APROBAT,

ef catedr
n edina din.
PSIHOLOGIA RELAIILOR E !"PL" I A #A$ILIEI
!%d& 'P ()*(
Tit+,ar di-ci.,in& Lect. +ni/. dr. $O0I!A $ORAR"
An+,& III
Se1e-tr+,& 2I
0+1r de %re& 3 !+r- )4 %re
3 Se1inarii 56 %re
3 T%ta, 6) %re
#%r1a de e/a,+are fina,& e7a1en
!redite& 8
#ac+,tatea de P-i9%,%:ie i tiine,e Ed+caiei
%1eni+, f+nda1enta, & tiine S%cia,e i P%,itice
%1eni+, de ,icen & P-i9%,%:ie
S.ecia,i;are& P-i9%,%:ie
Ti. di-ci.,in& de -.ecia,itate %<,i:at%rie
i-ci.,ine anteri%are & .-i9%,%:ie -%cia,
I. OBIE!TI2ELE IS!IPLI0EI&
1. Sensibilizarea studenilor fa de complexitatea i actualitatea integrrii factorului
uman n microstructura de baz a societii, viaa de familie.
2. Informarea i dezvoltarea capacitilor interpretative privind istoricul preocuprior
pentru studierea familiei, dinamica i specificitatea formelor familiale, modelelor
culturale de roluri conugale i parentale.
!. Stimularea dimensiunii afectiv"motivaionale a studenilor privind promovarea
criteriilor de alegere a partenerului, de ndeplinire a sex"rolului, a gen"rolului, de
traversare a vieii de cuplu n condiii de normalitate.
#. $ntrenarea studenilor n promovarea resurselor calitativ"progresive ale vieii de
familie.
II. !O0I0"T"L TE$ATI! E BA=>
A. !"RS
1. %elimitri conceptuale &2 ore'
cuplu, cstorie, familie
functiile familiei
2. %inamica structurilor familiale &2 ore'
promiscuitatea, poliginandria, poligamia i monogamia
familia extins i familia nuclear
!. (estructurri n familia contemporan &# ore'
alternative nonmaritale) concubinaul, celibatul, cuplul fr descendeni,
familii monoparentale, familii reconstituite, familii reorganizate
*simulacrele+ familiei actuale) semi"csnicia, pseudo"csnicia, uniunile
,omosexuale, grupul comunitar sexual, s-ingers
#. .eorii explicative cu privire la cuplu i familie &# ore'
teoria dezvoltrii &ciclurilor vieii'
teoria structural &dinamica rolurilor i a puterii'
teoria funcional &procesual') abordarea comunicaional, abordarea
interacionist"simbolic, abordarea din perspectiva conflictului, abordarea
social a sc,imbului
teoria sistemic &,olist'
teoria istorist &intergeneraional'
/. Stiluri de via familial " tipologii familiale &2 ore'
tipologii familiale
0. $legerea partenerului conugal &2 ore'
motivaia alegerii
criterii de alegere a partenerului conugal
1. (olurile conugal"parentale &# ore'
conceptele de rol, structur de rol familial, rol conugal"parental
conceptele de sex"rol 2 teorii asupra formrii identitii de sex"rol
conceptul de gen"rol 2 stereotipii sociale privind diferenele de gen"rol 2
abordri teoretico"explicative
3. %isfunciile de rol conugal"parental &# ore'
disfuncii globale
disfuncii specifice
conflictul conugal 2 cauze
4. 5alitatea vieii familiale &# ore'
indicatori obiectivi i subiectivi ai calitii vieii familiale
pericolul dezinstituionalizrii i denuclearizrii
rolul serviciilor de asisten, consiliere i terapie familial
educaia profamilial
B. SE$I0AR
1. 6amilia in (omania contemporana. 5riza familiei) realitate sau aparenta7
2. 8asculinitate"feminitate. %iferente comportamentale de sex. Inegalitatea dintre
sexe 9 incercari explicative. :n profil psi,ologic al feminitatii.
!. %ragostea si ura. Stiluri si destine ale pasiunii si ale agresivitatii in cuplul marital.
#. 8etaforele iubirii 9 metafore ale unei casnicii armonioase.
/. Secrete ale longevitatii cuplului.
Bi<,i%:rafie
1. $dler, $., Cunoasterea omului, ;d. I(I, <ucuresti, 1440.
2. $ries, =., %ub>, ?., Istoria vietii private, ;d. 8eridiane, <ucuresti, 144#.
!. <aran"=escaru, $., Familia azi. O perspective sociopedagogica, 2@@#.
#. <anton, 8., Discriminarea, ;d. %> St>le, <ucuresti, 1444.
/. <irc,, $., Psihologia dezvoltarii, ;d. .e,nica, <ucuresti, 2@@@.
0. 5,elcea S., 5,elcea $., Eu, Tu, Noi, Viaa psihic!"ipoteze, certitudini, ;d.
$lbatros, <ucureti, 143!2
1. 5,elcea, S., Cunoasterea de sine # conditie a intelepciunii, ;d. $lbatros,
<ucuresti, 1430.
3. 5osnier, A., Introducere in psihologia emotiilor si a sentimentelor, ;d. =olirom,
2@@2.
4. %ucB, S., $elatiile interpersonale, ;d. =olirom, Iasi, 2@@@.
1@. %imitriu, 5., Constelatia %amiliala si de%ormarile ei, ;%=, 141!.
11. %ucici I., Fericire, Iu&ire, Femeie, ;d. Ciculescu, <ucureti, 144#.
12. %obson A., 'rmonia (n %amilie, ;d. Coua Speran, .imioara, 144#.
1!. Aose Drtega > ?asset, )tudii despre iu&ire, ;d. Eumanitas, 2@@2.
1#. 8i,ailescu, I., Familia in societatile europene, ;ditura :niversitatii din <ucuresti,
1444.
1/. Ilut, =., Familia. Cunoastere si asistenta, ;d. $rgonaut, 5lu"Capoca, 144/.
10. Ilut, =., Sociopsi,ologia si antropologia familiei, =olirom, 2@@/
11. Aung, 5.?. 5asatoria ca relatie psi,ologica, in vol. =uterea sufletului, a treia parte,
ed. $nima, <uc, 144#
1#. 8ircea, .., Familia # de la %antasma la ne&unie, ;d. 8arineasa, .imisoara, 144#.
1/. 8iroiu 8., Despre natur!, %emei *i moral!, ;d. $lternative, 14402
10. 8iroiu 8., )e+ism, n F?en i societate+ &coord. ?runberg G., 8iroiu 8.', ;d.
$lternative, <ucureti, 1440.
11. 8itrofan I., 8itrofan C., Interaciuni dis%uncionale maritale cu risc comportamental
patologic, n vol. ,,$sistena psi,iatric a cazurilor cu risc comportamental patologic+,
Iai, 1431.
13. 8itrofan I., 8itrofan C., Pentru o c!snicie armonioas!, n vol. ,,=si,ologia i viaa
cotidian+, ;d. $cademiei, <ucureti, 14332
14. 8itrofan, I., Cuplul con,ugal. 'rmonie si dizarmonie, ;d. Stiintifica si ;nciclopedica,
<ucuresti, 1434.
2@. 8itrofan I., 8itrofan C., Intimitatea"o cheie psihologic! a longevit!ii cuplului, n
(evista $lternative, nr. 4"1@H1441.
21. 8itrofan I., 8itrofan C., Familia &olnavului psihic"patologie individual! sau
interpersonal!-, n (evista de =si,ologie, nr.!"#H1441.
22. 8itrofan I., 8itrofan C., Familia cu un singur p!rinte"o nou! %orm! de %amilie, n
revista $lternative, nr. 1"2H1442.
2!. 8itrofan I., 8itrofan C., Familia de la ' la ., ;d. Itiinific, <ucureti, 1441.
2#. 8itrofan I., 8itrofan C., Familia rom/neasc! (n perioada de tranziie, n =si,ologia,
numr special, ;d. Itiinific i .e,nic, <ucureti, 144#2
2/. 8itrofan I., Calitatea vieii %amiliale. Estim!ri, predicii *i soluii, n 5alitatea Jieii,
nr.1H2, ;d. $cademiei (omKne, <ucureti, 144/2
20. 8itrofan, I., 8itrofan, C., Elemente de psihologie a cuplului, ;d. Sansa, <ucuresti,
144#.
21. 8itrofan I., Violena %amilial! (ntre disimulare, deconspirare *i impact psihopatogen,
5onsftuirea Interdisciplinar a $sociaiei 8edicale (omKne, Sibiu, septembrie, 1440.
23. 8itrofan I., 5iuperc 5., Psihologia relaiilor dintre se+e" 0utaii *i alternative,
;ditura $lternative, <ucureti, 1441.
24. 8itrofan I., 5iuperc 5., Incursiune (n psihosociologia *i psihose+ologia %amiliei,
;dit. =ress 8i,aela, <ucureti, 1443.
!@. 8itrofan, I., Jasile, %., Terapii de %amilie, ;d. Sper, <ucureti, 2@@12
!1. 8itrofan I., 5iuperca 5., Psihologia vietii de cuplu, ;d. S=;(, 2@@2.
!2. 8itrofan I., ?,eorg,iu 8., $ezistene *i capacit!i compensatorii ale %amiliei, n
(evista de ;xpertiz 8edical i (ecuperare a 5apacitii de 8unc, vol. 1"2, 144/2
!!. =avelcu, J., Din viata sentimentelor, ;d. ;nciclopedica, 1404.
!#. Stancuilescu, ;lisabeta, )ociologia educatiei %amiliale, vol. I, II, ;d. =olirom, 1441,
1443.
!/. Ic,iopu :., Jerza ;., Psihologia v/rstelor, ;%=, <ucureti, 144/.
!0. Jerza ;.,Jerza 6., Psihologia v/rstelor, ;d. =roEumanitate, <ucureti, 2@@@.
!1. Llate 8., Psihologia la r!sp/ntia mileniilor, ;d. =olirom, Iai, 2@@1.
A. TE$E E !O0TROL

1. %inamica structurii i funciilor familiei contemporane romKneti.
2. 8onogamia. 6ormarea i funcionarea cuplului conugal.
!. %inamica i specificul formelor familiale) familia extins, familia nuclear,
familia restructurat, forme derivate.
#. Structura familial conugal. 6actori care acioneaz pentru coeziunea,
desfacerea i disoluia familiei conugale.
/. 8asculinitate" feminitate. %iferene comportamentale de sex. Inegalitatea ntre
sexe. Mncercri explicative.
0. =arteneriatul afectiv" support al cunoaterii i interdezvoltrii cuplului.
1. =rincipalele mecanisme ale stabilitii cuplului.
3. %ezvoltarea sentimentelor n relaiile familiale.
4. 8ecanisme i erori specifice percepiei celuilalt i procesului atribuional
1@. ;fectele eecului conugal"parental.
11. .ipologii individuale privind asimilarea i ndeplinirea rolurilor conugal"
parentale.
12. %isfuncii de rol conugal"parental.
1!. 5alitatea vieii de familie. Indicatori obiectivi i subiectivi.
1#. =ericolul denuclearizrii i dezinstituionalizrii familiei. (esurse calitativ"
progresive) coeziunea, comunicarea psi,osexual, adaptabilitatea, valorizarea, etc.
B. TESTE E E2AL"ARE
.;S.:G C(. 1
1. %inamica structurii i funciilor familiei contemporane romKneti.
2. %isfuncii de rol conugal"parental.
.;S.:G C(. 2
1. %inamica i specificul formelor familiale) familia extins, familia nuclear,
familia restructurat, forme derivate.
2. 5alitatea vieii de familie. Indicatori obiectivi i subiectivi.
.;S.:G C(. !
1. 8ecanisme i erori specifice percepiei celuilalt i procesului atribuional
2. =arteneriatul afectiv" support al cunoaterii i interdezvoltrii cuplului.
.;S.:G C(.#
1. =rincipalele mecanisme ale stabilitii cuplului.
2. 8asculinitate" feminitate. %iferene comportamentale de sex. Inegalitatea ntre
sexe. Mncercri explicative.
.;S.:G C(./
1. =ericolul denuclearizrii i dezinstituionalizrii familiei.
2. Structura familial conugal. 6actori care acioneaz pentru coeziunea,
desfacerea i disoluia familiei conugale
STABILIREA 0OTEI #I0ALE&
;xamen) 0@N
Seminarii) 1/N
.este pe parcurs) 1@N
.eme de control) 1/N
LE!T. "0I2. R. $ORAR" $O0I!A
PSIHOLOGIA RELATIILOR E !"PL" SI A
#A$ILIEI
LE!T. "0I2. R. $O0I!A $ORAR"
S=;5I$GILO(I) =SIEDGD?I;
$C:G IIIHIJ, S;8;S.(:G II
I0TRO"!ERE
=rezent de"a lungul istoriei, n preocuprile filosofilor, literailor, clericilor,
istoricilor, familia abia n secolul al PP"lea a devenit obiectul unor cercetri i teorii
sistematice inter" i multidisciplinare realizate de psi,ologia social, sociologie, pedagogia
adultului, psi,ologia copilului, psi,opatologie, psi,iatrie social etc.
Importana familiei ca instituie, ca microsistem social este confirmat de apariia unor
domenii complementare) planing familial, educaia prinilor, designul ambiental, fiecare cu
responsabiliti specifice de natur s susin integrarea i armonizarea familiei cu celalte
structuri.
=roblema organizarii vietii de familie si a consecintelor ei functionale, a evolutiei
rolurilor masculine si feminine se regaseste incepand cu lucrarile ganditorilor antici si a celor
renascentisti, pana astazi.
?en%fan abordeaza, in lucrarea Economistul, problema rolurilor conugale, intr"o
societate care reducea Ffemeia legitima+ la obiect. (elatia conugala era bazata pe un raport
de la stapan la supus.
P,at%n, in Cartea a V"a din $epu&lica, desi preconizeaza o integrala egalitate a
drepturilor celor doua sexe, isi reconsidera ideile in opera sa postuma 1egile, admitand ca
femeia, c,iar daca isi propune aceleasi scopuri ca si barbatul, sfarseste prin a se afirma in
%iecare din sectoarele considerate in%erioare &ar&atului.
Ari-t%te, dezvolta acelasi principiu al inferioritatii femeii, considerand ca ea trebuie sa
manifeste supunere si dragoste neconditionata sotului.
5oncepia aristotelic a suzeranitii barbatului a fost adoptat de"a lungul timpului de literai, uriti,
politicieni) Capoleon, Joltaire, Eonore de <alzac. Eenri de 8ont,erlant a elogiat virilitatea pKn la aprarea
extremismului ordinii masculine. (efuzul su de a se supune la ceea ce el numete amour adic form
sentimental i dependent a iubirii reprezint dispreul s!u %a! de %emeie, care nu merit! pasiunea &!r&atulu
&8at,ielde Cie,l'.
In R%1a antic, dei n perioada imperiului are loc o oarecare emancipare a femeii,
cptKnd dreptul de a decide n privina averii sale, inegalitatea ntre sexe este dominant.
Cemulumit, femeia roman recurge la o adevrat revolt sexual ca expresie a dorinei sale
de libertate, adeseori n defavoarea ec,ilibrului spiritual i afectiv. $dulterul cunoate o
dezvoltare fr precedent. In acest climat de ostilitate si disputa intre sexe, relatia conugala
pierde din intimitate, transformandu"se intr"un sir de certuri si infidelitati, printre care, un
maria ca cel al lui =linius cel .anar cu 5alpurnia ofera doar un exemplu de exceptie a unei
fericite imbinari dintre dragostea tandra si pasiunea senzuala.
Se constata, in unele societati antice, preocuparea pentru reusita familiala, anticipand
sfatul si terapia conugala, mai tarziu &egipteni, indieni, evrei, arabi, greci, romani etc.'. Spre
exemplu, zeitatile egiptene erau considerate factori responsabili ai unei uniuni conugale
fericite si fertile. ;vreii prescriau o varietate de conduite rituale, care daca erau urmate, puteau
duce la o casatorie fericita. Indienii, nc de la nceputul erei noastre realizeaz primul tratat
despre senzualism, cuprins n lucrarea sacr semnat de 2a,,+/ar, C!rile s%inte sau Vedele
sudului. Mn secolul al JI"lea apare celebra enciclopedie a celor 0# de arte ale dragostei,
2amasutra, semnat de 2at-@a@ana.
%intr"o anumita perspectiva, civilizatia indiana acorda o semnificatie sacra raporturilor dintre barbat si
femeie. (olurile ar,etipale de sotie si mama definesc femeia numai prin referinta la barbat. $ceste roluri ii
confera autoritate morala, prestigiu, care o transforma in SaBti 9 intrupare a zeitei .
Femeile, al caror destin este sa procreeze, poseda suprema e+celenta, ele sunt demne de a %i adorate,
ele sunt lumina casei. In camin sotiile sunt adevarate zeite ale norocului, ele nu se deose&esc prin nimic de
acestea. Numai %emeia pe care o avem in %ata ochilor %ace posi&ila procrearea descendentilor nostri3 &Codul
lui 0anu4.
$lt text vec,i ,indus releva ambiguitatea conditiei feminine) )la&a %aptura intermediara, tu esti
ine+istenta doar atunci cand esti singura, dar cand esti cu &ar&atul, tu e+isti, pentru ca participi la su&stanta sa.
E.%ca 1edie/a, impune un nou model de relatie intre barbat si femeie. 5atre
sfKritul secolului al PI"lea, trubadurii i cavalerii promoveaz modelul Fiubirii cavalereti+,
un nou mod de relaie n care i fac loc atKt castitatea cKt i adulterul, fidelitatea dar i
infidelitatea.
=entru prima dat, relatia ,eterosexuala admite valori ca) respect, stim, admiraie fa
de femeie. =Kn atunci acestea erau permise numai la nivelul prieteniei ntre brbai. 8odelul
nu propune iubirea cu scop procreativ ci, mai cu seam confruntarea cu obstacolul, cu
interzisul, pentru c trubadurii canta dragostea n afara cstoriei. 6emeia este mai putin
senzuala, carnala si mai aproape de imaginea sacra, mitologica.
Simultan, cstoria aboleste libertatea druirii de sine, situand relatia conugala in
prozaismul unui contract social. %in aceast concepie se vor desprinde doua arhetipuri care
au auns pana astazi)
5ovarismul 9 ntruc,ipeaz imaginea femeilor care asemenea ;mmei <ovar>
ateapt iubitul ideal, cel visat. ;l nu este conceput decat in afara casatoriei, a carei
monotonie cotidiana sterilizeaza imaginatia.
Femeia ase+uata # femeia ale carei dorinte sunt mai putin imperioase decat ale
barbatului. ?oet,e, referitor la relaia sa cu 5,arlotte Qestner, scrie) clipa care ar
%i apropiat"o de mine ar %i (nsemnat s%/r*itul iu&irii noastre.
Re/%,+ii,e ind+-tria,e multiplic modelele familiale2 domin cele n care interesele
economice, cele de pstrare i transmitere a proprietii reprezint funcia esenial a familiei.
%imensiunea psi,ologic, spiritual rmKne n umbra celei economice din care cauz, viaa
conugal este sincopat de nenelegeri, nstrinri.
:nele liberti dobndite de femeie precum dreptul la munc, aduc concomitent cu
sentimentul mplinirii, al egalitii, i nstrinarea soilor, obturarea unor roluri conugale.
5ert este faptul c revoluia industrial a impus renunarea la structura familiei
patriar,ale &extinse', sc,imbare impulsionat de condiiile de trai modificate) un loc de munc
diferit de locul unde triesc membrii familiei de origine.
Se contureaz tipologii distincte, c,iar antitetice) familia burg,ezHfamilia proletar,
&germene al viitoarei familii socialiste care a promovat principiul egalitii ntre soi,
defavorizand condiia femeii'.
S%cietatea c%nte1.%ran a imprimat o anumita structur i direcie, spriinind
apariia i dezvoltarea familiei de tip nuclear sau conugal, restrKns la cei doi soi i copiii lor
necstorii.
Specificul familiei nucleare moderne rezida in aparitia unui nou stil de viata,
caracterizat prin concentrarea afectiva, comunicationala si actionala a cuplului conugal, a
carui treptata separare de intreaga ramificatie de rudenie ii confera o independenta proprie, cu
marcata posibilitate de autoconducere si autodezvoltare.
Mn societatea contemporan, femeia a dobKndit o serie de beneficii privind punerea n
valoare a resurselor sale organizatorice, de conducere, a aptitudinilor dar prin suprasolicitarea
lor, prin tendina de a impune un model feminin socioprofesional. $stfel, se dilueaz i
fragilizeaz ec,ilibrul i intimitatea vieii conugale.
6amilia contemporan este influenat de fora preudecilor care nu mai au virulena
de alt dat, dar macin relaional subteran2 orgoliul masculin este nc ntreinut de
mentaliti, concepii, efeminarea brbatului, devirilizarea fiind considerat o dimensiune a
inacceptabilului, c,iar a patologicului.
#a1i,ia in -%cietati,e traditi%na,e -i in -%cietati,e 1%derne AP. I,+t, )**8. .. 44B
!riterii de diferentiere S%cietati traditi%na,e S%cietati 1%derne
0+1ar de .arteneri
c%nC+:a,i c%nc%1itenti
:nul &monogamie'
8ai multi &poligamie'
:nul &monogamie'
A,e:erea
.artener+,+iD.arteneri,%r
;ste facuta de parinti sau rude pentru a
intari puterea familiei consangvine, a
neamului, a clanului
$legerea este relativ libera, facuta de
parteneri
Re;identa =atrilocala, matrilocala, neolocala neolocala
Re,atia de .+tere in
c+.,+
%iferite grade de dominatie a
barbatului &patriar,at'
D mai mare apropiere de putere barbat"
femeie
Re,atia .arinti3c%.ii $utoritate si dominanta parinteasca 8ai mare toleranta si egalitate parinti"
copii
#+nctii,e fa1i,iei 5oncentrarea pe protectia grupului de
rudenie ca intreg &neam'
Specializate in a oferi un mediu de
siguranta cresterii copiilor si suport
emotional membrilor familiei conugale
Str+ct+ra ;xtinsa Cucleara
Grad de -ta<i,itate (idicat 8ult mai scazut, creste semnificativ
divortialitatea
P%nderea in an-a1<,+,
-%cieta,
6oarte mare Se practica alternative nonmaritale
&coabitare, celibat etc.'
!"RS"L 5
ELI$ITARI !O0!EPT"ALE
5. !+.,+, ca-at%rie, fa1i,ie
Cuplul 9 avem in vedere cuplul ,eterosexual 9 .%ate fi definit ca % -tr+ct+ra
<i.%,ara, de ti. <i%.-i9%-%cia,, <a;ata .e interdeter1ini-1 1+t+a, &partenerii
se sustin, se dezvolta, se stimuleaza, se satisfac, se realizeaza ca individualitati
biologice, afective si sociale, unul prin intermediul celuilalt' &I. 8itrofan, 5.
5iuperca, 1443, p. 1#'.
Cuplul conjugal reprezinta nucleul generativ al microgrupului %amilial, e+primand
structural si %unctional modul in care doua persoane de se+ opus se intemeiaza creator,
dezvoltandu"se, motivandu"se si determinandu"se mutual prin interacomodare si
interasimilare, simultan in plan &iologic, psihologic si social &I. 8itrofan, C. 8itrofan, 1441,
p. 34'.
5uplul poate fi armonic, satisfacator, stabilizator, avand mari sanse de a se transforma
intr"o casatorie, sau, din contra, dizarmonic, nesatisfacator, distorsionant, tinzand la
disociereHdizolvare.
Casatoria implica, mult mai mult, consecinte maore din punct de vedere social,
afectiv, moral, uridic etc., care o diferentiaza de simpla viata de cuplu.
%in punct de vedere C+ridic, casatoria reprezinta uniunea liber
consimtita dintre un barbat si o femeie, incheiata cu respectarea dispozitiilor legale, in
scopul intemeierii unei familii.
%in punct de vedere .-i9%,%:ic, casatoria este calea unor prefaceri psihologice ale
personalitatii, este o relatie psihologica intre doi oameni constienti, ea fiind o constructie
complicata, alcatuita dintr-o serie intreaga de date subiective si obiective, avand o natura
foarte eterogena &5.?. Aung, Casatoria ca relatie psihologica, in vol. Puterea su%letului, a
treia parte, ;ditura $nima, <ucuresti, 144#'.
Casatoria este un proces interpersonal al definirii si maturizarii noastre ca
personalitati, de autocunoastere prin intercunoastere ; este o experienta traita si care nu
poate fi inteleasa decat din interiorul trairii &Iolanda 8itrofan, 5. 5iuperca, 1443'.
%in perspectiva -%ci%,%:ica, actul casatoriei semnifica unirea a doua neamuri intre
care, in mod obisnuit, nu exista legaturi de consangvinitate. $ceasta unire poate fi
endogamica 9 partenerul este ales din acelasi grup, comunitate, rasa, religie etc. 9 sau
exogamica 9 partenerul este ales din afara grupului.
=e de alta parte, casatoria poate fi ) patrilocala, neolocala sau matrilocala.
Patrilocalitatea implica stabilirea resedintei noilor soti impreuna sau in apropierea
parintilor sotului.
Neolocalitatea implica o resedinta neutra &de preferat R'
atrilocalitatea inseamna stabilirea domiciliului impreuna sau in apropierea parintilor
sotiei.
In prezent, arata I. $i9ai,e-c+ &144!', domina casatoriile matrilocale si, indeosebi,
cele neolocale.
%upa modul de transmisie a rudeniei, se distinge intre sistemul matrilinear &sotia isi
pastreaza numele si bunurile, pe care le transmite copiilor ei' si cel patrilinear &are ca
trasatura definitorie transmisia rudeniei, numelui si bunurilor pe linie paterna'.
In prezent, transmisia rudeniei se face atat pe cale paterna, cat si materna &sistem
bilinear', c,iar daca patrilinearitatea continua sa fie mai importanta.
%in perspectiva i-t%rica, casatoria poate avea doua forme) poligamia si monogamia
&vezi cursul 2'.
#a1i,ia reprezinta ultimul element al triadei) cuplu"casatorie"familie.
6amilia reprezinta, in orice societate, o forma de comunitate umana alcatuita din cel
putin doi indivizi, uniti prin legaturi de casatorie si!sau paterne.
6amilia este definita, de cei mai multi autori, nucleul organizarii umane,
molecula!microstructura "grup social unic# care realizeaza, in mic, totalitatea functiilor
societatii, ca mare sistem$ reproducerea si asigurarea continuitatii biologice a speciei
umane, producerea mijloacelor de subzistenta, educarea si socializarea nou-nascutilor si,
prin aceasta, asigurarea continuitatii moral-spirituale a societatii &I. 8itrofan, 1434'.
%in punct de vedere -%ci%,%:ic, familia reprezinta e+emplul tipic de grup primar
&$endra-, 1431', caracterizat prin asocierea si colaborarea intima a tuturor membrilor ei.
%in acest punct de vedere, discutam despre o serie de ti.%,%:ii. :na dintre ele face
deosebirea intre familia de origine si familia de procreare. 6amilia de origine &consangvina'
este familia in care te nasti si cresti, iar familia de procreare &conugala' este aceea constituita
prin propria casatorie.
%upa gradul de cuprindere a grupului familial, familia poate fi nucleara &sot, sotie,
copiii acestora' sau extinsa &cuprinde si alte rude'. $supra acestor aspecte vom reveni
ulterior.
%upa modul de exercitare a autoritatii, sistemele familiale pot fi) patriarhale,
matriarhale sau egalitare. In sistemul patriar,al, autoritatea in cadrul familiei este detinuta de
barbatul cel mai in varsta &familia extinsa' sau de sot &familia nucleara'. In sistemele
matriar,ale, autoritatea in cadrul familiei este detinuta de femeia cea mai in varsta sau de
sotie. In prezent, este foarte raspandit sistemul egalitar, puterea si autoritatea fiind relativ egal
distribuite intre sot si sotie &I. 8i,ailescu, 144!'.
G. P. $+rd%cE A5F6FB& familia este un grup social caracterizat printr"o locuinta comuna, cooperare
economica si reproducere6 include adulti de am&ele se+e, ..., si unul sau mai multi copii, proprii sau adoptati.
G. Ste.9en- A5FH(B& %amilia este o uniune se+uala legitimata social6 presupune un contract de
casatorie, mai mult sau mai putin e+plicit, care speci%ica drepturi si o&ligatii reciproce intre soti si viitorii lor
copii.
!. Le/i3Stra+--& %amilia este un grup social ce isi are originea in casatorie, constand din sot, sotie si
copii sau alte rude, grup unit prin drepturi si o&ligatii morale, ,uridice, economice, religioase si sociale,
incluzandu"le pe cele se+uale &cf. %amian, )ociologia %amiliei &curs', :niv. <ucuresti, 1412'.
I. $i9ai,e-c+ A5FFFB& familia, celula de &az! a oric!rui sistem social, este
determinat si conditionata, n organizarea si evolutia sa, de specificul societii pe care o
reflecta2 astfel, corelatele istorice, socio"economice, ideologice si cultural"etnologice ale
societii imprima aspecte specifice ale structurii si functionalitatii familiei. In acest sens,
familia va fi definit de la o etap istoric la alta, de la un spaiu geografic la altul, de la o
cultur la alta.
D definitie interesanta ne este oferita de Adina Baran3Pe-car+ A)**6B&
Familia este un grup social, care poate sau nu sa include adulti de am&ele se+e 7e+.
%amiliile cu un singur parinte4, poate sau nu include unul sau mai multi copii 7e+. cuplurile
%ara copii4, care pot sau nu sa %ie nascuti din casatoria lor 7e+. copiii adoptati sau copiii unui
partener dintr"o casatorie anterioara. $elatia dintre adulti poate sau nu sa ai&a originea in
casatorie 7de e+., cuplurile care coa&iteaza4, ei pot sau nu sa imparta o locuinta comuna 7de
e+., cuplurile care %ac naveta4. 'dultii pot sau nu sa coa&iteze se+ual, iar relatia poate sau
nu sa implice sentimente valorizate social, cum sunt8 dragostea, atractia, respect%ul %ata de
parinti si admiratia &p. 1#'.
%in .er-.ecti/a .-i9%3-%cia,a, familia reprezint% o unitate de interac&iuni 'i
intercomunic%ri personale, cuprinz(nd rolurile sociale de so&, so&ie, tat%, mam%, fiu 'i fiic%,
frate 'i sor%, constituit% )n 'i prin afec&iune &I. 8itrofan, 1434'.
D definitie interesanta ne este oferita de In-tit+t+, canadian .entr+ fa1i,ie 2anier
&cf. $dina <aran"=escaru, Familia azi. O perspectiva socio"pedagogica, 2@@#') familia
reprezinta orice combinatie de doua sau mai multe persoane, care relationeaza in timp prin
legaturi de acord reciproc, nastere si!sau adoptie sau plasament si care isi asuma impreuna
responsabilitati $
*. sustinere fizica si grija fata de membrii grupului ;
+. adaugarea de noi membri prin procreatie si adoptie ;
,. socializarea copiilor ;
-. controlul social al copiilor ;
.. producere, consum si distribuire a bunurilor si serviciilor ;
/. hrana afectiva 0 dragoste
). #+nctii,e fa1i,iei
I. $itr%fan -i !. !i+.erca &1443, p. 103' aduc in discutie patru functii
SSfundamentaleSS ale familiei &mai ales pentru societatile traditionale' ) economica,
socializatoare, de solidaritate si sexualHreproductiva. 0odernitatea redimensioneaza drastic
%unctiile %amiliei, mergand pana la ignorarea unora dintre ele in cadrul unor variate
con%iguratii %amiliale.
1unctia economica
=entru a exista, familia trebuie sa"si asigure venituri suficiente pentru satisfacerea
nevoilor de baza. %aca reuseste acest lucru, familia se poate concentra mai mult asupra
realizarii celorlalte functii. In caz contrar, se pune in pericol insasi existenta familiei ca
institutie sociala.
6unctia economica detine locul central 7R7
In societatile traditionale, functia economica cuprinde 9 dimnsiuni 8
1. componenta productiva # producerea bunurilor si serviciilor
necesare traiului familiei 2
In societatea moderna, familia nu mai este o unitate productiva autosuficienta,
membrii ei fiind dependenti de veniturile castigate in afara gospodariei &=. Ilut, 144/'.
=rincipala functie economica a familiei este cea de consum. 5u cat veniturile familiei sunt
mai mici, cu atat se manifesta mai multe dispute familiale.
2. componenta pro%esionala # transmiterea ocupatiilor de la parinti la
copii 2
!. componenta %inanciara # administrarea unui buget de venituri si
c,eltuieli.
$stazi, asistam la un buget dezec,ilibrat, datorita surselor sporadice de venit siH sau
c,eltuieli exagerate intr"o anumita directie &c,eltuieli referitoare la subzistenta'. 5unoscuta
SSlege a lui ;ngelSS &sociolog' afirma existenta unei relatii direct proportionale intre nivelul de
saracie al unei familii si volumul c,eltuielilor necesare asigurarii subzistentei fizice ) cu cat
veniturile sunt mai mici, cu atat ponderea cheltuielilor pentru su&zistenta este mai mare.
1unctia de socializare
S%cia,i;area I proces de transmitere"asimilare a atitudinilor, valorilor, conceptiilor, modelelor de
comportament speci%ice unui grup, in vederea %ormarii, adaptarii si integrarii sociale a unei persoane 7C.
.am%ir, 1. Vlasceanu, Dictionar de sociologie4.
2ubfunctii &I. 8itrofan, 5. 5iuperca, 1443' )
*. integral-formativa 9 copiii primesc informatii despre mediu, obiecte, persoane 2 se
formeaza o serie de deprinderi, priceperi, atitudini 2
+. psiho-morala 9 modelele de conduita oferite de parinti exercita o mare influenta
asupra copiilor 2 de asemenea, este important climatul educativ in care se exercita influenta
educativa 2
,. social-integrativa 9 nivelul de adaptare si integrare sociala este direct dependent de
ac,izitiile realizate in cadrul grupului familial de apartenenta 2
-. cultural-formativa 9 formarea si cultivarea atitudinilor si sentimentelor estetice, a
spiritului critic in receptarea unor produse artistice 2 dezvoltarea unor capacitati creatoare 2
cultivarea atitudinilor si sentimentelor religioase etc.
%in aceasta perspectiva, se poate vorbi de fa1i,ii ina,t ed+c%:ene J spriina educarea
copiilor si realizeaza o legatura stransa cu scoala 2 fa1i,ii -ati-facat%r ed+c%:ene 9 asigura
copiilor conditii de educatie familiala, dar nu organizeaza si controleaza sistemul activitatilor
in aceasta directie 2 fa1i,ii -,a< ed+c%:ene 9 lipsa educatiei familiale si a controlului parental
&8. Joinea, 144!'.
1unctia de solidaritate &afectiva, emotionala' este o functie complexa ce
antreneaza toate momentele vietii familiale si pe toti membrii acesteia.
6amilia asigura unitatea, intimitatea, coeziunea, securitatea emotionala, protectia si
increderea grupului familial &familia armonioasa, nu familia patologica R'.
$ceasta functie a cunoscut o diminuare in timp, datorita mobilitatii sociale, a
diviziunii moderne a rolurilor in cadrul familiei, a contradictiilor dintre generatii etc.
1unctia sexuala si reproductiva
$sistam astazi la o exacerbare a acestei functii, la o adevarata TSSexplozieSS a
sexualitatii RRR
Ga nivelul societatii, fertilitatea poate fi influentata de factori economici, demografici,
legislativi etc.
8aximalizarea sexualitatii si minimizarea fertilitatii RRR
P. I,+t &2@@#, pp. 01"03' discuta despre %unctiile sociale ale %amiliei in interactiune cu
cele &iologice, psihologice etc. &.isc,ler et al., 1430')
regularizarea comportamentului sexual # nu se permit relatii sexuale
intamplatoare nicaieri in lume, practicandu"se tabuul incestului, care interzice
relatii sexuale intre rudele apropiate & parinti"copii, frati"surori, bunici"nepoti,
unc,i"nepoti, verisori de gradul I, II, III in unele tari' 2 daca mariaul poate fi
supraveg,eat, nu acelasi lucru se intampla, insa, cu raporturile sexuale efective 2
reglementarea modelelor reproducerii permitandHinterzicand anumite forme de
maria &ex., mai multe sotiiHmai multi soti', promovand o anumita conceptie despre
divort si recasatorire 2 se incuraeaza sau nu reproductia 2
organizarea productiei si a consumului &functia economica' 2
functia de socializare a copiilor 9 asigurarea conditiilor necesare pentru insusirea
valorilor pe care le promoveaza 2
functia de solidaritate psihoafectiva 9 familia asigura securitate afectiva, autor,
confort psi,ospiritual 2 din acest motiv, familia reprezinta si astazi %undalul
socioa%ectiv cel mai relevant pentru ma,oritatea indivizilor 6
familia este factorul cel mai important in acordarea directa, nemijlocita a
statutului social 9 individul, prin faptul ca s"a nascut intr"o familie, mosteneste
bunuri materiale si o pozitie sociala recunoscuta ) clasa sociala, grup etnic,
SSblazonSS 2 familia ofera statut social si indirect, prin scolarizare.
!"RS )
I0A$I!A STR"!T"RILOR #A$ILIALE
5. Pr%1i-c+itatea, .%,i:inandria, .%,i:a1ia -i 1%n%:a1ia
Driginea familiei nu poate fi pe deplin elucidata, deoarece nici o forma de organizare
sociala nu apare cristalizata dintr"o data. Inceputul este imperceptibil, greu de stabilit in timp
&8. Joinea, 144!'.
.otusi, maoritatea cercetatorilor au emis pentru perioada timpurie a umanitatii ipoteza
promiscuitatii &domina instinctul sexual' &G. 8organ, A. <ac,ofen etc.'.
Promiscuitatea vizeaza interactiuni sexuale nediscriminatorii, neinfranate, in afara
casatoriei &se+ in a%ara regulilor'.
In societatile promiscue, orice barbat poate fi eligibil pentru contactul sexual cu orice
femeie, nefiind respectate barierele sau legaturile de sange &astfel de interactiuni sunt
caracteristice celor mai multe dintre speciile animale 2 sexualitatea lor nu este guvernata de
reguli culturale 9 se bazeaza pe relatii de sange si de varsta si de pro,ibitii elaborate de clan 9
de exemplu, tabuul incestului'.
$ctualmente, promiscuitatea este incompatibila cu anumite tipuri de organizare
umana. %aca s"ar fi ingaduit libertinaul sexual nelimitat, problemele create de gelozie si
conflicte ar fi fost insurmontabile.
5ea mai vec,e forma a familiei este reprezentata de casatoria in grup
"poliginandria# &semnalata de primii antropologi ) 6razer, 8organ, Uestmarc,,
<riffault etc.', reprezentand casatoria intre cativa barbati si cateva femei.
;ste putin probabil sa fi existat in orice societate o dominanta a acestui tip de uniune
familiala. ;ste vorba mai degraba de un construct teoretic, decat de o forma matrimoniala
institutionalizata. %esi existenta relatiilor sexuale in grup se practica, totusi, casatoria in grup
este, in fapt, inexistenta.
In istoria formelor de viata familiala, variatia geografica a cutumelor, moralei,
factorilor religiosi, socio"culturali explica existenta unor forme specifice de organizare a vietii
familiale, dintre care poligamia si monogamia sunt fundamentale. 5riteriul de baza care le
desparte se refera la practicile sexuale si maritale dominante, la specificul relatiei barbat"
femeie, relatie caracterizata prin ! factori &Qep,art si AedliBa, 1433') gradul de unitate al
relatiei, numarul partenerilor in relatie si prezentaHabsenta coitului.
P%,i:a1ia reprezinta un principiu acceptat de unele popoare, conform caruia
casatoria se poate realiza intre un partener de un sex si mai multi parteneri ai
celuilalt sex. ;a are doua forme) poliandria si poliginia.
*. Poliandria este definita de Gevinson si 8alone drept *forma de familie+ alcatuita
din o femeie"mama, copiii ei si doi sau mai multi barbati. %ar, pentru ca o familie sa fie
considerata poliandrica, fiecare dintre soti trebuie sa fie tatal a cel putin unuia dintre copiii
femeii. <arbatii, cel mai adesea, sunt frati sau asociati in diferite *afaceri+.
=oliandria este destul de rara, fiind asociata cu conditiile grele ale existentei &barbatii
sunt mai apti sa faca fata conditiilor vitrege de viata2 este acceptat infanticidul fetitelor 9 ex.
populatia .odas'. %eterminarea paternitatii este o problema, iar sentimentul geloziei trebuie
tinut sub control constant. Societati poliandrice cunoscute) .odas &India', S,erpa &Cepal',
taranii din .ibet, Qand>an Sind,alese din Sri GanBa si 8arVuesans din =olinezia.
+. Poliginia 9 casatorirea unui barbat cu una sau mai multe sotii. ;ste o forma foarte
raspandita, c,iar si in societati in care domina monogamia. ;ste larg practicata in $frica, dar
este condamnata de <iserica in tarile de religie crestina. =entru a putea supravietui, o familie
poliginica trebuie sa functioneze dupa reguli foarte stricte si clare, in care afectiunea sa fie
egal distribuita din partea sotului.
In anumite societati poliginice, ec,itatea poate fi intarita prin restrangerea casatoriei
multiple la surorile primei sotii 9 *sororal pol:g:n:+ 9 un angaament prin care barbatul se
obliga sa"si ia toate nevestele din acelasi grup familial. $stfel, cand o sotie decedeaza sau este
sterila, ea este inlocuita de una din surorile sale.
In mod similar, exista si o practica prin care un barbat este obligat sa se casatoreasca
cu vaduva fratelui sau decedat 9 *levirate;.
<<< Pentru mai multe in%ormatii, a se vedea si P. Ilut, )ociopsihologia si antropologia
%amiliei 7=>>?, pp. @A"@94.
$%n%:a1ia reprezinta forma de casatorie intre un singur barbat si o singura
femeie &cea mai raspandita in lume'.
Se discuta despre 2 tipuri de monogamie)
A. 0onogamia seriala 9 casatoria dintre un barbat si o femeie, permitand recasatorirea
dupa divort sau disolutie2
=. 0onogamia stricta 9 casatoria unui singur barbat cu o singura femeie pana la
vaduvie, sau c,iar mai restrictiva, nepermitand recasatorirea dupa moartea unuia dintre soti.
6amiliile monogame cele mai cunoscute si care au avut ponderea cea mai importanta
de"a lungul timpului sunt fa1i,ia e7tin-a &caractersitica societatii traditionale' si fa1i,ia
n+c,eara &specifica societatii moderne'.
In-tit+t+, .entr+ fa1i,ie 2anier A5FF6B a descris urmatoarele tipuri de familie)
1. familii *nucleare+ 9 compuse din 2 parinti si unul sau mai multi copii biologici
sau adoptati, care locuiesc impreuna2
2. familii *extinse+ 9 compuse din parinti, copii, unc,i, bunici si alte rude de sange
care locuiesc impreuna sau nu2
!. familii *amestecate+H+recombinate+H+reconstituite+ 9 compuse din parinti care au
divortat, s"au recasatorit si au format o noua familie, care include copiii din prima
casatorie a unuia sau a ambilor parteneri siHsau din aceasta casatorie2
#. familii *fara copii+, reprezentate de un cuplu2
/. familii *cu un singur parinte+, compuse dintr"un singur parinte &adesea mama', cu
un copil sau mai multi2
0. *cupluri care coabiteaza+ si *casatorii conventionale+ 9 aranamente familiale,
care nu legalizeaza mariaul.
%in 1412 acest Institut recunoaste cuplurile cu parteneri de acelasi sex, ca familii &cf. $. <aran"=escaru,
2@@#'.
). #a1i,ia e7tin- -i fa1i,ia n+c,eara
aB #a1i,ia e7tin- A,ar:itaDc%1.+-aB se pierde ca debut i existen n memoria
timpului i are n unele locuri i ri diferite variante. 6amilia extinsa reunete mai multe
generaii &doua"trei' fiecare cu roluri precis atribuite i organizate ierar,ic2 subordoneaza
familia nucleara, fiind formata, adesea, din cel putin doua familii nucleare 9 bunici, parinti si
copii 9 si dispunand de un sistem de reguli si norme de convietuire care se perpetueaza de la o
generatie la alta &ex) bunicii locuiesc cu un fiuHfiica cu familia 9 este un tip de familie extinsa
9 *familia tulpina+, =. Ilut'.
5aracteristica ei functionala este conservatorismul, pastrarea traditiilor, obiceiurilor si
stilului familial dominant. $legerea partenerului este fcut de prini, se bazeaz pe
respectarea unor norme privind proveniena, poziia social si economica a acestuia.
6amilia extins promoveaz un coeficient de integrare, siguran i de apartenen
destul de ridicat. Sistemul valorilor etico"religioase, culturale are un grad mai mare de
transmisibilitate. =atternurile educationale sunt mai rigide, iar *asteptarile+ intregii familii fata
de fiecare membru al sau mai uniforme, mai previzibile. Sunt afectate insa, relaiile familiale
intime, ntrucKt evoluia lor se subordoneaz modelului, filonului parental, autocratic i
autoritar.
6uncia esenial a acestui tip de familie este reproducerea grupului social i nu
dezvoltarea personalitii partenerilor. %esi se produc nemeroase conflicte intra si
intergenerationale, familia extinsa ridica bariere psi,ologice de netrecut in calea destramarii
nucleelor familiale &I. 8itrofan, 5. 5iuperca, 1443'.
=e parcursul secolului PP, familia extinsa a scazut ca preponderenta. $ceasta
sc,imbare este asociata cu cresterea mobilitatii, cu diminuarea responsabilitatilor financiare a
copiilor fata de parintii care imbatranesc.
<B #a1i,ia n+c,eara Ac%nC+:a,a, -i1.,aB
(evoluia industrial, cu efectele sale sociale, economice a condus treptat la nlocuirea
familiei tradiionale extinse cu familia conugal sau nuclear alctuit din cei doi soi i
copiii lor necstorii, proprii sau adoptai, care locuiesc si gospodaresc impreuna, impart
responsabilitatile emotionale, economice si sociale. 6amilia nucleara este considerata familia
intacta 9 familia nu a trecut prin divort, separare, moartea unui partener.
6amilia nuclear este familia reprezentativ pentru societatea prezent, fr a fi i cea
mai des ntKlnit &dup studiile lui O. P%c-, n multe ri, doar una din ! familii este de acest
fel, n unele societi ea nu reprezint decKt 1"1@N din totalul grupurilor familiale'. In familia
nucleara se asigura) cooperarea economic intre soi, relaiile sexuale ntr"un cadru legitim i
responsabil, reproducerea si socializarea copiilor, care reprezinta, de altfel, insesi %unctiile
%amiliei in general.
Spre deosebire de familia extinsa, conservatoare, autocratica, motivata de interese
economice de cele mai multe ori, familia nucleara, in variantele ei sanatoase, armonioase, este
o structura democratica, bazata pe) afectivitate, consens, egalitate si complementaritate a
rolurilor de sot"sotie, precum si pe o participare crescanda a copiilor. %in punct de vedere
psi,ologic, familia nucleara are o posibilitate crescuta de asigurare a suportului emotional, de
satisfacere a nevoilor de securizare, protectie si aparteneta ale fiecarui membru, precum si a
nevoilor de comunicare si dezvoltare personala.
Separarea cuplului conugal de prini i de alte rude, frai, cumnate, a diminuat
volumul familiei moderne si a indus creterea fenomenului de intimitate. %e aici se
contureaz o alt dimensiune specific familiei nucleare, creativitatea interpersonal!, impus
de necesitatea armonizrii rolurilor, de nevoia depirii situaiilor de stres intern i extern.
$legerea partenerului este motivata de afectiune mutuala si de libertatea optiunii,
scopul sau fiind fericirea ambilor soti si a copiilor lor.
5uplul modern este profund marcat de libertatea alegerii si de exercitarea dreptului la
autodezvoltare, iar cand sentimentul iubirii dispare, cuplul isi pierde ratiunea de a fi si, de cele
mai multe ori, se separa. $sa se explica, arata I. 8itrofan, de ce cuplul modern este mai expus
instabilitatii, divortul emotional fiind mult mai frecvent decat divortul legal, dar ambele
survenind cu o frecventa mereu in crestere in lumea contemporana. ;xist nc destule
persoane care se angaeaz n viaa de familie dar nu contientizeaz dac sunt pregtite sau
dac sunt apte pentru a fi so, soie, printe. %e aici apar dezamgirile, conflictele i c,iar
*fracturile+ ntre vis, proiecie i realitate.
=entru cstorie este nevoie de o pregtire premarital) informaii tiinifice,
psi,ologice, sociale, igienice, educaionale, precum i atitudini facilitatoare) ataamentul fa
de cellalt, ataamentul fa de copii i unitatea cuvKnt"fapt.
MncepKnd cu anii 141@, familia nuclear cunoate un regres accentuat. %in
numeroasele explicaii posibile ale acestui fenomen se impun dou)
1. Sc,imbrile din mediul social) creterea independenei economice a femeilor,
extinderea metodelor contraceptive, creterea nivelului de educaie, mobilitatea
social i demografic2 acest factor a produs o slbire a dependenei tinerilor de
presiunea conveniilor familiei i a comunitii de provenien.
2. $ceste sc,imbari au avut ca urmare un adevrat avKnt al idealurilor individualiste.
=e acest fond &vezi miscarea feminista a anilor 0@"1@', n maoritatea societilor vest"
europene, s"a extins ideea c familia nuclear ar avea un caracter opresiv, ca nu dezvolta
personalitatea si ngrdeste evoluia sinelui.
!"RS"L (
RESTR"!T"RARI I0 #A$ILIA !O0TE$PORA0A
Societatea contemporan cunoaste o serie de modificri de structur a familiei care
reprezint noi tipuri de convieuire sau forme derivate ale acesteia. $ceste forme sunt reunite
sub denumirea de familie restructurat%, data de o mulime de configuraii familiale, tot mai
des intalnite astazi) concubinae, cstorii desc,ise, cupluri fr descendeni, familii
reconstituite, celibatul, familii monoparentale etc. Ga baza lor se afl opiunea individual i
capacitatea de modelare a rolurilor n funcie de context i structura de personalitate a
individului.
$ceste configuratii 9 desi foarte diferite 9 au un punct comun) nici una nu indeplineste
toate functiile atribuite in mod clasic institutiei familiale. 8ai mult, fiecare configuratie tinde
sa accentueze unele functii &celibatul 9 functie economica, casatoria desc,isa 9 functie
sexuala etc.' si sa minimalizeze altele sau c,iar sa le ignore &cuplurile fara descendenti 9
functia de socializare, familia monoparentala 9 functia sexuala etc.' &I. 8itrofan, 5. 5iuperca,
1443, p. #3'.
Tranzitia catre Noua Era 7NeB 'geCEpoca VarsatoruluiCEra )olara sau Dalonomica4
aduce cu sine proli%erarea %ara precedent a stilurilor de viata nenucleare, a neo"%ormatiilor
%amiliare, su&stitute maritale sau simulacre, anticipand un viitor din ce in ce mai incert, o
perspectiva din ce in ce mai haotica. Putem %i casatoriti, divortati, vaduvi, celi&atari, putem
trai Eimpreuna cu cineva;, Epe langa cineva; sau Eprintre relatiile cuiva; &Idem, pp. #1"
#3'.
5. A,ternati/e n%n1arita,e
Concubinajul "coabitarea consensuala, uniunea libera# este o form de cuplu
familial alctuit din persoane de sex opus ntre care nu exist relaii de cstorie &autonomia
personala reprezinta cea mai importanata valoare pentru cuplu'.
5uplul consensual realizeaz maoritatea funciilor ntKlnite la familia nuclear i
traverseaz aceleai probleme ca i familia cstorit &8i,ailescu, 144!'.
5oabitarea consensual are semnificaii diferite)
" poate fi doar o coabitare premarital, care precede cstoria neleas ca o
variant de a spori ansele de alegere a partenerului cel mai indicat2
" poate fi un stil de via bazat pe o opiune reciproc adoptat pe termen lung
sau c,iar pentru ntreaga via.
%eceniul 3 &sec. PP' a marcat proliferarea uniunilor libere.
Cauze)
" este un mod mai economic, mai placut si mai confortabil de a trai impreuna2
" dorinta unei relatii intime emotionale nesubordonate vreunui contract legal2
" satisfacerea trebuintelor sexuale la un nivel superior2
" se opteaza pentru calitatea relatiei, in defavoarea durabilitatii sale cu orice
pret2
" este expresia unui protest subtil, refuzul mascat al unei societati
constrangatoare, incerte, deceptionate &I. 8itrofan, 5. 5iuperca, 1443, p. /1'2
" propaga regula fidelitatii liber consimtite.
3vantaje &A. 5oleman, 8., (otrin')
" satisfactie sexuala crescuta2
" o mai mare posibilitate de se intelege pe ei insisi2
" posibilitate crescuta de realizare a compatibilitati2
" dezvoltarea deprinderilor interpersonale2
" un nivel economic ridicat, rezultat din asocierea resurselor economice.
4ezavantaje &5oleman, 1433')
" limitarea prematura a experientei *intalnirilor+2
" perpetuarea rolului traditional al femeii &asigurarea sarcinilor domestice'2
" investire emotionala inegala2
" reducerea numarului de prieteni2
" complicatii legale2
" dezinteres fata de functia reproductiva2
" partenerul nu are aceleasi responsabilitati fata de copiii ce nu sunt ai lui.
In spiritul celor aratate mai sus, P. I,+t &2@@/, p. 2@@/' arata) coabitarea apare
oarecum ca o forma oficializata social a sexualitatii nonmaritale, dar ea indeplineste si alte
functii decat cele erotice, insemnand o serie de avantae psi,ologice, sociale si economice,
fara a fi supusa constrangerilor maritale. ;xista insa si dezavantae) coabitarea este
stigmatizata daca exista copii2 nerecunoasterea de catre diferite institutii a drepturilor de cuplu
oficial &asigurari medicale, imprumuturi bancare, mosteniri, impartirea bunurilor la despartire
etc.'.
In S:$, %anemarca, Suedia, Islanda, cobitarea dovedita &*parteneriat domestic+' a
primit o recunoastere uridica &au unele drepturi ale mariaului propriu"zis'.
Celibatul reprezinta un model de mena in care individualitatea se afirma in deplina
libertate. Se opteaza pentru o cariera profesionala in locul vietii de familie, cariera procurand
un stil de viata mai independent &timp liber, calatorii, c,eltuieli personale etc.'.
5elibatul atinge cote alarmante astazi, mai ales in S.:.$., ?ermania, 6ranta etc. &in
1413, in S.:.$., numarul persoanelor in varsta de 1#"!/ ani care traiau singure era de #,!
milioane'.
Si in (omania este vizibila aceasta tendinta. ;xplicatii) ponderea vaduviei, marirea
varstei medii la casatorie etc. &in 2@@2, barbatii celibatari erau in proportie de 13N2 femei,
1@,0N " o parte di ei coabiteaza, dar sunt putine sanse sa se casatoreasca'.
%upa !/ de ani, arata specialistii in domeniu, sansele statistice de a deveni celibatar
sunt mai mari, desi trebuie analizate diferentiat) mai scazute pentru barbatii cu studii
superioare decat pentru muncitori, mai mari pentru femeile cu studii decat pentru cele fara
studii.
#. Si:,@ considera ca barbatii evita femeile prea instruite deoarece se tem de pierderea
unei parti din *puterea+ lor in cadrul cuplului, in timp ce femeile intelectuale evita casatoria
deoarece le ingreuiaza continuarea carierei profesionale' &apud. I. 8itrofan, 5. 5iuperca,
1443, p. /2'.
L. R%+--e, A5F4FB considera ca barbatii divortati sunt mai dispusi sa"si transforme
*celibatul+ intr"o casatorie, dar *recasatorirea femeii divortate ramane mai putin frecventa
decat cea a barbatilor+.
I. $itr%fan -i !. !i+.erca A5FF4B arata ca, in general, cauzele extinderii fenomenului
de celibat sunt atat de natura obiectiva, cat si subiectiva .
Cauze obiective&
" de ordin sexual &impotenta sexuala, vaginism, infantilism genital etc.'2
" cauze de ordin psi,o"relational &lipsa unor aptitudini pentru parteneriat,
stari depresive, complexe de inferioritate, sociofobie etc.'2
" cauze de ordin material &constrangeri economice, lipsa locuintei etc.'.
Cauze subiective$
" existenta unor imagini deformate asupra familiei si sarcinilor ei2
" lipsa de cura in asumarea responsabilitatilor familiale si parentale2
" psi,otraume, datorate conflictelor conugale grave din familia de origine
etc.
$ceasta nu inseamna ca celibatul inseamna frustatie, neimplinire, cel putin pentru
persoanele care il accepta deliberat si care nu au trait experienta mariaului. D serie de
avantaje fac preferabil celibatul)
" independenta economica si libertatea personala2
" varietatea si sc,imbarea2
" realizarea profesionala.
In acelasi timp, celibatul se confrunta cu o serie de probleme de ordin psi,ologic si
social, cum ar fi)
" sentiment de frustrare in raport cu rude, cunoscuti, prieteni, colegi care isi
au familiile lor2
" sentimentul de culpabilitate fata de sine si fata de societate2
" sentimentul izolarii si abandonului2
" sentimentul egoismului si individualismului2
" sentimentul de insecurizare sociala, cu cat se inainteaza in varsta.
Consecintele celibatului)
" se diminueaza nuptialitatea si natalitatea, antrenand dezec,ilibre
demografice pe termen lung2
" sunt maximalizate functiile economica si sexuala2
" functia de socializare lipseste &acest model de mena se caracterizeaza
prin lipsa urmasilor'.
In 1432 s"a realizat un studiu care sa arate cat este realitate si cat este mit in udecatile
populare despre persoanele singure &5argan, 8elBo, apud Ilut, 2@@/, pp. 14/"140'. S"au
dovedit a fi false reprezentari &mituri' urmatoarele)
" persoanele singure sunt mai legate afectiv de parinti si de rude 9 nu s"au
constatat diferente semnificative2
" persoanele singure sunt mai egocentrice 9 dimpotriva, valorizeaza mai
mult prieteniile si sunt mai implicati in treburile obstesti2
" cei singuri au mai multi bani decat cei casatoriti2
" persoanele singure sunt mai fericite " barbatii singuri sunt mai nefericiti.
=erceptii apropiate de realitate)
" persoanele singure nu se apropie prea mult de societatea celor casatoriti2
" cei singuri au mai mult timp, oportunitati de loisir2
" sunt insingurati &resimt mai intens singuratatea psi,osociala'
%e fapt, numarul celibatarilor *inraiti+ este mic, marea maoritate tanind dupa o
legatura afectiva sigura si de durata.
Cuplul fara descendenti reprezinta o forma a restructurarii familiei, un model spre
care se orienteaza o parte semnificativa a populatiei tinere &in tarile dezvoltate, intre 1@H2@N
din populatia adulta casatorita'2 ponderea cea mai mare este intalnita la cuplurile urbane si la
cele in care sotia urmeaza o cariera profesionala &8i,ailescu, 144!'.
In societatile traditionale, cuplurile fara copii erau putin frecvente si c,iar dezaprobate,
mai ales cand nu doreau copii. In societatea moderna, copiii nu mai reprezinta, din pacate,
axul central al vietii de familie &cuplul sot"sotie este mai mult valorizat'.
Se marc,eaza astfel, mutatia de la *familia axata pe copii+ la *familia axata pe adulti+
&I. 8itrofan, 5. 5iuperca, 1443, p. //'.
otive invocate de parteneri$
" restrangerea sferei activitatii profesionale si de loisir2
" responsabilitati parentale2
" emanciparea femeii &libertatea de a fi mama a fost inteleasa ca o datorie
fata de ceilalti'2
" dificultati economice2
" lipsa unei politici sociale de incuraare si spriin a tinerilor casatoriti.
6amilia fara copii este o alternativa dorita, dar si impusa, in aceeasi masuraRRR
Particularitati &8. Joinea, 1440')
" nu asigura reproducerea biologica &functia principala a cuplurilor' si, ca
urmare, nu realizeaza functia de socializare2
" se maximizeaza functia economica si cea sexuala &mai tarziu, lipsa
copiilor va fi regretata'.
1amilia monoparental% este o structur familial asimetric, alctuit dintr"un singur
printe i copiii si n urma unui deces, divor, abandon, adopiune, convingere celibatar, fie
prin naterea copiilor n afara cstoriei. ;ste un tip frecvent mai ales n S:$ " domin
simitor numrul femeilor care ofer o asemenea experien de prini singuri.
Mn cadrul acestui tip de familie are loc o dilatare a rolului parental, dar mai ales la
mamele cu posibiliti modeste se asociaz cu dificulti, nempliniri privind) supravege,erea
permanent a copilului, ngriirea n caz de boal, organizarea vacanelor, etc. %ilatarea se
resimte i n preluarea unor patternuri autoritare , care pot declana nenelegeri, conflicte,
impas sau devian de rol.
Societatea tradiional, dominat de familia extins a dezaprobat monoparentalitatea i
a stimulat comportamentele sociale care ntr"o form sau alta i se opuneau. Mn sc,imb, n
societatea modern, centrat pe familia nuclear, constituit din cei doi prini i copiii lor,
mentalitatea asupra acestui tip de convieuire s"a modificat.
5ercetri recente psi,osociologice subliniaz c este mai indicat pentru copil o
familie monoparental decKt una bKntuit de certuri i probleme. &5. 5iuperc'. 8ai mult
c,iar, suport unele modificri i ipoteza conform creia copiii provenii din familii
dezorganizate sunt mult mai expui riscului de a fi poteniali delincveni.
5ercetrile lui Ka1e- Gi,-%n i Ric9ard Hern-tein privind relaia dintre criminalitate
i copiii provenii din familii destrmate au subliniat c maoritatea brbailor din nc,isori
proveneau din asemenea familii, dar aveau i prini care comiseser diferite infraciuni, i
acetia provenind din medii vulnerabile. =entru copiii provenii din acest tip de familie,
efectele psi,ologice sunt mai puternice, mai dureroase asupra bieilor, asupra fetelor
inciden mai mare avand"o efectele materiale. Mn aceste cazuri, cstoriile fetelor sunt mai
puin stabile decKt ale bieilor.
Concluzii$
" parintele ramas cu copiii nu mai poate realiza la un nivel optim functiile
pe care societatea le atribuie institutiei familiale2
" functia sexuala si cea reproductiva sunt minimizate2
" menaele monoparentale se confrunta cu dificultati economice si
socializatoare mai mari &mai ales pentru femei'2
" exista diferentieri si in functie de sexul copiilor proveniti din familii
monoparentale 9 baietii prezinta o rata mai mare la comportamente
deviante decat fetele2 casatoria fetelor are o stabilitate mai redusa
&8i,ailescu, 144!'.
=roblematica monoparentalitatii este foarte complexa, greutatile fiind cu atat mai mari
cu cat varsta parintilor este mai mica. D categorie aparte este constituita de parintii-
adolescenti &I. 8itrofan, 5. 5iuperca, 1443'.
Consecinte ale parentalitatii la adolescenti$
a' abandon scolar 9 cu cat varsta este mai mica la nasterea copilului, cu atat
sansa de a relua studiile scade2 de aici, slube cu prestigiu social scazut,
venituri mici, satisfactie scazuta in munca2
b' casatorie instabila datorita imaturitatii psi,osociale2
c' relatia parinte"copil deficitara 9 nerabdare, insensibilitate, inclinatia de a
folosi pedeapsa fizica drept miloc de educatie &lipsa maturitatii psi,ice a
parintelui este un factor de risc important in dezvoltarea personalitatii
copilului'2
d' copilul parintilor adolescenti este expus unor riscuri biologice si psi,ologice
foarte mari 9 rata mortalitatii la copiii nascuti de adolescente o depaseste pe
cea a copiilor mamelor de peste 2@ de ani2 cu cat varsta este mai mica &sub
1/ ani' si se asociaza cu provenienta din medii sarace, cu atat riscul de a
avea un copil subponderal, cu retard intelectual, diabet, ,andicapuri fizice,
malformatii congenitale asociate este mai mare
1amilia mixt% " reconstituita, reorganizata# reprezint o structur creat prin
cstoria a doi prini singuri sau divorai fiecare cu sau fr copii i, eventual, cu copii
comuni.
6amilia mixt prezint urmtoarele caracteristici specifice)
"coabitarea comun a soilor n acelai spaiu,
"relaii ntre copii i prini vitregi sau relaii de alian,
"relaii afective de tip mixt &oferte i cereri', recompense i sanciuni.
$ceasta poate fi o soluie preferat dar necesit i depirea unui numr mare de
dificulti ca) adaptarea printelui la un copil care nu"l accept, diferenele de opinii, conduite
ntre noul so &soie' ca tatl &mama' vitreg privind ofertele i cererile propuse copiilor2
condiiile materiale precare, la limit pun n pericol ateptrile soilor i mai ales ale copiilor,
care vor rmKne cu dorine nemplinite.
). LSi1+,acre,eM fa1i,iei act+a,e
Semi"casnicia, pseudo"casnicia, uniunile ,omosexuale, grupul comunitar sexual,
s-ingers sun considerate experiente *neofamiliale+ &I. 8itrofan, 5. 5iuperca, 1443, pp. 3@"
4#'.
I. $itr%fan A5F4FB discuta despre o *patologie interactionala maritala+, *forme
simptomatice ale crizei familiei nucleare+.
A. T%ff,er ALA, trei,ea /a,M, 5F4(, .. )4FB descrie familia in care tatal si mama
locuiesc si lucreza in doua orase diferite, casatoriile in serie, casatoriile pe baza de contract,
casatoriile ,omosexuale, comune, grupuri de persoane mai in varsta care se intalnesc pentru a
imparti c,eltuielile etc.
2emi-casnicia este o *falsa casnicie+, avand ca scop prelunigirea casatoriei din punct
de vedere legal, in ciuda modificarilor si alterarilor de esenta, a degradarii relatiilor maritale.
Se intalneste frecvent in cuplurile cu relatii tensionale, conflictuale cronice si consta in
adoptarea si exercitarea incompleta a rolurilor maritale de catre unul sau ambii soti &;x.) unul
din soti poate fi doar partial implicat in viata de familie, atat ca sot, cat si ca parinte, si
simultan intr"o relatie adulterina " pentru aceasta, evitaHabuzeaza de partenerul conugal2 isi
exercita partial functiile parentale 9 asigura suport financiar, dar nu si emotional etc.'.
:n studiu realizat de I. 8itrofan in 1434 descrie, pe baza datelor obtinute, cateva
variante ale semi"casniciei)
" formula *casa si copiii impreuna, sexul separat+2
" formula *sexul impreuna, casa si copiii mai mult tu, distractiile separat+2
" formula *sexul, partial impreuna, casa numai tu, distractiile partial
impreuna, copii, mai ales tu, banii, mai ales eu+.
Se constata in aceste formule maritale numeroase conflicte, rivalitati, violente cu
impact negativ in socializarea copiilor2 acestea sunt asociate frecvent cu alcoolismul, gelozia
in contextul infidelitatii, lipsurile financiare, dezordinea in programul de viata.
Pseudo-casnicia "5vietile paralele6# reprezinta forma cea mai grava a
psi,osociopatologiei maritale2 consta in adoptarea si exercitarea inautentica &falsa, aparenta' a
rolului conugal"parental2 sunt aranamente ale parintilor, pe criterii materiale.
$sadar, nu poate fi vorba de afectiune mutuala, ci doar de un sistem de interese
reciproce, de obicei, economice si sociale &ex., casatoria de convenienta, in scopul rezolvarii
unei situatii sociale specifice 9 facilitati economice'. %e obicei, partenerii sunt implicati
socio"afectiv si sexual in relatii extraconugale, dar isi mentin statutul oficial datorita
bunurilor materiale, copiilor etc.
=entru copii, efectele sunt extrem de nocive) ofera modele comportamentale
pseudomaritale, cu consecinte in constituirea atitudinilor antifamiliale.
7niunile homosexuale
Gegatura directa dintre nivelul ,ormonal si comportamentul ,omosexual nu s"a evidentiat. $tat la
barbati, cat si la femei, ,omosexualitatea rezulta din complexe inconstiente &$dler vorbeste despre sentimentul
de inferioritate, teama de esec'2 Si,,a1@ &1440' arata ca la barbati, ,omosexualitatea este adesea o consecinta a
unei educatii deficitare, iar la femei, rezultat al unei deceptii din copilarie, legate de descoperirea sexuala.
6unctia sexuala reprezinta motivatia existentei uniunilor ,omosexuale 9 re,atii,e
-e7+a,e& n%ta definit%rie a c%n/iet+irii dintre d%+a .er-%ane de ace,a-i -e7.
Spre deosebire de lesbiene, barbatii ,omosexuali sunt mai putin orientati spre *cuplu+.
$par probleme atunci cand exista copii proveniti din mariae ,eterosexuale 9
probleme privind maturizarea psi,ologica a copilului ca adult. !%,e1an &1433' arata riscul
crecut de adoptare a unor atitudini reective fata de sexul opus, datorita modelului socio"
educational si cultural.
Ce comportament a%ectiv este potrivit pentru acest copil---
8rupul comunitar sexual &dupa anii 0@S"1@S' 9 replica si o formula de protest la
adresa *restrictiilor+ impuse de familia strict monogama &fidelitatea, spre ex.'. $cestea
nlesnesc depirea egalitii, fidelitii, propun expectane amoroase multiple, consider
infidelitile ca remedii ale monotoniei vieii casnice. Se pronun pentru legtura de tip
alian care s depeasc fixaia strict de partener i care s aib caracterul unui angaament
supus rennoirii.
6orme derivate ale acestora sunt) familile comunitare, familiile hipp9. Cu au un
numitor comun, dar arborKnd deviza iubirii, solidaritii cu toi, practic viaa sexual sub
forma mariaului n grup. Mn colectivitile respective, fiecare brbat este soul tuturor femeilor
i fiecare femeie soia tuturor brbailor. 5ei ce se remarc prin abiliti amoroase ocup
poziii de frunte n structura colectivitii. .riesc o competiie devoratoare, susinut i de
libertatea consumului de droguri, participri la acte de violen etc.
Ga San 6rancisco exista un mic grup de tineri &Qerista Jillage' &=. EaucB, 1441', format din / femei si
! barbati2 au relatii libere, nu sunt gelosi &sunt impreuna de 4 ani'2 pentru ca un strain sa intre in grup se cere
consimtamantul tuturor membrilor2 acesta trebuie sa fie apreciat pozitiv.
2:ingers &s-inging W leganat, oscilant, ritmat' este un sc,imb voluntar si temporar
intre perec,i, in scop sexual2 in mod ocazional, poate fi inclusa si o persoana fara partener
&femeie'2 combinatiile au loc cu acordul tuturor partilor implicate. 5uplurile din aceasta
categorie se considera o avangarda a sexualitatii.
S-ingers devin treptat un *grup secret+2 sunt discreti, prudenti, nu"si publica
activitatea &exista foarte putine studii'.
De %apt, cine sunt acesti oameni---
Studiile arata ca s-ingers provin din clase sociale medii si inalte ale societatii
americane, cu un nivel de educatie in general mediu2 sunt predominant de rasa alba, au
diferite varste, dar mai ales intre !/"#/ de ani &R. KenE-, 5F48'. %e regula, cei care initiaza
aceste experiente sunt barbatii. S"a constatat ca au legaturi slabe cu parintii &familia de
provenienta', cu religia, cu comunitatea.
Studiile lui +cEN%rt9 -i Le/itt A5F48B arata ca maoritatea sunt neadaptati, tulburati
emotional in diferite grade, au probleme sexuale, sunt toxicomani, bantuiti frecvent de
sentimentul culpabilitatii, de pierderea increderii in sine, teama de a fi respinsi de alte cupluri,
uzura emotionala in cautarile nesfarsite de noi parteneri etc.
!"RS 6
TEORII E?PLI!ATI2E !" PRI2IRE LA !"PL" SI #A$ILIE
6amilia ca realitate sociala complexa este subiect si obiect a numeroase cercetari inter
si multi"disciplinare, asa cum arata I. $itr%fan -i !. !i+.erca &1443, p. 1#!', intre care cele
de psi,ologie sociala, sociologie, antropologie, psi,oterapie si psi,opatologie detin pozitii
prioritare. 5a urmare, o serie de paradigme, fiecare cu concepte, metode proprii de
investigare, cu virtuti si limite, incearca sa explice functionalitatea familiei.
In prezentarea acestei teme, am optat pentru clasificarea realizata de I. 8itrofan si 5.
5iuperca &1443, pp. 1#!"10!', dar informatiile au la baza mai multe surse de informatii &=.
Ilut, 2@@/, $. <aran"=escaru, 2@@# s.a.'.
5. Te%ria de;/%,tarii Acic,+ri,%r /ietiiB
.eoreticienii dezvoltarii trateaza ciclurile vietii individuale si familiale in termeni de
stadii specifice. Sc,ema ciclurilor vietii familiale, elaborata de R. Hi,, A5FO*B precizeaza
intervalele de timp in care se produc sc,imbari in dezvoltarea familiei. $ceste stadii sunt
urmatoarele &cf. I. 8itrofan, 5. 5iuperca, 1443, p. 1##')
stadiul initial al relatiilor %amiliale ale cuplului %ara copii 9 cuplul este dominat de
expansiunea dorintei de intretinere a confortului afectiv2
stadiul vietii cuplului cu copii prescolari este stadiul in care se &re'stabilesc
regulile de baza ale vietii conugale, zonele de toleranta si intoleranta in cresterea
copiilor care sunt inca mici2
stadiul %amiliei cu copii de varsta scolara reprezinta stadiul in care rolul de
parinte al fiecarui partener devine mai dificil datorita intrarii copiilor in scoala2
este o perioada *propice+ crizelor in cadrul relatiilor de cuplu, crize care se pot
solda c,iar cu inevitabila destramare a cuplului2
stadiul %amiliei parasita de copiii deveniti adulti # rolul parental devine mai
complex prin plecarea copiilor din casa parinteasca2 asistam, de multe ori, si la o
criza a identitatii profesionale datorata dezagregarii rolului profesional2 in general,
aceasta perioada este caracterizata fie prin tensiune &nervozitate, anxietate a
mamei, ca urmare a menopauzei', fie prin liniste sufleteasca &reinstalandu"se, la un
nivel mai inalt, iubirea si tandretea, pentru a infrange singuratatea si batranetea'2
stadiul E%amiliei; omului singur 7vaduvia4 # apar probleme noi legate de pierderea
sotuluiHsotiei2 in sc,imb, aparitia nepotilor reface ec,ilibrul vietii.
.eoria dezvoltarii analizeaza, asadar, sc,imbarile la care se pot astepta membrii
familiei pe parcursul existentei lor.
). Te%ria -tr+ct+ra,a Adina1ica r%,+ri,%r -i a .+teriiB
.eoria structurala aduce in discutie problema sc,imbarilor care intervin in interiorul
cuplului) tranzitia cuplului de la structura de tip institutional 7traditional4 la cea de tip
democratic 7modern4 # se dezbate, cu deosebire, problema rolului fiecarui partener in cuplu
& rolul W comportamentele pe care ceilalti le asteapta de la individul care ocupa o pozitie
sociala determinanta, un statut social 9 Stoetzel, 140!''.
.ranzitia cuplului de la structura de tip traditional la cea de tip modern a adus o serie de schim&ari in
ceea ce priveste %actorul a%ectiv. 6amilia traditionala era in primul rand o unitate de productie si reproductie si,
nu in mod deosebit, afectiva. ;a constituia un mecanism de transmitere a proprietatilor si a rangului social din
generatie in generatie. $stazi, ordinea acestor prioritati s"a inversat. Gegaturile cu lumea exterioara au slabit, in
timp ce relatiile dintre membrii cuplului s"au intarit. In societatea moderna, factorul afectiv primeaza atat in
relatia cu partenerul, cat si in relatiile dintre copii si parinti. <arbatii si femeile cauta acum intimitatea iubirii,
considerata extrem de importanta, esentiala pentru supravietuirea emotionala. 5and intimitatea esueaza,
personalitatea este pusa in pericol. In spatele lui *te iubesc+ 9 arata %ruta &1443, p. 34' 9 se afla niste mize si
asteptari care dovedesc ca relatia de dragoste nu este simpla. $ trai in cuplu este adesea in imaginea multora, o
posibilitate de a"ti gasi fericirea, de a"ti realiza propria identitate, de a cauta veritabilul sens al vietii care sa nu
fie egoist. *Jiata in doi+ trebuie sa compenseze, astfel, toate frustrarile vietii, fiind locul unde omul se intareste
afectiv, unde recastiga forte si unde gaseste ec,ilibrul.
Inca din deceniul al #"lea al sec. PP, in psi,ologia sociala americana, se incearca
explicarea armonieiHdizarmoniei cuplului conugal prin magnitudinea diferentelor dintre *la ce
s"au asteptat+ partenerii privitor la viata de cuplu si *ceea ce"au gasit+ ei in realitate, dintre
rolurile expectate si rolurile efectiv performante. =roblematica rolurilor, asteptarilor,
aspiratiilor si perceptiilor de rol este profund prezenta in cuplul conugal.
5u privire la divizarea rolurilor in cuplu, unii cercetatori au evidentiat tendinta unei
slabe diviziuni a rolurilor in familia moderna, mai ales datorita integrarii femeii in viata
profesionala. %e asemenea, structura rolurilor conugale este conditionata si de nivelul
instructional si cultural al partenerilor, de categoria socio"profesionala careia ii apartin, dar si
de relatiile exterioare ale nucleului conugal cu familia extinsa, prieteni, vecini etc.
S"a pus problema in ce masura cuplul cu du&la cariera, in care atat femeia cat si barbatul au slube ce
presupun o inalta calificare si un nivel de responsabilitate comparabil, gaseste modalitati de a impaca exigentele
profesionale cu cele domestice. 5e fel de compromisuri si strategii trebuie sa adopte partenerii si cum sa aunga
la o colaborare cat mai eficienta7 In termeni de pierderi si castiguri, cei doi parteneri angaati intr"o asemenea
incercare trebuie sa tina seama de cateva aspecte)
a4 &ene%icii obtinute dintr"o formula conugala de dubla cariera, cu pretul supraincarcarii de rol &sarcini
profesionale si domestice', ceea ce presupune a renunta la unele activitati care par mai putin importante2
b' rezolvarea unor dileme privitoare la schim&area de mentalitate &care norme sa fie obtinute si care
inlaturate'. $titudinea fata de femeia care lucreaza in afara gospodariei este una dintre normele disputate2
c' mentinerea identitatii personale este o alta problema, intrucat daca barbatul si femeia exercita
aceleasi roluri se atenteaza la propria identitate a fiecaruia2
d' relevanta rolurilor si ciclurilor de rol) deoarece femeia si barbatul sunt angaati concomitent in trei
sisteme de roluri &sistemul profesional al unuia, sistemul profesional al celuilalt, sistemul conugal al
amandurora', este greu de indeplinit la cote onorabile aspiratiile de rol.
R. T%+;ard A5FH8B enumera 4 tipuri de interactiuni posibile ce definesc conduitele de
rol in cadrul cuplului. 5lasificarea este realizata pornind de la doua variabile) autoritatea si
puterea in cuplu, respectiv actiunea si decizia.
A4 'utonomia &ar&atului 7&ar&atul actioneaza si decide4.
=4 'utonomia %emeii 7%emeia actioneaza si decide4.
94 'utocratia &ar&atului 7&ar&atul decide, %emeia actioneaza4.
?4 'utocratia %emeii 7%emeia decide, &ar&atul actioneaza4.
F4 Conducerea &ar&atului 7&ar&atul decide, actioneaza impreuna4.
G4 Conducerea %emeii 7%emeia decide, actioneaza impreuna4.
H4 Diviziunea sincretica a rolurilor 7el actioneaza, decid impreuna4.
@4 Diviziunea sincretica a rolurilor 7ea actioneaza, decid impreuna4.
I4 Cooperarea sincretica 7actioneaza impreuna, decid impreuna4
&cf. I. 8itrofan, 5. 5iuperca, 1443, p. 1#1'.
5uplul conugal contemporan se caracterizeaza printr"o accentuata flexibilitate a
structurii de autoritate si putere. Cu mai exista un model unic, dominant, in care barbatul
decide, atat in privinta ,otararilor care vizeaza viata conugala, cat si a celor care privesc
relatia parentala, asa cum se intampla in traditionalitate. (elatia moderna surprinde
reciprocitatea puterii si autoritatii, pe diferite nivele si in diferite intensitati, in contextul mai
general al unui egalitarism afirmat, si tot mai des, pus in practica. =artea negativa a ideologiei
egalitariste a societatii noastre rezida, insa, din faptul ca orice diferenta este vazuta ca o sursa
de inegalitate, ceea ce ar putea crea impresia eronata ca toate sarcinile, toate rolurile pot fi
indeplinite atat de femeie, cat si de barbat &8endras, 1441'. ;xista anumite elemente de
specificitate care diferentiaza cele doua sexe2 de asemenea, de la un cuplu la altul exista
deosebiri in ceea ce priveste rolurile asumate, in functie de particularitatile partenerilor
implicati in relatie.
(olul conugal se formeaza initial prin imitatia sau negarea &constientaHinconstienta'
modelelor de rol similar, dea cunoscute in familia consangvina. %aca partenerul se sustrage
de la rolul expectat, toate consecintele aparute in urma acesteia conduc la accentuarea unui
sentiment de anxietate si frustrare. Si aceasta, deoarece partenerii se raporteaza unul la altul
conform *normelor relationale si functionale ale comportamentului conugal al parintilor lor+
&I. 8itrofan, 5. 5iuperca, 1443, p.1/@' &ex.) *parintii mei nu au facut niciodata lucrul acesta+2
*tatal meu nu i"a facut niciodata asa ceva mamei+'.
Studiile susin c familia se ndreapt n general ctre relaii de tip sincretic i ca
asistam la elaborarea unui nou model cultural al structurii familiale &Idem, p. 1#1') tendinta
semnificativa la egalizare a nivelurilor de participare a sotilor in munca domestica, educarea
copiilor si repartizarea bugetului familial, in special la familiile tinere sau la cele in care sotul
are un inalt nivel de pregatire. ;fecte) conduitele de rol au fluen i stabilitate, este diminuat
riscul disfuncionalitilor, cu cKt tendina de egalizare a rspunderilor celor doi soi este mai
apropiat, cu atKt gradul de satisfacie este mai mare. :nii autori apreciaz c n aceste cazuri,
frecvena satisfaciei este de zece ori mai mare decKt insatisfacia.
Mn strKns legtur cu acest model se propun i noi modele culturale de rol familial,
respectiv parental i filial &vezi studiul realizat de +/a,,, 1411, in scopul relevarii
conceptiilor despre rolul de *mama buna+ si *copil bun+, evidentiind existenta a doua modele
de rol) traditional si modern, in I. 8itrofan, 1434, pp. !0"#@'.
$stfel, modelul mamei moderne acord ntKietate asigurrii suportului afectiv, crerii
unui climat tonic de ncredere care s susin creterea i dezvoltarea copilului. 6r a neglia
rolul menaer, ea este preocupat de dimensiunea instructiv"formativ a copilului, de
pregtirea sa pentru viaa profesional.
0odelul tat!lui modern asigur suportul economic, privete paternitatea ca pe un bun,
ca pe un privilegiu care i"l asum cu rspundere, se implic n creterea i educarea copilului,
fa de care manifest i severitate i nelegere, l disciplineaz cu oarecare flexibilitate,
urmrind realizarea scopurilor propuse. Se implic n problemele casnice. 8odelul conduitei
de rol a copilului modern " este considerat bun, copil care"i iubete prinii, dornic s nvee,
are iniiativ, se adapteaz afectiv, prezint competen relaional.
5. Te%ria f+ncti%na,a A.r%ce-+a,aB
$ceasta teorie pleaca de la premisa ca familia &cuplul' trebuie sa realizeze anumite
functii. In raport cu realizareaHnerealizarea acestor functii, familiile &cuplurile' au fost
clasificate in %amilii %unctionale si %amilii dis%unctionale. 5lasificarea este relativa, avand in
vedere ca anumite configuratii familiale maximizeaza anumite functii si minimizeaza altele.
=aradigma functionala are implicatii asupra a # abordari &acestea se raporteaza la
functionalism, dar ar putea sa aiba si o existenta de sine"statatoare', si anume)
a' abordarea comunicationala2
b' abordarea interactionist"simbolica2
c' abordarea din perspectiva conflictului2
d' abordarea sociala a sc,imbului.
aB A<%rdarea c%1+nicati%na,a
In cadrul paradigmei comunicationale sunt elucidate tipurile, cantitatea si calitatea
intercomunicarilor maritale &I. 8itrofan, 5. 5iuperca, 1443, pp. 1/!"1//'.
Tipurile de intercomunicare sunt legate de tipurile de interactiuni specifice cuplului)
senzual"senzitive, erotico"afective, de petrecere a timpului liber, socioeducationale,
decizionale, practic"menaere si de planificare a bugetului.
Cantitatea intercomunicarii face referire la frecventa mesaelor emise si receptate pe
diverse canale simultane si succesiv, in conformitate cu trebuintele si disponibilitatle
individuale de relationare.
Calitatea intercomunicarii face apel la invatarea deprinderilor de a comunica. %e
modul in care se comunica depinde functionalitatea familiei 9 sa stii ce, cand si cum sa
comunici in situatia de parteneriat, constituie o disponibilitate esentiala pentru continuarea
vietii in cuplu si pentru corectia succesiva a stilului interactional.
<B A<%rdarea interacti%ni-t3-i1<%,ica
Interactionismul simbolic a fost inspirat de pragmatismul filosofic. G. H. $ead,
principalul sustinator al acestei abordari, considera, la inceputul sec. PP, ca oamenii se
spriina pe simboluri impartasite pentru a se adapta la mediu. Interactionistii simbolici &E.
B+r:e--, 5F)H, este primul care aplica punctul de vedere interactionist la studiul familiei, ca
*unitate de personalitati aflate in interactiune+' studiaza modul in care oamenii construiesc si
comunica asemenea simboluri in cursul interactiunii lor, in ce masura reprezentarile despre
propria familie a tuturor membrilor ei sunt consensuale &ex.) un cuplu ce provine din
etniiHreligii diferite descopera ca simbolurile pot fi nu doar diferite, ci si structural opuse2 in
acest sens, simbolurile pot ridica mari dificultati in relationarea de cuplu'.
$sadar, conceptele fundamentale ale acestei paradigme sunt) interactiunea, sim&olul,
semni%icatia. Ideea centrala este urmatoarea) cuplul o%era posi&ilitatea comunicarii cu el
insusi si cu ceilalti prin vehicularea de sim&oluri ver&aleCnonver&ale &I. 8itrofan, 1443'.
8embrii cuplului interactioneaza perpetuu intre ei, dar prin intermediul imaginilor, al
perceptiilor reciproce, al felului in care se definesc unul pe celalalt. Jiata de cuplu este
rezultatul acestei mereu construite si reconstruite realitati simbolice.
%up S+,,i/an, mecanismul funcional al cuplului l reprezint sistemul de imagini pe
care fiecare partener i"l construieste despre cellalt, i mai ales modul n care se combin
aceste imagini, sistemul *eu si ea+ cu sistemul *eu si el+. %ac se combin sistemele de
reprezentari compatibile, relaiile pot sau nu pot fi agreabile. %ac se combin prin ,azard,
consecinele sunt foarte grave. Imaginea despre cellalt este instrumentul care dirieaz i
controleaz viaa de cuplu, relaia dintre parteneri.
%in aceeasi perspectiva interactionala, H. H. G%,f insista asupra semnificatiei notiunii
de identitate, desemnand acele trasaturi psi,ologice individuale, dezvaluite in relatiile de
cooperare cu altii si, in primul rand, cu propria familie. In acest sens, autorul consider c
respectul pentru propria identitate atrage dup sine respectul pentru identitatea si nevoile
partenerului si ale celorlali, frKneaz pornirile nepermise i contribuie la soluionarea
situaiilor de criz.
Interactionismul simbolic, cu toate variantele sale, a fost criticat, in general, pentru
folosirea unor concepte vagi, centrarea pe ideile individului si nu pe emotiile sale etc.
cB A<%rdarea din .er-.ecti/a c%nf,ict+,+i
$ceasta isi are originea in filosofia politica a lui T9%1a- H%<<e-, in filosofia lui
He:e,, in istoriografia dialectica a lui $ar7 -i En:e,- si in sociologia lui Ge%r: Si11e,.
.eoriile conflictului pornesc de la premisa ca acesta este normal in cadrul grupului,
dar si intre grupurile sociale, pentru ca lipsa resurselor face ca interesul unei persoane sau al
unui grup sa se ciocneasca cu al altora. 5onflictul depinde de structura grupului &marime si
compozitie', precum si de resurse, care incuraeaza fie competitia, fie cooperarea &cf. $.
<aran"=escaru, p. /@'.
Se iau in discutie mai multe variante ale teoriei conflictului. %e exemplu, teoriile
structurale ale con%lictului &Simmel' se centreaza pe modul in care conflictul este afectat de
marimea si compozitia grupului. Teoria microsistemelor a lui Scan;%ni explica cum poate
aparea conflictul marital dintr"un sc,imb de resurse initial ec,itabil, pentru ca partenerii isi
reduc sau sporesc contributiile nonreciproc &de pilda, sotul care nu mai contribuie financiar
sau sotia care ofera mai mult financiar, dar nu"l poate determina pe sot sa participe mai mult
in gospodarie' &Idem, p. /@'.
P. I,+t &2@@/. p. 2!"2#' aduce in discutie 2 variante ale teoriei conflictului)
a' una de sorginte marxista si care sustine ca familia este micromediul ce reflecta
proeminent exploatarea omului si conflictul inerent prezent in societatile bazate pe clase cu
interese opuse. 6emeile sunt exploatate de catre barbati si copiii de catre parinti. In aceasta
viziune, femeia este dublu victimizata) daca este casnica, lucreaza pana la epuizare, fara ca
munca ei sa fie platita, iar cand intra in campul muncii, castiga mult mai putin decat barbatul,
c,iar daca are aceeasi pregatire si experienta2
b' varianta amarxista si *apolitica+, larg impartasita de aproape toti cei ce analizeaza si
asista familia, este ca intre membrii familiei apar tensiuni inevitabile. =articipantii la viata de
familie au profiluri psi,ocomportamentale diferite, aspiratii nonconsensuale, interese opse,
uneori, mai mult sau mai putin maore. In societatea patriar,al"autoritara, resursele celorlalti
membri, in afara de tata, erau limitate, astazi insa, pe langa legitimitate si bani 9 specifice
parintilor si mai ales tatalui 9 conteaza si alte resurse de putere) inocenta copiilor, puterea data
de dragoste, calitatile psi,ointelectuale deosebite etc. Cu e de negliat nici forta fizica,
invocata de analistii familiali, nu doar ca amenintare si agresivitate in rezolvarea conflictelor,
dar si ca satisfacere a poftelor sexuale, ca viol al sotiilor si abuz sexual fata de propriii copii,
mai cu seama in cazul copiilor vitregi.
S"a construit o ti.%,%:ie a c%nf,ict+a,itatii din punct de vedere al delimitarii dintre
normal"dinamogen versus patogen"dezorganizator. $ceasta tipologie indica 3 tipuri de
conflicte, in functie de anumiti parametrii &I. 8itrofan, 1434')
1' gradul de tensiune generat de natura conflictului &ridicatHmoderatHscazut'2
2' forma de manifestare predominanta a conflictului &manifestaHlatenta'2
!' durata conflictualitatii &continuaHintermitenta'.
=osibilitatile combinatorii intre cei trei parametrii conduc la urmatoarea tipologie &I.
8itrofan, 5. 5iuperca, 1443, p. 231')
A4 cupluri cu con%lictualitate ma,ora de aspect mani%est, continuu, cu tensiune
crescuta6
=4 cupluri cu con%lictualitate mani%esta, intermitenta, cu tensiune crescuta6
94 cupluri cu con%lictualitate mani%esta, continua, cu tensiune moderata6
?4 cupluri cu con%lictualitate mani%esta, intermitenta, cu tensiune moderata6
F4 cupluri cu con%lictualitate su&mani%esta, continuua, cu tensiune moderata6
G4 cupluri cu con%lictualitate su&mani%esta, continua, cu tensiune scazuta6
H4 cupluri cu con%lictualitate su&mani%esta, intermitenta, cu tensiune moderata6
@4 cupluri cu con%lictualitate su&mani%esta, continua, cu tensiune scazuta.
.eoriile conflictului spriina interventiile 9 asistenta sociala, terapia si autoterapia 9
indreptate catre rezolvarea conflictului si imbunatatirea abilitatilor de negociere, precum si
actiunile de diminuare a inec,itatilor sociale extinse.
dB A<%rdarea -%cia,a a -c9i1<+,+i
Isi are originea in utilitarismul filosofic si psi,ologic. 5el mai cunoscut teoretician al
sc,imbului este sociologul I/an 0@e. Oamenii %ormeaza grupuri sociale, doar pentru ca este
in interesul lor sa procedeze ast%el. Indivizii sunt motivati de propriul interes6 sunt
calculatoare rationale ale recompenselor si costurilor. $cestea sunt principalele ipoteze ale
teoriei sc,imbului.
In ceea ce priveste familia, se porneste de la ideea ca relatia interpersonala dintre
parteneri se formeaza in scopul intalnirii propriilor nevoi individuale. $elatia intima este
redusa la o situatie tranzactionala in care costurile sunt contra&alansate de &ene%icii &Idem,
p. 1/4'. In viata cotidiana, dupa aceasta teorie functioneaza legea reciprocitatii &*ti"am dat+ 9
*ma astept sa"mi dai+2 *oc,i pentru oc,i si dinte pentru dinte+2 *cat dai, atat primesti+ etc.'. Se
apreciaza ca o cauza maora a disolutiei maritale este perceptia unei inegalitati profunde in
raporturile familiale.
:n exemplu de aplicare a teoriei sc,imbului este si analiza maximizarii profitului in
deciziile de divort. =robabilitatea de divort descreste odata cu acumularea de capital marital
specific, cum ar fi proprietatea si copiii, a caror valoare ar descreste daca familia s"ar dizolva
&=. Ilut, 2@@/, p. 20'.
$ceste teorii furmizeaza un cadru pentru terapeutii familiali, care pot sa"i determine pe
parteneri sa transforme relatia in una mai recompensatoare si mai putin costisitoare pentru
fiecare dintre ei. .otusi, accentuarea rationalitatii in detrimentul emotiilor, ca baza pentru
constituirea grupului familial, a condus la numeroase critici.
6. Te%ria -i-te1ica A9%,i-taB
=aradigma sistemica este o abordare compre,ensiva a comportamentului sistemelor
vii. Isi are originea in organicismul lui H. S.encer, care cauta principiile generale si procesele
care guverneaza toate fiintele vii, precum si in teoria moderna a informatiei. =erspectiva
sistemelor a aparut in studiile despre familie initial prin terapeutii de familie, cum ar fi
Gre:%r@ Bate-%n -i %n KacE-%n, iar mai tarziu a aparut in formulari mult mai teoretice,
cum ar fi functionalismul lui Par-%n- si teoria generala a sistemelor a lui B+cE,e@.
.eoreticienii sistemelor considera ca un sistem de parti interconectate este un model
util pentru intelegerea oricarui obiect. %atorita interconexiunilor, intregul inseamna mai mult
decat suma partilor. Sistemele se afla in relatii dinamice cu mediul lor prin feedbacB, care
transforma unele iesiri ale sistemului in intrari. 5onceptele c,eie includ sistemul, legaturile,
regulile de trans%ormare, %eed&acJul, varietatea 7%le+i&ilitatea4, echili&rul si su&sistemele &cf.
$. <aran"=escaru, 2@@#, p. #4'.
%in perspectiva teoriei sistemelor, cuplul reprezinta un sistem alcatuit din doua
personalitati care interactioneaza, avand la &aza o structura, o %unctionalitate, o serie de
proprietati si caracteristici. =aradigma se concentreaza asupra caracteristicilor
comportamentale ale fiecarui partener.
Din punct de vedere al %unctionalitatii, se au in vedere efectele comunicarii, calitatea
si stabilitatea relatiei maritale. Satisfacerea necesitatilor ;ul"ui in cadrul familiei este
recunoscuta ca o functie de baza a familiei si devine argument important de combatere a
teoriei disparitiei familiei &(. <ell'. 6amilia presupune, in acest sens, sc,imbul afectiv ntre
so i soie, ntre prini i copii, empatia avand un impact foarte puternic n funcionarea
relaiilor interpersonale de tip afectiv.
Din perspectiva campului de proprietati si caracteristici, paradigma sistemica se
canalizeaza pe efectele mediului extern asupra relatiei conugale, pe factorii economici,
sociali, politici, culturali, de mediu fizic care alctuiesc conte+tul situaional al %amiliei. Sunt
cercetate probleme privind) separarea ndelungat a soilor &condiii de rzboi, de deplasare
profesional, naveta pe distane mari etc.' si efectele acesteia.
$c. !+<<in, a9, si H+nter &1410' analizeaz fenomenul de separere a soilor si
consecinele lor disfunctionale in sanul familiei ) manifestari depresive ale sotiei, anxietate,
devitalizare, acte deviante, tulburri psi,osomatice 2 capacitatea de adaptare la stresul
provocat de cutremure, inundaii, pierderea neateptat a bunurilor, mbolnvirea
irecuperabila a unuia din membrii grupului familial etc.
5apacitatea familiei Fde a face fata+, de a se mobiliza, depasi si apara de agentii
stresori, a fost analizata si masurata de numerosi autori) Hi,,, B+rr, $c.!+<<in, a9,,
H+nter, Ben-%n, prin prisma teoriei stresului familial &8c.5ubbin, 1414'.
B+rr &141!' prezint familia dintr"o perspectiv dubl) reactor la stres i agent de
%ocalizare a resurselor interioare pentru adaptare, com&atere *i dep!*ire a stresului. Se
dezvolta, arata autorul, strategii de adaptare si aparare la stres cum ar fi) cresterea coeziunii
intrafamiliale, cresterea tranzactiilor si legaturilor cu comunitatea.
8. Te%ria i-t%ri-ta Ainter:enerati%na,aB
=aradigma are ca specific folosirea metodei longitudinale, metoda ce se concentreaza
asupra microistoriei si genealogiei familiei. $rborele genealogic reprezinta instrumentul cu
autorul caruia se pot elabora ipoteze privind comportamentul si atitudinile generatiilor mai
tinere prin raportarea la ascendentii lor &vezi =. Ilut, 2@@/'.
!"RS"L 8
STIL"RI E 2IATA #A$ILIALA J TIPOLOGII #A$ILIALE
8odul specific in care interactioneaza structura familiala cu realizarea functiilor ei
&sexuala si de reproducere, social"psi,ologica, educationala, economica, recreationala'
conduce implicit la conturarea anumitor stiluri de viata familiala sau tipuri de casnicii, in
functie de anumite criterii general"de%initorii ale vietii de familie) coeziune, stabilitate,
tensiune, conflictualitate, capacitate de adaptare, integrare si dezvoltare, acestea determinand
climatul socioafectiv al interactiunii maritale &I. 8itrofan, 1434, pp. #4"/@'.
In acest sens este cunoscuta tipologia maritala a lui #. P+nEe, &14#1')
tipul casniciei furtunoase 9 oscilatii afective cu mare consum tensional, crize care
se pot prelungi in timp2 frustrarile par a fi resimtite in mai mare masura decat
cedarile2 aceste cupluri nu au *forta+ sa sc,imbe cursul casniciei fie in sens
pozitiv, fie negativ2
tipul casniciei molatice 9 *pseudocasnicie+, bazata pe supraaprecieri si cedari
menite sa evite crizele dar, practic, pastrand distanta afectiv"cognitiva intre
parteneri2 unitatea cuplului este iluzorie2 fiecare partener *trece greutatile vietii pe
umerii celuilalt, fara a le purta raspunderea+2
tipul casniciei dure 9 partenerii sunt *partial+ angaati in casnicie, printr"un
comportament relational reciproc rigid2 comunicarea este redusa2 partenerii se
percep si se valorizeaza ca potentiali *agresori la integritatea celuilalt+, ceea ce
ascunde fragilitate interioara si frica de angaare in parteneriat, cu riscul unei
modificari a propriei personalitati2 conduita relationala rezervata " sunt impotriva
duiosiei si intimitatii, mangaierile le par copilaresti2 se cunosc foarte putin,
casnicia devenind *arena+ in care cercul razbunarilor reciproce se repeta la infinit.
D tipologie mai completa a stilurilor vietii conjugale o realizeaza I. #. !+<er &140/,
1411')
tipul casniciei celor obisnuiti cu conflictele 9 frecventa conflictelor, rareori
ascunse copiilor, dar putin exteriorizate fata de prieteni, rude, vecini2 conflictul
este oricand potential si atmosfera de tensiune prezenta2 cuplul aunge rar la
disolutie, dupa trecerea crizei totul reintrand in normal2
tipul casniciei devitalizate 9 relatiile de armonie, comunicare si iubire se
devitalizeaza treptat, aungand sa contrasteze sensibil cu imaginea primilor ani2
partenerii petrec mai putin timp impreuna, relatiile sexuale sunt mai putin
satisfacatoare, interesele si activitatile sunt mai putin impartite2 ii mai leaga inca
interesul comun pentru cresterea si educarea copiilor, pentru evolutia profesionala
a celuilalt &lipseste, insa, participarea afectiva'2 perec,ea devine apatica, fara viata,
*un vid dureros+, cu o stare de tensiune latenta2 rareori se aunge la disolutie,
ambii parteneri complacandu"se intr"o atmosfera de indiferenta2
tipul casniciei pasiv-cordiale "binevoitoare# 9 are multe puncte comune cu tipul
casniciei devitalizate, cu deosebirea ca pasivitatea caracterizeaza de la inceput
relatia2 lipseste tensiunea si conflictualitatea, desi unii admit un reziduum de
resentimente si frustrari subtile2 angaarea intr"o astfel de relatie se face, de cele
mai multe ori, deliberat) persoane ale caror interese vizeaza altceva decat
parteneritatea &barbati dedicati carierei, femei dedicate copiilor lor', care fie ca nu
vor, fie ca nu pot sa investeasca emotional in relatia barbat"femeie2 independenta
personala2
tipul casniciei vitale 9 relatie empatica, autentica intre parteneri, esentiala pentru
viata lor2 prezenta partenerului este indispensabila pentru sentimentele de
satisfactie pe care le asigura acesta2 satisfactia partenerilor unui astfel de cuplu este
de a trai unul prin celalalt, nesimtind ca"si pierd in felul acesta identitatea proprie2
in anumite situatii ei pot aparea in pozitii de rivalitateHcompetivitate,
conflictualitate c,iar, dar numai cand apar dezacorduri pe probleme importante
pentru ei si relatia lor &se deosebesc de cei obisnuiti cu conflictele, unde pare sa
functioneze regula dupa care nici un conflict nu trebuie rezolvat cu adevarat'2
tipul casniciei bazate pe relatie totala 9 asemanator relatiei vitale, cu deosebirea
ca toate problemele importante ale vietii sunt impartite &exemplul casatoriilor in
care sotul, personalitate stiintifica recunoscuta, convietuieste cu sotia sa, care ii
este *prietena, sotie si partener+'2 exista putine zone de tensiune, iar diferentele de
opinie s"au rezolvat uneori prin compromis, alteori prin cedarea unuia sau altuia
dintre soti, problema principala nefiind *cine are dreptate+, ci *cum poate fi
rezolvata mai bine problema fara a strica relatia+.
S,+;Ei -i Bea/in elaboreaza o alta tipologie, cuprinzand sapte configuratii de
intercomunicare maritala, din care deduc patru grade posibile ale satisfactieiHinsatisfactiei in
cuplu &cf. I. 8itrofan, 5. 5iuperca, 1443, pp. 14/"140')
diade bazate pe -i1etrie -ta<i,a, in cadrul carora ambii parteneri realizeaza un
ec,ilibru intre dorinta de a domina si de a se supune2 acest tip de diade induce
satisfactie maritala stabila2
diade bazate pe c%1.,e1entaritate -ta<i,a, in care comunicarile dintre parteneri
concura la definirea unuia dintre ei ca dominant si a celuilalt ca supus2 acest tip de
relatie induce satisfactie maritala stabila2
diade bazate pe c%1.etitie -i1etrica %rientata -.re d%1inare, in care ambii
parteneri doresc, in aceeasi masura, sa domine in viata de cuplu2 acest tip de diada
induce satisfactie maritala instabila2
diade bazate pe c%1.etitie -i1etrica %rientata -.re -+.+nere, in care ambii
parteneri doresc, in aceeasi masura, sa lase pe seama pe celuilalt deciziile ce
privesc viata de cuplu2 si acest tip de relatie induce satisfactie maritala instabila2
diade bazate pe c%1.etitie a-i1etrica %rientata -.re d%1inare, in care ambii
parteneri doresc, in masuri diferite, sa domine in relatia conugala2 acest tip de
diade induce insatisfactie maritala instabila2
diade bazate pe c%1.etitie a-i1etrica %rientata -.re -+.+nere, in care ambii
parteneri doresc, in masuri diferite, sa fie dominati in viata de cuplu2 si acest tip de
diade instaisfactie maritala instabila2
diade f,+ct+ante, in cadrul carora comunicarile dintre parteneri doresc, in masuri
diferite, sa fie dominati in viata de cuplu2 acest tip de diada induce insatisfactie
maritala stabila.
N;<3)
$ceste stiluri de viata familiala, desi au tendinta de stabilitate in timp, pot suferi
modificari, un cuplu putand sa"si modifice stilul marital de mai multe ori in cadrul casatoriei.
.ipologia maritala defineste in primul rand relatia si nu personalitatile sotilor, o aceeasi
persoana putand sa se manifeste intr"o anumita relatie ca fiind vitala, iar in alta ca pasiv"
cordiala2 este posibil ca o persoana sa treaca intr"o relatie devitalizata sau pasiv"cordiala cu
propriul partener, angaandu"se intr"o relatie vitala extraconugala sau sa"si exprime
*vitalitatea+ in profesie.
Infidelitatea conugala poate aparea in toate tipurile de relatie maritala, cu exceptia
relatiei totale, dar cauzele care o produc sunt diferite) la cei obisnuiti cu conflictele,
infidelitatea este o cale de manifestare a atitudinii oscilante fata de partener, ca simbol al
resentimentului fata de acesta2 la pasivii"cordiali, infidelitatea este tipica, in special la barbatul
de varsta milocie2 mai rara la devitalizati si vitali.
%ivortul si separarea apar la toate cele cinci tipuri, dar motivele sunt variabile &I.
8itrofan, 1434, pp. /!"/#'.
Ti.%,%:ii fa1i,ia,e
In stabilirea tipologiilor familiale se au in vedere toate tipurile de relatii intrafamiliale
&parinti"copii, frati"surori, bunici"nepoti etc.' si nu doar relatiile intraconugale. $ceasta
caracteristica diferentiaza tipologia familiala de cea maritala &I. 8itrofan, 5. 5iuperca, 1443,
p. 140')
familii reprimatoare!familii liberale 0 primele inabusa spiritul de independenta al
copilului, celelalte dezvolta instictele acestuia2
familii active!familii pasive 0 primele incuraeaza la tineri dinamismul, increderea
in sine, celelalte sunt indiferente, generand sentimente de descuraare, neincredere
etc.2
familii stabile!familii instabile 0 primele se bazeaza pe o anumita constanta a
vietii de familie, pe respectarea ferma a unor principii si valori familiale2 celelalte
sunt caracterizate prin sc,imbari permanente ale modului de viata.
L. R%+--e, A5F4FB a identificat trei tipuri de familii &Idem, pp. 141"143')
familia fuzionala J sotii considera ca uniunea lor este autentica doar atata timp cat
au capacitatea reciproca de a se sustine unul pe celalalt prin empatie si anticipare
relationala2 are risc crescut de ruptura, insa recasatorirea &intr"o alta formula' este
putin probabila2
familia 5club6 - in care sotii sunt mai realisti deoarece isi respecta independenta
si isi fondeaza uniunea pe ratiune, care capata forma unei compatibilitati bazate pe
teoria costHbeneficiu2 isi recunosc autonomia si puterea, inclusiv cea de a rupe
relatia daca li se pare deficitara2
familia 5istorie6 0 caracterizata prin solidaritate fondata pe amintirea vie a unui
trecut fericit si pe speranta unui viitor mai bun2 fidelitatea si increderea reciproca
dau sens acestui tip de familie2 copiii fac parte din proiectele de viitor.
!"RS"L H
Pr%<,e1atica a,e:erii .artener+,+i c%nC+:a,
5. $%ti/aia a,e:erii
$legerea partenerului pentru casatorie este un moment cu implicatii deosebite pentru
evolutia ulterioara a cuplului, fiind o premisa esentiala, arata specialistii in domeniu.
%in perspectiv istoric, alegerea partenerului conugal a parcurs o traiectorie supus
unor permanente sc,imbari, de la cele de tip tradiional"instituional dominate de criterii
economice, sociale, normativ"integrative, cultural"etnice, la cele de tip socio"afectiv, afectiv"
sexual, de comunicare, competen psi,osocial, de autorealizare prin intimitate.
Mn cadrul societatilor traditionale, normele instituionale sunt cele care reglementeaz
functiile familiei, precum si formarea acesteia. $stfel, normele institutionale prescriu)
cine se poate cstori sau cine trebuie sa se casatoreasca si cu cine &G. (oussel,
1434'2
pentru cine poate s opteze cel care este candidat la cstorie2
sarcinile prinilor pentru realizarea unei cstorii avantaoase a copiilor lor, din
punct de vedere socio"economic &sa corespunda posibilitatii de a spori averea si de
a asigura supravietuirea liniei familiale'2
necesitatea i rolul unor intermediari pentru spriinirea prinilor i tinerilor n
adoptarea unei decizii maritale2
centrarea pe sexualitate de tip procreativ sau i pe.
=atternurile alegerii difer de la cultur la alta. Ii n prezent sunt multe culturi n care
apartenena la o cast, statutul economic, descendena etnic, rasial primeaz.
$stzi, n societatea modern, tinerii se cstoresc din cu totul alte motive. 6amilia
moderna aseaza pe primul plan valorile intimitatii, afectiunii si realizarii maritale ale
persoanelor, cu drepturi legale la satisfactia sexuala, socializarea si educarea copiilor si
participarea economica la viata familiala &J. Giciu, 141/'.
$steptarile cuplurilor, in stransa legatura cu motivatiile alegerii partenerilor s"au
sc,imbat si ele. $stfel, multumirea sexuala poate fi obtinuta si in afara casatoriei, copiii nu
mai reprezinta scopul fundamental in viata multor oameni, iar numarul in crestere al femeilor
angaate profesional desfiinteaza argumentul economic. =rin egalizarea statutului social si
c,iar a sex"rolului, femeile si"au sc,imbat radical expectatiile si ratiunile pentru casatorie
&asteapta iubire, satisfactie sexuala, prietenie, respect, posibilitatea implinirii profesionale
etc.'. <arbatii isi transfera parte din raspunderea rolului traditional economic in casatorie,
preluand totodata o serie de sarcini domestice si egalizandu"si investitia decizionala maora in
familie cu femeile &I. 8itrofan, 5. 5iuperca, 2@@2'.
$sadar, de la casatoriile aranate de parinti si rude s"a trecut la casatoriile construite pe
alegeri libere, personale. 6amilia nucleara intemeiata pe sentimente positive este formula
maritala cea mai dezirabila.
Ga intrebarea de ce se casatoresc oamenii, K. !. !%,e1an &1433' indica)
a' compatibilitate sexual,
b' teama de singurtate,
c' nevoia de prieten &companion',
d' sigurana financiar,
e' fuga de restriciile parentale,
f' dorina de a fi important pentru cineva.
;l menioneaz, de asemenea, i cKteva raiuni pentru care oamenii nu se cstoresc
&in cazul in care o fac, pot aparea tot atatea surse de distres care duc la disfunctii si la criza
maritala')
a' precauie fa de modelul tradiional al familiei,
b' nencredere n sexul opus,
c' frica i c,iar refuzul de intimitate.
Intr"o cercetare pe populaia romKneasc &144/', Oana I+:+,e-c+ a identificat / tipuri
de motivaii maritale)
1' dorina comuna de a"si continua viaa ntr"un mod satisfacator &/1,/N'2
2' conformism social i familial &!0,!N'2
!' depirea situaiei prezente &0,@N'2
#' satisfacia actual &!,@N'2
/' sigurana unui viitor &!,@N'.
;ste interesant diferena dintre sexe) astfel, brbaii n procent de /2,4N apreciaz ca
determinant pentru decizia marital conformismul social, femeile doar 13,1N menioneaz
acest motiv. In proportie apropiata, pe sexe, este ales motivul evadarii din situatia actuala
nesatisfacatoare.
In ceea ce priveste motivaia de meninere a cuplului, au fost mentionate) prezena
copiilor, realizrile comune, obligaia &/1,/N' din subieci, dorina comun de a"i continua
evoluia n sens pozitiv, teama de sc,imbare, starea de fericire prezent i sperana unor
viitoare sc,imbri cu implicaii pozitive. Ii n acest caz sunt diferene semnificative pe sexe.
Ga brbati, motivul realizrilor comune este susinut de 10,#N, n timp ce femeile doar 2/N l
susin. Mn unele cazuri, motivele de alegere s"au transformat n motive de meninere.
). !riterii de a,e:ere a .artener+,+i
%eviza lui K. !. !%,e1an A5FF4B& ca s! poi alege tre&uie s! *tii ce dore*ti. =entru a
decide alegerea partenerului, cel n cauz trebuie s"i clarifice mai intai dorinele, s tie ce
dorete de la cel cu care dorete s se cstoreasc.
Mn acest sens, =. Ganderer i E. #a<ian A5FOFB propun folosirea unei liste"evantai cu
trasaturile dezirabile)
1. aspectul exterior &nlime, oc,i, pr etc.'
2. trsturi de personalitate &inteligen, ncredere, umor'
!. potenial economic sau bogatie &carier potenial sau realizat, viitor
posibil, moteniri etc.'.
#. credine i valori &atitudini fa de sex"rol, credin religioas, valori care
orienteaz comportamentul individual',
/. interese speciale i abilitati &muzic, literatur, sport'.
Gista se compartimenteaz n 2 grupe de rspunsuri)
a' tre&uie " cuprinde itemi la care nu putem tolera nici o abatere,
b' este &ine *i " cuprinde itemi cu o serie de particulariti la care putem i s
renunm.
P. I,+t &2@@/, pp. 1@2"1@4' a identificat mai multe criterii de alegere a partenerului
conugal) varsta, statutul socioprofesional, rasa, etnie, religie.
8ariaele sunt, la scara statistica, puternic 9%1%:a1ice 9 se casatoresc proportional
mai mult intre ei cei de aceeasi etnie, clasa sociala, varsta etc. Heter%:a1ia, casatorii intre
personae cu statute sociodemografice diferite, este statistic mai redusa.
aB /ar-ta 9 in cultura euro"americana, oamenii se casatoresc, in general, cu parteneri
de aceeasi varsta sau de varsta apropiata.
Ga nivel national, in (omania anului 2@@@, varsta medie la prima casatorie era de 2!,0
la femei si 20,4 la barbate, reprezentand valori foarte apropiate de media din tarile ;uropei
5entrale si de ;st, dar in continuare mai mici decat media din tarile :niunii ;uropene &in ur
de 2/ de ani la femei si 23 de ani la barbati'.
<B -tat+t+, -%ci%.r%fe-i%na,
Eomogamia socioprofesionala trebuie inteleasa in sensul ca indivizii tind sa se
grupeze marital intre ei in acord cu clasa, statutul social sau cu categoria socioprofesionala din
care fac parte si cu gradul de scolaritate. S. !9e,cea -i A. !9e,cea au constatat experimental
ca alegerea partenerului pe baza criteriului professional prezinta cel mai indicat indice de
endogrupare.
;xista si o ,omogamie de profesii specifice, dar ea este mult mai slaba &medici cu
medici, de ex.'. Eomogamia opereaza nu numai pentru statutul socioprofesional al
partenerilor, ci si pentru cel al parintilor lor.
cB ra-a, etnia -i re,i:ia
Eomogamia este mult mai vizibila si mai pronuntata ca legitimitate socioculturala
atunci cand este vorba de rasa si etnie &ex.) in S:$, proportia casatoriilor intre personae de
culoare diferita este destul de rara'.
$partenenta religioasa este in mare masura asociata cu cea rasiala si etnica. ;vreii si
catolicii sunt mult mai intoleranti decat protestantii. %atele cercetarilor nu confirma o legatura
simpla intre ,omogamia religioasa si stabilitatea mariaului.
5ercetrile susin c alegerea partenerului se bazeaz pe o operaie de %iltrare, adic
pe o selecie la nivelul mai multor paliere, in care cKmpul alegerilor este succesiv ingustat
pKn cKnd are loc alegerea final.
$u fost propuse / paliere)
" filtrul proximitii,
" filtrul similaritate"complementaritate,
" filtrul atraciei personale,
" filtrul compatibilitii.
#i,tr+, .r%7i1itatii este prezent mai ales la familia extinsHtraditionala.
Ii astzi, n medii rurale, n localiti izolate, partenerii se aleg, se cstoresc pe
temeiul vecintii, apropierii2 alii isi gasesc partenerul la coal, printre colegi, la locul de
munc &#@N dintr"un eantion de 13@@ de persoane din =,iladep,ia, cercetat n 1431 de K.
EriE-%n se afl n aceast ultim situaie, iar 1!N, dup acelai psi,olog au crescut mpreun
i s"au cstorit dup ce au mplinit vKrsta permis2 ultimii au cea mai sczut rat de divor
dintre toate categoriile. Mn spriinul acestor date sunt i opiniile lui Ste/e +cE care precizeaz
c un trecut construit mpreun este un moderator important pentru aciuni prezente n relaii'.
In spriinul acestor afirmatii, P. I,+t &2@@/, pp. 1@4"11@' arata ca proximitatea spatiala
are o mare valoare in inc,eierea unei casatorii, deoarece ea cumuleaza si alte criterii
,omogamice &etnie, statut socioprofesional, religie, varsta'. ;a este intim asociata cu
proximitatea si similaritatea culturala.
#i,tr+, -i1i,aritate3c%1.,e1entaritate
Similaritatea exprim proverbul Fcine se aseamana se adun+ &factori de varsta, rasa,
religie, clasa sociala, interese comune, valori', iar complementaritatea, Fcontrariile se atrag+.
Mnc din 14@2, Pear-%n remarc similarit!ile mor%ologice ca un factor de alegere
maritala) persoanele cu talie ridicat sau sczut se cstoresc ntre ele n procent mai mare
decKt aleator2 la fel n privina formei, mrimii mainilor, culorii oc,ilor, parului, pigmentaiei
pielii.
0ie,-%n menioneaz cstoriile Fasortative+ ntre persoane cu tulburri psi,ice, care
au predispoziii similare pentru a interaciona patologic. =ersoanele cu acelai tip de
deficiene, surdo"muii, orbii tind s se cstoreasc ntre ele.
5omplementaritatea este fenomenul psi,osocial opus, n care alegerea partenerului se
bazeaz pe aprecierea n cellalt a elementelor pe care nu le posed alegtorul. R. Ginc9,
autorul teoriei nevoilor complementare &14/3, 1401', apreciaz c operm preferenial n baza
unor patternuri de natur s ne asigure sigurana, confortul, ataamentul & ex.) respectuoii,
timizii, supuii sunt atrai de persoanele dominatoare, puternice'.
5riteriile psi,ologice ale alegerii partenerului influeneaz stabilitatea cstoriei.
5storiile bazate pe similaritate psi,ologic, marcate de tendina identificrii sunt supuse
devitalizrii, uniformizrii vieii staionare &I. 8itrofan, 1434'. 5ele bazate pe
complementaritate sunt cupluri desc,ise, evolutive, c,iar dac viaa lor este mai tumultoas.
$ici raportul dintre aria cognoscibil i aria incognoscibil, a surprizei, a misterului, a
imprevizibilului, este mult mai mare decKt n cstoriile fondate pe similaritate.
A. PercE%ff A5FO6B a propus o integrare a similaritatii si complementaritatii in
descrierea si explicarea alegerii partenerului, in sensul ca, intr"o prima etapa, similaritatea de
valori si atitudini actioneaza ca un filtru pentru a continua sau nu relatia de prietenie& daca se
constata o disimilaritate cu privire, de ex., la valori si atitudini fata de familie, sunt foarte mari
sanse ca drumul spre casnicie sa se intrerupa', iar mai tarziu complementaritatea nevoilor
devine mai importanta.
#i,tr+, atraciei .er-%na,e i a, c%1.ati<i,itii &sau al afinitilor elective' pot fi
generate de mecanisme bioc,imice, armonie bioenergetic.
!. G. K+n:, influenat de cultura oriental, explic atracia sexelor prin satisfacerea mutual a
proieciilor complementare de rol"sex n cadrul similaritii &animusul femeii se regsete n brbat, iar anima
brbatului se recunoate i se identific n femeie'. Iubirea reunific cele 2 ar,etipuri $nima i $nimus,
transcend dualitatea, ntorcKndu"se la marele Sine care este unic, acesta i conine pe amKndoi &anima i animus'
inseparabili.
$tracia pentru cellalt poate fi provocat i de modaliti erotice de expresie
comportamentala si de comunicare nonverbala)
" expresivitate senzitiv &coloratul oc,ilor, privire, conturul buzelor',
" comunicare nonverbal &privire, gestic',
" capaciti empatice " intuirea dorinelor, ateptrilor celuilalt sunt cKteva din
mecanismele psi,ologice i sexuale care ustific afinitile elective.
$sadar, atractivitatea fizica este un factor important in selectiile noastre de iubire si
casatorie, indiferent daca recunoastem sau nu acest lucru. %ar sunt si alti factori ce pot pune
in plan secundar frumusetea fizica, cum ar fi) inteligenta, caracterul, comportamentul
&*frumusetea sufleteasca+'.
%e asemenea, este importanta compati&ilitatea emotionala in alegerea partenerului
conugal. 5el care a teoretizat acest concept prin asa"numitul *sindrom al dragostei
romantice+ este G. G%%de A5F8FB.
5e presupune dragostea romantica7 Idealizarea celui iubit &uneori pana la *orbire+'2
conceptia de unul &una' si numai unul &una', iubirea mare insemnand credinta *pana la
moarte+2 dragostea le invinge pe toate celelalte2 lasarea in voia emotiilor personale. In
general, dragostea romantica este asociata cu dragostea la prima vedere2 fara dragoste
&romantica', casatoria este goala, uscata &=. Ilut, 2@@/, p. 1@@'.
$nc,etele transculturale arata ca in aprox. 33N dintre societatile din intreaga lume
figureaza indicii &cantece de dragoste, suferinte declarate etc.' ale dragostei romantice si
pasionale &;mber, ;mber, 2@@2'. %ar, in multe culturi, casatoriile sunt inca aranate si in rare
cazuri negocierile familiei sau ale clanului au in vedere perec,ea de indragostiti. Inclusiv in
;uropa, multa vreme &pana in perioada moderna', casatoria din dragoste era o exceptie &$.
?iddens, 2@@@'.
Concluzii$
5ontientizarea motivelor alegerii partenerului conduce la)
" ntrirea i c,iar permanentizarea valoririzrii celuilalt,
" apariia unor noi trebuine de mai bun cunoatere i comunicare &crete nevoia de
cellalt',
" sau, dimpotriv, la diminuarea tensiunii emoionale cognitive pKn la stingere
datorit scderii nevoii de cellalt.
Cumai astfel, viaa de cuplu se situeaz pe un plan valoric superior ca act de
intercunoatere i intercreaie. $tracia dac se desfoar unilateral se destabilizeaz prin
lips de rezonan, prin epuizare, prin deficit de ofert gratificant.
=arteneritatea presupune o motivaie de interacomodare i interdezvoltare care s aib
un caracter dinamic, s aung s fie o motivaie de coevoluie &!. $a1a,i' bazat pe un
complicat proces de autodezvoltare i interdezvoltare mutual.
!"RS"L O
ROL"RILE !O0K"GAL3PARE0TALE
5. !%nce.te,e de rol, structura de rol familial, rol conjugal-parental
R%,+, reprezint ansam&lul de conduite pe care societatea le a*teapt! de la un individ
care ocup! o anumit! poziie sau %uncie (ntr"un sistem &I. 8itrofan, 5. 5iuperca, 2@@2, p.
2!/'.
=rimul care a prezentat sistematic notiunea de *rol+ a fost G. H. $ead &14!#', care
considera ca rolurile sociale se invata, iar invatarea acestora asigura functionarea
colectivitatilor umane.
In psi,osociologie, notiunea de rol social este, adesea, pusa in legatura cu conceptul
de status social, acesta din urma reprezentand pozitia ocupata de o persoana in societate,
precum si drepturile si obligatiile ce deriva din aceea pozitie &G. A,,.%rt, 1401'.
2tructura de rol a microgrupului familial exprima o anumita con%iguratie a pozitiilor
si %unctiilor %ormale si in%ormale ale mem&rilor acestuia, ea constituind &aza des%asurarii
relatiilor matrimoniale, cadrul psihosocial al asigurarii vietii de %amilie. In cadrul structurii
de rol a microgrupului familial se dezvaluie, arata I. $itr%fan, esenta functionala a acestuia,
nivelurile si mecanismele sale intrinsece) nivel intermotivational diadic2 nivel de
interacomodare bioafectiva2 nivel de intercomunicare2 nivel de intercunoastere"
intervalorizare2 nivel de interactiune"interdezvoltare familiala &1434, p. 3#'.
=olul familial e-te re.re;entat de rolul conjugal i rolul parental -a+ rolul
conjugal-parental.
=olul conjugal-parental reprezint un ansam&lu de reacii, comportamente, atitudini,
comunic!ri ver&ale, nonver&ale a*teptate reciproc de c!tre cei = parteneri, orientate spre
asigurarea, consolidarea si dezvoltarea relatiilor %amiliale.
E+. Mntr"o familie din ara noastr este de ateptat ca tatl s plece dimineata la locul unde presteaz o
anumit profesiune, s asigure securitatea familiei, s disciplineze copiii i s le orienteze pregtirea colar, s
se ocupe de timpul liber al familiei, s susin n diferite moduri preocuprile mamei. (olul mamei cuprinde de
asemenea obligaii, ndatoriri, sentimente c,iar i unele privilegii. $. 0eNc%1<, studiind rolurile mamei,
distinge) conduite impuse sau prescrise, eseniale &,rnirea copiilor', conduite permise sau indiferente &a spune
poveti', conduite interzise &incestul'. 8odelul structurat al copilului este unul de dependen, de ascultare a
prinilor. $cest model este completat de privilegii) libertatea de a se uca, de a primi educaie.
Initial, rolul se adopt pe baza imitrii modelelor de rol din familia de provenien i
se perfecteaza prin exersare n propria familie construit. %e obicei, soia preia si imita, mai
mult sau mai putin constient, conduite de rol practicate de mama sa, le interiorizeaz si le
selecteaz n funcie de specificul personalitii sale. Similar, soul va reproduce mai ales
conduite, atitudini, modaliti relaionale preluate din modelul de rol conugal al tatlui su &I.
8itrofan,1434, pp. 3/"30'.
=racticarea rolului conugal i, ulterior, a rolului parental nu este uoar, ridic destule
tensiuni, mai ales n societatea contemporana, marcata de o bulversare a rolurilor, o perceptie
ambigua a acestora si o negociere continua a drepturilor si obligatiilor masculine si feminine
&I. 8itrofan, 5. 5iuperca, 2@@2, p. 2!0'. Se consider c n perioada @"/ ani de la cstorie
intr n oc nu atKt personalitile celor doi parteneri, cKt adeziunea lor fa de modelele
preluate din familiile de provenien. %e aceea sunt frecvente comparaiile, transferurile,
frustraiile exprimate n formule de tipul *n familia mea mama niciodat nu a trebuit s
fac...+, sau *la noi tata era cel care s"a ocupat tot timpul de....+. %ac se persevereaz excesiv
n apel la modelul de rol conugal din familia de apartenen, transferul de expectaii poate
duce la disonan cognitiv"afectiv, la autofrustrare, la conflict de rol si, in ultima instanta, la
disolutie.
$doptarea, asumarea si exercitarea de catre parteneri a unor roluri conugal"parentale
simetric compatibile este ,otaratoare pentru ec,ilibrul familial, ca si pentru mentinerea unor
raporturi sanogene intra si interfamiliale.
T. $ircea &144#, pp. 20"!1' precizeaz c, n funcie de felul cum oamenii realizeaz
asimilarea &ndeplinirea' rolurilor conugal"parentale, se departeeaz > tipuri de structuri
psihologice "tipuri de indivizi#)
1. 4isforicul " asimileaz un numr mic de roluri, le ndeplinete cu mult
seriozitate, pentru ca treptat s se diminueze implicarea, c,iar s dispar. (olurile
conugal"parentale se ndeplinesc sub semnul inconsecvenei, nesiguranei, cu
sincope existeniale, cu plecri, abandon temporar din viaa familial, fr
ustificri de fapte exterioare.
2. 3nxiosul " structura de rol se dobKndete cu efort i se dezvolt ntr"un cadru
inflexibil, ameninat mereu de dorina de a fi perfect, cu insistene greu de suportat
de ctre partener i cu ncercri de transfer a temerilor patologice, care de fapt i
submineaz rezistena.
!. 3nancastul " este o personalitate ,iperexact care se identific cu rolul pKn la
limit. (olul pentru el este o msur a realizrii personalitii prin) ordine
excesiv, conformism ritualic, dar afectivitate foarte redus.
#. Psihastenul " adopt mai multe roluri pe care le abadoneaz rKnd pe rKnd, ntrucKt
este mcinat de nencredere, de lips de coeren, de unitate, apar manifestri
duplicitare.
/. 3paticul " lipsit de energie, nu se implic n rol pentru partener, ci mai ales pentru
imaginea pe care i"a construit"o el despre acesta. =ractic, rolul rmKne o
perspectiv, o fata morgana, fa de care nu aunge totui s se apropie, dei n
sinea sa dorete acest lucru.
0. ?xplozivul " rolul conugal"parental se deruleaz ntr"un climat de nelinite,
dominare, agresivitate, for, reacii neprevzute de ctre ceilali. ;ste refuzat,
ocolit, evitat de familie, ceea ce de fapt i accenteuaz reactivitatea i dorina de a
se impune prin for.
1. @istrionicul " i alege rolul, dar nu i"l asum, vrea s par mai mult decKt este, se
iubete pe sine, nu are desc,idere fa de ceilali. (olul i"l creeaz i exerseaz
dup unele repere pe care le consider a fi apreciate ca bune de ctre ceilali,
ntruct este animat de dorina evidenierii.
3. Paranoicul " refuz dialogul, sugestiile, impune categoric rolul. ;ste convins c
este infailibil. $re o structur rigid, egoist i rolul se asimileaz n aceti
parametri.
Ad,er, examinand relatia dintre rol si personalitate, vorbeste despre rolul prescris
&rolul dat social existand in afara individului concret', rolul perceput &cum isi imagineaza
fiecare individ rolul cerut de societate', rolul asumat &rolul perceput la care se adauga
componenta evaluativ"afectiva' si rolul per%ormat &rolul efectiv ucat, unde importante sunt
capacitatile individului de a transcrie comportamentul, cerintele de rol'.
$sadar, din perspectiva indeplinirii rolurilor, se disting)
1. familii in care rolurile conugale sunt asumate corespunzator cerintelor si
exigentelor normalitatii functionale a cuplului2
2. familii in care rolurile conugale sunt realizate partial si nesatisfacator pe fondul
unor stari de tensiune si indiferenta. In aceste familii, relationarea interpersonala este
deficitara si disfunctionala, antrenand conflicte siHsau manifestari violente ale caror efecte se
simt in viata sociala si profesionala a partenerilor &8. Joinea, 144!, p. #@'.
). !%nce.te,e de sex-rolQ te%rii a-+.ra f%r1arii identitatii de sex-rol
%esi termenii de *sex"rol+ si *gen"rol+ sunt adesea folositi ca ec,ivalenti, exista o
diferenta importanta intre ei &I. 8itrofan, 1434, I. 8itrofan, 5. 5iuperca, 2@@2'.
Se73r%,+, asambleaz comportamentele determinate de se+ul &iologic &ciclu
menstrual, eacularea, erectia etc.'. Gen3r%,+, semnifica e+pectaiile societ!ii privind
comportamentele masculine sau %eminine &ex.) a fi insarcinata este un sex"rol feminin, dar a
creste copiii este un gen"rol' &(ic,mond"$bbrott, 1442'.
:n alon important al identitatii psi,ologice este apropierea de celalalt prin iubire si
sexualitate, sustinute de identitatea sexuala individuala. %esi la om sexul este determinat
genetic, ca si la animal, identitatea sexuala nu este fixata la fel de rigid, ceea ce permite o
exprimare si o creativitate mult mai ampla in relatii. Identitatea sexuala este o constructie
flexibila in care se amesteca elemente pulsionale, psi,ologice, sociale.
Identitatea de gen &masc.Hfem.' este conferita de sexul biologic, determinat genetic si
,ormonal. $stfel, foetusul se sexualizeaza in functie de cromozomii PX &masculin' si PP
&feminin'. :neori natura comite si erori8
<arbati cu formula cromozomiala incluzand un P suplimentar &PPX' ceea ce le
confera o infatisare feminina, testicole de volum redus, incapabile de a produce
sperma2
6emei cu formula cromozomiala lipsita de un cromozon P, ceea ce determina
absenta ovarelor si o redusa dezvoltare a organelor sexuale externe. ;le sunt din
punct de vedere genetic doar partial femei2
Eermafroditii, in cazul carora apare imposibilitatea determinarii cu precizie a
sexului2 sexul se distinge abia dupa primele ! luni ale evolutiei prenatale.
Identitatea sexuala nu este o optiune personala a individului. %upa max. 1# zile de la
nastere, in conformitate cu aparenta si conformatia organelor genitale se declara sexul legal
&baiatHfata' inscris in certificatul de nastere. Societatea, prin microgrupul familial il recunoaste
pe individ ca apartinand unuia din cele doua sexe. Sexul legal si sexul social &recunoasterea
de catre societate' sunt impuse de societate, pe baza aspectului exterior, aparent normal al
organelor genitale.
Identitatea se+uala si constiinta ei se %ormeaza printr"un proces de socializare
se+uala, particularizat de la individ la individ. Ea se construieste treptat ca o imagine de sine
cu trairi si comportamente corelative, su& in%luenta mediului, ca si prin e+perientele pe care
%iecare le integreaza in conte+tul cultural si educational speci%ic. Identitatea se+uala este o
componenta structurala, atat a Eului corporal, cat si a Eului psihologic, %acand parte din
constiinta de sine si avand o determinare sociala importanta &I. 8itrofan, 1443, p. 2@1'.
6amilia si societatea au roluri esentiale in formarea si manifestarea identitatii sexuale.
.eoriile din psi,ologia sociala vin cu argumente in ceea ce priveste formarea identitatii
sexuale sub influenta contextului cultural si educational specific)
<eoria invatarii sociale "2ocial learning theor9# 0 spre deosebire de punctul de
vedere psi,analitic al lui 6reud, aceasta teorie evidentiaza importanta influentelor
exercitate de societate si cultura asupra formarii identitatii sexuale a individului.
=arintii au un impact vital asupra dezvoltarii unui copil 9 se afirma ca micutii invata,
urmarind actiunile parintilor, adultilor in general, ce inseamna sa fi barbat sau femeie si ce tip
de comportament este adecvat fiecaruia dintre sexe. =rin identificare cu modelele &parinti,
educatori, actori etc.', copiii aung sa creada ca au aceleasi caracteristici ca modelul respectiv.
%aca modelul este neadecvat, copilul se poate simti nesigur si poate fi nefericit. 5onform
acestei teorii, copiii se identifica cu parintele de acelasi sex. $tunci cand imita parintele,
copilul este incuraat. ;ste rasplatit pentru faptul ca se comporta ca un baiatHfata.
Critici aduse teoriei$
5opiii imita adultii, dar nu intotdeauna pe cei de acelasi sex. ;xista cazuri in care
fetitele probeaza palariile tatilor sau baietii incalta pantofii mamei. %e asemenea, anumite
studii pun sub semnul indoielii modul in care unii parinti incuraeaza comportamentul copiilor
lor. 5u toate ca parintii isi trateaza copiii intrucatva diferit &baietii fata de fetite', diferenta nu
este semnificativa. 8ulti parinti cred ca nu este rau ca baietii sa se oace cu papusi sau fetitele
sa se oace cu masinute.
Invatarea sociala se poate afla la baza deprinderii identitatii de sex si standardelor
comportamentale. Insa simpla imitatie a unor gesturi pare sa nu explice in mod adecvat cum
se produce acest lucru.
<eoria dezvoltarii cognitive "Cognitive 0 developmental theor9# &Ga-rence
Qo,lberg, 1400' 9 conform teoriei lui Qo,lberg, deosebirile de comportament
intre indivizii de sexe opuse, survin dupa constientizarea permanentei sexului lor
&#"/ ani'. Ddata ce copiii constientizeaza permanenta sexului lor, incearca sa
adopte un comportament adecvat respectivului sex.
Critici aduse teoriei$
%eseori copiii se comporta intr"o maniera adecvata sexului propriu, prin invatare
sociala, inainte de a putea constientiza permanenta sexului.
8ender 0 2chema <heor9 0 aceasta teorie este o maniera de abordare cognitiv"
sociala, continand elemente din teoria dezvoltarii cognitive cat si din teoria
invatarii sociale2 se bazeaza pe conceptul de *gender+ W *sc,ema+ &sc,ema de
gen'.D sc,ema este un model de comportament organizat mental ce auta copilul
sa stoc,eze si sa ordoneze informatii.
S. Be1 &143!' sustine ca micutilor le place sa"si asume rolul de femeiHbarbati2 initial
ei dezvolta un concept a ceea ce inseamna sa fi barbatHfemeie, organizand informatii in urul
sc,emei genului &sexului'. 5opiii isi intocmesc aceasta sc,ema intrucat vad ca societatea
clasifica in primul rand oamenii dupa sex. <arbatii si femeile poarta ,aine diferite, folosesc
toalete diferite etc. =e masura ce copiii intuiesc ceea ce se cere din partea baietilor si fetelor,
ei adopta propriile atitudini si comportamente. %in larga gama de atribute umane ei le aleg pe
acelea care li se potrivesc. Se formeaza, astfel, identitatea de gen " percepiile oamenilor
despre ei nii ca masculin sau feminin.
S. <em susine c ambele caracteristici, masculine i feminine, se pot dezvolta la
acelai individ &ex.) o persoan poate manifesta impulsivitate, specifica masculinitii, dar i
sensibilitate fa de ceilali, specifica feminitii'. 5ei care posed caracteristici pentru ambele
sexe au fost denumii andr%:ini. 5ercetarile intreprinse au urmrit sa identifice dac acetia,
din punct de vedere psi,ologic, sunt mai sntoi i dac au o mai bun adaptare. S"a
constatat c androginii au obinut un scor mai mare decKt cei care prezint o strict
masculinitate sau feminitate. %e asemenea, caracteristicile masculine ale unei personaliti
androgine prezint o importan mai mare n societile vestice, fiind raportate pozitiv la
flexibilitatea i adaptarea psi,ologic, n comparaie cu cele feminine.
Critici aduse teoriei$
Ideea cercetatoarei S. <em in ceea ce priveste necesitatea sc,imbarii sc,emei culturale
a sex"rolurilor pentru inlaturarea stereotipiilor de sex"rol, trebuie sa tina seama de faptul ca
dezvoltarea umana se face incet si in timp. 5u toate ca femeile tind sa devina egale barbatilor
si au, uneori, cate 2 servicii, in continuare ele sunt cele care isi petrec cel mai mai mult timp
cu copiii si se ocupa de cresterea lor, iar barbatii sunt in continuare orientati aproape exclusiv
asupra carierei profesionale.
!. !%nce.t+, de gen-rol; -tere%ti.ii -%cia,e .ri/ind diferente,e de :en3r%,
8en-rolurile contin anumite caracteristici generale c,iar daca, in fiecare cultura,
continutul specific al acestora este definit diferit. 5aracteristicile generale includ ateptarea
anumitor trsturi ale personalitii &sensibilitate la femei, for, rezisten la brbai', a unor
roluri sociale &brbaii sunt tai, femeile sunt mame', a unor pozitii sociale specifice.
;xpectatiile culturale asociate cu genul sunt exprimate sub forma stereotipurilor de
gen-rol " in funcie de ras, naionalitate, grup etnic " au o mare for asupra oamenilor.
$cestea sunt credine puternic nrdcinate n tiparele culturale privind caracteristicile
psi,ologice iHsau comportamentale ale brbailor i femeilor.
%iferentele de gen"rol deriva, pe de o parte, din cele biologice, dar sunt modelate de
evolutia psi,osociala a fiecarei persoane, de diferentele culturale in privinta conceptiei despre
masculinitateHfeminitate &ex.) in Coua ?uinee, la membrii unui trib, abilitatile artistice,
sensibilitatea si dependenta emotionala sunt caracteristice ale rolului masculin, iar eficienta si
competenta apartin rolului feminin'. *=rescriptiile sociale+ sustin si orienteaza diferentele
privind modelele de rol masc.Hfem. cu comportamentele lor specifice &*cum trebuie sa arate si
sa actioneze o femeie sau un barbat+'.
S.ence i colab. &141/' au investigat acest aspect cu autorul unui instrument,
*5,estionarul atributelor personale+ aplicat pe eantioane mari de studeni. =rincipalele
caracteristici atribuite au fost)
Br<ai #e1ei
Independent ;moional
%orin de impunere 5ald cu ceilali
$gresiv 5reativ
%ominant ;xcitabil
=refer matematica i tiina Se simte uor rnit
$ptitudine la mecanic Cevoia de aprobare
(eprezentrile stereotipizate despre gender pun n eviden deosebiri semnificative
atKt n privina capacitilor intelectuale cKt i a trsturilor psi,ocomportamentale)
"bieii au reprezentri superioare privind calculul matematic, operarea n
tridimensional, sunt mai raionali, mai creativi,
"fetele sunt mai griulii fa de consecinele agresivitii, au o intuiie mai rapid,
decodeaz mai bine comunicarea nonverbal, strile sufleteti din expresivitate, tonul vocii.
Stereotipizrile sunt utile dar aduc i inconveniente, mai ales n defavoarea femeilor)
distribuirea sarcinilor n domenii domestice &familie', unde lucreaz mult mai mult n
comparaie cu brbaii, n viaa public, mai puine funcii de decizie, dar i n economia de
ansamblu a vieii) pe piaa unor profesii &film, modelling', dup vKrsta de #@ de ani, valoarea
femeilor scade considerabil, n timp ce a brbailor sporete, ceea ce confirm i cstoria
acestora cu persoane foarte tinere.
$sadar, ceea ce indivizii dintr"o anumita cultura asteapta din partea unui barbat sau
femeie, de la un tata sau de la o mama, se confunda, in mare masura, cu stereotipurile care
circula in legatura cu aceste asteptari. (espectivele stereotipuri si clisee sunt de multe ori
afirmatii false, dar care la nivelul constiintei comune circula cu valoare de adevar si cu
consecinte actionale. In aproape fiecare cultura, rolurile si pozitiile sociale detinute de barbati
sunt considerate mai valoroase decat cele detinute de femei.
P. I,+t A5FF8B se intreaba *cat adevar exista in stereotipurile de sex7+. Iata cateva
concluzii formulate de acesta pe baza unor cercetari de specialitate)
a' 8ulte din diferentele rezumate prin stereotipuri nu au acoperire. $stfel, nu s"au
inregistrat diferente semnificative intre sexe in I.Y si creativitate. %atele de laborator nu arata
multe diferente nici intre trasaturile de personalitate cum sunt) dependenta, ascultarea,
inclinatia de a"i auta pe ceilalti2
b' 5ele mai multe caracteristici de personalitate si actionale atribuite prin stereotipuri
nu sunt naturale, biopsi,ologice, ci induse prin diferite mecanisme psi,osociale. 5ercetarile
lui 8one> si ;n,ard &1412' au aratat ca, in cazul ,ermafroditilor, unde unii dintre indicatorii
de sex &de ex., organele genitale externe' sunt biologic neconcludenti, ei devin baieti sau fete
in functie de sexul care le"a fost desemnat inainte de a implini 13 luni. Ddata ce i"a fost
atribuit un anumit gen &masculin sau feminin' si a fost educat in acord cu cerintele legate de
el, individul a si devenit ceea ce a fost *programat+ sa fie.
c' Stereotipurile de sex"rol au serioase consecinte directe si indirecte asupra vietii de
cuplu.
6iind caracterizata ca mai afectiva, griulie, mama, indiferent daca lucreaza sau nu in
campul muncii, va trebui sa se ocupe in principal de copii2 barbatul avand *natural+ o
inclinatie mult mai pronuntata fata de stiinta, cunoastere, va aloca un timp mai mare cititului,
televizorului, iar femeia, treburilor casnice. 5onsecinte)
Ignorarea de catre partener a nevoilor personale de dezvoltare a partenerei si
impunerea unui stil de viata traditional. In consecinta, frustrarile partenerei vor
afecta satisfactia conugala a acesteia si consecutiv a cuplului.
=erpetuarea dificultatilor de afirmare a femeii in plan profesional, dar si in plan
relational, dezvoltarea unui complex de inferioritate al acesteia.
$fectarea comunicarii autentice intrafamiliale etc.
!"RS"L 4
IS#"0!TIILE E ROL !O0K"GAL3PARE0TAL
=rivind ndeplinirea rolurilor conugal"parentale se delimiteaz dou tipuri de familii)
1. 6amilii n care rolurile conugale sunt asumate n conformitate cu normele,
cerinele care reglementez funcionalitatea normal a vieii. $ceste familii au un
stil propriu ce se nscrie ntr"o traiectorie normal, datorit unei structuri de rol
conugal armonioas, complet, care va asigura ndeplinirea funciilor familiei.
2. 6amilii n care rolurile conugale sunt doar n parte realizate la un nivel
corespunztor, ntr"un cadru, fie tensional, fie de semiprezen, fie de indiferen.
6amilia triete relaii conflictuale, tensionale, ceea ce afecteaz i relaiile sociale
i viaa profesional. .raiectoria este disfuncional, marcat de tensiuni, prezena
iminent a riscului de disturbare relaional, evolueaz spre conflict i culmineaz
cu divor.
.raiectoria disfunctionala a vietii de cuplu are adesea, ca punct de plecare o
defectuoasa structurare si exercitare a rolurilor conugale.
I. $itr%fan realizeaza o cercetare asupra distorsiunilor de rol conugal pe un set de
12! de cupluri, in urma careia a rezultat urmatoarea tipologie a distorsiunilor de rol conugal,
grupate in) disfunctii globale si disfunctii specifice &1434, pp. 41"111'.
5. i-f+nctii :,%<a,e a,e -tr+ct+rii de r%, fa1i,ia,
3doptarea si exercitarea inadecvata a rolului specific sexului
a4 E+agerarea C diminuarea tr!s!turilor speci%ice se+ului in e+ercitarea rolului
con,ugal
%ilatarea, exagerarea rolului feminin H masculin este generat de tendina unuia dintre
parteneri de a considera c rolul sexului su este cel mai important pentru viaa ntregii familii
soul tiran, dominator adopt un rol ,ipertrofiat. :neori, acesta este suportat de tipul feminin,
,ipotrofiat din punct de vedere al rolului de sex &femei marcate de ambiguiti, ne,otrKri, cu
dependen decizional, cu unele tendine masoc,iste'.
Incomod este i ,ipertrofierea rolului matern care recurge la conduite duplicitare, de
acoperire a greelilor, ,iperprotecie privind ndeplinirea unor ndatoriri igienico"sanitare,
colare ale copilului &mama ntocmete referatele colare'.
:n asemenea fenomen poate menine structura familial, dar crete riscul de
disturbare a relaiilor familiale prin acutizarea conflictelor cKnd copiii aung la pubertate,
adolescen, instalarea unei perioade de *criz+ a cstoriei n intervalul 1/"2@ de ani de
existen a acesteia.
Mn acest caz, exersarea inadecvat a rolului de sex induce o disfuncie i la nivelul
rolului parental.
&4 Inversarea rolurilor speci%ice se+elor sau Etravestiul; psihosocial marital # este o
distorsiune n care cei 2 parteneri intr ntr"un *forat+ oc de rol *n travesti+, rolul femeii
fiind preluat de brbat i invers. ;ste o substituie mutual ntre cei doi, care are efecte
distructive atKt n privina vieii de cuplu, cKt mai ales asupra evoluiei personalitii copiilor.
6emeia i asum cKt mai multe conduite masculine) fumeaz exagerat, ofeaz, decide,
organizeaz, consider lipsit de importan prezena soului n viaa de familie. 6emeia
afirm) el nu %ace nimic &ine, este nepriceput etc. <rbatul i acord prioritate n orice
direcie, ncearca s o aute, dar mai mult strica decKt face, treptat i se diminueaza iniiativa,
se simte nlturat, ironizat i se gKndete dac nu i s"ar potrivi o femeie mai nelegtoare, mai
atent, mai tandr.
c4 Desincronizarea rolului de se+ in diada con,ugala
$cest tip de disfunctie se refera la manifestarea nesincronizata a conduitelor de rol
conugal masculin si feminin. =artenerii, desi isi asuma corespunzator rolul de sex, nu si"l
exercita oportun conform proiectiilor de necesitate si asteptarilor mutuale, ceea ce creeaza
permanente disonante si inevitabile frustratii. 6ormula acestor cupluri ar fi) *desi esti, poti si
stii sa fii si sa faci ceea ce vreau, nu esti si nu te manifesti atunci cand imi este necesar, atunci
cand trebuie+. Sunt persoane care amana, care actioneaza de obicei prea tarziu sau prea
repede, care tensioneaza partenerul prin lentoareHprecipitare. %ecid impreuna abia cand unul
dintre ei aunge la *epuizare psi,ica+ prin asteptarea opiniei celuilalt. Cu sunt implicate aici
neaparat comportamente temperamentale relativ diferite sau opuse, cat mai ales ina&ilitatea si
imaturitatea in asumarea si E,ucarea; rolului con,ugal in con%ormitate cu asteptarile
reciproce. (eprosul este maniera comunicationala cel mai frecvent intalnita in astfel de
cupluri.
3doptarea si exercitarea incompleta a rolului conjugal
a4 )emic!snicia 7partialitate si evaziune psihosociala4 9 unul dintre soi se implic
doar parial in viata de familie, pentru c n paralel dezvolt relaii extraconugale sau refuz
s exercite o parte din ndatoririle de rol revenite. =oate lua forma exercitrii n comun a
menaului, a administrrii bugetului, dar cu exercitarea autonom a funciei sexual"afective de
ctre unul sau de ctre ambii parteneri ntr"un cadru de infidelitate conugal unilateral sau
bilateral2 o alt variant se consum pe desfurarea n comun a vieii sexual"afective dar pe
exercitarea redus a funciilor administrativ"organizatorice de ctre so &de obicei' si pe
realizarea autonom a funciei de loisir tot de ctre so, femeia neavKnd acces la grupul de
prieteni, la programul personal al sotului &RRR Jezi 5ursul !'.
&4 Cuplurile imatur"dependente sau *cupluri"copil+ tutelate de prini, de socri.
Gocuind mpreun cu acetia, apar fenomene de reticen, in,ibiie, nemulumire, dei autorul
celor vKrstnici poate fi substanial. *5uplul"copil+ este impiedicat, practic, in autodezvoltarea
sa ca entitate independenta, ca unitate de decizie si actiune separata.
3doptarea si exercitarea inautentica a rolului conjugal
Pseudocasnicia sau Evietile paralele; # forma de manifestare cea mai grava a
psi,osociopatologiei maritale, consta in adoptarea si exercitarea inautentica &falsa, aparenta' a
rolului conugal"parental. %aca in celelalte tipuri de disfunctii ale structurii de rol marital
sentimentul iubirii persista in forme dramatice, ambivalente, imature, in pseudocasnicie nu
este vorba de afectiune mutuala, ci doar de un sistem de interese reciproce, de obicei
economice si sociale &vezi 5ursul !RRR'.
). i-f+nctii -.ecifice a,e r%,+,+i c%nC+:a,
4isfunc&ii ale comportamentului sexual) frigiditate &04 femei din 12!', eaculare
precoce &#1 barbati din 12!', impotenta psi,ogena &1 cazuri din 12!'2 eaculare
tardiva si aneaculare &4 cazuri din 12!', fie datorit unor factori organici,
morfologici, fie unor defecte interacionale n cuplu. 5omunicarea verbal i
nonverbal sincer, cu ncrctur emoional reprezint c,eia psi,ologic a unei
sexualiti tonice, sntoase, ec,ilibrate.
4isfunctii ale comportamentului erotic) absenta comunicarii erotice si senzitive
in general si in special in preludiu, pe parcursul actului si in postludiu &0! de
cazuri din 12!', dar si in afara actului sexual2 lipsa de imaginatie si spontaneitate
in exprimarea tandretei, a sentimentelor si emotiilor, pudoarea, in,ibitia, absenta
initiativei sexuale etc.
Nivelul de experienta si cultura sexuala si afectiva 9 este semnificativ redus in
cuplurile disfunctionale) informatii distorsionate, vagi, puerile2 de aici in,ibitia si
fixatia anxioasa pe erectie si eaculare &la barbati', lipsa initiativei si a creativitatii
etc.
3titudinile, conceptiile si modelele de referinta privind comportamentul sexual"
afectiv si procreativ in cuplul conjugal 0 sunt rolul unor influente educationale
deformate, in special in familiile de orientare2 de aici, o conduita sexuala si erotica
anxioasa, rigida, in,ibata.
Nivelul de satisfactie!insatisfactie sexual-afectiva in culu
(. !%nf,ict+, c%nC+:a, reprezinta o stare de disfunctionalitate in viata si activitatea
conugala, ce poate avea intensitati diferite si se poate intinde pe diverse perioade de timp.
6ormele de manifestare sunt variate, de la certuri, contraziceri, pana la agresivitate sau refuzul
asumarii unor obligatii de rol.
5onflictul conugal patogen se caracterizeaza prin capacitate distructiva la nivelul
personalitatii partenerilor, dezorganizand reactiile, impiedicand realizarea functiilor firesti ale
familiei.
$nalizand conflictul conugal din perspectiva delimitarii dintre normal"dinamogen si
patogen"dezorganizator, Iolanda 8itrofan &1443, pp. 230"234' realizeaza o tipologie a
conflictualitatii conugale in functie de ! parametri, mai precis, in functie de combinatiile
existente intre acest parametri)
a' gradul de tensiune generat de conflictul marital &ridicat, moderat, scazut'2
b' forma de manifestare predominanta a conflictului in cuplu &manifesta, latenta'2
c' durata conflictualitatii &continua, intermitenta'.
<ipuri de conflict conjugal$
A. cupluri cu con%lictualitate ma,ora de aspect mani%est, continuu, cu tensiune
crescuta 9 prezinta mare potential dizolvant si psi,opatogen pentru unul sau ambii parteneri2
4/N din subiectii divortati &mai ales femei' si !1,2N din subiectii casatoriti cu reactii si
dezvoltari nevrotice reactive psi,otraumelor conugale, provin din cupluri caracterizate prin
acest tip de conflictualitate2
=. cupluri cu con%lictualitate mani%esta, intermitenta, cu tensiune crescuta # prezinta
potential dizolvant semnificativ, care nu intotdeauna se finalizeaza cu separarea sotilor, dar
faciliteaza dezvoltarea dizarmonica a relatiilor conugale, cu efecte psi,opatologice
individuale si de grup conugal2 abandonul, alcoolismul, sustragerea de la indatoririle
materiale, infidelitatea, conflictele cu socrii sunt frecvent cauze si efecte ale acestui tip de
conflictualitate2
9. cupluri cu con%lictualitate mani%esta, continua, cu tensiune moderata # aceste
cupluri au o evolutie instabila, cu tendinta la deteriorarea esentei conugale, dar cu mentinerea
structurii de cuplu, intr"o formula de pseudoconugalitate, in care conduitele de *evadare+ si
*substitutie+ &adulterul, alcoolismul compensator, supravietuirea profesionala' coexista cu
mentinerea partiala a exercitarii rolului conugal2
?. cupluri cu con%lictualitate mani%esta, intermitenta, cu tensiune moderata # nu au
fost relevate in cazul subiectilor cu tulburari psi,ice2 acest tip de conflict este destul de
frecvent la cupluri in perioada de preacomodare si acomodare interpersonala2 poate facilita
cunoasterea interpersonala2
F. cupluri cu con%lictualitate su&mani%esta, continua, cu tensiune moderata # sunt
frecvente intre normali cu disponibilitati de adaptare mai scazute2 in aceste cupluri,
conflictualitatea preseaza asupra relatiei ca o continua virtualitate2
G. cupluri cu con%lictualitate su&mani%esta, continua, cu tensiune scazuta # acest tip de
conflictualitate favorizeaza efortul de acomodare reciproca, producand corectii permanente
ale conduitelor interactionale2
H. cupluri cu con%lictualitate su&mani%esta, intermitenta, cu tensiune moderata # au o
evolutie armonioasa, in cadrul careia acest tip de conflictualitate faciliteaza acomodarea
interpersonala &ironia, persiflarea, comportamentul pseudoludic verbal, ca supapa de
descarcare a unor tendinte agresive'2
@. cupluri cu con%lictualitate su&mani%esta, continua, cu tensiune scazuta # cupluri
care evolueaza rapid si stabil catre asimilare interpersonala2 dezacordurile nu au un caracter
frustrant, ci de facilitare, partenerii preluand reciproc puncte de vedere diferite.