Consiliere

Anul IV Psihopedagogie special- curs nr.2

PROCESUL CONSILIERII PSIHOPEDAGOGICE
nainte de a vorbi despre procesul consilierii, este important s precizm care
sunt principiile care stau la baza acestuia.
iteratura de specialitate semnaleaz e!isten"a a cinci principii speci#ice $n
cadrul consilierii%
&' Susinerea afectiv.
Ca urmare a problemelor e!isten"iale cu care subiectul se con#runt, acesta se
simte #rustrat $n necesit"ile (i interesele sale (i solicit a)utorul unui specialist. *l
a(teapt $n mod con(tient sau nu de la acesta, $n primul r+nd o sus"inere a#ectiv.
Crearea treptat a unui climat a#ectiv pozitiv (i stimulativ pentru clientul consiliat este
condi"ia sine ,ua non a consilierii.
2' Susinerea cognitiv.
Pe #ondul sus"inerii a#ective se poate construi sus"inerea cognitiv care
$nseamn identi#icarea de ctre consilier a mecanismelor cognitive ale consiliatului
care pot constitui p+rghii pentru rezolvarea problemelor sale. n procesul consilierii
aceste mecanisme cognitive% $n"elegerea, interiorizarea, con(tientizarea,
problematizarea pot #i dezvoltate pentru a #i atinse obiectivele identi#icate $n comun.
-' Susinerea volitiv- decizional .
.e multe ori persoana care solicit a)utorul consilierului (tie ce problem are
sau cum poate #i rezolvat, dar nu are su#icient voin" (i capacitate decizional pentru
a alege cea mai bun solu"ie (i pentru a o aplica.
Ca urmare, rolul consilierului este de a cre(te (i $ntri $ncrederea consiliatului $n
capacitatea sa de a lua hotr+rea optim pentru el. /ai mult, consilierul trebuie s
sublinieze c nimeni altcineva nu poate luat cea mai bun decizie pentru el dec+t
clientul $nsu(i.
0' Descrcarea emoional sau catharsisul este principiul prin care orice #orm
de interven"ie psihologic permite clientului s-(i e!prime liber propriile sa triri
pozitive sau negative. Acest catharsis reduce tensiunea emo"ional (i pregte(te calea
unei mai bune cunoa(teri de sine a clientului. n #elul acesta, el devine capabil s
vorbeasc despre propriile sale probleme cu mai mult obiectivitate.
1' Principiul orientaresftuire- dirijare implic mai multe grade de
directivitate $n #unc"ie de necesit"ile consiliatului.
.ac acesta dispune de un $nalt grad de structurare a problemelor sale de via",
ca (i solu"iile proprii posibile, el are nevoie de o directivitate redus, de o orientare $n
luarea celei mai bune decizii.
.ac problema (i solu"ia $i sunt pu"in structurate subiectului, acesta are nevoie
de o s#tuire sau de o orientare mai directiv.
Cel mai sczut grad de structurare a problemei, solu"iei (i deciziei subiectului
corespunde celui mai mare grad de directivitate.
2oate aceste nivele ale consilierii sunt posibile numai dac s-a realizat climatul
de sus"inere a#ectiv, de comunicare biunivoc $ntre cei doi parteneri ai procesului%
consilierul (i consiliatul
Aceste principii au un grad de generalitate ridicat (i sunt aplicabile $ntregului
proces de consiliere.
Procesul de consiliere, de(i poate prea o $nln"uirea de $nt+lniri (i discu"ii $ntre
un specialist 3consilierul' (i o persoan normal dar cu anumite probleme de via", este
un proces cu obiective, con"inut (i o strategie organizat.
.e#inirea consilierii ca un proces de orientare- $nv"are subliniaz caracterul ei
educa"ional. Ca urmare, alturi de scopurile generale vom regsi obiective generale,
obiective medii, obiective particular- opera"ionale. Aceast di#eren"iere este
argumentat (i de #aptul c procesul consilierii adres+ndu-se persoanelor normale
vizeaz adaptarea- integrarea acestora pe parcursul $ntregii vie"i $n medii (i #orme de
activitate di#erite.
4biectivele generale au cel mai cuprinztoare s#er de ac"iune (i ar putea #i
concentrate $n #ormula ca% sus"inerea (i dezvoltarea capacit"ilor de adaptare- integrare
a persoanelor ce solicit consilierea. 5obinson recomand $n acest sens, consilierea
2
persoanelor care doresc s dep(easc anumite obstacole sau s construiasc strategii
personale de via".
4biectivele medii se re#er la prevenirea dezadaptrii (i a izolrii persoanelor ce
se adreseaz consilierului. Aceste obiective sunt speci#ice etapelor de maturizare a
personalit"ii 3pubertate, adolescen"', la dob+ndirea (i valori#icarea propriei
independen"e 3tinere"e', la integrarea personal (i pro#esional.
4biectivele particular- opera"ionale sunt ac"ionale, comportamentale (i se
#ocalizeaz pe rezolvarea problemelor de via" mani#estate (i acuzate de ctre
consiliat.
Pentru a #i $n mod real opera"ionale, este util s clasi#icm aceste obiective $n
con#ormitate cu criteriile 6colii din Chicago $n% cognitive, a#ective, psihomotorii,
volitiv- caracteriale.
4biectivele cognitive ale consilierii vizeaz cunoa(terea de ctre consiliat a
propriei personalit"i $n rela"ie cu situa"iile sale de via", cunoa(terea temperamentului,
a $nclina"iilor, aptitudinilor, a dominan"elor caracteriale, a celor mai speci#ice
modalit"i reactive ale persoanei raportat la di#erite evenimente ale vie"ii.
Aceast cunoa(tere, poate #i detaliat, prin intermediul unor obiective
subordonate cum ar #i%
7 Con(tientizarea evenimentelor din via"a consiliatului. Acest mecanisme
al con(tientizrii scoate problema din zona nebuloas a neclarit"ii cognitive, o
subordoneaz con(tientului, o supune ra"ionalit"ii #iind un pas important pentru
rezolvarea problemei8
7 Conceptualizarea sau #ormularea problemei de via" $n termeni
cunoscu"i, simpli, clari, $n rela"ie cu al"i termeni asemntori8
7 n"elegerea propriei persoane (i a situa"iilor de via" semni#icative.
n"elegerea const $n stabilirea unei rela"ii echilibrate $ntre semni#ica"iile subiective (i
cele obiective ale situa"iilor de via",
7 Analiza personalit"ii proprii (i a situa"iilor de via", desprinderea
elementelor esen"iale (i neesen"iale ale acestora prin compara"ie cu alte persoane sau
situa"ii de via"8
7 9inteza (i sistematizarea evenimentelor semni#icative din via"a
-
consiliatului $ntr-un $ntreg cu o anumit con#igura"ie asumat8
7 *valuarea corect a problemelor sale de via" evit+nd supraevaluarea sau
subevaluarea, evaluarea consecin"elor propriei activit"i.
4biectivele a#ective pot #i concretizate $n%
7 2rirea echilibrat a situa"iilor de via" at+t ca intensitatea a#ectiv c+t (i
ca valoare predominant pozitiv a tririlor8
7 Autenticitatea tririlor consiliatului, mani#estarea unor triri a(a cum sunt
ele (i asumarea lor8
7 Prezenti#icarea sau modalitatea de a tri aici (i acum $n prezent, nu $n
trecut (i $n viitor8
7 .econ#lictualizarea intern ca baz pentru rezolvarea con#lictelor
interpersonale8
4biectivele psihomotorii de conduit (i nu numai de comportament sunt%
7 Independen"a subiectului consiliat $n raport cu evenimentele vie"ii,
reprezentat prin situa"ia de a depinde de sine $nsu(i (i nu de mediul #izic sau social8
7 9pontaneitate ca modalitate de ac"iune (i rspuns la evenimentele vie"ii
trite, opus atitudinii de#ensive sau agresive8
7 *#icien"a propriei activit"i, a rezultatelor acesteia, a rela"iilor cu al"ii8
4biectivele volitiv- caracteriale pot #i conturate ast#el%
7 5esponsabilitatea $n raport cu )udec"ile (i ac"iunile $ntreprinse, dar (i $n
ceea ce prive(te anga)amentele asumate $n rela"iile cu lumea e!tern, cu #amilia, cu
sarcinile pro#esionale8
7 Antrenarea capacit"ilor decizionale proprii #a" de propriile ac"iuni (i
interese $n sensul c cea mai bun decizie este cea personal8
7 ncrederea ca stare de suport moral, de $ncredere $n sine, $n propriile sale
posibilit"i de garantare a autorealizrii de sine8
7 Automotivarea, identi#icarea (i dezvoltarea constela"iei motiva"ionale
generatoare de energie (i succes
Aceste obiective nu ac"ioneaz izolat, ci $n interac"iune. 5ealizarea lor
constituie garan"ia unei stri de sntate mintal optim, a unui comportament e#icient.
5ezultatele vor #i reprezentate prin per#orman"ele $nregistrate de persoanele avizate (i
0
#ormate $n ceea ce prive(te modul de a #i (i de a ac"iona $n lume $n rela"iile
interpersonale.
Con"inutul procesului de consiliere este dat de problematica acestuia.
Ca tip de activitate analizat, de la aspectele generale p+n la cele particulare,
consilierea este% rela"ie, comunicare, conversa"ie, s#tuire, interven"ie.
Consilierea este o rela"ie dac $n procesul ei se stabile(te o legtur de apropiere
care anuleaz izolarea, separarea (i disparitatea $ntre consilier (i consiliat. Aceast
apropiere reprezint primul pas pentru anularea izolrii consiliatului $n via"a sa real.
Alegerea consilierului de ctre client sau alegerea sa de a se adresa unui
consilier, a(teptrile sale #a" de consilier sunt primele elemente de stabilire a rela"iei
de consiliere 3$nainte de a se produce $nt+lnirea $ntre cei doi'.
Comunicarea real $ntre cei doi se realizeaz atunci c+nd aceasta devine
biunivoc% de la consiliat ctre consilier are loc transmiterea in#orma"iilor, a motiva"iei
personale, iar de la consilier la consiliat are loc transmiterea s#aturilor, a orientrilor.
Comunicarea $nt+mpin $n realitate nenumrate distorsiuni legate de codurile
#olosite de cei doi, de mesa)ul vehiculat $n ambele sensuri, de structura psihologic a
partenerilor de comunicare.
*mi"torul are o anumit structur psihologic, are anumite a(teptri $n virtutea
crora ini"iaz procesul de comunicare. n #unc"ie de aceste, el #olose(te un anumit
cod verbal (i non-verbal care $nci#reaz mesa)ul su. Acesta, pentru a #i $n"eles trebuie
decodi#icat de ctre consilier $n baza pregtirii sale de specialitate, a competen"ei sale,
dar (i structurii sale de personalitate.
Comunicarea propriu-zis reprezint $nt+lnirea dintre repertoriul consilierului (i
repertoriul consiliatului. 5epertoriul este alctuit din schemele cognitive, a#ective,
volitive prin care este #iltrat mesa)ul.
Consilierea este un tip special de conversa"ie cu directive, procedee (i con"inut
speci#ic.
Conversa"ia ca metod de cunoa(tere a personalit"ii dac $ndepline(te
condi"iile% receptivitatea partenerilor, inten"ionalitatea consiliatului, $ncrederea
reciproc, evitarea (edin"elor de #a"ad, atitudine stimulativ din partea consilierului,
empatia din partea consilierului, ascultarea activ.
1
Pentru ca o comunicare s devin conversa"ie este nevoie de un grad optim de
receptivitate, de deschiderea spa"iului de comunicare at+t la emi"tor, c+t (i la receptor.
.esigur, inten"ia persoanei cu anumite probleme psihologice de a se adresa unui
consilier pentru rezolvarea acestora cre(te gradul de e#icien" al procesului consilierii.
.ac subiectul nu ini"iaz el ac"iunea, #iind orientat sau constr+ns s se adreseze unui
consilier, aceast e#icien" scade.
ncrederea reciproc adaug climatului a#ectiv #undamentul consilierii% un nivel
cognitiv-a#ectiv $n care consiliatul $(i poate ancora credin"ele. Cu e!perien"a sa,
consilierul poate coordona consilierea $n a(a #el $nc+t s trans#orme tendin"ele de
#a"ad ale candidatului $n atitudini sincere.
*mpatia sau arta consilierului de a se situa $n locul clientului su, de a gestiona
problema dup regula ca (i cum, asigur at+t solu"ionarea mai rapid a acesteia, dar (i
igiena mental a consilierului.
Ascultarea activ impune acordarea aten"iei clientului, aten"ie necesar pentru
$n"elegerea problemei, c+t (i pentru cre(terea respectului de sine al consiliatului.
Ascultarea activ o#er ocazia subiectului de a se descrca emo"ional, dar creeaz (i
condi"iile acestuia de a-(i contura singur rezolvarea problemei.
*tapele ascultrii active ar putea #i #ormulate $n mod imperativ ast#el%
&. sa"i interlocutorul s vorbeasc%
-nu $ntrerupe"i,
-nu o#eri"i sugestii sau solu"ii permanente,
- nu vorbi"i despre sentimente sau probleme similare din e!perien"a .vs.
2. Prinde"i ideea principal (i pune"i-v $n situa"ia interlocutorului 3empatie'
-anga)a"i-v $n a-l $n"elege pe cele care vorbe(te
-pune"i-v $n locul vorbitorului pentru a $n"elege cu adevrat prin ceea ce trece.
-. Pune"i $ntrebri pentru a-l $n"elege mai bine8
-re#ormula"i acela mai importante g+nduri (i sentimente ale interlocutorului #r
a e!prima un acord sau dezacord
0. Veri#ica"i dac a"i $n"eles
-$ntreba"i-l dac mai e!ist ceva ce ar vrea s spun
1. ndemna"i interlocutorul s se destinuie.
:
.intre #ormele conversa"iei% structurat 3diri)at', semistructurat (i liber, cea
mai adecvat #orm ce poate #i utilizat $n consiliere este cea liber. Aceasta se
realizeaz atunci c+nd consiliatul are inten"ia clar de a se adresa unui consilier, atunci
c+nd este con(tient c are o problem (i nu o poate rezolva singur. Atunci, c+nd
subiectul are doar o stare de nemul"umire, de discon#ort, dar nu (tie de ce trebuie s
#ac poate accepta s#atului unui cunoscut de a consulta un consilier. n acest caz,
procesul consilierii va #i mai bine structurat de consilier.
Conversa"ia devine s#tuire dac% mesa)ul vehiculat de la consilier la client este
s#atul. Acesta este un rspuns clar, direct mai mult sau mai pu"in constr+ngtor adresat
la $ntrebarea consiliatului. ntrebarea (i rspunsul se clari#ic $n cursul procesului
consilierii. ;radul de obiectivitate sau de diri)are a rspunsului depinde de a(teptrile
consiliatului, de personalitatea lui (i de tipul de problem pe care o acuz.
a problemele imediate, concrete, punctuale (i la peroanele voluntare, s#atul
este cel directiv. a problemele de generalitate medie sau mare (i la persoanele cu un
grad ridicat de voin", s#aturile cele mai adecvate sunt cele non- directive. ntre aceste
e!treme e!ist o in#initate de tipuri de s#aturi $n #unc"ie de interac"iunea dintre
consiliat- problem- consilier
*#icien"a s#tuirii este dat de caracterul creativ al acesteia (i nu de aplicarea
unor reguli.
9#tuitorul este o persoan pregtit din punct de vedere psihopedagogic, cu o
competen" veri#icat, cu rezultate pozitive $n procesul consilierii
Problema pus $n discu"ie este $n zona normalit"ii subiectului sau $n zona
di#icult"ilor e!isten"iale.
9e organizeaz o strategie individualizat de ctre consilier, $n rela"ie cu
consiliatul cu privire la% de#inirea problemei, asumarea de ctre consiliat a
responsabilit"ii pentru a rezolva problema, coordonarea consiliatului de ctre
consilier, rezolvarea problemei.
Consilierea este o interven"ie psihologic dac $ndepline(te condi"iile%
activismul partenerilor, emo"ia creatoare, modi#icri adaptative progresive.
Consilierea este o #orm de asisten" psihologic mai activ dec+t alte #orme ca
psihoterapie, activismul su mani#est+ndu-se $n ambele sensuri. Privit ca rela"ie de
<
parteneriat, cre(terea gradului de activizare a celor doi parteneri conduce la e#icien"a
consilierii.
9trategia consilierii
Consilierea, #iind un proces de interven"ie educativ- psihologic de natur
predominant tehnologic, dispune de procedee di#erite de ac"iune care activeaz
obiective di#erite (i conduc la rezolvarea unor probleme di#erite.
Aceste procedee "in de% a(ezarea partenerilor- limba)ul vehiculat- gradul de
directivitate 3constr+ngere'- de#inirea, rede#inirea problemei- calibrarea ei- ancorarea-
clari#icarea- activarea, etc.
Consiliatul se poate a(eza unde dore(te8 $n acest #el consilierul are o prim
imagine asupra distan"ei sociale pe care consiliatul o pre#er, asupra sociabilit"ii sale.
imba)ul vehiculat $n procesul consilierii poate #i% verbal, non-verbal,
paraverbal, cu termeni predominant vizuali, auditivi, =inestezici, ol#activi.
Identi#icarea tipului de limba) pre#erat de subiect o#er o imagine din ce mai clar
asupra problemei sale (i a modului su de rela"ionare. Consilierea poate avea grade
di#erite de diri)are% mare, medie, mic, $n #unc"ie de personalitatea consiliatului (i tipul
problemei.
Problema nu poate #i rezolvat dec+t prin #ormularea (i re#ormularea ei,
calibrarea sau evaluarea adecvat a acesteia, ancorarea ei $n realitatea consiliatului,
clari#icarea (i punerea $n practic a solu"iei.
n procesul consilierii este pus $n ac"iune $nln"uirea #ireasc $ntre% $ntrebare-
rspuns- e!plicare- acceptare- interiorizare-decizie- e!teriorizarea ac"iunii. n sensul
acesta >rammer (i 9hostrom men"ioneaz urmtoarele 1 etape ale consilierii%
&. *tapa $nt+lnirii dintre s#tuitor (i client ce are ca obiect e!plicitarea unei
anumite probleme sau situa"ii critice a acestuia din urm. Aten"ia ambilor parteneri
este circumscris problemei 3centrarea pe problem'.
2. Clari#icarea este etapa $n care s#tuitorul stimuleaz con(tiin"a clientului su,
orient+ndu-l ctre solu"ionarea problemei, a $ntrebrii.
-. 5e#lectarea const $n ghidarea clientului de ctre s#tuitor $n direc"ia cutrii
active a unei solu"ii posibile la problemele acestuia $ concordan" cu nevoile (i
circumstan"ele e!terne.
?
0. Con#runtarea este etapa $n care solu"ia acceptat ca #iind cea mai potrivit
circumstan"elor (i #avorabil clientului este admis.
1. Interpretarea pro#und const $n cutarea motivelor (i a mobilurilor din
incon(tientul clientului care au determinat ca circumstan"ele vie"ii acestuia s aib
caracterul de situa"ii critice crora trebuie s le #ac #a". Ast#el, consilierea este
orientat mai cu seam $n sensul instituirii unor msuri de protec"ie psihologic, de
evitare a unor situa"ii critice $n raport cu posibilit"ile persoanei, dar (i cu con"inutul
pulsional al incon(tientului acesteia.
Consecin"ele procesului de consiliere depinde de interac"iunea #le!ibil (i
creativ $ntre obiective- strategia construit de comun acord (i partenerii acestui
proces. Consiliatul trebuie orientat $n direc"ia elaborrii solu"iilor legate de via"a
personal, $n mod independent, evit+ndu-se #ormarea unei stri de dependen" #a" de
consilier.
*C245 @AIV. .5
B@;C5*D@- @5*A 54EAAA
F