pl legumicole si floricole anuale necesita temperaturi scazute in primele faze a
le cresterii
-la mazare si linte vernalizarea semintelor grabeste inflorirea si fructificarea
-la tomate=>grabeste procesul de dezvoltare
-la garoafele anuale=>grabeste germinatia
62. Vernalizarea plantelor Bienale:
este evidenta la plantele care-si desfasoara etapa vegetativa in primul an,intr
a in iarna in forma avansata de crestere si sunt vernalizate in acest stadiu.
-pt a putea fi vernalizata,planta trebuie sa atinga maturitatea de vernalizare
-plantele bienale floricole necesita temperaturi scazute pt a asigura inflorirea
63. Determinismul trofic al vernalizarii:
intense active enz hidrolizanta
scaderea continutului de polizaharide,
cresterea continutului de zaharuri si proteine solubile, scad glucidele
creste mobilitatea proteinelor si aminoacizilor\
sinteza de amidon.
64. Determinismul hormonal al vernalizarii :
in timpul vernalizarii la Temp scazute este sintetizat un hormon cu rol in form
area florilor num. vernalina.
65. Vernalina
este un hormon nespecific cu rol in formarea florilor si care are o actiune int
erspecifica si intergenetica.
66. Ce este fotoperiodismul ?
- reactia plantelor la o anumita lungime a perioadei de iluminare din timpul zil
ei. (pl infl numai dupa ce au suferit o anum durate de act a unei fotoperioade).
67.Clasif pl in fct de reactia fotoperiodica:
-pl de zi scurta= infl numai dupa o expunere la o fotoper scurta de 6-12 ore/zi.
Ex: porumb, canepa, fasolea, soia.
-pl de zi lunga = fotoperioada lunga pt infl. 14-18 ore / zi ex: grau, mazare, s
ecara, sfecla de zahar, lucerna, trifoiul.
-pl neutre sau independente de lung fotoper atata timp cat este permisa o fotosi
nteza suficienta. Ex: fl soarelui, bumbac, tutun, tomate, castraveti
-plante de zi lunga-zi scurta:unele specii necesita fotoperioade lungi,urmate de
fotoper scurte:ex:crizanteme
-plante de zi scurta-zi lunga;ex:Cineraria
68. Florigenul=
hormon stimulator al infloririi care este transp in apex si stimuleaza inductia
si initierea florala.
69. Fact hormonali care controleaza inflorirea:
cont de stimulatori endogeni= infl este controlata de auxinele sintetizate in ov
ar.
cont de subst inhibitoare = dupa polenizare in flori se acumuleaza subst hormona
le cu rol in maturizare si imbatranire = ETILEN.
70. Hormonul cu rol in form florilor este:
71. Factorii trofici ce controleaza inflorirea :
Continutul de apa..
continutul de glucide..
cont de aminoacizi..
nutr minerala.
73. In functie de momentul iflorii se impart in:
infl vernala= ce infl primavara. De ex: ghiocelul, laleaua, cires, mar, gutui.
infl estivala= infl vara. De ex: petunia, grau, orzul, secara.
infl autumnala= infl toamna. De ex crizantemele.
74. Rolul apei in inflorire:
inductia si initierea florala sunt favorizate de reducerea aprovizionarii cu apa
a pl. (se opreste cresterea vegetativa)
75. Rolul glucidelor la inflorire. :
accelerareaformarii mugurilor florifieri
76. Rolul stimulatorilor si inhibitorilor la inflorirea plantelor:
STIMULAREA INITIERII FLORII
77.Polenizarea:
fenomen mecanic de transport al polenului de la anterele staminelor pe stigmatu
l gineceului, urmat de procese fiziologice de germinare a polenului si crestere
a tubului polemic in stil pana la ovar.
78. Fecundatia=
in sacul embrionar are loc dubla fecundatie, prin care un gamet mascul se uneste
cu gametul femel oosfera, rezultand oul sau zigotul principal, iar al doilea ga
met mascul se uneste cu nucleul secundar al sucului embrionar, rez zigotul secun
dar.
79. Etapele cresterii fructului:
pre-anteza (diviz celulara)
anteza(oprirea cresterii tesuturilor)
cresterea fructului post-fecundatie prin marirea celulelor
maturitatea, urmata de senescenta.
80. Transformarile fiziologice si biochimice in timpul maturarii fructelor:
creste cont de glucide de la 2,2 la 8,8 %.(hidroliza amidonului in zaharuri solu
bile)
aciditate = data de cont de acizi organici (scade pe parcursul maturarii dat res
p.) in schimb se poate acumula acid ascorbic la citrice, la mar si par acid mali
c, iar la coacaze acid citric.
cont de subst pectice = propectina insolubila ce cimenteaza pulpa care in timpul
maturarii se transf in pectina solubila si da aspectul moale al fructului copt.
cont de pigm= clorofila a si b in timpul cresterii iar la maturare clorofilaza d
egradeaza pigm si ii inlocuieste cu pigm carotenoizi si antocianici.
degajarea subst volatile aromate = sinteza de subst ce dau armoa si gustul chara
cteristic.
81. Miscarile de crestere pot fi:
tropisme = misc orientate de crestere provocate de act unilaterala a unui fact d
e mediu.
nastii = misc neorientate de crestere provocate de act neuniforma, cu intesit va
riabila a unui fact de mediu
82. Clasificarea tropismelor :
pozitive = org de crestere se orienteaza in directia de actiune a factorului de
mediu.
negative= cand org de crestere se orienteaza opus directiei de act. a fact de me
diu.
83. Care este rolul geotropismului pentru plante :
Rolul este de a realiza orientarea organelor plantelor in mediul in care le asig
ura desfasurarea normala a funct fiziologice,absorbtia si fixarea la radacini si
sustinerea organelor aeriene la tulpina
84. Mecanismul geotropismului: prin participarea auxinelor.
In poz orizontala are loc modificarea potentialului bioelectric al plantei prin
repartizarea sarcinilor electrice negative pe partea superioara si a sarcinilor
electrice positive pe partea inferioara. Auxinele electronegative se acumuleaza
la radacina pe partea inferioara in concentratie supraoptima, inhiband alungire
a cel pe aceasta parte..
85. Rolul hidrotrop pentru plante:
asigura manifestarea functiei radacinii de absorbtie a apei si elem minerale din
sol.
86. Rolul chimiotropismului pentru plante:
permiterea cresterii in solutii chimice cu concentr optimale, hipotonice si evit
a sol cu concentr supraoptimale, hipertonice.
orientarea frunzelor spre o intensitate luminoasa optima, capabila sa realizeze
intensitatea maxima a fotosintezei.
87. Clasificarea nastiilor:
epinastii = turgescenta creste pe fata superioara (ex: deschiderea florii)
hiponastii = turgescenta creste pe fata inf (ex: inchiderea florii)
88. Termonastiile:
provocate de intensitatea variabila a Temperaturii
89. Fotonastiile:
provocate de intensitatea var a luminii.
90. Nictinastiile
:provocate de alternanta intre zi / noapte.
91. Seismonastiile:
miscari neorientate de crestere provocate de act.neuniforma a unui factor mecani
c
92. Ofilirea plantelor :
la frig se creeaza un dezechilibru intre absorbtia apei prin radacini si transp
prin frunze. Se remediaza prin incalzirea solului; provoaca leziuni de racire.
93. Leziunile indirecte de racire:
apar in urma unor raciri lente datorita perturbarii metabolice de nat biochimic
a si fiziologica. Ex: la fructe apar pete necrotice, la cartof indulcirea.
94.Modificarile biochimice si fiziologice din timpul calirii plantelor:
acumularea glucidelor (glucide solubile din amidon solubilizat sau fotosinteza)
sinteza de acizi organici (acid ascorbic)
acumularea de proteine (creste cont de proteine solubile+ dublarea cant de amion
oac liberi)
activitate enzimatica (intesificare a activit hidrolitice, invertazei, poteazei,
catalazei)
95. Caile sporirii rezistentei la ger de catre glucide:
prin efect osmotic = acumulare de glucide solubile in vacuola, se mareste C suc
vacuolar si se coboara pct de inghet.
efect metabolic = pt ca sunt metabolizate in protoplasma se sporeste supravietui
rea la T cu mult mai scazute decat se realiz prin ef osmotic.
96. Care sunt fazele procesului de calire la plantele lemnoase:
faza I intrarea mugurilor in repaos (se acumuleaza amidon+azot total si proteic)
faza II hidroliza amidonului din ramuri din care va rez glucide solubile ce mare
sc potentialul osmotic al cel.
faza III deshidratarea cel la -2,-6 C = in cel creste raportul intre apa legata
sic ea libera.
faza IV REPAOS PROFUND.
97. Seceta atmosferica = T mare si umidit mica (10-20%). Vanturi fierbinti si us
cate.
98. Seceta pedologica= insuficienta precipit catre sfarsitul verii. (scaderea re
zervei de apa din sol sub coef de ofilire).
99. Ofilirea temporara = provocata de seceta atmosf; planta face un dezechilibru
intre transp si absorbtie. Stomatele se inchid la amiaza si nu mai intra CO2, i
ntensit fotosintezei scade.
100. Ofilirea permanenta = si seceta pedologica si atmosferica = deficitul de ap
a nu se mai restabileste in cursul noptii. In timpul dezhidratarii cel sufera ru
peri mecanice si distrugeri ale protoplasmei.
101. Cum se manifesta caract de XEROMORFISM dpdv morfologic ?
- dezv puternica a sis radicular si reduce. org aeriene pt a realiz un echil. in
tre abs si transp.
102. Xeromorfism dpdv anatomic: org pl au un tesut= parenchim acvifer cu o mare
capacity de retinere a apei + fr. Au modif secundare asupra peretelui cellular c
u cutinizare si cerificare + stomata mici.
103. Xeromorfism dpdv fiziologic = cel tesuturilor au o presiune osmotica foarte
ridicata det de acumulare unor subst osmotice active cu mucilagii ce au o mare
capacit de retinere a apei.
104. Modific morfo-anatomice si fiziologice suferite de pl sub act C ridicate de
saruri.
la celule : actiune toxica asupra protoplasmei (modif cloroplastelor), tesuturil
e devin suculente iar in vacuole se acumul glucide solubile si ioni minerali ce
maresc presiunea osm.
la org aeriene : se mics supraf foliara, se ingroasa cuticola, se modif cel stom
atice, apar pete necrotice pe frunze, are loc lignificarea si reducerea in diame
tru a tulpinii.
in tesuturi este intensificata activitatea enzimelor hidrolizante.
105. Plante HALOFILE:
euhalofitele foarte rezistente la salinitate (pl suculente cu resist osmotica)
crinohalofitele prez o resist mare (elimin sarurilor prin frunze)
glicohalofite rezit scazuta (osmotica de la acumularea de glucide solubile si ac
izi organici)
106. Dupa gradul de resist la saruri plantele se clasif in 3 categ :
sensibile : orez, ovaz, porumb, mazare, cartof, inul, morcov, trifoi.
rezistente mediu : grau, orz, secara, meiul, fl soarelui, varza, tomatele.
rezistente: sorgul, sfecla de zahar, dovleac, vinete, pepene.
107. Efectul salinitatii asupra plantelor floricole:
- indisponibilizarea apei (seceta fiziologica) care consta in dificultatea radac
inii de a absorbi apa la o presiune osmotica ridicata. + intesif part in corpul
plantei a diferitilor ioni minerali care manifesta toxicitate.