Sunteți pe pagina 1din 77

Partidele politice din Romania.

Structuri de organizare si de
management
1.1. Scurt istoric privind partidele din Romania
In istoria partidelor, Romania a avut un sistem bipartidist, arbitrat de rege,
intr-o prima perioada de 45 de ani, de la sfarsitul secolului al XIX-lea pana la
inceputul secolului al XX-lea, cand au fost fondate si primele partide politice pe
teritoriul actual al Romaniei (mai precis perioada 1876 757d33h -1920).
Partidul National Liberal: (PNL) a luat nastere la 24 mai 1875 la
Bucuresti si a avut ca presedinti - de la infiintare pana la dizolvarea fortata - pe
Ion I. Bratianu (pana in 1882-1883 impreuna cu C.A. Rosetti, apoi singur pana
in 1891), pe Dumitru C. Bratianu (1891-1892), pe Dimitrie A. Sturdza (1892-
1908), pe Ion I.C. Bratianu (1909-1927), pe Vintila I.C. Bratianu (1927-1930),
pe Ion G. Duca (1930-1933) si pe Constantin I.C. Bratianu (1927-1947).
PNL a guvernat tara intr-o prima perioada de 12 ani (1876 757d33h -
1888), rastimp in care, la 10 mai 1881, Romania a fost proclamata regat.
Confruntarea cu cel de-al doilea partid a debutat in 1880, odata cu
fondareaPartidului Conservator - PC (3 februarie 1880), care reprezenta
interesele proprietarilor de terenuri si ale burgheziei comerciale.
Liderii Partidului Conservator (PC) au urmat la putere intr-o noua lunga
perioada de 7 ani (1888-1895).
In 1895, regele Carol I a inaugurat sistemul rotatiei guvernamentale ,
prin care liberalii alternau la putere cu conservatorii.
Presedintii PNL au devenit prim ministri: D.A. Sturza, pana in 1909 (dupa
moartea lui Ion C. Bratianu, din 1891, a urmat la la sefie fratele sau,
Dimitrie Bratianu, mort in 1892), apoi Ion I. Bratianu (pana in 1927), ei
alternand la guvernare cu presedintii PC, precum George Grigore
Cantacuzino (1899 - 1907), Petre P. Carp (1907-1913), Titu Maiorescu
(1913-1914), Alexandru Marghiloman (1914 -1925).
Partial ca si in cazul Marii Britanii, unde a a aparut a treia forta , odata
cu laburistii, si in Romania apare al treilea partid, care a propus o a treia
cale de construire a societatii: muncitorii organizati in partid. In 1893 a
fost creat Partidul Social Democratic al Muncitorilor din Romania
(PSDMR), care s-a declarat ca 'reprezentant politic al proletariatului'. In
1899 PSDMR s-a destramat, iar liderii lui mai importanti au intrat in PNL.
Totusi, ideea a prins si in 1910, miscarea socialista a fondat Partidul
Social-Democratic din Romania.
In perioada 1918-1926 757d33h (numita si decada Bratianu , dupa
numele lui Ion - Ionel - I. Bratianu), PNL a condus Romania, cu mici
intermitente, cand s-a retras datorita unor manevre de culise: (1918-
1919, 1922-1926 757d33h , 1927-1928)[1].
Principalele partide politice istorice si rezultatele lor electorale
in Romania din perioada 1922-1937
Tabel 3
1922 % 1926
757d33h
% 1927 % 1928 %
PNL 6
757d33h
2
PP 52 PNL 6
757d33h
2
PNT 78
PT 11 PNT 28 PNT 22 PNL 7
PN 7 PNL 7 PM-
G
6
757d33h
PM 6
757d33h
PT-B 6
757d33h
LANC 5 - - - -
Total 86
757d33h
Total 82 Total 90 Total 91
(continuare)
1931 % 1932 % 1933 % 1937 %
PNL 47 PNT 40 PNL 52 PNT 36
757d33h
PNT 15 PNL 14 PNT 15 PNL 20
P.Lib. 6
757d33h
P.Lib. 7 PT-L 6
757d33h
PTT 16
757d33h
PM 5 PT-L 6
757d33h
P.Lib. 5 PNC 9
PP 5 LANC 5 - - - -
Total 78 Total 72 Total 78 Total 81
Surse: Marcel Ivan, 1933 - Evolutia partidelor noastre in cifre si
grafice , Sibiu: Kraff & Drotleff; Buletinul Statistic al Ministerului
Industriilor si Comertului, Nr. 1 / 1934; Monitorul oficial al Romaniei, Nr.
30 / 1937 (apud Stelu Serban, 2004 - The Failure of Political
Project. Bipartidism in Interwar Romania, in Romanian Political Science
Review, vol. IV, No.3, p. 6 757d33h 06 757d33h ;
Coduri: PNL - Partidul National Liberal; P.Lib. - Partidul Liberal-
Bratianu; PNT - Partidul National Taranesc; PT - Partidul Taranesc; PT-L
- Partidul Taranesc-Lupu; PT-B - Partidul Taranesc pt. Basarabia; PP -
Partidul Poporului; PN - Partidul National; PNC - Partidul
National Crestin; PM - Partidul Maghiarilor; PM-G - Partidul Maghiarilor,
in alianta cu cel al Germanilor; LANC - Liga de Aparare Nationala
Crestina; PTT - Partidul Totul pentru Tara .
Alternanta la guvernare in primele 38 guverne
(perioada monarhiei constitutionale - primul guvern de coalitie)
Fig
. 28

Sursa: Mamina si Bulei (1994) - Guverne si guvernanti: 186 757d33h 6
757d33h -1916 757d33h ; Mamina si Scurtu (1996 757d33h ) - Guverne
si guvernanti: 1916 757d33h -1938, Bucuresti: Editura Silex
(ambele). Nota: Ion Bulei considera ca abia guvernul 8 (condus de
Epureanu) este un guvern propriu-zis conservator dupa care au urmat
alte 10 guverne conservatoare sau cu participarea PC, care au alternat
la putere cu cele liberale - Bulei, 1987, p. 56 757d33h 9.
In 1920 apare o noua forma de guvernare, anume aceea prin coalitii de
partide, care aveau un partid coordonator . Astfel, coalitia sub
conducerea Partidului Poporului (condus de generalul Alexandru
Averescu) castiga 6 757d33h 5 % din totalul locurilor in Parlament: dintr-
un total general de 245 mandate, Partidul Poporului a castigat 159
mandate, fata de 34 castigate de Federatia conservatoare, 25 pentru
taranistii basarabeni, 14 pentru socialisti, doar 7 pentru liberali, cite 1
pentru democrati, democrati ai Unirii, evrei si germani si 2 ramase pentru
balotaj[2].
Dupa reluarea practicilor democratice in Romania (decembrie 1989), in
Romania reapar partidele istorice: mai ales PNL - Partidul National
Liberal, PNT-CD - Partidul National Taranesc-Crestin si Democrat,
PSD - Partidul Social Democrat si UDMR - Uniunea Democrata a
Maghiarilor din Romania, la care se adauga partide noi,
precum Frontul Salvarii Nationale (care se va diviza in FDSN, devenit
apoi PDSR - Partidul Democratiei Sociale din Romania si PD-FSN,
care va renunta la terminatie si se va numi PD - Partidul Democrat.
Uriasul PDSR se va uni cu minusculul PSDR si va prelua
denumirea acestuia din urma, de PSD, iar PD va deveni cel mai
important adversar al noului PSD, desi aveau aceeasi sorginte.
Alte partide fara istorie , dar parlamentare, deci importante, vor
fi Partidul Unitatii Nationale Romane, PRM - Partidul Romania Mare,
PUR - Partidul Umanist Roman (acesta din urma redenumindu-se PC -
Partidul Conservator si atribuindu-si astfel o istorie romaneasca veche)
Dintre toate aceste formatiuni politice, se reamarca prin participare la
guvernare, de-a lungul vremii, PSD (cel mai puternic partid politic din
Romania de la Revolutie),PNL si PD (acestea disputandusi cel de-al
doilea partid ca marime si importanta pe scena politica a tarii), PRM,
UDMR si PC. Acestora li se vor alatura, de-a lungul vremii, noi partide
importante, cu care vor fi realizate coalitii de guvernare: este vorba, in
primul rand, de PNT-CD (care va fi in fruntea guvernarii din perioada
1996 757d33h -2000) si de PSDR (initial in coalitie cu partidele de
dreapta, cu care au constituit CDR, apoi cu partidele de stanga, cu care
a participat la alcatuirea Polului Social-Democrat din Romania, iar in final
s-a contopit cu PSD), PUNR, PDAR etc.
Este totusi de remarcat ca si in prezent exista un numar foarte mare de
partide politice in Romania: de exemplu, la alegerile parlamentare din
noiembrie 2004 s-au inscris in cursa electorala 52 de partide si
formatiuni politice, dar numai 5 au ajuns in Parlament.
Alegerea lui Traian Basescu ca presedinte al Romaniei, i-a conferit
acestuia posibilitatea identificarii unei posibilitati de a reuni o coalitie de
partide, in ianuarie 2005, alta decat cea preconizata inainte de alegeri si
care a reusit sa formeze un guvern considerat de dreapta si in care
vioara I a devenit PNL, prin persoana premierului desemnat Calin
Popescu Tariceanu. Aceasta coalitie cuprinderea urmatoarele 6 757d33h
partide: PNL, PD, UDMR si PUR (devenit intre timp PC).
Aceasta coalitie a juns la guvernare gratie rezultatului mai bun avut de
Alianta D.A. PNL-PD (ca alianta permanenta de partide) decat PSD, ca
partid fara alianta inter-partinica (uniune doar in scopuri electorale cu
PUR, nu si post-electorala, in consecinta PUR trecand in tabara
castigatoare - vezi tabelul 3).
La nivel local, partidele de anvergura nationala si-au dovedesc importanta
si puterea asupra electoratului, prin liderii lor mai vizibili, prin programele
media si prin activitatile politice din teritoriu. Si la acest nivel, PSD a dovedit o
putere considerabila, tinand cont si de avantajul de a se afla la guvernare in trei
randuri (1990-1992, 1992-1996 757d33h si 2000-2004), practic fara concurenti
de partid pe masura sa, pe cand celelelate partide parlamentare si
guvernamentale, au fost nevoite sa faca coalitii, in doua randuri, cat s-au aflat la
guvernare (1996 757d33h -2000 si 2004-in prezent).
Ori, se stie, ca in coalitie este mai greu de guvernat si ca in conditiile
unei centralizari excesive a puterii politice, aspect evident in Romania
ultimilor ani (si care a fost intretinut de PSD), puterea de a redistribui de
la centru resurse financiare confera o putere si mai mare partidului aflat
la guvernare, atat la nivel central, cat si la nivel local.
Rezultatele alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2004
Tabel 4
1.



2.
C
oalitii
si
format
iuni
3.
po
litice
4. CAMERA
DEPUTATILOR
5. SENAT
6 757d33h
. V
OTURI
7. MAN
DATE
8.
VOTURI
9. MA
NDATE
10.

Nr.
11.

(Mln.
)
12.

%
13.
Nr.
14.

%
15.

Nr.
16
757d
33h
.
(Ml
n.)
17.

%
18.
Nr.
19.

%
20.

1
.
21.
Uni
unea
22.
Nat
ionala
23.
PS
D+PU
R
24.

3,72
25.

36
757d
33h
,80
26
757d
33h
.
P
SD -
113
27.

132
28.

39,75
29.

3,79
30.

37,16
757d
33h
31.

PSD
- 46
757d
33h
32.

5
7
33.

41,6
757d
33h 0
34.

PUR
- 19
35.

PUR
- 11
36
757
d33
h
.

2.
37.
Ali
anta
38.
"D.
A.-
39.
PN
L-PD"
40.

3,21
41.

31,48
42.

PNL
- 6
757d
33h
4
43.

112
44.

33,73
45.

3,25
46
757d
33h
.
31
,80
47.

PNL
- 28
48.

4
9
49.

35,76
757d
33h
50.

PD -
48
51.

PD -
21
52.

3
.
53.
Ro
mania
54.
Ma
re
55.

1,31
56
757d
33h
.
12
,99
57.
48
58.

14,45
59.

1,39
6
757d
33h
0.
1
3,6
757d
33h 4
6 757d33h
1.
21
6
757d
33h
2.
1
5,32
6
757
d33
h
3.

4.
6
757d3
3h
4.
UD
MR
6
757d
33h
5.
0
,6
757d
33h 2
6
757d
33h 6
757d
33h
.
6
757d
33h
,19
6 757d33h
7.
22
6
757d
33h
8.

6
757d
33h
,6
757d
33h 2
6
757d
33h
9.
0
,6
757d
33h 3
70.

6
757d
33h
,23
71.
10
72.

7,29
73.

5
.
74.
TO
TAL
75.

10,13
76
757d
33h
.
10
0
77.
332*
78.

100
79.

10,22
80.

100
81.
137
82.

100
Note: 1. La totaluri au fost adaugate si voturile si mandatele obtinute de
organizatiile minoritatilor nationale: 18, adica 5.42%; Rata de participare la vot
in 2004: 58,5 %.
In consecinta, castigarea alegerilor intr-o proportie covarsitoare aduce
avantaje considerabile si pentru cresterea organizationala a partidului castigator,
mai ales daca exista conditii avantajoase de a redistribui resurse financiare si alte
forme de recompensa pentru membri proprii. Dupa cum vom constata, conform
rezultatelor la alegerile locale din 2004, PSD a castigat mai multe mandate de
primari decat toti ceilalti competitori, tinzand astfel sa monoplizeze activitatea
primariilor, mai ales din mediul rural.
Situatia rezultata la alegerile din toamna anului 2004 a conferit
urmatoarea configuratie a reprezentantilor partidului in teritoriu:
Mandate de primari pe partide
la alegerile din iunie 2004 in plan local
Tabel 5
Partide Mandate
Total %
PSD 1.702 54,19
PNL 443 14,12
PD 380 12.11
UDMR 186
757d33h
5,92
PUR (azi PC) 124 3,92
Independenti 82 2,77
PRM 82 2,58
PNT-CD 35 1,08
PUNR 23 0,73
Noua Generatie (PNG) 14 0,45
Forta Democrata din
Romania (PFDR)
11 0,35
Alianta D.A. PNL-PD 10 0,32
Din tabelul de mai sus se constata cu usurinta ca PSD are o pndere mai
mare de jumatate din totalul mandatelor de primari, ca lideri reprezentativi de
partid in plan teritorial.
Situatia este mai echilibrata in cazul consilierilor locali, acestia avand si
ei mandat de la partide sa le apere interesele in Consiliile judetene, institutii
foarte importante pe plan local, deoarece, in afara de faptul ca ele constituie un
fel de parlamente locale , la acest nivel se redistribuie resursele financiare
vitale pentru activitatile bugetare din judete.
Mandate de consilieri judeteni pe partide
la alegerile din iunie 2004
Tabel 5
Partide Voturi Mandate
Nr. % Nr. %
PSD 2.957.6
757d33h
17
32,71 543 37,81
PNL 1.445.6
757d33h
74
15,99 281 19,57
PD 1.156
757d33h
.86
757d33h
7
12,79 229 15,95
PRM 732.935 8,10 129 8,98
PUR 534.86
757d33h
0
6
757d33h
,01
73 5,08
UDMR 513.16
757d33h
5
5,6
757d33h
7
112 7,80
Alianta
D.A.
PNL-
PD
459.46
757d33h
6
757d33h
5,08 43 2,99
Din acest ultim tabel rezulta o oarecare echilibrare de forte intre
PSD si celelalte doua partide politice (PNL si PD): 37,81 % fata de 38,51
%, daca luam in calcul si rezultatele Aliantei D.A., de la Cluj si Bucuresti,
unde cele doua partide au participat impreuna.
1.2. Structuri organizatorice si ierarhice ale principalelor
partide de azi din Romania
Structuri ierarhice ale PNL si PSD

Fig.
29
Surse: Statutele celor doua partide, votate la Congresul PNL din
ianuarie 2007 si la Congresul PSD din decembrie 2006 757d33h
(prelucrare).
Cateva elemente de organizare si management politic ale celor
doua partide romanesti prezentate in figura 29, ar putea fi sintetizate
astfel:
- ambele dispun de organisme de conducere asemanatoare,
pana si in denumire;
- ambele au adus imbunatatiri la ultimul lor Congres, in sensul
acordarii unei atentii mai mari dezvoltarii partidului in plan regional
(ambele au responsabili pentru cele 8 regiuni de dezvoltare
economica din Romania);
- ambele continua sa aiba totusi un grad inalt de centralizare si de
institutionalizare, ele participand cel putin de doua ori la guvernare
(vezi mai jos).
1.2. Alte elemente de organizare si management politic
specifice
partidelor din Romania
Relevanta autopozitionarii pe axa stanga-dreapta in Romania
(oct. 2006 757d33h , in %)
Tabel 6 757d33h
Partide Stanga Centru
stanga
Centru Centru
dreapta
Dreapta Total
Alianta 13 23 29 38 33 29
D.A.
PD 8 13 25 19 23 20
PNG 11 3 3 5 4 5
PRM 19 17 11 11 10 12
PSD 44 41 16
757d33h
10 8 20
PNL 5 2 8 10 16
757d33h
9
UDMR 0 1 6
757d33h
6
757d33h
3 4
Altul 0 1 2 2 3 2
Total 100 100 100 100 100 100
Sursa: Mircea Comsa, 2006 757d33h - De-o fi de "stanga", de-o fi
de "dreapta". Autopozitionarea pe axa stanga-dreapta, p. 38.
Alte elemente distinctive:
- prin "stanga" romanii inteleg mai ales "comunism / socialism",
iar prin "dreapta" inteleg "bunastare" sau "liberalism" ori "capitalism
/ economie de piata";
- se manifesta o crestere relativ constanta a votantilor cu
"dreapta", dar putin in timp (circa este la "centru", 1/3 la
"dreapta" si 1/5 la "stanga";
- dintr-un total de 78 de tari, Romania se afla pe locul 55, cu o
medie a valorilor inregistrate de 5,8 (pe o scala de la 1 la 10), adica
in zona tarilor de "centru-dreapta" (la egalitate cu Finlanda, SUA,
Islanda, Noua Zeelanda, Malta, Letonia, Turcia si Bulgaria).
Pozitionarea pe axa stanga-dreapta a partidelor politice pe baza
mediei autopozitionarii votantilor acestora (oct. 2006
757d33h )

Fig.
30
Sursa: Mircea Comsa, 2006 757d33h - Op. cit., p. 38.
Indicatori ai consolidarii puterii organizationale specifici
partidelor parlamentare romanesti in 2006 757d33h
Tabel 7
Indicatori PC PD UDMR PRM PNL PSD
Articularea
structurala
11 11 11 11 11 11
Intensitatea
organization
ala
5 5 3 3 5 6
757d33
h
Nivelul
nationalizarii
6
757d33
h
6
757d33
h
5 6
757d33
h
6
757d33
h
6
757d33
h
Selectia
candidatilor
8 8 0 8 3-8 8
Concentratia
leadershipul
ui
8 7 6
757d33
h
7 7 6
757d33
h
Total 38 37 24 36
757d33
h
32-37 37
Sursa: Ionut Ciobanu, 2006 757d33h - Partidele politice romanesti -
partide moderne de cadre ?, in revista Sfera Politicii, Nr. 120-121-122,
Anul XIV (vezi explicatiile indicatorilor in Anexa 3.16 757d33h , de la
sfarsitul acestui capitol).
Rezultatele obtinute in sondajele de opinie, de-a lungul vremii, sunt
si ele relevante:
Scoruri ale unor partide romanesti in sondajele de opinie
(intentiile de vot ale populatiei in privinta partidelor - in %)
Tabel 8
Perioad
e de
sondaj
(Institut
e)
PSD PNL PD
UD-
MR
P R
M
PNG PL
D
PC (e
x-
PUR)
Mart. 32 - - 6 5 - - -
1995
(ICCV)
757d3
3h
Iun.
1995
(CURS)
28 - - 7 7 - - -
Sept.
1995
(ICCV)
34 3 - 6
757d3
3h
6
757d3
3h
- - -
Dec.
1995
(CURS)
30 2 - 6
757d3
3h
7 - - -
Mart.
1996
757d33h
(ICCV)
31 - - 5 6
757d3
3h
- - -
Iul. 1996
757d33h
(CURS)
29 - - 6
757d3
3h
4 - - -
Oct.
1996
757d33h
(CURS)
27,2 - - 5 4,8 - - -
Mart.
1997
(MMT)
29 - - 4 4 - - -
Iun.
1997
(CURS)
21 - - 6
757d3
3h
10 - - -
Sept.
1997
(LUAS)
25,1 - - 4,2 8,5 - - 1,3
Dec.
1997
(CURS)
16
757d3
3h
- - 5 12 - - -
Iun.
1998
(CURS)
22 - - 6
757d3
3h
13 - - -
Nov.
1998
(MMT)
26
757d3
3h
- - 5 - - - -
Mai
1999
39 - 7 6
757d3
- - - -
(MMT) 3h
Oct.
1999
(CURS)
48 - 6
757d3
3h
5 - - - -
Mai
2000
(MMT)
47 - 5 6
757d3
3h
- - - -
Oct.
2000
(CURS)
42 10 5 7 - - - -
Mai
2001
(MMT)
6
757d3
3h 0
8 7 4 - - - -
Nov.
2001
(CURS)
6
757d3
3h 2
7 8 6
757d3
3h
- - - -
Dec.
2001
(IMAS)
58,8 6
757d3
3h
8,6
757d3
3h
6
757d3
3h ,4
15,4 , , 0,7
Iun.
2002
(IMAS)
55 5 12 5 - - - 3
Oct.
2002
(MMT)
53 10 10 4 - - - -
Dec.
2002(IM
AS)
58,8 13,1 11,2 8,4 12,1 - - 0,7
Apr.
2003
(CURS)
45 16
757d3
3h
10 5 - - - -
Mai
2003
(Gallup)
43 17 11 8 16
757d3
3h
- - 2
Aug.
2003
(IMAS)
47 20 10,8 4,8 16
757d3
3h ,3
- - 1,3
Dec.
2003
(IMAS)
48,2 27,1(A.D.A.) 4,8 17,4 - - 1,6
757d3
3h
Ian.
2004
(IMAS)
47,8 27,3(A.D.A.) 6
757d3
3h
14,8 - - 2,7
Apr.
2004
(IMAS)
48,2 25,3(A.D.A.) 4,7 13 1,9 - 4,3
Oct.
2004
(Gallup)
43
+PUR
38 (A.D.A.) 4 13 1 - Vezi
PSD
Nov.
2004
(CURS)
41
+PUR
34 (A.D.A.) 5 12 2 - Vezi
PSD
Mart.
2005
(CURS)
30 48 (A.D.A.) 5 8 - - 3
Mai
2005
(Gallup)
24 59 (A.D.A.) 7 7 1 - 1
Aug.
2005
(IMAS)
30,2 50 (A.D.A.) 5,2 10,7 - - -
Oct.
2005
(GSS)
26
757d3
3h ,78
29,8 28 - - - - -
Nov.
2005
(CURS)
28 42 (A.D.A.) 5 - - - 3
Dec.
2005
(INSOM
AR)
32 45 (A.D.A.) 4 - - - 1
Feb.
2006
757d33h
(CURS)
25 43 (A.D.A.) 6
757d3
3h
- - - 3
Iulie
2006
757d33h
(CURS)
24 31 6
757d3
3h
7 12 6
757d3
3h
- 2
Aug.
2006
757d33h
(INSOM
AR)
22 42 (A.D.A.) 7 12 6
757d3
3h
- 3
Oct.
2006
757d33h
(Gallup)
22 38 11 8 14 6
757d3
3h
- 1
Dec.
2006
757d33h
(CURS)
23 42 (A.D.A.) 5 12 9 - 3
Feb.
2007
(IMAS)
17 43 (A.D.A.) 5 8 16
757d3
3h
4,1 1

Surse: Barometrele Fundatiei pentru o Societate
Deschisa;
Al. Radu, 2003 - Partidele politice romanesti dupa 1999, p. 126
757d33h (pt. 1995-
1997); Sebastian Lazaroiu, 1998 - Partide politice (pt. anul 1998);
ziarul "Jurnalul National" - 12 dec. 2005 si 14 aug. 2006 757d33h ,
site-urile institutiilor de sondaj precizate in tabel.
STUDIU DE CAZ 1: PSD - PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT
A. Probleme de doctrina
Dupa cum spune politologul Anton Carpinschi, social democratia este
favorabila capitalismului managerial cu functii sociale : social
democratia - spune el - desemneaza ideea si practica politica conform
carora reformele economice si sociale in beneficiul populatiei mai putin
privilegiate pot fi realizate in cadrul democratiei, libertatii si sistemului
parlamentar (Anton Carpinschi, 1998 - Doctrina social-democrata, p.
184 si 190).
Social-democratia include toate partidele necomuniste, aflate la stanga
esichierului politic, iar dupa William E. Patterson si Alastair H. Thomas,
criteriul decisiv pentru un partid social-democrat ar fi acela de a fi
membru al Internationalei Socialiste. Doctrina social democrata este
sinonima deci cu un socialism reformist, bazat pe democratie si nu cu un
socialism revolutionar, bazat pe lupta de clasa si dictatura din partea
unui singur partid (al clasei muncitoare) (xxx, 1977, editori William E.
Patterson si Alastair H. Thomas - Social Democratic Parties in Western
Europe).
In Romania, dupa decembrie 1989, social-democratia a fost revendicata
de mai multe partide si in primul rand de Frontul Salvarii Nationale (FSN),
organizatie care a suferit transformari succesive de denumire si structura interna:
FDSN - Frontul Democratic al Salvarii Nationale (Primul partid de dupa
Revolutia din 1989), PDSR - Partidul Democratiei Sociale din Romania si PSD -
Partidul Social Democrat. Acesta este si motivul principal pentru care, pe plan
national si international, actualul PSD este considerat ca partid succesor al
Partidului Comunist Roman (a se vedea John Ishiyama, 2006 757d33h -
Europeanization and the Communist Successor Parties in Post-Communist
Politics; Anna Grzymala-Busse, 2006 757d33h - Authoritarian Determinants of
Democratic Party Competition: The Communist Successor Parties in East
Central Europe).
Primul presedinte al acestei formatiuni politice a fost Ion Iliescu (in
perioada cand nu a fost presedintele Romaniei). Au urmat: Oliviu
Gherman, Adrian Nastase si Mircea Geoana.
PSD s-a constituit prin fuziunea dintre PDSR, partid nou de centru-
stanga si PSDR - Partidul Social Democrat Roman, partid istoric de
centru-stanga, continuator de peste 100 de ani al social-democratiei
romanesti.
Semnul electoral al PSD consta in trei trandafiri care au la baza tulpinilor
inscrisa denumirea de PSD, iar insemnul partidului este mana cu
trandafir - simbol al Internationalei Socialiste.
Principiile PSD sunt: libertatea, dreptatea sociala, egalitatea de sanse si
solidaritatea. In plan economic, PSD sustine proprietatea privata,
restructurarea, reforma si modernizarea economiei nationale,
descentralizarea economica.
In plan social, PSD se considera partid protector al celor saraci de la
orase si din sate, promotor al spiritului comunitar de intrajutorare, al
respectului persoanei si pentru cresterea coeziunii sociale si refacerea
relatiilor normale dintre cetatean si stat.
Congresul extraordinar de constituire a PSD, din 16 757d33h iunie 2001,
a reorganizat partidul in plan administrativ-teritorial astfel: grupe de
membri, organizatii locale pe sectii de votare si organizatii teritoriale
(comunale, orasenesti, municipale), organizatii judetene si a municipiului
Bucuresti.
Ca partid de guvernare, mai ales in perioada presedintiei lui Adrian
Nastase a avut o forma de birocratie profesionala, cu numeroase pozitii
si functii in partid si in Executiv: consilieri ai primului ministru dupa model
britanic, o lista extinsa de nomenclaturi birocratice, un adevarat sistem
de evidenta a posturilor de decizie pe baza caruia se faceau promovarile
ierarhice, de la nivel central, pana la nivel local si care opera cu nu mai
putin decat 50 de pozitii diferite.
Congresul PSD, din aprilie 2005, a promovat o noua structura ierarhica
stufoasa si complexa, cu un numar de circa 6 757d33h 50 de persoane,
demonstrand astfel, cum am afirmat mai sus, ca este un partid de birocratie
profesionala, in care s-a instaurat ceea ce Hedrick Smith numea "inflatie de
personal" (termenul englezesc este stafflation, format prin combinarea altor doi
termeni: inflatie - inflation si personal - staff) (Hedrick Smith, 1998 - Jocul
puterii. Dezvaluiri senzationale despre politica de la Washington D.C., p. 303).
B. Conducerea PSD
In urma alegerilor de la Congresul PSD din aprilie 2005, conducerea PSD
era urmatoarea (website: psd.ro)
1. Presedintele PSD - Mircea GEOANA, a fost ales in aprilie 2005,
de catre Congresul PSD. Pana atunci, Mircea Geoana detinuse
functia de ministru de externe in Guvernul Nastase si de
vicepresedinte al PSD;
2. Presedinte Executiv - Adrian Nastase, ex-prim ministru si
presedinte al PSD in perioada 2000-2004 (suspendat in 2006
757d33h );
3. Secretar general - Miron Mitrea, ex-ministru al transporturilor in
Guvernul Nastase si vicepresedinte al PSD;
4. Biroul National Permanent - 29 persoane;
5. Comitetul Executiv - 73 persoane;
6 757d33h . Consiliul National - 541 membri;
Membrii din judete: AB (8 membri), AR (8), AG (17), BC (19), BH (10),
BN (7), BT (11), BV (9), BR (9), BZ (11), CS (10), CL (8), CJ (11), CT
(13), CV (2), DB (27), DJ (17), GL (13), GR (9), GJ (16 757d33h ), HG
(3), HD (8), IL (9), IS (24), IF (8), MM (9), MH (8), MS (9), NT (22), OT
(15), PH (17), SM (10), SJ (5), SB (9), SV (19), TR (11), TM (10), TL
(5), VS (15), VL (13), VR (12), Bucuresti (6 757d33h 5).
7. Sefi ai celor 15 departamente: de strategii guvernamentale; de politici
economice si financiare; de relatii externe si afaceri europene; de justitie; de
educatie, tineret si sport, de munca si protectie sociala; de sanatate; de
administratie si afaceri interne; de economie si comert; de dezvoltare regionala;
de agricultura; de aparare; de transport; de protectia mediului; de cultura si culte.
8. Secretari Executivi (9 persoane): Probleme organizatorice; Logistica si
Evenimente; Marketing si Strategii politice; Analiza politica; Tineret si
Egalitatea sanselor; Relatii internationale; Programe de pregatire si formare
politica; Relatia cu societatea civila; Relatia cu partenerii sociali.
In urma Congresului din decembrie 2006 757d33h (website: psd.ro):
1. Presedinte: Mircea Geoana;
2. Presedinte de onoare: Ion Iliescu;
3. Secretar general: Titus Corlatean
4. Vicepresedinti: Constantin Nita - Energie, resurse si politici; Cristian
Diaconescu - Politica Internationala si relatia cu comunitatile romanesti, Dan
Nica - Infrastructura, Transporturi, Societatea Cunoasterii, Ecaterina
Andronescu - Egalitate de sanse, Gheorghe Nichita - Protectia Mediului si
Gospodarirea Apelor, Ilie Sarbu - Agricultura, Silvicultura si Dezvoltare Rurala,
Ioan Rus - Afaceri Interne, Ion Stan - Viata de Partid si Mediul Asociativ, Ion
Toma - Turism si I.M.M., Marian Sarbu - Statul social si relatia cu sindicatele,
Mihai Nicolae Tanasescu - Economie, competitivitate si mediu de afaceri,
Rodica Nassar - Regiunea Bucuresti-Ilfov, Vasile Dincu - Analiza politica si
comunicare, Victor Ponta - Statul de drept, justitie si drepturile cetateanului.
5. Secretari executivi si structura secretariatelor executive: Gheorghe Plesa -
Organizare, sistem national de evidenta a membrilor; Tudor Mohora - Audit
institutional; Ion Moraru - Management operational si al evenimentelor de
partid, logistica si patrimoniu; Georgian Pop - Resurse umane si pregatire
politica; Carmen Moldovan -Activitati militante, campanii electorale; Alexandru
Sassu - Marketing politic, cercetarea opiniei publice; Radu Moldovan -
Societate civila, organizatii, ligi, forumuri PSD; Victor Bostinaru - Relatii
internationale; Marius Lazar - Analiza si planificare politica, baze de date.
6 757d33h . Sefi ai celor 16 757d33h departamente;
7. Consiliul National: Membrii din judete: AB (11 membri), AR (11), AG (25),
BC (26 757d33h ), BH (12), BN (12), BT (20), BV (15), BR (12), BZ (18), CS
(9), CL (9), CJ (13), CT (25), CV (3), DB (22), DJ (26 757d33h ), GL (19), GR
(14), GJ (19), HG (3), HD (13), IL (14), IS (29), IF (11), MM (15), MH (13),
MS (15), NT (18), OT (23), PH (21), SM (16 757d33h ), SJ (7), SB (13), SV
(27), TR (21), TM (13), TL (10), VS (21), VL (14), VR (21), Bucuresti (6
757d33h 5);
8. Comisia nationala de arbitraj si integritate morala: 1 presedinte, 1 prim-
vicepresedinte, 8 vicepresedinti si un secretar;
9. Comisia nationala de control financiar: 1 presedinte, 2 vice-presedinti si un
secretar;
10. Repartizarea teritoriala a conducerii PSD: Mircea Geoana - Presedinte -
Bucuresti, Arges, Iasi; Titus Corlatean - Secretar General - Dambovita, Suceava;
Ecaterina Andronescu, Timis, Arad; Vasile Dancu, Salaj, Bihor, Bistrita Nasaud;
Cristian Diaconescu -Cluj, Maramures; Liviu Dragnea - Prahova, Constanta;
Rodica Nassar - Vaslui, Braila; Dan Nica - Brasov, Ialomita, Tulcea; Gheorghe
Nichita - Neamt, Botosani; Constantin Nita - Alba, Bacau; Victor Ponta -
Valcea, Olt; Ioan Rus - Satu Mare, Sibiu; Ilie Sarbu - Caras-Severin, Hunedoara;
Marian Sarbu - Covasna, Harghita, Mures; Ion Stan - Buzau, Calarasi; Mihai
Tanasescu - Galati, Vrancea; Ion Toma - Giurgiu, Gorj; Presedintele Consiliului
National PSD - Ilfov, Mehedinti; Nicolae Vacaroiu - Dolj, Teleorman.
In 2004, PSD a avut 51.100 candidati la alegeri, din care 30-35 % erau
oameni noi pe liste (24-25 % erau femei si 13 % tineri), partidul bazandu-
se pe 6 757d33h 00.000 membri declarati (care plateau 15.000 lei
cotizatie de partid, adica circa o treime dintr-un dolar american).
In legatura cu votantii PSD, in perioada 18 noiembrie - 3 decembrie
2003, institutul de sondaje CURS a realizat un sondaj, pe 4.021
persoane in varsta de 18 ani si peste, prin care a reusit sa sintetizeze
ceea ce ei au numit votantii obisnuiti ai PSD: barbati, cu varste
inaintate (de peste 55 de ani), din regiunile Muntenia si Moldova,
absolventi de gimnaziu, pensionari, muncitori calificati / necalificati (acum
sau inainte de pensionare), rezidenti in sate periferice (Sebastian
Lazaroiu, 2001 - Spectacolul politic, Fundatia pentru o Societate
Deschisa - Sondaj CURS, noiembrie 2001).
Rezultatele obtinute in campania electorala din noiembrie 2004 au
confirmat existenta acestui tip de "votant mediu PSD" dar si o extindere,
ca sfera socio-ocupationala, de la persoanele cu venituri mici, la o parte
a "clasei de mijloc".
Prin centralizarea tuturor mandatelor obtinute de PSD in toate
legislaturile de pana in 2004, acest partid a obtinut un total general de
921 mandate de parlamentar (6 757d33h 53 pentru deputati si 26
757d33h 8 pentru senatori), cu precizarea ca in perioada 1990-1992
practic mandatele au fost obtinute in numele FSN, care ulterior s-a
transformat in doua partide: FDSN si PD-FSN (acesta devenind intre
timp PD) (a se vedea Anexa 3).
Per total legislaturi, cele mai bune rezultate au fost obtinute in 13 judete,
dintre care 6 757d33h au fost din Moldova, 5 din Muntenia (inclusiv
municipiul Bucuresti) si cate unul din Oltenia si Dobrogea, iar cele mai
slabe in Ardeal si Banat.
Clasamentul celor mai bune rezultate ale candidatilor PSD
(FSN, FDSN, PDSR si PSD) pe judete
(legislaturile: 1990-1992, 1992-1996 757d33h , 1996 757d33h -2000, 2000-
2004 si 2004)
Tabel 9
Rang Judete Nr. total de
mandate
I Muncipiul Bucuresti 84 mandate
II-III Bacau, Dolj Cate 38
IV-VI Prahova, Suceava Cate 33
VII-VIII Arges, Galati Cate 32
IX-X Botosani, Buzau Cate 32
XI-XIII Constanta, Dambovita,
Neamt
Cate 28
Total in cele 13 judete 46 757d33h 5
Pentru a fi mai sugestivi, am utilizat datele din tabelul de mai sus pentru
a reprezenta zonarea pe judete a PSD in Fig. 31.

Judetele cu cei mai multi votanti ai PSD
la alegerile legislative (inclusiv municipiul Bucuresti)
Fig.
31


PSD si aliatii sai (organizatiile care au precedat actuala formatiune si
cele cu care au fuzionat), au sustinut candidatura la presedintia
Romaniei a lui Ion Iliescu, in trei alegeri prezidentiale (pe care acesta le-
a castigat) si a lui Adrian Nastase, in 2004 (pe care acesta le-a pierdut,
in fata contracandidatului sau, Traian Basescu).
Sociologul Catalin Zamfir considera in 2003 ca partidul (inca din timpul
cand se numea FSN) dispunea de "o puternica tehnocratie, care a
constituit coloana lui vertebrala" (in special din domeniul economiei si al
administratiei) si ca era "puternic ancorat spre un anumit indiferentism
social caracteristic tehnocratiei", evidentiat prin analiza politicilor lui
sociale (Catalin Zamfir, 2003 - Procesul politic in tranzitia din Romania,
p. 15-16 757d33h ).
Termenul mai aproape de adevar pentru acest partid, in intreaga
perioada de dinainte de PSD, este cel de "partid al nomenclaturii",
deoarece aici si-au gasit refugiul o parte importanta a nomenclaturii
comuniste. Fondatorul partidului insusi a fost unul dintre fruntasii



vechiului partid comunist, apoi altii care au devenit ministri in Guvernele
Roman, Stolojan, Vacaroiu si Nastase, toate aceste guverne avand
sustinerea acestui partid, cu transformarile lui ulterioare.
O vreme indelungata, PSD si precedentele ei forme au alcatuit practic un
"partid de stat", cu ajutorul caruia au obtinut rezultate electorale
categorice, atat in alegerile prezidentiale in care si-au sustinut liderul, Ion
Iliescu (la alegerile din 20 mai 1990 - 85,07 % din totalul voturilor
exprimate, in al doilea tur de scrutin la alegerile din 11 octombrie 1992 -
6 757d33h 1,43 %, la 10 decembrie 2000 - 6 757d33h 6 757d33h ,83 %).
Alegerile legislative nationale, precum si cele locale, au situat acest
partid, in mod constant, pe primul loc de-a lungul intregii perioade de 15
ani, dupa evenimentele din decembrie 1989 (mai jos prezentam
rezultatele ultimelor trei alegeri parlamentare la care PSD a fost majoritar
fata de celelalte partide, inclusiv cand la guvernare au venit alte partide,
ca efect al coalitiilor formate dupa alegeri, cum a fost si cazul alegerilor
din 2004).
Rezultatele obtinute de PSD la ultimele alegeri parlamentare
Tabel 10
Date si foruri Voturi
valabil
exprimate
%
3 noiembrie 1996 757d33h - PDSR
- Senat (mandate - 41,
adica 28,6 757d33h 7 %
din total mandate)
2.836
757d33h
.011
23,08
- Camera Deputatilor
(mandate - 91,adica 26
757d33h ,53%)
2.6 757d33h
33.86
757d33h 0
21,52
26 757d33h noiembrie 2000 - (Polul Democrat-
Social din Romania: PDSR, PUR si PSDR)
- Senat (mandate - 73,
adica 52,14 %)
4.040.212 37,09
- Camera Deputatilor
(mandate-158,adica
48,31%)
3.96
757d33h
8.46
757d33h 4
36
757d33h
,6
757d33h
1
28 noiembrie 2004 - (Uniunea Nationala PSD +
PUR)
- Senat (mandate numai
PSD - 46 757d33h ,
adica 33,57 %)
3.798.6
757d33h 07
37,16
757d33h
- Camera Deputatilor
(mandate numai PSD -
113, adica 34,03 %)
3.730.352 36
757d33h
,80
Surse: Prelucrari dupa Website-ul Senatului Romaniei (senat.ro) si
dupa Biroul Electoral Central, date publicate in Internet.
Nota: Procentele la mandate au fost determinate prin raportare la
nr. lor total: in cazul Camerei Deputatilor - 328 in 1996 757d33h ,
327 in 2000 si 332 in 2004 (la totaluri au fost adaugate si cele 18
mandate obtinute de organizatiile minoritatilor nationale); in cazul
Senatului - 143 in 1996 757d33h , 140 in 2000 si 137 in 2004.

STUDIU DE CAZ 2: PNL - PARTIDUL NATIONAL LIBERAL
PNL a avut o istorie recenta zbuciumata, fiind dizolvat in urma Decretului
din 30 martie 1938, impreuna cu alte partide, apoi interzis de comunisti si
reinfiintat in 1989 sub conducerea lui Radu Campeanu (presedinte PNL in 1989-
1996 757d33h ).
Imediat dupa evenimentele revolutionare din decembrie 1989, PNL isi
redobandeste drepturile de a activa in viata politica a Romaniei, fiind al patrulea
partid reinregistrat juridic, prin decizia civila nr. 4 / 15.01.1990, ca urmare a
eforturilor unor fruntasi liberali, printre care: Radu Campeanu - presedinte, I.V.
Sandulescu - prim-vicepresedinte, Sanda Tatarescu-Negropontes, Dan Amedeo
Lazarescu si Nicolae Enescu - vicepresedinti.
Dupa circa doua luni de la alegerile "orchestrate" de FSN in mai 1990,
cand a obtinut circa 7 % din voturile exprimate, din PNL s-au desprins mai
multe "aripi" liberale: PNL - Aripa Tanara (23 iulie 1990 - lideri Dinu Patriciu si
Viorel Catarama, apoi Horia Rusu), PNL - Conventia Democrata (29 aprilie
1992- lider Nicolae Cerveni), Partidul Socialist Liberal, Noul Partid Liberal,
Partidul Liberal Crestin, Uniunea Liberala Bratianu etc. A urmat un proces al
"unificarii prin divizare", dupa congresul din 1993 al PNL-CD, care a dat
nastere Partidului Liberal 1993, inclusiv prin inglobarea unor parlamentari din
noi formatiuni de sorginte liberala: de la PNL-CD si de la Partidul Aliantei
Civice (PAC).
La Congresul PNL din 26 757d33h -27 februarie 1993, de la Brasov, apar
primele fuziuni mai importante, in urma carora presedinte este ales Mircea
Ionescu-Quintus, considerat ca al doilea presedinte PNL post-decembrist, dupa
Radu Campeanu, desi acesta continua sa se autodefineasca presedinte (noua sa
formatiune politica ii va purta numele, prin constituirea intr-un partid separat,
pana in 2004, odata cu unirea tuturor partidelor liberale desprinse sau nou create
- a se vedea Alexandru Radu, 2001 - Partidele politice romanesti dupa 1999, p.
103-117).
Pe parcursul istoriei sale recente PNL a mai avut alti 3 presedinti: Valeriu
Stoica (ales la Congresul din 17-18 februarie 2001 - pana in 24-25 august 2002),
Theodor Stolojan (august 2002 - august 2004) si Calin Popescu-Tariceanu
(Presedinte interimar in perioada 2 octombrie 2004 - 4 februarie 2005, ales
presedinte la Congresul din februarie 2005 si reales la Congresul din decembrie
2006 757d33h ).
Vechile si noile programe politice cuprind, printre alte principii: doctrina
"prin noi insine", organizarea statului national unitar roman, apararea drepturilor
individului si ale familiei, protectia, garantarea, consolidarea proprietatii private
si a securitatii nationale, accesul liber si egal la educatie, instaurarea si
dezvoltarea regimului democratic in Romania.
83. Semnul permanent al partidului este sageata in patrat
sub care se afla prescurtarea PNL, iar semnul electoral al partidului este
identic cu semnul permanent.
Culorile partidului sunt albastru si galben, iar drapelul partidului este
galben, in centru fiind plasat semnul permanent.
PNL este membru cu drepturi depline in Internationala Liberala[3] iar cea
mai importanta organizatie politica partenera este Partidul Liberal Democrat si
Reformist (PELDR)[4].
La Congresul care a avut loc in 4-5 februarie 2005, a fost aleasa
urmatoarea ierarhie a PNL:
1. Componenta Comitetului Executiv:
Presedinte: Calin Popescu Tariceanu;
Membri: Teodor Atanasiu, Cristian Boureanu (suspendat in
decembrie 2005), Mircea Cinteza, Adrian Mihai Cioroianu, Cristian
David, Victor Paul Dobre, Ovidiu Draganescu, Gheorghe Flutur, Aleodor
Francu, Nicolae Titu Gheorghiof, Puiu Hasoti, Adrian Iorgulescu, Teodor
Melescanu, Vlad Moisescu, Mona Musca (demisionata in iulie 2005),
Eugen Nicolaescu, Ludovic Orban, Florin Aurelian Popescu, Ionut
Popescu, Dan Radu Rusanu, Gabriel Sandu, George Scutaru, Romeo
Stavarache, Raluca Turcan, Mihai Razvan Ungureanu, Mihai Voicu.
Membri supleanti: Mircia Muntean, Varujan Vosganian, Cornel
Stirbet.
2. Membrii Biroului Permanent Central:
Presedinte: Calin Popescu Tariceanu.
Vicepresedinti: Gheorghe Flutur, Puiu Hasoti, Teodor Melescanu,
Mona Musca (demisionata in iulie 2005), Dan Radu Rusanu.
Membri: Cristian Boureanu, Cristian David, Nicolae Titu
Gheorghiof, Adrian Iorgulescu, Eugen Nicolaescu, Ionut Popescu,
Raluca Turcan, Mihai Voicu.
Membri supleanti: Mircea Cinteza, Adrian Mihai Cioroianu, Mihai
Razvan Ungureanu (devenit membru plin, dupa demisia Monei Musca,
aceasta nefiind inlocuita cu o alta persoana ca vicepresedinte).
Bogdan Olteanu a obtinut un mandat de presedinte al Curtii de
Onoare si Arbitraj, iar Diana Olac, Ingrid Zaarour si Alexandru Andras au
devenitvicepresedinti ai Curtii. Ceilalti membri ai Curtii au fost: Tudor
Chiuariu, Alina Gorghiu, Adrian Sabaciog, Liviu Radu, Gheorghe
Radulescu, Gheorghe Gabor, Dan Cadorin, Constantin
Avramescu, Renata Nanciu, Dragos Ujeniuc, Ionel Chirita, Costinel
Simion, Mircea Radu Pascu, Liviu Stancu, Rotaru Havel, Ioan
Hondea, Ovidiu Colda, Valentin Folea si Andrei Chiliman.
Pentru cele sapte locuri din Comisia de Cenzori a PNL au fost
alesi: Dan Iliescu (presedinte), Nicolae Ivan, Vasile Mustatea, Valentin
Potra, Carmen Radu,Antonel Tanase si Florin Duma (membri).
La Congresul care a avut loc in ianuarie 2007, a fost aleasa
urmatoarea noua ierarhie a PNL:
Biroul Politic Central:
84. 1. Presedinte: Calin Popescu Tariceanu
2. Fost presedinte: Mircea Ionescu Quintus
3. Presedinte fondator 1990: Radu Anton Campeanu
4. Vicepresedinti cu atributii specifice (pe domenii): Crin
Antonescu (strategie si probleme politice), Teodor Atanasiu(politici
economice si mediu de afaceri), Adrian Mihai Cioroianu (afaceri
europene), Victor Paul Dobre (relatii institutionale si administratie
publica), Teodor Melescanu (relatii internationale), Norica Nicolai (relatii
cu societatea civila si egalitate de sanse), Ludovic Orban (comunicare si
relatii publice).
5. Vicepresedinti delegati pe regiuni de dezvoltare: Puiu Hasotti
(regiunea 2 - Sud / Est), Adrian Miutescu (regiunea 3 - Sud Muntenia),
Eugen Nicolaescu (regiunea 7 - Centru), Marian Petrache (regiunea 8 -
Bucuresti / Ilfov), Cornel Popa (regiunea 6 757d33h - Nord / Vest), Dan
Radu Rusanu (regiunea 5 - Vest), Mihai Voicu (regiunea 4 - Sud / Vest
Oltenia), Varujan Vosganian (regiunea 1 - Nord / Est).
6 757d33h . Membri cu atributii specifice (pe domenii): Cristian
David (formare si instruire), Relu Fenechiu (comisii de specialitate),
Adrian Iorgulescu (profesii liberale), Catalin Micula (politici sociale), Vlad
Octavian Moisescu (cancelarie), Mircia Muntean (retea electorala),
George Scutaru (programe si evenimente).
7. Membrii delegati pe regiuni de dezvoltare: Cristian Silviu Busoi
(regiunea 5 - Vest), Aristotel Cancescu (regiunea 7 - Centru), Emilian
Francu (regiunea 4 - Sud / Vest Oltenia), Marius Nicoara (regiunea 6
757d33h - Nord / Vest), Cristina Ancuta Pocora (regiunea 8 - Bucuresti /
Ilfov), Nini Sapunaru (regiunea 2 - Sud / Est), Adrian Emanuil Semcu
(regiunea 3 - Sud Muntenia), Romeo Stavarache (regiunea 1 - Nord /
Est).
85. 8. Participa cu vot consultativ: Cristian Mihai
Adomnitei (Presedinte Tineretul National Liberal), Ionel Chirita (Secretar
General Liga Alesilor Locali), Neagu Djuvara (Presedinte Senatul
PNL), Liviu Jicman (Presedinte Cluburi Studentesti Liberale), Dan Stefan
Motreanu (Ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale), Bogdan
Olteanu (Presedinte Camera Deputatilor), Decebal-Traian Remes
(Secretar General interimar), Radu Stroe (Ministru delegat pentru
Coordonarea Secretariatului General al Guvernului), Mihai Razvan
Ungureanu (Ministrul Afacerilor Externe), Sebastian Vladescu (Ministrul
Finantelor Publice).
Alegerile din noiembrie 2004 pozitionau PNL ca al doilea partid ca
importanta nationala, dupa numarul de votanti, nu insa si dupa numarul
de membri (s-a prezentat la Tribunalul Bucuresti cu o lista de 120.000 de
membri in 2002 - cf. Sorina Soare, 2005 - Quels modles partisans pour
l'Europe centrale et orientale ? Etude des structures. organisationnelles
des partis politiques roumains; in 2004 declara 450.000 membri).
Rezultatele ulterioare au aratat dinamici interesante, legate si de
framantarile din acest partid (de exemplu, in ianuarie 2007, liderul
Partidului Liberal Democrat, noua structura dizidenta din PNL, venea cu
o lista de circa 6 757d33h 0.000 membri care se desprinsesera din
structura-mama).
Prin cativa membri proeminenti ai sai (Dinu Patriciu, Ionescu-Quintus,
Valeriu Stoica, Calin Popescu Tariceanu etc.), a participat de doua ori la
guvernare, iar din ianuarie 2005 a devenit principalul partid de
guvernamant (Guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu).
Din datele statistice oficiale privind legislaturile 1990-1992 si 2004-azi se
constata perioade de trecere "de la agonie la extaz" (vezi Anexa 3). Astfel, intre
legislaturile 1990-1992 si 2000 partidul a inregistrat dezastre electorale in vreme
ce in 1996 757d33h si 2004 a obtinut "cresteri organizationale" spectaculoase.
Daca in alegerile din 1992 iesise practic din Parlament (noii liberali intrati pe
bancile parlamentare - PNL-AT si PNL-CD - erau doar "aripi" ale PNL-ului
retras din CDR), in 1996 757d33h obtinea circa 30 % dintre mandatele
senatoriale din CDR si tot atat din totalul fotoliilor deputatilor CDR, pentru ca in
2000 sa sufere un alt esec usturator, dupa ce fusese "numarul 2" in guvernarea
dintre 1996 757d33h -2000.
A urmat o noua ascensiune vertiginoasa dupa alegerile din 2004, cand si-a
marit numarul de mandate, fata de precedenta legislatura, de peste doua ori la
cele doua camere, separat si cumulat (in total, de la 44 la 93 mandate).
Rezultatele obtinute de PNL la ultimele alegeri parlamentare
Tabel 11
Date si foruri Voturi valabil
exprimate
%
3 noiembrie 1996 757d33h - (impreuna cu Conventia
Democrata)
- Senat
(mandate numai PNL-
19, adica 13,28 % din
total mandate)
3.772.084 30,70
- Camera Deputatilor
(mandate numai PNL -
21, adica 6 757d33h
,40 %)
3.6 757d33h
92.321
30,17
26 757d33h noiembrie 2000 - PNL
- Senat (mandate - 14,
adica 10 %)
814.381 7,48
- Camera Deputatilor
(mandate - 30, adica
9,17 %)
747.26 757d33h
3
6 757d33h ,89
28 noiembrie 2004 - (impreuna cu PD - in Alianta "Dreptate
si Adevar")
-
Senat (mandate numai
PNL- 29, adica 21,16
757d33h %)
3.250.6
757d33h 6
757d33h 3
31,80
- Camera Deputatilor
(mandate numai PNL -
3.191.546
757d33h
31,48
6 757d33h 4, adica
19,27 %)
Surse: Prelucrari dupa Website-ul Senatului Romaniei (senat.ro) si
dupa Biroul Electoral Central, date publicate in Internet.
Nota: Procentele la mandate au fost determinate prin raportare la nr. total:
in cazul Camerei Deputatilor - 328 in 1996 757d33h , 327 in 2000 si 332 in
2004 (la totaluri au fost adaugate si cele 18 mandate obtinute de organizatiile
minoritatilor nationale); in cazul Senatului - 143 in 1996 757d33h , 140 in 2000
si 137 in 2004.
Daca luam in calcul numarul de mandate obtinute la toate legislaturile de
pana acum, obtinem un clasament al celor mai favorabile judete pentru
candidatii PNL in scurta istorie post-decembrista:
Clasamentul celor mai bune rezultate ale candidatilor PNL pe judete
(legislaturile: 1990-1992, 1992-1996 757d33h , 1996 757d33h -2000, 2000-
2004 si 2004-la zi)
Tabel 12
Rang Judete Nr. total de
mandate
I Municipiul Bucuresti 32
II Prahova 12
III-IV Constanta si Timis Cate 11
V Bacau 10
VI Dolj 9
VII-IX Galati, Sibiu si Suceava Cate 8
X Hunedoara 7
Total 116 757d33h
In cele 10 judete, PNL a obtinut peste jumatate din numarul total de
mandate obtinute de parlamentarii sai in toate legislaturile de pana in prezent
(116 757d33h din 230), cealalta jumatate din numarul total de mandate fiind
obtinuta in celelalte 32 de judete.
Se remarca totusi judete care nu au votat pentru nici un potential
parlamentar PNL, cum este cazul Covasnei si Harghitei, voturile fiind rezervate
pentru parlamentarii minoritatii maghiare, dar si judete cu foarte putine simpatii
peneliste: Giurgiu, Ialomita, Olt si Tulcea (cate un singur parlamentar PNL de-a
lungul istoriei sale recente).
Politologul Alexandru Radu identifica in PNL o structura de partid de
cadre, conform definitiei lui M. Duverger. Modelul ar imbina centralismul
ierarhic al unei societati comerciale, "in care disciplina este mai importanta
decat democratia", PNL devenind astfel "un fel de societate pe actiuni, in care
presedintele juca rolul directorului, iar sefii filialelor teritoriale pe cel al
actionarilor", cu un rol descentralizat pentru ca noul statut "transfera
organizatiilor locale atributii importante, precum cea a desemnarii componentei
listelor electorale, ceea ce reprezenta o premiera in politica romaneasca"
(Alexandru Radu, 2003 - Op.cit, p. 123).
In legatura cu votantii PNL, in perioada 18 noiembrie - 3 decembrie
2003, institutul de sondaje CURS a realizat o ancheta, pe 4021 persoane in
varsta de 18 ani si peste, la solicitarea Uniunii Nationale a Patronatului Roman,
prin care a reusit sa sintetizeze ceea ce ei au numit votantii obisnuiti ai
PNL: absolventi de studii superioare, conducatori de firme / patroni, persoane
cu ocupatii intelectuale si persoane cu venituri mari (Sebastian Lazaroiu, 2001 -
Spectacolul politic).
Pe parcursul alegerilor legislative a obtinut urmatoarele rezultate:
Judetele cu cei mai multi votanti ai PNL
la alegerile legislative (inclusiv municipiul Bucuresti)




Fig. 32
Presedintii pe care i-a sustinut PNL au fost: Emil Constantinescu (la
alegerile din noiembrie 1996 757d33h ) si Traian Basescu (la alegerile din
noiembrie 2004).
Rezultatele obtinute in campania electorala din noiembrie 2004 au aratat
insa ca votantul mediu PNL incepe sa se extinda, ca sfera socio-ocupationala, de
lapersoanele cu venituri mari la tot spectrul "clasei de mijloc".

STUDIU DE CAZ 3: PD - PARTIDUL DEMOCRAT
Partidul Democrat este succesorul Frontului Salvarii Nationale, care a
fuzionat cu Partidul Democrat condus de Constantin Visinescu, in mai
1993. Au urmat alte fuziuni prin absorbtie: cu Partidul Democrat, cu
Partidul Democrat al Muncii, cu Partidul Unitatii Social Democrate, cu
Frontul Democrat Roman si cu alte partide.
Simbolul Partidului Democrat este trandafirul, iar semnul electoral este
acelasi trandafir sub care se afa prescurtarea PD, ansamblul fiind
incadrat intr-un patrat cu colturi rotunjite.
Pana la Congresul din iulie 2004 Partidul Democrat a fost initial un partid
social-democrat, membru cu drepturi depline al Internationalei Socialiste,
avand ca valori fundamentale democratia, libertatea, demnitatea,
dreptatea sociala, egalitatea de sanse si solidaritatea sociala.
Dupa 2006 757d33h s-a declara partid de dreapta si a devenit membru
afiliat al Partidului popular European.
PD a purtat multa vreme "marca" FSN, desi s-a desprins de Iliescu si
echipa lui, care provenea din vechea nomenclatura comunista inca de la
Conventia Nationala a partidului, care a avut loc in 28-29 mai 1993.
Multi politologi sau sociologi s-au inselat crezand ca PD, despartindu-se
de parintele sau fondator (al FSN), va ajunge in deriva, mai ales dupa ce
al doilea fondator, Petre Roman, fost premier al Romaniei, ex-presedinte
al Senatului si ex-ministru de externe, a abandonat si el partidul, fiind
infrant in alegerile interne de un viitor presedinte al tarii, Traian Basescu
(de exemplu, Alexandru Radu, 2003 - Op.cit., p. 126 757d33h ). In 2005,
PD adopta o noua ideologie, anume aceea populara.
In 1995 a creat un parteneriat politic cu Partidul Social Democrat din
Romania (PSDR), partid istoric tot de orientare social-democrata
(condus initial de Sergiu Cunescu, apoi de Alexandru Athanasiu, acesta
din urma "predandu-l" pur si simplu PDSR-ului, care dorea mai demult
sa-i ia numele si prestigiul istoric).
PD si PSDR, au infiintat asadar USD (Uniunea Social-Democrata), sub
egida careia au si participat la alegerile din toamna anului 1996 757d33h
, impreuna cu care a obtinut 88 mandate de parlamentari (total 53
mandate de deputati, din care PD - 43; si 23 mandate de senatori, din
care PD - 22), devenind astfel a treia forta politica din Romania.
Partidul si-a dovedit credibilitate si in randul alegatorilor pentru functiile
de primari, in vara anului 1996 757d33h , fiind - la acest nivel -, a treia
forta politica din tara, conform tabelului 11.
Centralizarea pe tara a voturilor si constatarea rezultatului
pentru alegerea primarilor, din 2 iunie 1996 757d33h
Tabel 13
Nr.
crt.
Denumirea partidelor
politice, aliantelor si
candidatilor independenti
Numar de voturi
valabil exprimate
obtinute
In procente fata de
total voturi valabil
exprimate
1. PDSR 1.803.56 757d33h
0
21,90%
2. CDR 1.409.270 17,11%
3. USD (P.D.- P.S.D.R.) 1.098.301 13,33%
4. Candidati independenti 6 757d33h 97.784 8,47%
5. Partidul Socialist al Muncii 500.26 757d33h 7 6 757d33h ,07%
6
757d33h
.
UDMR 443.808 5,39%
7. PUNR 441.542 5,36 757d33h %
8. PDAR 336 757d33h .804 4,09%
9. Partidul Aliantei Civice 318.199 3,86 757d33h %
10. Partidul Liberal - 1993 250.974 3,05%
11. Partidul Romania Mare 223.225 2,71%
12. Partidul Socialist 133.973 1,6 757d33h 3%
13. Miscarea Ecologista din
Romania
89.312 1,08%
14. PNL Campeanu 58.992 0,72%
La 9-11 septembrie 1996 757d33h , nedorind sub nici un chip sa
conlucreze cu "fratele sau mai mare" (PDSR), a creat o noua alianta,
semnand un "Acord de solidaritate guvernamentala si parlamentara intre
CDR, USD si UDMR", sustinand si facilitand astfel victoria candidatului
opozitiei de pana atunci (Emil Constantinescu), contra lui Ion Iliescu,
presedinte in exercitiu. In acest fel, PD participa la "Guvernarea CDR",
din perioada 1996 757d33h -2000, avand ca parteneri principali Partidul
National Taranesc - Crestin si Democrat (PNT-CD) si PNL.
Drept recompensa a noii aliante, PD a primit 6 757d33h posturi de
ministru, functia de presedinte al Senatului, mai multe prefecturi si alte
posturi in conducerea unor institutii guvernamentale, conform unui
algoritm fixat de alianta.
Aflat la guvernare, prin cei mai importanti lideri ai sai, PD a dovedit
energie in a se impune in prim planul scenei politice romanesti, fiind la
originea mai multor conflicte interne, unele finalizate prin conflicte cu alti
lideri ai coalitiei sau chiar prin demiterea unor prim ministri, cum au fost
cazurile lui Victor Ciorbea (30 martie 1998) si Radu Vasile (cel care i-a
succedat), ori prin inlocuirea unor ministri, precum Victor Babiuc (la
aparare).
Alegerile locale din 2000 au asezat PD pe o pozitie fruntasa in cadrul
guvernarii CDR, cu atat mai mult cu cat candidatul la Primaria Generala
a Capitalei, era unul din cei mai populari lideri ai PD, ai noii aliante si
ulterior la nivel national.
In alegerile pentru primari si consilieri locali, PD a reusit sa depaseasca
toate celelalte forte politice din cadrul coalitiei, dupa cum arata si tabelul
14:
Centralizarea pe tara a voturilor si constatarea rezultatului pentru
alegerea primarilor, din anul 2000
Tabel 14
Formati
-unea
Voturi
primar
i
Mandat
e
primari
Voturi
Consili
i locale
Mandate
consilier
i locali
Voturi
Consilii
judeten
e
Mandate
consilier
i
judeteni
% % % % % %
P.D. 12,89 16
757d33h
,32
10,40 13,75 9,91 11,93
CDR 10,10 4,98 7,27 6
757d33h
,97
7,47 9,08
PNL 8,40 8,50 7,80 10,02 6
757d33h
,96
757d33h
9.31
La Conventia Nationala Extraordinara a PD din 18-19 mai 2001, in cadrul
acestui partid s-a consumat o premiera nationala in viata unui partid
politic din Romania: presedintele in exercitiu al acestui partid (Petre
Roman), a fost infrant de unul dintre contracandidatii sai (Traian
Basescu). Politologul Alexandru Radu va spune ca "la debutul epocii
Basescu, PD se prezenta ca un partid complet reorganizat; intai pentru
ca vocea partidului a devenit mult mai acida, mai abrupta, asemenea
stilului politic al noului conducator, PD pierzand din sobrietatea si chiar
elitismul lui Petre Roman, dar castigand, in schimb, maniera directa de
exprimare, mai pe intelesul cetateanului simplu, a lui Traian Basescu"
(Alexandru Radu, 2003 - Op.cit., p. 132).
Este singurul partid care face diferenta, in Statut, intre calitatea
de membru (avea in 2002 148.000 membri - cf. Sorina Soare, 2005 -
Quels modles partisans pour l'Europe centrale et orientale ? Etude des
structures organisationnelles des partis politiques roumains, p.
37), simpatizant si militant.
Daca luam in calcul numarul de mandate obtinute la toate legislaturile de
pana acum, obtinem un clasament al celor mai favorabile judete pentru
candidatii PD in scurta lui istorie post-decembrista:
Clasamentul celor mai bune rezultate ale candidatilor PD pe judete
(legislaturile: 1990-1992, 1992-1996 757d33h , 1996 757d33h -2000, 2000-
2004 si 2004 - azi)
Tabel 15
Rang Judete Nr. total
mandate
I. Bucuresti 6 757d33h 3
II.- III. Dolj si Prahova Cate 23
IV.- V. Constanta si Suceava Cate 21
VI. Bacau 19
VII.- XI. Arges, Brasov, Dambovita,
Galati si Neamt
Cate 18
XII. Timis 17
Total 258
Daca avem in vedere si faptul ca din totalul mandatelor obtinute vreodata
de partid, aproape jumatate (mai exact 44,8 %, adica 258 din 576
757d33h mandate in total) provin din aceste judete, avem o repartizare a
simpatiei populare pentru PD in aceste judete, pe care o evidentiem si
mai clar in harta urmatoare:
Judetele cu cei mai multi votanti ai PD
la alegerile legislative (inclusiv municipiul Bucuresti)
Fig. 33
Comparand
harta "votantilor PD"
cu harta "votantilor
PSD", constatam
diferente si apropieri,
primele numindu-se
judetele Brasov si
Timis.
Alegerile din
noiembrie 2005 au
adus PD-ul la
guvernare, devenind
al doilea "actor
guvernamental", dupa PNL, in "Guvernul Tariceanu", cu ministri
importanti: vicepremier, la Ministrul Integrarii Europene, la interne, la
transporturi, la munca, la mediu etc.

Rezultatele obtinute de PD la alegerile parlamentare
din 1996 757d33h , 2000 si 2004
Tabel 16 757d33h
Date si foruri Voturi valabil
exprimate
%
3 noiembrie 1996 757d33h - (impreuna cu PSDR - in
cadrul USD)
- Senat (mandate numai
PD - 22, adica 15,38 % din
total mandate)
1.6 757d33h
17.384
13,16
757d33h
- Camera Deputatilor
(mandate numai PD - 43,
adica 13,10 %)
1.582.231 12,93
26 757d33h noiembrie 2000 - PD
- Senat (mandate - 13, adica
9,28 %)
825.437 7,58
- Cam. Deputatilor (mandate
-31, adica 9,48 %)
76 757d33h
2.36 757d33h 5
7,03
28 noiembrie 2004 - (impreuna cu PNL - in Alianta
"Dreptate si Adevar")
- Senat (mandate numai
PD - 20, adica 14,59 %)
3.250.6
757d33h 6
757d33h 3
31,80
- Camera Deputatilor
(mandate numai PD -
47,adica 14,15 %)
3.191.546
757d33h
31,48
Surse: Prelucrari dupa Website-ul Senatului Romaniei (senat.ro) si
dupa Biroul Electoral Central, date publicate in Internet.
Nota: Procentele la mandate au fost determinate prin raportare la nr. total:
in cazul Camerei Deputatilor - 328 in 1996 757d33h , 327 in 2000 si 332 in
2004 (la totaluri au fost adaugate si cele 18 mandate obtinute de organizatiile
minoritatilor nationale); in cazul Senatului - 143 in 1996 757d33h , 140 in 2000
si 137 in 2004.
In mai 2000 sociologul Sebastian Lazaroiu a prezentat profilul votantilor
obisnuiti ai PD: sunt persoane cu varste intre 31-54 de ani, din Bucuresti,
absolventi de colegiu/facultate, persoane cu ocupatii intelectuale sau functionari
in administratie, rezidenti in orase de peste 200 de mii locuitori (Lazaroiu, 2001
- Spectacolul politic, Fundatia pentru o Societate Deschisa - Sondaj CURS,
noiembrie 2001).
In octombrie 2006 757d33h , Fundatia pentru o Societate Deschisa a
efectuat o investigati care a analizat si "electoratul lui Traian Basescu", in
prezent presedinte al Romaniei, dar care trece in opinia publica drept un
continuator la carma PD, partid care a trecut de la stanga la dreapta esichierului
plitic. Cine sunt deci cei care il spijina pe presedinte ?. Studiul identifica
urmatoarele persoane: cei cu pregatire liceala (6 757d33h 5,5%), post-liceala
(75%) sau universitara (75%), mai poluar in randul femeilor (6 757d33h 7%),
elevilor si studentilor (75,9%), al celor care locuiesc in orasele mari (6 757d33h
6 757d33h ,1%, mai ales in Bistrita, Brasov si Bucuresti), mai ales cei cu un
nivel de informare ridicat, care ccitesc ziare (mai ales Evenimentul Zilei) si
reviste, precum si emisiunile TV (mai ales Realitatea TV) (vezi:Andrei
Gheorghita, 2006 757d33h - Lideri politici si electorat, p. 49).

STUDIU DE CAZ 4: PRM - PARTIDUL ROMANIA MARE
Partidul Romania Mare (PRM) a luat fiinta o data cu scrisoarea
viitorului presedinte al partidului, istoricul, ziaristul si sociologul Corneliu
Vadim Tudor (CVT), in 2 aprilie 1990, catre premierul de atunci al
Romaniei, Petre Roman, cerandu-i acestuia sa-i ofere conditii de a
publica o revista - "Romania Mare". Premierul a aprobat si in numai trei
luni aceasta revista va ajunge la circa 6 757d33h 00.000 exemplare,
ceea ce il va determina pe CVT sa declare infiintarea partidului cu
acelasi nume, in iunie 1990.
PRM se declara un partid de centru stanga, de orientare nationala,
care isi propune, prin Statut, "reasezarea relatiilor din societatea
romaneasca pe principiile statului de drept, democratiei constitutionale si
justitiei sociale, care promoveaza valorile si interesele nationale si se
pronunta pentru pluralism in viata politica romaneasca".
Acest partid este unul personalist, in sensul ca se bazeaza pe un
electorat care simpatizeaza aproape exclusiv cu discursul radical al
liderului, C.V. Tudor. S-a constatat ca in momentul in care liderul s-a
retras, fie si temporar, ori a diminuat din radicalismul discursului sau, ori
a aparut un discurs si mai radical al altui lider (cazul lui Gigi Becali),
partidul a scazut automat in sondaje (concomitent cu cresterea in
sondaje a Partidului Noua Generatie, al liderului concurent din acest
punct de vedere).
O cercetare recenta arata ca si majoritatea electoratului PRM se
autopozitioneaza intr-o zona de centru stanga (la "stanga" se autopozitionau 19
% din alegatorii potentiali, la "centru stanga" - 17 %, la "centru" - 11 %, la
"centru dreapta" - 11 % si la "dreapta" - 10 %, vezi: Mircea Comsa, 2006
757d33h - De-o fi de "stanga", de-o fi de "dreapta". Autopozitionarea pe axa
stanga-dreapta, p. 37).
Emblema (insemnul) PRM este vulturul cruciat, insemnul heraldic
al Basarabilor si Brancovenilor, vechi de peste 400 de ani. Aceasta
emblema este folosita ca sigiliu unic, stampila, antet al documentelor
oficiale, simbol al publicatiilor partidului sau al materialelor
propagandistice, precum si ca insemn electoral.
Organul suprem al PRM este Congresul partidului care se
convoaca o data la patru ani si este constituit din delegati alesi de
conferintele judetene.
Atributiile Congresului partidului sunt urmatoarele:
analizeaza activitatea Consiliului National;
adopta sau modifica Programul partidului;
adopta sau modifica Statutul partidului;
stabileste strategia partidului si caile de infaptuire ale acesteia;
alege presedintele Partidului Romania Mare;
alege Consiliul National;
alege Comisia Centrala de Arbitraj;
alege Comisia Centrala de Control Financiar.
Congresul Partidului alege prin vot secret Consiliul National (CN),
format din 101-195 de membri (initial din 75-125 membri). Acesta
conduce activitatea partidului intre Congrese. CN se intruneste o data la
6 757d33h luni sau ori de cate ori este nevoie. Tot CN alege Comitetul
Director format din 21-29 de membri, care se intruneste in sedinte o data
pe luna si ori de cate ori este nevoie.
Atributiile CN sunt:
organizeaza si conduce intreaga activitate a partidului intre
Congrese;
alege Comitetul Director format din 21-29 membri;
stabileste tactica si modul de actiune al organizatiilor de partid,
referitoare la evolutia vietii economice, sociale si politice a tarii;
aproba propunerile Comitetului Director privind incheierea
aliantelor politice sau fuziunea cu alte partide si formatiuni politice;
adopta bugetul anual al partidului;
aproba Regulamentele de functionare ale comisiei Centrale de
Arbitraj si de Control Financiar.
Comitetul Director (CD) alege un prim-vicepresedinte, 4-6 757d33h
vicepresedinti, un secretar general si 4-6 757d33h secretari care
formeaza Biroul Permanent (BP) al acestuia.
CD are urmatoarele atributii:
constituie Biroul Permanent format din 11-15 membri in
urmatoarea componenta: presedintele partidului, prim-
vicepresedintele, vicepresedintii, secretarul general si secretarii
executivi;
urmareste constituirea fondurilor partidului si executarea bugetului
de venituri si cheltuieli, in conformitate cu hotararile de partid, cu
prevederile Statutului si cu normele legale;
sprijina si indruma activitatea organizatiilor judetene (a
Municipiului Bucuresti), privind primirea de noi membri in partid,
atragerea de cat mai multi simpatizanti si constituirea de organizatii
ale partidului in toate localitatile;
coordoneaza, controleaza si sprijina organele locale de conducere
ale partidului pentru atragerea in activitatile lor a tineretului si a
femeilor,
elaboreaza Norme si Instructiuni de aplicare a hotararilor
Congreselor, Conferintelor Nationale si ale Consiliului National;
orienteaza si controleaza activitatea grupurilor parlamentare si a
grupului ministerial;
negociaza aliante politice sau fuziuni cu alte partide;
controleaza si indruma organizatiile judetene si a Municipiului
Bucuresti;
confirma sau infirma membrii Birourilor executive ale Consiliilor
judetene si ai Consiliului Municipal Bucuresti;
stabileste instructiunile privind organizarea conferintelor judetene
pentru alegerea noilor Consilii, la care in mod obligatoriu va trimite
imputerniciti pentru conducerea lucrarilor. Acestia pot face propuneri
pentru Biroul executiv;
in cazuri deosebite, ca urmare a activitatii necorespunzatoare a
unor presedinti sau a altor cadre de conducere a organizatiilor
judetene (a Municipiului Bucuresti), Comitetul director poate hotari
destituirea acestora;
indruma si controleaza activitatea Comisiei de cadre a partidului;
asigura selectionarea, cunoasterea si pregatirea membrilor de
partid cu perspectiva de a candida, pentru ocuparea functiilor in
organele de conducere ale PRM si ale aparatului de stat, in urma
documentarii, elaborata de Comisia de Cadre;
sprijina si coordoneaza activitatea conducerilor publicatiilor PRM;
definitiveaza si aproba listele de candidati pentru Senat si Camera
Deputatilor ale PRM in toate circumscriptiile electorale, prezinta
candidaturile in alegerile prezidentiale si parlamentare;
aproba propunerile de candidati in alegeri, pentru functiile de
primari la nivelul municipiilor, inaintate de consiliile judetene ale
partidului,
prezinta propuneri pentru functiile de prefect si subprefect, pe
baza consultarii consiliilor judetene si al Municipiului Bucuresti si le
inainteaza guvernului Romaniei;
organizeaza si coordoneaza activitatea aparatului central, compus
din:
Departamentul organizatoric si serviciul financiar contabil;
Departamentul economic;
Departamentul relatiilor cu formatiunile politice din tara si organizatiile
sindicale;
Departamentul sanatatii si protectiei sociale;
Departamentul de propaganda, presa si imagine a PRM;
Departamentul relatii externe;
Departamentul relatiilor cu organele Puterii de stat;
Departamentul pentru relatiile cu romanii din afara granitelor tarii;
Departamentul de documentare-informare;
Comisia de cadre a partidului;
Departamentul oamenilor de afaceri;
Purtatorul de cuvant al PRM;
organizeaza si coordoneaza campania electorala la nivel central
si in teritoriu;
organizeaza si urmareste desfasurarea activitatii de propaganda
pentru cunoasterea si aplicarea Programului si a prevederilor
Statutului partidului;
reprezinta PRM la nivel national si international. CD se intalneste
lunar sau ori de cate ori este nevoie;
in situatii bine justificate, CD poate aproba constituirea de noi
filiale PRM de nivel judetean.
Biroul Permanent (BP) este format din 11-15 membri si isi
organizeaza sedintele saptamanal sau ori de cate ori este nevoie.
BP are urmatoarele atributii:
asigura indeplinirea hotararilor Comitetului Director;
prezinta propuneri si proiecte de hotarari pentru imbunatatirea
activitatii la nivel central si local;
reprezinta Comitetul Director in relatiile cu institutiile statului de
drept, centrale si locale si cu conducerile partidelor politice;
centralizeaza listele cu propuneri de candidati pentru Parlament,
intocmite de Comisia centrala de cadre si Birourile executive
judetene, si le inainteaza spre definitivare si aprobare Comitetului
Director al PRM;
elaboreaza Comunicatele de Presa si organizeaza intalnirile cu
ziaristii;
rezolva problemele curente ale activitatii partidului;
conduce si analizeaza activitatea departamentelor, a aparatului de
partid si analizeaza periodic activitatea Birourilor executive ale
Consiliilor judetene (si Municipiului Bucuresti);
organizeaza, impreuna cu Fundatia 'Romania Mare', desfasurarea
programului umanitar 'Cina Crestina' si alte actiuni similare;
adopta alte hotarari care conduc la imbunatatirea organizatorica a
structurilor centrale si teritoriale ale PRM.
Presedintele Partidului Romania Mare, ales prin vot secret la
Congresul partidului, este presedinte al Consiliului National, al
Comitetului Director si al Biroului Permanent.
La nivel judetean exista organisme asemanatoare: Conferinta
judeteana PRM este organul superior de conducere a filialei judetene a
PRM (ConfJPRM se intruneste o data la doi ani, fiind reprezentat de sefii
PRM ai organizatiilor de partid municipale, orasenesti si comunale),
urmeaza Consiliul judetean PRM (ConsJPRM).
ConfJPRM alege prin vot secret ConsJPRM, acesta din urma fiind
format din 35-125 de membri si care se intruneste in sedinta o data la 6
757d33h luni sau ori de cate ori este nevoie.
ConsJPRM are un presedinte, un prim-vicepresedinte, l-3
vicepresedinti, 4-6 757d33h secretari, un casier general care, impreuna
cu presedintele ales de Conferinta, constituie Biroul executiv al acestuia.
Conferinta organizatiei Municipale Bucuresti a PRM (CMBPRM)
este organul superior de conducere al Filialei pe Capitala si alege prin
vot secret presedintele si Consiliul, format din 55-135 de membri.
CMBPRM alege l prim-vicepresedinte, 3-6 757d33h vicepresedinti, 4-6
757d33h secretari si un casier general care, impreuna cu presedintele
ales in Conferinta, constituie Biroul executiv al acestuia (sectoarele din
Capitala se subordoneaza filialei Municipale Bucuresti si au o structura
organizatorica similara filialei judetene).
La nivelul municipiilor, oraselor si comunelor se constituie
organizatii ale PRM, formate din minim 10 membri, denumite filiale
locale, iar organul superior de conducere al acestora este Adunarea
Generala, care se intruneste trimestrial, iar o data la doi ani, alege prin
vot secret, un presedinte, un vicepresedinte si un casier.
Organizatiile PRM (OPRM), care au un efectiv cuprins intre 20-100
de membri, aleg prin vot secret cate un consiliu, format din 5-11 membri,
avand in componenta: 1 presedinte, 1-3 vicepresedinti, 1-2 secretari si 1
casier.
OPRM cu peste 100 de membri aleg in Consiliu un numar mai
mare de membri, corelat cu efectivul si specificul acestora.
In fine, pot fi constituite si OPRM la nivelul cartierelor din orase si
municipii si grupe de partid pe sectii de votare.
In localitatile unde sunt cel putin doua organizatii ale PRM, organul
superior de conducere este Adunarea Generala sau conferinta, care
alege prin vot secret, o data la doi ani, un Consiliu de conducere format
din 7-19 membri.
Analizand activitatea acestui partid, care s-a derulat "din opozitie in
opozitie", politologul Alexandru Radu considera, in 2003, ca "PRM nu
este un partid politic propriu-zis", ci un fenomen care a aspirat voturile
anti-sistem, dovada fiind si faptul ca a avut cel mai scazut "potential de
coalitie" pe tot parcursul sau de activitate politica (Alexandru Radu, 2003
- Op.cit., p. 139).
Cea mai buna performanta electorala a fost obtinuta in toamna
anului 2000, cand a devenit al doilea partid ca marime parlamentara, loc
pe care insa l-a pierdut cu ocazia alegerilor din 2004.
Declara la Tribunal, in 2003, circa 200.000 de membri cotizanti.
Rezultatele obtinute de PRM la alegerile parlamentare
din 1996 757d33h , 2000 si 2004
Tabel 17
Date si foruri Voturi valabil
exprimate
%
3 noiembrie 1996 757d33h
- Senat (mandate
- 8, adica
5,83 % din total
mandate)
558.026
757d33h
4,54
- Camera
Deputatilor
(mandate - 19,
adica 5,79%)
546 757d33h
.430
4,46 757d33h
26 757d33h noiembrie 2000
- Senat (mandate
- 37, adica 26
757d33h ,42 %
din total
2.288.483 21,01
mandate)
- Camera
Deputatilor
(mandate -
84,adica 25,6
757d33h 8%)
2.112.027 19,48
28 noiembrie 2004
- Senat (mandate
- 21,
adica 15,32 %)
1.394.6
757d33h 98
13,6 757d33h 4
- Camera
Deputatilor
(mandate -
48,adica 14,45%)
1.316 757d33h
.751
12,99
Nota: Procentele la mandate au fost determinate prin raportare la
nr. total: in cazul Camerei Deputatilor - 328 in 1996 757d33h , 327 in
2000 si 332 in 2004 (La totaluri au fost adaugate si cele 18 mandate
obtinute de organizatiile minoritatilor nationale); in cazul Senatului - 143
in 1996 757d33h , 140 in 2000 si 137 in 2004.
Daca luam in calcul numarul de mandate obtinute la toate legislaturile de
pana acum (cu exceptia celei din 1990, deoarece nu a participat la
aceasta), obtinem un clasament al celor mai favorabile judete pentru
candidatii PRM in scurta lui istorie post-decembrista.
Clasamentul celor mai bune rezultate ale candidatilor PRM pe judete
(legislaturile: 1992-1996 757d33h , 1996 757d33h -2000, 2000-2004 si 2004 -
azi)
Tabel 18
Rang Judete Nr. total
mandate
I. Bucuresti 22 mandate
II. Constanta 11
III. Arges 10
IV.- VI. Cluj, Gorj, Prahova Cate 9
VII.- X. Bacau, Dolj, Iasi, Neamt Cate 8
XI.- XII. Hunedoara, Maramures Cate 7
Total 116 757d33h
Daca avem in vedere si faptul ca din totalul mandatelor obtinute vreodata
de partid, aproape jumatate (mai exact 49,15 %, adica 116 757d33h
din 236 757d33hmandate in total) provin din cele 12 judete, avem o
repartizare a simpatiei populare pentru PRM in aceste judete, pe care o
evidentiem si mai clar in harta urmatoare:
Judetele cu cei mai multi votanti ai PRM
la alegerile legislative (inclusiv municipiul Bucuresti)
Fig. 34

Primul
presedinte al
PRM a fost si a
ramas pana azi
Corneliu Vadim
Tudor, scriitor,
ziarist, istoric si
sociolog
(ultimele doua
ocupatii se
bazeaza pe studii de nivel universitar), desi un timp a renuntat de buna
voie ("strategic", a spus CVT) - doar pentru o luna - in favoarea
adjunctului sau, Corneliu Ciontu, sociolog cu studii la Scoala vechiului
partid comunist "Stefan Gheorghiu", dar care, desi ales, a fost dat afara,
pur si simplu (in luna iunie 2005, cand partidul a incercat sa treaca la
doctrina crestin democrata). El este cel mai longeviv presedinte de partid
din Romania, fiind reales de cinci ori, la toate congresele PRM.
Pe plan national si international, este considerat ca fiind de extrema
dreapta (Timm Beichelt, 2003 - Nationalism and anti-EU mobilization in
Postsocialist Europe; Cas Mudde, 2005 - Racist Extremism in Central and
Eastern Europe; Sean Muller, 2006 757d33h -Presidential Power in Semi-
Presidential Systems - The Case of Romania; Andrea Balogh, 2006 757d33h -
Inside of Piramid of Power: The Evolution of Strategic Elites in Post-Comunist
Romania).
Studii recente realizate in Romania arata ca simpatizantii PRM sunt
nemultumiti ai "tranzitiei", nostalgici ai comunismului ("circul" membrilor din
Parlamentul Romaniei, din decembrie 2006 757d33h , cand presedintele Traian
Basescu a rostit discursul de condamnare a comunismului a fost exemplul cel
mai elocvent) si oameni putin informati din punct de vedere politic. "Electoratul
lui Corneliu Vadim Tudor este mai degraba slab informat, animat de un
sentiment acut de nemultumire fata de cum merg lucrurile in tara si profund
conservator. Liderul PRM reuseste cu succes sa mobilizeze categoria
nemultumitilor, obtinand intentia de vot a 21,7% dintre cei deloc multumiti de
felul in care traiesc, 20,1% dintre cei care cred ca economia merge mai rau decat
in urma cu un an, 19% dintre cei care cred ca tara merge intr-o directie gresita"
(datele se refereau la octombrie 2006 757d33h , vezi: Andrei Gheorghita, 2006
757d33h - Lideri politici si electorat, p. 49).
Din perspectiva gradului de informare, liderul PRM obtinea scoruri
semnificativ mai mari, la sfarsitul anului 2006 757d33h , in randul celor
care nu ascultau radio (18,4%), nu citeau carti (16 757d33h ,2%), citeau
rar reviste si ziare (17,8%), deci categorii de public slab si foarte slab
informate.

STUDIU DE CAZ 4: UDMR - UNIUNEA DEMOCRATA MAGHIARA
DIN ROMANIA
UDMR (in limba maghiara Romniai Magyar Demokrata Szvetsg
- RMDSZ) este o formatiune politica asimilabila unui partid politic alcatuit
pe criterii etnice, fiind fondata la data de 25 decembrie 1989.
Este considerat ca "partidul care acorda, in mod statutar, cel mai
putin interes membrilor individuali, alaturi de PNL", dar si "singura in care
face selectia candidatilor (la functii politice -n.n.) se face la nivel local"
(Ionut Ciobanu, 2006 757d33h - Partidele politice romanesti - partide
moderne de cadre ?, p. 5-6 757d33h ).
Declara, in 2002, 500.000 membri (cf. Sorina Soare, 2005 - Quels
modles partisans pour l'Europe centrale et orientale ? Etude des
structures organisationnelles des partis politiques roumains, p. 37).
Uniunea este alcatuita din mai multe grupari politice (unele numite
"grupuri de opinie" - care constituie, prin liderii lor, un "Consiliu
Consultativ", altele "membri asociati", acestea din urma fiind grupari
organizate la nivel de tara, cu profil social, stiintific, cultural, profesional,
precum si organizatii civice, care transmit intentia lor de cooperare cu
Uniunea, in fine "organizatii de tineret" maghiare din Romania).
Pe baza autodeterminarii interne, Uniunea are o organizare
nationala si teritoriala dupa cum urmeaza (conform Statutului in vigoare):
a. membrii individuali se constituie in organizatii locale;
b. doua sau mai multe organizatii locale se pot structura in organizatii
de sector (zonale);
c. doua sau mai multe organizatii locale, respectiv de sector pot
creea o organizatie teritoriala, a carei raza teritoriala nu poate depasi
- cu exceptia cazurilor enumerate in ultimul aliniat al acestui articol -
unitatile teritorial-administrative (judetele) existente;
d. in judetele in care functioneaza mai multe organizatii teritoriale,
acestea sunt datoare sa-si reglementeze colaborarea dintre ele si sa
infiinteze un consiliu de coordonare - in vederea luarii deciziilor la
nivel de judet, respectiv in vederea supravegherii demnitarilor din
structura executivului pe judet si a consilierilor locali; deciziile luate
sunt obligatorii atat pentru organizatiile teritoriale respective, cat si
pentru demnitarii enumerati;
e. in vederea solutionarii problemelor regionale specifice, a
coordonarii si reprezentarii unitare a punctelor de vedere corelate,
mai multe organizatii teritoriale pot infiinta un consiliu de coordonare
regional;
In judetele unde numarul populatiei apartinand comunitatii maghiare din
Romania este mic, mai multe organizatii locale din judet, respectiv
organizatii de sector, pot crea o organizatie teritoriala sau pot adera la o
organizatie teritoriala din judetul vecin.
Conducerea la nivel national este asigurata de CRU - Consiliul
Reprezentantilor Uniunii, care reprezinta, dupa Congres, forul cel mai
inalt de decizie.
Urmeaza CCU - Consiliului de Coordonare si COU - Consiliul Operativ al
Uniunii.
Organul executiv al Uniunii este Prezidiul Executiv, care duce la
indeplinire hotararile Congresului, ale C.R.U., ale forului reunit al C.R.U
si al C.C.U, precum si ale C.O.U., respectiv ia decizii conform sferei sale
de atributii, iar seful acestui prezidiu este Presedintele Uniunii.
De la infiintare pana in prezent, UDMR a avut doi presedinti: primul a
fost un demnitar comunist (Domokos Geza), din 1990 pana in 1993,
celalalt un filolog, ajuns pana in functia de vicepremier al Romaniei
(Marko Bela, ales la Congresul din 1993, reales - a 5-a oara - la al 8-lea
Congres, din 2-3 martie 2007, neavand contracandidat la sefia
partidului).
Corpurile consultative ale Uniunii sunt: C.C.U., Consiliul Consultativ al
Presedintilor Teritoriali (C.C.P.T.), Consiliul Consultativ al Platformelor
(Grupurilor de opinie - C.C.O.P.) si Consiliul Primarilor si Consilierilor
Uniunii (C.P.C.U.).
Conducerea organizatiilor teritoriale este asigurata de organe
decizionale, executive si de control.
86 757d33h . Organele decizionale ale organizatiilor
teritoriale sunt:
a. Adunarea Delegatilor (AD), ca organ decizional suprem;
b. intre doua sedinte ale Adunarii Delegatilor, organul decizional este
conform deciziei Adunarii Delegatilor:
87. b/1) Comitetul Teritorial unicorporal, (numit de AD si
care conduce intre doua sedinte ale AD) ori
b/2) Comitetul Teritorial bicorporal, format din Consiliul
Reprezentantilor Teritoriali (C.R.T.) si din Consiliul de Coordonare
Teritorial (C.C.T.). Acest ultim corp are atributii consultative si de
avizare.
Atributiile AD sunt:
a. aproba programul de actiune si statutul organizatiei teritoriale,
care nu pot fi in contradictie cu programul, respectiv statutul Uniunii;
b. alege presedintele teritorial, respectiv decide asupra modului de
alegere a acestuia;
c. alege Comisia Teritoriala de Cenzori, Comisia Teritoriala de
Supraveghere a Statutului si Comisia Teritoriala de Etica si
Disciplina;
d. decide asupra numarului organelor din cadrul Comitetului
Teritorial, respectiv asupra componentei si modului de alegere a
acestora;
e. cere rapoarte de la persoanele si organismele alese de Adunare,
audiaza si aproba ori respinge rapoartele acestora si ia decizii
privind sanctiunile ce se impun;
f. in cazul in care pentru alegerea presedintelui teritorial si a
reprezentantilor alesi ai C.R.T. se opteza pentru alternativa alegerilor
interne locale, Adunarea Delegatilor stabileste data alegerilor si
aproba modalitatile de desfasurare a acestora;
g. audiaza si aproba raportul asupra activitatii Comitetului Teritorial
ori il respinge si ia decizii privind sanctiunile ce se impun;
88. Numarul minim al membrilor C.R.T. respectiv al
Comitetului Teritorial unicorporal este de 15. In judetele in care traiesc
intr-un numar redus persoane apartinand comunitatii nationale maghiare,
cu aprobarea presedintelui executiv al U.D.M.R., numarul minim al
membrilor C.R.T. poate fi redus pana la 9.
89. Atributiile Comitetului Teritorial, respectiv ale
C.R.T.:
a. alegerea Biroului Permanent al Comitetului Teritorial (presedinte,
vicepresedinti, secretari);
b. adoptarea hotararilor cu privire la functionarea in teritoriu a
Uniunii;
c. adoptarea bugetului organizatiei teritoriale;
d. stabilirea cotizatiilor in teritoriu;
e. adoptarea hotararilor privind structura organizatorica in teritoriu;
f. stabilirea salariilor angajatilor organizatiei teritoriale;
g. adoptarea de decizii privind modul de executare in teritoriu a
hotararilor UDMR;
h. elaborarea propriilor regulamente de organizare si functionare;
i. elaborarea regulamentului de organizare si functionare a
organului executiv teritorial;
j. numirea presedintelui executiv teritorial la propunerea
presedintelui teritorial;
k. ratificarea numirii membrilor organului executiv teritorial, la
propunerea presedintelui executiv teritorial;
l. desemnarea candidatilor in administratia publica judeteana;
m. elaborarea metodologiei desemnarii candidatilor la alegerile
generale si locale pe baza hotararilor C.R.U.;
n. in cazuri justificate dispune innoirea conducerii unei organizatii
locale sau de sector;
o. alte sarcini sau atributii primite din partea Adunarii Delegatilor.
90. Orice organizatie teritoriala are un presedinte,
un presedinte executiv si vicepresedinti.
91. Presedintele organizatiei teritoriale este ales prin vot
secret (cu majoritate simpla) si care are urmatoarele atributii:
a. reprezinta organizatia teritoriala si conduce activitatea acesteia;
b. convoaca C.R.T., C.C.T., Comitetul Teritorial Unic si Conferinta
Teritoriala a Alesilor Locali, precum si Consiliul Operativ Teritorial;
c. coordoneaza activitatea organelor create in cadrul organizatiei
teritoriale;
d. controleaza executarea hotararilor teritoriale, respectiv unionale,
precum si activitatea prezidiului executiv teritorial;
e. propune Comitetului Teritorial, respectiv Consiliului
Reprezentantilor Teritoriali persoana viitorului presedinte executiv
teritorial;
f. ia parte la sedintele Consiliului Reprezentantilor Teritoriali, ale
Consiliului de Coordonare Teritorial si ale Conferintei Teritoriale a
Primarilor si Consilierilor U.D.M.R., cu drept consultativ;
g. in cazul amanarii innoirii conducerii organizatiei, pe baza hotararii
C.R.T., anunta si organizeaza innoirea conducerii la nivelul
organizatiilor locale si de sector, iar in cazul esuarii acestui proces
numeste un presedinte desemnat;
h. alte atributii si competente date de Adunarea Delegatilor;
i. dupa necesitate, convoaca sedinta de constituire a consiliului de
coordonare teritoriala a tineretului.
Cercetatoarea Reka Horvath face o comparatie intre formele manageriale
dintre 1990 si 2003 in UDMR, pe care le prezentam si noi:
Schimbari structurale in managementul politic al UDMR
Tabel 19
Ani Organismul de
decizie
intre Congrese
Organismul de directie
executiva
1990 - Comitetul
National
(Velasytmany)
Prezidenta nationala este
"organism de luare a
deciziei operative si de
executie tactica"
1991 - Consiliul
National al
Delegatilor (CND)
- Intre 2 sesiuni
CND, Prezidenta
Nationala
Organism national executiv,
cu un Secretariat national si
secretari subordonati, in
domeniul economic, social
si organizational
1993 Consiliul
Reprezentantilor
Aliantei (CRA)
si Consiliul de
Conciliere al
Aliantei (CCA)
Prezidenta executiva (PE),
care ia decizii operative si le
executa, avand in subordine
Oficiul Executiv
1995 - CRA si CCA; -
In anumite cazuri
Consiliul Operativ
al Aliantei (COA)
exercita
competente care ii
sunt incredintate
de CRA, sau date
de PE si de
Presedintele
Aliantei
Prezidenta executiva
1997 - CRA si CCA; -
In situatii
exceptionale COA
asigura
competente ale
CRA si CCA
Prezidenta executiva
1999 CRA, CCA, CCA
+ CRA, COA
Prezidenta executiva
2003 CRA, CRA +
CCA, COA
Prezidenta executiva
Sursa: Reka Horvath, 2003 - Les changements structuraux et
programmatiques de l'Alliance Democrate des Hongrois de Roumanie.
Ca urmare a unei discipline de partid recunoscute si de celelate factiuni
din interior si de partidele romanesti sau ale altor etnii, UDMR a reusit sa
participe la guvernarea Romaniei de fiecare data dupa 1996 757d33h , ajungand
de la putere la putere de trei ori consecutiv (Alexandru Radu, 2003 - Op. cit.,
p. 89).
Trecerea dintr-o barca taranista intr-una social-democrata, apoi
liberala nu a fost totusi intamplatoare, ci s-a bazat pe rezultatele electorale,
obtinute in bazinul electoral din judetele romanesti cu cei mai multi
maghiari.
Rezultatele obtinute de UDMR la alegerile parlamentare
din 1996 757d33h , 2000 si 2004
Tabel 20
Date si foruri Voturi
valabil
exprimate
%
3 noiembrie 1996 757d33h
- Senat (mandate - 11, adica 7,6
757d33h 9 % din total mandate)
837.76
757d33h 0
6
757d33h
,83
- Camera Deputatilor (mandate -
25, adica 7,6 757d33h 2 %)
812.6
757d33h
28
6
757d33h
,6
757d33h
4
26 757d33h noiembrie 2000
- Senat (mandate - 12, adica
8,57 % din total mandate)
715.310 6
757d33h
,90
- Camera Deputatilor (mandate -
27, adica 8,25%)
736
757d33h
.86
757d33h 3
6
757d33h
,80
28 noiembrie 2004
- Senat (mandate - 10, adica
7,29 %)
6 757d33h
37.109
6
757d33h
,23
- Camera Deputatilor (mandate-
22, adica 6 757d33h ,6 757d33h
2 %)
6 757d33h
28.125
6
757d33h
,19
Nota: Procentele la mandate au fost determinate prin raportare la
nr. total: in cazul Camerei Deputatilor - 328 in 1996 757d33h , 327 in
2000 si 332 in 2004 (La totaluri au fost adaugate si cele 18 mandate
obtinute de organizatiile minoritatilor nationale); in cazul Senatului - 143
in 1996 757d33h , 140 in 2000 si 137 in 2004.
Urmarind situatia prezentata in ultimul tabel se constata cu usurinta
remarcabila stabilitate electorala a UDMR, desi se constata un usor recul
la alegerile din toamna anului 2004, fata de perioadele anterioare, atat la
Senat cat si la Camera Deputatilor.
Daca luam in calcul numarul de mandate obtinute la toate legislaturile de
pana acum obtinem un clasament al celor mai favorabile judete pentru
candidatii UDMR in scurta lui istorie post-decembrista:
Clasamentul celor mai bune rezultate ale candidatilor UDMR pe judete
(legislaturile: 1992-1996 757d33h , 1996 757d33h -2000, 2000-2004 si 2004 -
azi)
Tabel 21
Rang Judete Nr. total
mandate
I. Harghita 33
II. Mures 29
III. Covasna 25
IV. Bihor 19
V. Satu Mare 17
VI.-VII. Cluj, Salaj Cate 10
VIII. Brasov 8
IX. Arad 6 757d33h
TOTAL 157
Daca avem in vedere si faptul ca din totalul mandatelor obtinute vreodata
de partid, 84,40 % (adica 157 din 186 757d33h mandate in total) provin
din cele 9 judete, avem o repartizare a simpatiei populare pentru UDMR
in aceste judete, pe care o evidentiem si mai clar in harta urmatoare:
Judetele cu cei mai multi votanti ai UDMR
la alegerile legislative
Fig. 35
92.
93.
94.
95.
96 757d33h
.
97.
98.
99.
100.
101.
102.
103.
104.
105.
106
757d33h
.
107.
108.
109.
110.
111.
112.


113. La Congresul (ultimul pana in prezent) din 2-3 martie
2007, UDMR si-a modificat structura organizatorica si anume, in locul
Consiliului de Coordonare, s-a infiintat un Consiliu al Autonomiei
Culturale Maghiare din Transilvania.
114. De asemenea, la Congres s-au cautat solutii pentru
eficientizarea activitatii Consiliului Reprezentantior Unionali (CRU, asa-
numitul Parlament al UDMR), in componenta caruia au intrat



reprezentantii fiecarei platforme sau curent de opinie: liberali, crestin-
democrati, social-democrati, nationalisti, radicali.
115. STUDIU DE CAZ 4: PC - PARTIDUL CONSERVATOR
116 757d33h .
117. Partidul Conservator se considera continuatorul
partidului istoric romanesc cu acest nume.
118. Acest partid a luat nastere la 18 decembrie 1991 si s-a
numit, pana la Congresul din 2004, PUR - Partidul Umanist din Romania
(PUR).
119. Primul Congres al PUR a avut loc la 22 august 1992, iar
ultimul la 18 decembrie 2004. Optiunea pentru social-liberalism a fost
luata in august 2001, dar la ultimul congres trece la ideologia
conservatoare.
120. La Congresul extraordinar din 18 ianuarie 2003 si-a
statuat o forma de conducere specifica, chiar oligarhica , anume
aceea de Forum Umanist, un fel de organism care concentra toata
puterea de la varful ierarhiei PUR in primul rand in mana lui Dan
Voiculescu, unul dintre cei mai bogati oameni din Romania, acuzat de
presa ca ar fi beneficiat de averea presedintelui comunist Nicolae
Ceausescu[5].
121. Acest Forum Umanist era format din 11 membri alesi
de Congresul partidului, o data la opt ani, de regula din randul membrilor
fondatori sau al membrilor de partid cu o vechime de cel putin patru
ani , si tot el stabileste sau redefineste principiile doctrinare
fundamentale ale partidului, recunoste calitatea de onoare, de
Presedinte Fondator. stabileste, din randul membrilor fondatori ai PUR
(social-democrat), pe baza propunerilor Biroului Permanent si / sau ale
Presedintelui partidului, delegatii cu drept de vot si invitatii la Congres,
sprijina activitatea ONG-urilor si apolitice care functioneaza bazandu-se
pe principii umaniste" (Cap. VIII, art. 90 si 92 din Statutul PUR - social
democrat).
122. La Congresul din 2004, se revine la o formula initiala, in
care "Biroul Politic reprezinta nivelul de strategie, analiza si decizie
politica al Partidului, Birou care se intruneste, de regula, saptamanal" (art
85 din Statutul PC).
123. Deasupra Biroului Politic se afla Biroul Permanent,
format din 21 de membri, proveniti din membrii Biroului Politic,
vicepresedintii partidului, secretarul general si Secretarii Generali
Adjuncti, Liderii Filialelor Judetene, Parlamentari si Demnitari, presedinti
si vicepresedinti ai consiliilor judetene, primari ai municipiilor resedinta
de judet si membrii propusi de presedintele partidului.
124. In fine, Consiliul National al PC este organul central de
conducere al partidului in intervalul dintre doua congrese ale partidului.
125. Atributiile Consiliului National (101 membri) sunt:
a. actioneaza pentru indeplinirea hotararilor adoptate de Congres;
b. reglementeaza si rezolva, intre congrese, problemele de interes
general ale activitatii de partid, aproba programele partidului si
modificari ale statutului;
c. hotaraste cu privire la principiile infiintarii, organizarii si functionarii
organismelor partidului;
d. stabileste obiectivele anuale ale activitatii internationale si
respectiv afilierea sau retragerea din organizatiile politice
internationale;
e. aproba instructiunile si normele pentru convocarea congresului, a
conferintelor locale si pentru alegerea organelor de conducere la
toate nivelurile structurii organizatorice a partidului;
f. hotaraste asupra: fuziunilor cu partide politice sau alte forme de
asociere si asupra aliantelor politice sau electorale, stabilind politica
Partidului Conservator in cadrul acestora;
g. alege, intre congrese, membri interimari in componenta sa, la
propunerea Biroului Permanent si/sau a Presedintelui Partidului
Conservator;
h. analizeaza, valideaza si ia masuri cu privire la rapoartele de
activitate ale Biroului Permanent;
i. analizeaza activitatea desfasurata de catre Consiliile Judetene
ale partidului, stadiul si modul de infaptuire a unor hotarari specifice
atributiilor statutare ale Partidului Conservator;
j. alege: - Biroul Politic (format din minimum 9 membri, propusi de
Presedintele Partidului; Vicepresedintii Partidului - minimum 11
membri, alesi din randul candidatilor desemnati de filialele judetene;
Membrii Biroului Permanent.
k. stabileste candidatii pentru alegerile locale si parlamentare pe
baza propunerilor facute de Consiliile Judetene si membrii Consiliului
National;
l. aproba propunerea de candidatura pentru alegerile prezidentiale;
m. aproba platforma electorala si programul de guvernare;
n. stabileste tactica si strategia participarii la guvernare, politica de
coalitie guvernamentala si parlamentara;
o. valideaza liderii grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator
din cele doua Camere si celelalte functii eligibile din Parlament;
p. stabileste linia activitatii parlamentare a grupurilor parlamentare
din cele doua Camere ale Parlamentului;
q. hotaraste modul de actiune politica a ministrilor si a celorlalti
reprezentanti din administratia publica centrala, atunci cand partidul
participa la guvernare sau formeaza Guvernul;
r. aproba regulamentele de organizare si functionare ale structurilor
instituite in cadrul partidului;
s. aproba bugetul de venituri si cheltuieli, precum si modul de
gestionare a fondurilor si patrimoniului partidului;
t. aproba descarcarea de gestiune pentru executia bugetara;
u. Consiliul National poate fi convocat in sesiuni extraordinare de
Presedintele Partidului Conservator si/sau la cererea a cel putin o
treime din membrii sai;
v. Consiliul National al Partidului Conservator convoaca Congresul
Partidului o data la patru ani - cu cel putin 30 de zile inainte de
desfasurarea lucrarilor;
Consiliul National poate convoca si Congresul Extraordinar al Partidului
Conservator, la initiativa Presedintelui partidului sau la cererea unei treimi din
numarul membrilor Consiliului National, cu cel putin 15 zile inainte de
desfasurarea lucrarilor.
1.3. Reforma partidelor politice din Romania
Reforma partidelor politice se confunda adesea cu cea a politicii in
general si cu un proces de schimbare fundamentala a relatiei dintre partidele
politice, pe de o parte si intre acestea si mediul politic din tara, pe de alta parte,
in conditiile in care marile formatiuni politice, de-a lungul timpului, au dovedit
capacitatea de a guverna o tara (mai jos, vom prezenta modelele de schimbare
organizationala aplicate partidelor politice).
In tarile democratice cu un sistem bipartidist sau multipartidist, partidele
politice au fost nevoite sa-si inoveze, perfectioneze si reformeze structurile
organizationale, de alegere si de promovare a personalitatilor de partid, tehnicile
electorale, activitatile dintre doua sau mai multe tururi de scrutin, pentru a se
apropia cat mai mult de castigarea puterii prin mijloace democratice. Toate
acestea au fost dobandite in bataliile cu alte partide, iar cu cat acestea erau mai
puternice cu atat impuneau mai mult reformele.
"Democratia politica - spun analistii politici americani March si Olsen -
depinde nu numai de conditiile economice si sociale, dar si de designul
institutiilor politice. Agentia birocratica, comitetul legislativ si curtea de apel
sunt arene in care se desfasoara fortele sociale, dar si colectii de proceduri de
operare standard, care le definesc si le apara interesele. Ele sunt deci si actori
politici" (March si Olsen, 1984 - The New Institutionalism: Organizational
Factors in Political Life, p. 738).
Cu alte cuvinte, democratia si autonomia organizationala este necesara
pentru a vedea in partidele politice, de exemplu, nu doar simple oglinzi ale
fortelor sociale ci si actori politici fundamentali, care joaca rolul de motoare ale
dezvoltarii societatii.
In acelasi timp, schimbarile profunde nu trebuie refuzate de managerii
politici din Romania, chiar daca timpul scurs de la revolutia politica din 1989
ramane totusi scurt. Tranzitia insasi a presupus nevoia de experimente care sa
conduca la succes pentru democratia din tara noastra.
Sunt deja celebre cazurile cand partide istorice si-au pierdut
credibilitatea, deci implicit sansele de a guverna, devenind partide minuscule,
tocmai pentru ca au refuzat reformele interne, cazul cel mai recent in Romania
fiind cel al Partidului National Taranesc - Crestin si Democrat (PNTCD). Atata
timp cat a fost condus de un om de mare tinuta morala si politica - il numim aici
pe Corneliu Coposu -, PNT-CD a redevenit marele partid al lui Maniu si
Mihalache. Cand insa a intrat pe "mainile" unor retrograzi care au refuzat
reforma interna[6 757d33h ] si pe cea a unui sindicalist - il numim aici pe Victor
Ciorbea -, pur si simplu a disparut din viata politica a tarii vreme de doua
legislaturi.
Politologul Alexandru Radu va reface povestea traseului pierderii
credibilitatii PNT-CD folosind sintagma "Istoria descresterii PNT-CD: De la
putere in afara Parlamentului". Autorul arata ca acest partid a inregistrat initial
cea mai lunga perioada de stabilitate, dar o stabilitate fragila, bazata pe
centralism dus la extrem, noi vom spune ca si pe un soi de istoricism impins la
granitele falimentului politic: "Explicatiile acestei performante (mentinerea
unitatii formatiunii timp de 10 ani - n.a.) trebuie cautate in primul rand in
structura piramidala a partidului si in centralismul sau excesiv, cele care, pe de o
parte, au facut ca stabilitatea si continuitatea taranista sa se plaseze cel mai
adesea in vecinatatea conservatorismului si imobilismului politic" (Alexandru
Radu, 2003, p. 51).
Blocati in propriul proiect politic nereformist, curand conducerea PNTCD
avea insa sa fie macinata de convulsii interne, din pacate rezolvate nefavorabil
vietii democratice in care ar fi trebuit sa se desfasoare activitatea unui partid
politic: este mai ales cazul interventiei ex-presedintelui Constantinescu, fost
presedinte al coalitiei CDR pana la alegerile din 1996 757d33h , in care PNTCD
avea un loc de frunte, "rostind un discurs in care i-a identificat
pe reformatori cu oportunistii.PNTCD parea ca traieste, in 2000, intr-o lume
politica virtuala, intr-un soi de basm crestin-democrat" - Op. cit. p. 57).
In iulie 2003, in conformitate cu noua legislatie, toate partidele politice au
fost obligate sa se reinscrie, 27 dintre cele reinregistrate prezentand liste care
dadeau publicitatii numele si prenumele membrilor fondatori[7]. Totalul
numarului de membri inscrisi in bazele de date arata ca 10 % din totalul
electoratului roman se declarau membri ai unui partid politic (a se vedea si
Adrian Moraru si altii, 2003 - Intoleranta, discriminare, extremism: Romania
2003, p. 101, Lucian Gheorghiu, 2003 - 27 de partide au ramas 'in viata').
Un alt studiu, mai recent, arata insa ca la nivelul intregii tari existau doar
3 % persoane inscrise in partide din totalul cetatenilor romani cu drept de vot,
ceea ce inseamna o pierdere de membri de partid cu circa sase procente in
ultimii 3 ani (xxx, 2006 757d33h , autori Mircea Comsa, Andrei Gheorghita,
Ovidiu Voicu - Profiluri electorale. Barometrul de Opinie Publica, oct. 2006
757d33h , p. 92).
Reforma partidelor din Romania ar trebui sa porneasca din mai multe
"fronturi" concomitent, dar in primul rand de la modul in care are loc selectia
cadrelor de partid, mai ales a celor care, dupa castigarea alegerilor, vor primi
insarcinari de management public.
Daca pe parcursul campaniilor electorale, unii lideri isi dovedesc
iscusinta de a-si prezenta o prezenta fizica atragatoare, dupa campanie aceasta
nu poate inlocui competenta profesionala. "Reforma politica - spune Cristian
Parvulescu referitor la situatia Romaniei anului 2003 - ar trebui sa fie, in primul
rand, una a recrutarii cadrelor de partid si a reprezentarii politicii, pentru ca de
capacitatea de a da substanta procesului de informare a selectiei reprezentantilor
si decidentilor depinde legitimitatea si structura viitoare a sistemului de partide
romanesc a carui importanta in definirea practicilor guvernamentale si
institutionale este esentiala" (Cristian Parvulescu, 2003 - Clasa politica si
exigentele democratizarii, p. 8).
Alte "tinte" ale reformei clasei politice romanesti in prezent, vizeaza:
Un parlament "curat", fara fosti activisti ai partidului comunist din
perioada dictaturii si fara arivisti care profita de statul de parlamentar
pentru a se imbogati;
Sfarsitul "turismului parlamentar";
Parlament unicameral;
Liste uninominale la alegerile locale si nationale.
Lavinia Stan analiza in 2003 "zece mituri" ale partidelor romanesti (aflate
la acea vreme in opozitie), dintre care patru se refereau la imobilismul in
organizarea si conducerea lor (Lavinia Stan, 2003 - Zece mituri ale opozitiei
democrate):
Mitul 1: "Liderul este partidul": partidele inca se mai comporta ca niste
clici ce promoveaza interesele liderilor, nu pe cele ale membrilor lor de
rand;
Mitul 2:"Organizarea interna a partidului nu este importanta" - de aici
deriva refuzul partidelor de a deveni partide programatice, cu obiective clar
precizate, ceea ce a redus organizarea de partid la niveluri nesemnificative.
In afara de transparenta partidele sufera si de o lipsa de strategii practice de
intarire a structurilor locale si ca atare acestea raman simple masini de vot
in slujba indivizilor pe care ii promoveaza in structurile de conducere de la
nivel judetean sau national. Presedintii filialelor judetene domina
nestingheriti viata politica locala a partidului, la fel cum presedintele
partidului domina structurile centrale;
Mitul 3: "Centralismul mentine unitatea partidului" - Presedintii de
partid sunt alesi de Delegatiile Permanente si nu de Congres, o procedura
ce nu acorda structurilor locale o voce autentica in selectarea conducerii
locale;
Mitul 4: "Succesul partidului se masoara in numarul de posturi
obtinute" - Practica a dovedit ca un succes real este cel de durata, in care
partidul continua sa creasca in imagine si mai ales in realizari recunoscute
la guvernare.
Pornind de la aceste mituri, clasa politica romaneasca ar trebui sa-si
propuna initierea unor forme noi de activizare a membrilor proprii, din partidele
pe care le reprezinta, de recrutare de noi membri de valoare si de continua
democratizare a structurilor interne de partid.
Intr-o lucrare vizand transformarile partidelor politice din tarile Europei
Centrale si de Est, incluzand si cazul Romaniei, David Olson prezenta si
"trendurile emergente" pentru viitorul acestor tari, pe calea reformelor (David
Olson, 1998 - Party Consolidation in New Democracies, p. 46 757d33h 2-46
757d33h 3):
Reforma interna a partidelor va avea forme distincte fata de alte tari,
chiar vecine, intre partidele istorice si cele nou aparute pe scena fiecarei tari
in parte;
Dinamica in formarea coalitiilor se va accentua, dat fiind si faptul ca
majoritatea liderilor de partid se gasesc in Parlament, acesta fiind si
institutia in jurul careia gravizeaza leadershipul de partid;
Va continua procesul de fragmentare a partidelor, dar acestea vor fi
urmate de consolidari continue ale sistemului de partide;
Unele tari, precum Cehia, Ungaria si Polonia, vor avea un sistem mai
stabil de coalitii de partide decat celelalte;
Partidele parlamentare vor continua tendintele de tip catch-all, iar
activitatile si conducerile lor vor continua sa se concentreze avand in
vizorul lor Parlamentul, ca institutie centrala.
Cercetatorul Ionut Ciobanu va analiza caracteristice speciale ale
principalelor partide romanesti, din punctul de vedere al centralizarii puterii, in
conformitate cu Statutele lor (si dupa un model de analiza a acestui concept
propus de Kenneth Janda, 1980 - Political Parties: A Cross-National Survey,
vezi si Cap. precedent).
Caracteristici speciale ale partidelor politice romanesti
Tabel 22
Partid Caracteristici
speciale
PC Pozitia
hegemonica a
presedintelui
partidului
PD Alegerea
presedintelui
prin alegerea
unei motiuni;
reglemtari
speciale
pentru
militanti
UDMR Articulare
structurala
excesiva;
alegerea
candidatilor la
nivel local
PRM Membrii
partidului
trebuie sa dea
dovada de o
loialitate
absoluta
PNL Selectia
candidatului
poate fi facuta
la nivel local
in cazul unui
rezultat
electoral
superior
PSD Organizarea
dupa modelul
celulelor de
baza,
caracteristic
vechilor
partide de
masa
Sursa: Ionut Ciobanu, 2006 757d33h - Partidele politice romanesti -
partide moderne de cadre ?, p. 20 (vezi si Anexa 3).
1.3. Noile partide din Romania dupa noiembrie 2004
La alegerile din noiembrie 2004 au participat 24 de partide, aliante
politice si electorale (pentru Camera Deputatilor si pentru Senat), precum si alte
28 formatiuni politice legal constituite (organizatii ale minoritatilor, numai
UDMR pentru Senat, celelalte doar pentru Camera Deputatilor), plus 12
independenti (10 pentru Camera Deputatilor si 2 pentru Senat).
Din totalul celor 24 de partide inscrise in competitia electorala, doar 5 au
devenit partide parlamentare: PSD (113 mandate in CD - Camera Deputatilor si
46 757d33h mandate in S - Senat), PNL (6 757d33h 4 mandate in CD si 28
mandate in S), PD (48 mandate in CD si 21 mandate in S) PRM (48 mandate in
CD si 21 mandate in S), UDMR (22 mandate in CD si 10 mandate in S)
si PUR (19 mandate in CD si 11 mandate in S).
Scorurile urmatoarelor 10 partide, care nu au trece pragul de 5 % fiecare,
necesar intrarii in Parlamentul Romaniei, au fost urmatoarele:

Partide mici si rezultate la alegerile din noiembrie 2004
Tabel 23
126
757d33h
. Nr.
127. Partide
128. Nr.
voturi
129. %
130. 1. 131. Partidul 132. 227443 133. 2,24
Noua Generatie
134. 2.
135. Partidul
National
Taranesc - C.D.
136 757d33h
. 18826
757d33h 8
137. 1,86
757d33h
138. 3.
139. Partidul
Forta Democrata
din Romania
140. 79376
757d33h
141. 0,78
142. 4.
143. Partidul
Ecologist Roman
144. 73001 145. 0,72
146
757d33h
. 5.
147. Partida
Romilor Social
Democratica
148. 56
757d33h 076
757d33h
149. 0,55
150. 6
757d33h .
151. Partidul
Unitatii Natiunii
Romane
152. 53222 153. 0,53
154. 7.
155. Partidul
Actiunea
Populara
156 757d33h
. 48152
157. 0,48
158. 8.
159. Partidul
Socialist Unit
16 757d33h
0. 44459
16 757d33h
1. 0,44
16 757d33h
2. 9.
16 757d33h
3. Forumul
Democrat al
Germanilor
16 757d33h
4. 36
757d33h 16
757d33h 6
757d33h
16 757d33h
5. 0,36
757d33h
16 757d33h
6 757d33h
. 10.
16 757d33h
7. Partidul
Muncitoresc
Roman
16 757d33h
8. 35278
16 757d33h
9. 0,35
170. Total 171. 841441 172. 8,31
Sursa: Biroul Electoral Central: Internet, website:
http://www.bec2004.ro/documente/Tvot_CD.pdf
Partidele noi care s-au evidentiat in Romania ultimilor ani, in sondajele
de opinie, sunt:
A. Partidul Noua Generatie - Crestin Democrat:
Presedinte al PNG - CD este George Becali, din data de 10 ianuarie 2004.
Primvicepresedintii sunt: Pompiliu Manea (patron), Alexandru Mihai Stoenescu
(filolog si istoric, presedinte filiala Prahova). Presedintele Senatului este Raul
Volcinschi (Senatul este o structura consultativa, formata din persoane in
varsta), iar Secretarul general - Dorin Ciulina (ziarist, presedinte filiala Bacau).
Vicepresedintii sunt: Helmuth Duckadam (ex-portar la echipa de fotbal
Steaua Bucuresti si actual presedinte al filialei Arad), Vlad Gabriel Hogea (ex-
lider PRM), Corneliu Ciontu (ex-lider PRM), Virgil Becali, Mariana Dimian,
Nicolae Trache, presedinte al Consiliului National al PNG (fondator al PNG din
martie 1999), Remus Vasiloiu, Anisoara Mircea, Gheorghe Alexa (ex- lider
PNT-CD), Doru Borsan (presedinte filiala Mures), Daniel Fuciu (ex- lider PRM,
ex- lider PNTCD, ex- lider PUNR), Ioan Codorean, Marian Oprea si Narcis
Godeanu.
Toti cei de mai sus alcatuiesc Biroul Permanent Central.
La nivel local PNG-CD are urmatoarele organe de conducere:
Adunarea Generala;
Biroul Permanent.
Organismele de conducere la nivel national sunt:
Congresul;
Consiliul National;
Biroul Permanent Central.
Acest partid se declara "organizatie politica de dreapta, crestina,
nationalista, europeana, din familia europeana moderna a partidelor populare,
crestin democrate, conservatoare. (fiind deci) un partid crestin-democrat din
familia crestinismului rasaritean, predominant ortodox, care se integreaza
natural in familia europeana mai mare a partidelor populare si crestin-
democrate" (Doctrina PNG-CD, website: http://www.png.ro/ documente/png-
cd/doctrina.doc).
Partidul este antisistem, declarand in "Doctrina" sa ca este "inamicul
natural si de drept al tuturor actorilor politici care au impiedicat si impiedica
realizarea acestor drepturi inalienabile ale cetatenilor tarii noastre si isi propune
marginalizarea lor in viata politica" (se refera mai ales la dreptul la viata,
libertate si bunastare, toate date de Dumnezeu). Acuzatiile care se aduc
principalelor partide din Romania se refera la dominatia lor de catre grupurile
oligarhice, la coruptie si la ateismul liderilor lor.
Partidul respinge categoric orice asimilare cu extrema dreapta, de tipul
neofascist, neolegionar sau "peremist", respinge pana si comparatiile care se fac
in tara sau in strainatate cu fortele de dreapta radicale - de tipul Uniunii Fortelor
de Dreapta (partid intre timp absorbit de PNL) sau Partidul Romania Mare, dar
si cu partidele de dreapta numite "anemice", in care inglobeaza PNL si PNT-CD.
Totusi, PNG-CD se declara ca promotor al unui "nationalism democratic",
negand extremismele de orice fel (rasism, antisemitism, sovinism, actiunile
discriminatorii).
In plan intern, ca o caracteristica pe care o vom gasi si la alte partide noi,
isi propune o asumare a raspunderii celor care vor fi alesi si care ii vor
reprezenta din partea PNG-CD in fata alegatorilor. Este vorba de "principiul"
sau "regula reactiilor anticipate": intr-un cadru competitiv, oficialii (politicienii)
alesi, care vor sa fie realesi, sunt conditionati, in toate actele lor decizionale, de
anticiparea (asteptarea) asupra modului in care electoratul va reactiona la ceea ce
ei vor decide.
Este evident ca PNG-CD este un partid personalist, avand ca
"locomotiva" figura presedintelui sau, unul dintre primii 2-3 bogati ai Romaniei,
patron de club de fotbal (Steaua Bucuresti) si cu un discurs populist.
Un studiu realizat in octombrie 2006 757d33h , sub egida Fundatiei pentru
o Societate Deschisa, cercetatorii in stiinte politice au identificat "electoratul
specific lui Gigi Becali", al doilea preferat in sondaje de opinia publica la finele
lui 2006 757d33h si inceputul lui 2007, dupa presedintele Traian Basescu
(Andrei Gheorghita, 2006 757d33h - Lideri politici si electorat, p. 52; Mircea
Comsa, 2006 757d33h - De la "Statul Parinte" la "Parintele Becali", pp. 57-70):
Este semnificativ mai popular in randul tinerilor (20,8 % dintre
acestia i-ar acorda votul), al barbatilor (12,2 %), al celor care au lucrat
in strainatate cel putin o data (24,2 %), sunt necasatoriti (19,5 %) si
locuiesc in orase cu populatii cuprinse intre 100.000 si 200.000 de
locuitori (16 757d33h ,7 %);
Becali ar obtine si 45 % din intentia de vot a respondentilor care s-
au declarat de etnie roma, insa semnificatia acestei concluzii este
umbrita de numarul mic de cazuri (respondenti) care o sustin;
Daca ar fi sa identificam o categorie sociala tipica pentru votantii
liderului PNG, aceasta ar fi cea a barbatilor cu varste cuprinse intre 18
si 34 de ani, care i-ar acorda votul in proportie de 26 757d33h ,1 %;
De cealalta parte, Gigi Becali este nepopular in randul persoanelor
cu varste de peste 55 de ani (doar 2,2 % i-ar acorda votul) si al
femeilor (8,6 757d33h %);
Electoratul predilect al lui Becali este reprezentat de "noii veniti",
adica cei care voteaza prima data sau trec de la categoria de non-
votanti la cea de votanti, isi extrag informatiile de postul OTV (unde
este supramediatizat Becali), au incredere putina sau deloc in armata
si considera sexualitatea ca foarte importanta, sunt suporteri ai
echipei Steaua (procente mari sunt inregistrate si in randul aderentilor
la ideile lui Becali si care cred ca ar trebui sa existe un singur partid
politic, cel mult doua);
Becali beneficiaza in prezent de aproximativ 10% din voturile lui
Vadim, de 9% din voturile lui Nastase si de 7% din cele ale lui
Basescu. Ca si marime absoluta, cei mai importanti "furnizori de voturi"
sunt in ordine Basescu (40%), Nastase (20%) si Vadim (10%);
Cele mai frecvente atribute pozitive asociate lui Becali sunt "darnic,
fire caritabila" (19% din total populatie), "sufletist, omenos" (7%)
si "credincios" (3%). Toate trei se regasesc printre cele considerate de
catre populatie ca necesare pentru a fi un bun presedinte;
Caracteristicile negative asociate imaginii lui Becali au o pondere
ceva mai redusa dar concentrata pe cateva aspecte principale: lipsa
studiilor (6 757d33h
%),vulgaritatea (5%), laudarosenia (5%), aroganta (4%), vorbitul
mult (4%);
In pofida unor diferente de accent (Iliescu competent si impaciuitor,
Vadim justitiar si corect, Basescu popular si decis) prin imaginea unui
"Becali darnic si omenos", acest personaj are mare succes in politica in
Romania dupa 2006 757d33h si 2007, pentru ca indeplineste in mare masura
conditia de a substitui un Stat slab cu un imaginar social ("resuscitarea
Statului" sau personificarea Lui, eventual cu ajutorul lui Dumnezeu).
Evolutia unor indicatori politici in cazul lui G. Becali
Tabel 24
Indicatorul Mai
2005
(FSD)
Oct.
2005
(CURS)
Mai
2006
757d33h
(FSD)
Oct.
2006
757d33h
(FSD)
Notorietate - 88 94 95
Incredere (mare
si f. mare)
- 20 26
757d33h
28
Intentii de vot 1 2 6
757d33h
10
Vot preferential
(probabil si f.
probabil)
- - - 20
Sursa: Mircea Comsa, 2006 757d33h - De la "Statul Parinte" la
"Parintele
Becali", p. 58 (FSD - Fundatia pt. o Societate Deschisa).
Ca urmare a popularitatii lui George Becali, PNG-CD a crescut in
sondaje, din iulie 2006 757d33h pana in februarie 2007 cu 10 % (ajungand la 16
757d33h %, cu un procent mai putin decat PSD, principalul partid de opozitie si
fost partid de guvernamant din 2000 pana la alegerile din noiembrie 2005),
devenind al treilea sau al patrulea partid ca pondere in intentiile de vot ale
populatiei la inceputul anului 2007.
B. Partidul Liberal Democrat (PLD)
PLD a luat nastere in data de 7 decembrie 2006 757d33h , cand fostul
presedinte al PNL (ulterior consilier prezidential la inceputul primului mandat al
lui Traian Basescu la Presedintia Romaniei), a luat decizia de a infiinta acest
partid, care astfel a scindat Partidul National Liberal. El a fost urmat de Valeriu
Stoica, apoi de Gheorghe Fluture, ambii fosti ministri si fruntasi ai PNL (primul
ex-presedinte al PNL, celalat fost ministru al agriculturii in Guvernul Tariceanu,
ambii exclusi din PNL pentru ca au aderat la "Platforma- Program" initiata de
Stolojan).
Printre cei mai cunoscuti initiatori ai noii formatiuni politice au fost ex-
PNL-istii Raluca Turcan, Cristian Boureanu, Mircea Cinteza, Radu F.
Alexandru si peste 20 de parlamentari si lideri de organizatii locale PNL.
Totusi, data nasterii efective a PLD, este cea inscrisa in avizul de
legalitate, adica 1 martie 2007.
La data inregistrarii la Tribunal avea 6 757d33h 4.000 de membri.
Conform Statutului partidul se declara de centru-dreapta, "impartaseste
valorile si principiile liberalismului de dreapta, iar in actiunea sa politica, PLD
urmareste respectarea valorilor universale ale libertatii umane, respectarea
valorilor traditionale ale poporului roman si infaptuirea justitiei. Misiunea sa
este crearea unei societati capitaliste moderne in Romania, bazate pe dezvoltare
economica si pe principiul solidaritatii" (http://www.platformaliberala.ro).
Organizatiile locale ale Partidului Liberal Democrat au urmatoarele
organisme de conducere:
Adunarea Generala a membrilor organizatiei;
Biroul Executiv Local al comunei, orasului sau municipiului.
Organismele de conducere ale Partidului Liberal Democrat la nivelul
judetelor si al sectoarelor municipiului Bucuresti sunt urmatoarele:
Conferinta Filialei Teritoriale;
Delegatia Permanenta a Filialei Teritoriale;
Biroul Executiv Teritorial.
La nivelul municipiului Bucuresti functioneaza Conferinta Municipala si
Consiliul General.
Organismele de conducere ale PLD la nivel national sunt urmatoarele:
Congresul, care constituie Adunarea Generala a delegatilor membrilor de
partid;
Delegatia Permanenta Nationala;
Biroul Executiv National;
Consiliul Reprezentantilor Nationali al PLD.
Delegatia Permanenta Nationala asigura conducerea partidului intre
congrese si se constituie din:
a) membrii Biroului Executiv National;
b) presedintii filialelor teritoriale si presedintele Consiliului General al
membrilor PLD din Bucuresti;
c) parlamentarii partidului;
d) ministrii in functie, membri ai partidului;
e) presedintii consiliilor judetene, membri ai partidului;
f) primarul general al capitalei, primarii si viceprimarii municipiilor
resedinta de judet si de sectoare;
g) presedintele TLD.
Biroul Executiv National al PLD este organul executiv care asigura
conducerea operativa a partidului, fiind alcatuit din:
a) presedintele partidului;
b) presedintele executiv al partidului;
c) presedintele Consiliului Reprezentantilor Nationali;
d) 20 de membri si 4 supleanti.
Consiliul Reprezentantilor Nationali se constituie din:
a) membrii Delegatiei Permanente Nationale;
b) presedintii, vicepresedintii si raportorii, precum si intre 4-7 membri ai
fiecarei comisii de specialitate;
c) vicepresedintii filialelor teritoriale, care conduc comisiile de politici
publice;
d) secretarii de stat, membri PLD;
e) vicepresedintii consiliilor judetene;
f) viceprimarii municipiilor resedinta de judet;
g) membrii Comisiei de audit;
h) 1-3 membri ai fiecarui comitet de politici publice la nivel judetean.
Consiliul Reprezentantilor Nationali se organizeaza si functioneaza pe
comisii de specialitate, care isi desfasoara activitatea conform Regulamentului
de organizare si functionare a CRN.
In Programul sau politic, PLD isi propune sa asigure, pentru prima data
dupa 17 ani, "coagularea fortelor politice de centru-dreapta intr-un pol capabil sa
obtina victoria in alegeri". In acest sens, a intrat intr-o alianta informala (inca
inainte de legalizare) cu Partidul Democrat (care, asa cum am aratat mai sus, a
trecut la dreapta esichierului politic) si si-a declarat disponibilitatea de a adera la
Partidul Popular European (fata de PNL, care era membru al liberalilor
democrati europeni).
Valorile fundamentale ale noului partid sunt: 1. libertatea, 2.
responsabilitatea, 3. egalitatea de sanse, 4. solidaritatea si 5. subsidiaritatea.
PLD se declara contra liberalismului oligarhic (constatat in cazul PNL, parazitat
de "gruparea petro-liberala Patriciu"), pornind de la principiul ca "nimeni nu
poate folosi institutiile politice pentru promovarea intereselor nelegitime ale
unui grup economic sau ale altuia".
173. La nivel intern, PLD s-a organizat pe temeiul
urmatoarelor principii:
1. imbinarea democratiei reprezentative cu democratia
participativa, prin implicarea membrilor de la baza partidului in
activitatea politica si programatica;
2. asumarea responsabilitatii politice a fiecarei structuri de
conducere fata de electorat si fata de baza partidului;
3. recunoasterea curentelor interne si institutionalizarea dialogului
dintre acestea pe temeiul distinctiei dintre mecanismele de decizie si
cadrul de dezbatere pentru fundamentarea deciziei;
4. eliminarea conflictelor de interese si prevenirea aparitiei retelelor
clientelare;
5. transparenta in activitatea operationala;
6 757d33h . consolidarea comisiilor de specialitate;
7. formalizarea mecanismelor de selectie interna;
8. stabilirea unor criterii clare de evaluare a activitatii membrilor
partidului.
Ca urmare a prestigiului si increderi de care s-a bucurat in opinia publica
primul lui presedinte, acest partid, care si el poate fi numit personalist, a obtinut
inca de la constituire un scor bun in sondajele de opinii, sperand ca la alegerile
la termen sau anticipate, precum si la alegerile europarlamentare, un scor de
peste 5 % (deja avea 4,1 % in sondajul IMAS din 2 martie 2007, la o zi de la
oficializarea sa).



[1] Liberalii, prin Ion I. Bratianu, au condus guvernul si in perioada 1907-
1910, membrii Guvernului fiind: Ion I. Bratianu - prim ministru, Alex
Constantinescu, Emil Costinescu, Gen. Crainiceanu, Alex Djuvara, Spiru
Haret, Vasile Mortun, Mihail Orleanu, Mihai Pherekyde (presedintele
Camerei Deputatilor) si Toma Stelian. In decembrie 1910 a aparut la
putere un guvern al conservatorilor condus de P.P.Carp, iar din aprilie
1911 pana in ianuarie 1913 a guvernat echipa lui Titu Maiorescu, noul
lider conservator (echipa fiind alcatuita, printre altii, din Th. Rossetti, C.C.
Arion, M. Cantacuzino, Al. Marghiloman, Take Ionescu, N. Xenopol, Al.
Badarau, gen. Harjeu, C.G. Dissescu), pe perioada caruia a aparut un
nou partid, numit Partidul Conservator-National, factiune conservatoare
condusa de N. Filipescu. La 14 ianuarie 1914, Regele a semnat decretul
de numire a unui nou Guvern Ion I. Bratianu, in care revin trei ministri din
1907-1911 si chiar din perioade anterioare: Emil Costinescu, finante (a
3-a oara), Alex Constantinescu (domenii), Vasile Mortun, Interne (a 3-a
oara, la interne), dar si cinci ministri noi: Em. Porumbaru (de profesie
sociolog, la externe), I.G. Duca (instructie si culte), Alex Radovici
(industrie si comert), Victor Antonescu (justitie), dr. Angelescu (lucrari
publice). Dupa inceperea Razboiului de partea Aliantei si declararea
mobilizarii generale a Armatei (14-15 august 1916 757d33h ), apar mai
multe guverne conservatoare pe scena politica a Romaniei
(Marghiloman, generalii Coanda si Averescu), pentru ca la 31 ianuarie
1918 sa revina la putere guvernul liberal Ion I. Bratianu. Guvernul liberal
din 1922 (depune juramantul la 19 ianuarie): Gen. Vaitoianu (interne),
I.G. Duca (a 2-a oara - externe), Vintila Bratianu (finante), Alex
Constantinescu (a 3-a oara, domenii), dr. Angelescu (a 3-a oara,
instructie), G.G. Marzescu (munca si ocrotiri sociale), Vasile Sasu
(industrie si comert), C. Banu (culte si arte), J. Th. Florescu (justitie),
Vasile Inculet (seful Partidului Taranesc Basarabean, ministru
responsabil pentru Basarabia), I. Nista (seful Partiduluiu Democrat al
Unirii, ministru responsabil pentru Bucovina) si dr. I. Zigrea - subsecretar
de Stat la Interne (ziarul "Viitorul", colectia 1907-1928, pentru alte
perioade vezi Ion Mamina si Ion Bulei, 1994).
[2] Partidul Poporului s-a numit initial "Liga Poporului", aparuta in aprilie
1918. In mai 1920, pentru un an, guvernul a fost format din urmatorii
lideri politici: Generalul Alexandru Averescu - presedintele Consiliului si
ad-interim la finante, C. Argentoianu - interne, gen. Rascanu - razboi,
Take Ionescu - externe, Petre Negulescu - instructie, Octavian Goga -
arte si culte, gen. Valeanu - comunicatii, Nicolae Titulescu - finante, D.P.
Cudalba - domenii, Trancu Iasi - munca, Matei Taslauanu - industrie si
comert, Baron Starcea - ministrul Basarabiei, Mocsony - ministrul
Transilvaniei, Nita Serghe - ministrul Basarabiei si I.C. Athanasiu -
subsecretar de stat la aprovizionare. In decembrie 1918 un grup de
profesori si preoti, sub conducerea lui Ion Mihalache, fondeaza Partidul
Taranesc, acesta reusind ca in 1921 si 1922 sa-si creeze structuri proprii
in toate judetele tarii, devenind in curand noua forta de opozitie contra
liberalilor (mai ales dupa fuziunea lui, din 10 octombrie 1926 757d33h ,
cu Partidul National sub conducerea lui Iuliu Maniu), iar in noiembrie
1928 ajunge la putere.
[3] Internationala Liberala a fost creata in 1947 si reuneste 75 de partide
cu orientare liberala, de pe patru continente : Asia, America, Africa si
Europa. Documentele constitutive ale organizatiei sunt: manifestul
Liberal din 1947, Declaratia de la Oxford din 196 757d33h 7 si Apelul
Liberal de la Roma din 1981.
[4] PELDR a fost creat in 1976 757d33h , de catre noua partide liberale
europene din Olanda, Belgia, Italia, Franta, Germania si Danemarca.
Acestea au adoptat un document constitutiv (prima denumire a fost
Federatia Partidelor Liberale si Democrate din Comunitatea Europeana),
numit Declaratia de la Stuttgart, document fondator al noii organizatii.
[5] Presedintele Dan Voiculescu si fiicele sale, Camelia si Corina, sunt
proprietari ai Grupului GRIVCO (comert international, servicii financiar
bancare, productie diversa, petrol), mostenitori ai companiei ciprioto-
romane CRESCENT, sunt patronii posturilor de televiziune ANTENA
1 si ANTENA 3 si ai cotidianului Jurnalul National (precum si al
tipografiei Intact, unde tipareste ziarul), dar si al unei fundatii care ii
poarta numele. Averea estimata a familiei Voiculescu, in 2002 era de
250-300 milioane de dolari (revista "Capital" si ziarul "Libertatea",
ambele din 6 757d33h noiembrie 2002, il aseaza pe locul V-VI in topul
miliardarilor romani). Ziaristul Dan Badea l-a acuzat pe Dan Voiculescu
de folosirea conturilor lui Ceasescu in edificarea marilor sale afaceri
(Dan Badea, 1998 - Averea presedintelui. Conturile Ceausescu).
[6 757d33h ] Sa amintim aici ca cei mai multi lideri reformisti ai PNTCD, in
frunte cu Andrei Marga, ex-presedinte al partidului, s-au retras din cauza
refuzului altor lideri care nu erau de acord nici macar sa schimbe
denumirea partidului (noile realitati, de dupa 1989, nu aratau ca
taranimea mai putea fi in vreun chip baza electorala unica a partidului,
ea fiind demult acaparata de formatiunea adversa, care propovaduise ca
legislatia pe baza careia a fost retrocedat pamantul fagaduit le
apartinuse si ca va continua sa sustina interesele celor saraci din mediul
rural).
[7] Pana in 25 aprilie 2004 erau reinscrise 26 757d33h , dar cu cateva
modificari: patru erau declarate "absorbite" de alte partide (PSRN si
PSM, comasate prin absorbtie de PSD, PNL-Campeanu, de catre PNL si
Federatia Ecologista din Romania de catre Actiunea Populara), locul
acestora fiind luat de alte trei partide noi (Partidul National Antitotalitar
"Renasterea Romaniei", lider Eugen-Stefan Popa, Partidul Demnitatii
Nationale, lider Manole Gheorghe Eduard si Partidul Solidaritatii
Sociale).