Sunteți pe pagina 1din 63

METODELE DE CALCULAIE BAZATE PE CONCEPTUL COSTULUI

COMPLET (FULL-COSTING)
Caracteristici e!era"e
Pentru obinerea unui produs sau lucrare sunt realizate activiti care genereaz
consumuri de factori de producie, dintre care unele consumuri sunt direct, altele indirect legate
de executarea produsului sau a lucrrii, iar altele sunt necesare procesului de distribuie. Toate
acestea formeaz costul produselor sau lucrrilor respective.
n delimitarea acestor costuri pe purttori de cost, teoria calculaiei a adoptat dou concepii
majore:
a) concepia integral
b) concepia parial
Concepia integral cere ca !n costul unitar al fiecrui purttor de cost s se cuprind totalul
costurilor generate de obinerea "i comercializarea lui, respectiv a celor directe "i indirecte. Pe
aceasta se fundamenteaz conceptul de cost complet.
Concepia parial consider c !n costul unitar al unui produs este suficient s se
delimiteze doar acele costuri care sunt legate direct de obinerea acestuia.
#onceptul costului complet este ilustrat printr$o serie de metode clasice %metoda global,
metoda pe faze, metoda pe comenzi) sau metode evoluate %standard cost, metoda costurilor
normate, T.&.'., (.P.).
#unoa"terea particularitilor fiecreia dintre ele contribuie direct la utilizarea lor !n raport
cu cerinele impuse de managementul activitii de exploatare %de producie).
)ie c determin numai un cost efectiv %istoric sau postoperativ) !n cazul metodelor
clasice fie c determin un cost antecalculat, anticipativ, deci o mrime, fa de care costul
efectiv se poate raporta exist*nd !n acela"i timp "i posibilitatea controlului, analizei "i
influenrii costurilor !n cazul metodelor evoluate orice metod de calculaie bazat pe
conceptul costurilor totale aparine categoriei metodelor absorbante. +ceste metode iau !n
considerare, !n calculaia costurilor, totalitatea c,eltuielilor generate de desf"urarea activitilor
de exploatare calcul*nd un cost complet pe produs, lucrare, serviciu etc.
#unoa"terea costului complet aferent produselor fabricate "i-sau v*ndute reprezint un
element de informare important pentru conducerea unei !ntreprinderi "i controlul gestiunii sale.
+cesta permite:
$ evaluarea stocurilor pe diferite etape ale ciclului de fabricaie "i de v*nzare.
$ compararea structurii costului complet pentru !ntreprindere cu activiti asemntoare
%pe diferite stadii ale produciei, dup mijloacele de exploatare utilizate, pe grupe de
clieni) "i determinarea punctelor /tari0 "i a celor /slabe0 vizavi de concuren.
$ elaborarea unui pre %sau tarif) pentru comercializarea unui bun %sau a unui serviciu) "i
pentru care, acel pre %sau tarif) nu este practic definit sau impus de concuren.
$ stabilirea devizului pentru execuia pieselor individuale, fabricarea unei serii mici sau
executarea de lucrri speciale.
12
'etodele de calculaie absorbante departajeaz c,eltuielile !ncorporabile !n dou categorii:
costuri directe "i costuri indirecte.
)luxul c,eltuielilor !ncorporabile pentru calculul costului complet al produselor poate fi
sc,ematizat ca !n figura 3.1
12
'i,ail 4puran,5aleria 6bi,#orina (rosu 7P.#8T.pg.229
1
'etodele de calculaie a costului complet preconizeaz un calcul al costurilor pe stadii
de fabricaie care trebuie s respecte realitatea procesului de producie din fiecare !ntreprindere.
7rganizarea "i ordonarea calculaiei se sprijin pe logica elaborrii produselor. ntr$o viziune
foarte global, ciclul de exploatare el unei !ntreprinderi industriale se poate rezuma astfel:
n consecin, c,eltuielile !ncorporabile trebuie s fie delimitate corespunztor
apartenenei lor la una sau alta din etapele %fazele) ciclului de exploatare, respect*nd !n acela"i
timp gruparea lor !n costuri directe "i indirecte, corespunztor posibilitii de identificare a
consumurilor de resurse.
#onstituirea costurilor pe fazele ciclului de exploatare permite determinarea urmtoarelor
categorii de costuri:
$ costul de ac,iziie.
$ costul de producie.
$ costul de distribuie.
7binerea costului complet al produselor se realizeaz prin integrarea succesiv a acestor
categorii de costuri, conform sc,emei din fig. 3.2.
+P:758;87<+:4 P:7=>#?84 =8@T:86>?84
)ig. 3.2 )luxul formrii costului complet
Costul de achiziie este costul care regrupeaz totalitatea c,eltuielilor generate de activitatea
de aprovizionare "i stocare a valorilor materiale destinate consumului productiv materii prime,
materiale "i furnituri consumabile. 'odul de identificare "i localizare pe elementele materiale
stocabile care genereaz aceste c,eltuieli ofer posibilitatea delimitrii lor, astfel !nc*t s
formeze:
$ costuri directe de achiziie reprezent*nd preul de cumprare al elementelor stocabile,
c,eltuielile de transport, comisioane, taxe variabile "i alte taxe nedeductibile.
2
#&4AT>84A8
<#7:P7:+68A4
#7@T>:8
=8:4#T4
#7@T>:8
8<=8:4#T4
#7@T>A
#7'PA4T
%al produselor)
#ent
re de
anali
z
+fectare direct
+fectare 8mputare
)ig. nr. 3.1. )luxul c,eltuielilor !ncorporabile
+P:758;87<+:4 B P:7=>#?84 =8@T:86>?84
#&4AT>84A8
<#7:P7$
:+68A4
#7@T =4
+#&8;8?84
#7@T =4
P:7=>#?84
#7@T =4
=8@T:86>?84
#7@T>A
#7'PA4T
%al
produselor)
$ costuri indirecte de achiziie reprezent*nd c,eltuielile sectorului de aprovizionare, de
recepie, manipulare, transport "i stocare a valorilor materiale.
Prin calculul costului de ac,iziie se asigur determinarea valorii de intrare !n stoc a
diferitelor elemente materiale ce vor face ulterior obiectul consumului !n procesul de producie.
+ceasta !nseamn c !n costul complet al produsului nu se va regsi valoarea elementelor
materiale determinat !n momentul cumprrii, ci valoarea lor de ie"ire %corespunztor metodei
de evaluare adoptat: #'P, )8)7, A8)7 etc.), adic valoarea de cumprare influenat de stocul
existent "i la care se adaug cota parte a costurilor indirecte de ac,iziie repartizate !n baza unui
criteriu ales de repartizare.
Costul de producie cuprinde totalitatea c,eltuielilor efectuate !n procesul de producie "i se
calculeaz !ntre stocajul de materii prime, materialul "i stocajul de produse finite.
#omplexitatea calculaiei lui depinde de complexitatea procesului te,nologic "i de natura
produselor care apar !n cursul fazelor %etapelor) de fabricaie materiale recuperabile, rebuturi
producie neterminat, semifabricate a cror valoare influeneaz costul produselor de baz
produsele finite.
#ostul de producie al produsului finit este constituit din:
$ costuri directe de producie care cuprind: costul de ac,iziie aferent materiilor prime
"i materialelor directe eliberate din stoc pentru consumul productiv, costul cu manopera
direct "i alte costuri directe %amortizarea unui ec,ipament specific etc.).
$ costuri indirecte de producie cuprind costurile comune sectoarelor productive %energie,
combustibil, reparaii "i !ntreinere, amortizare, salariile personalului indirect productiv
etc.).
Costul complet cuprinde totalitatea c,eltuielilor efectuate pentru producerea "i desfacerea
unui produs, lucrare sau serviciu.
n timp ce costul de producie se calculeaz pentru producia finit obinut "i predat
depozitului, costul complet se calculeaz pentru producia v*ndut.
n structura costului complet sunt urmtoarele componente:
$ costul de producie aferent produciei v*ndute.
$ costurile din /afara produciei0 la r*ndul lor constituite din:
$ costul de distribuiei
$ costul administraiei generale.
Costul de producie aferent produciei v*ndute reprezint valoarea de ie"ire din stoc a
produselor finite destinate v*nzrii "i se determin apel*nd %ca "i !n costul de ac,iziie) la una
din metodele adoptate !n evaluarea stocurilor.
Costul de distribuie reprezint totalitatea c,eltuielilor efectuate !n procesul de distribuie a
produselor. poate fi delimitat !n cele dou categorii:
$ costuri directe de distribuie cuprind c,eltuielile de livrare, expediie, publicitate,
ambalaj, transport special c*nd se poate identifica pe produs consumul de resurse.
$ costuri indirecte de distribuie reprezent*nd c,eltuielile de funcionare a sectorului de
distribuie, magazinaj %stocaj), transport, servicii de postv*nzare, studii de marCeting
etc.
Costul administraiei generale
+numite funcii rm*n specifice unitii economice sau sunt comune mai multor activiti.
4ste vorba de: activitatea de cercetare, planificare$programare, control, gestiune financiar,
contabilitate, informatic, managementul general. #,eltuielile generate de aceste activiti devin
din ce !n ce mai importante !n ansamblul c,eltuielilor !ntreprinderii "i sunt, de regul,
independente fa de volumul de activitate. :epartizarea lor s$ar impune astfel a fi efectuat
numai asupra produciei v*ndute !ns reglementrile !n vigoare nu exclud posibilitatea
D
repartizrii lor "i asupra produciei stocate, integr*nd costul administraiei generale !n costul de
producie al produciei finite obinute.
n ceea ce prive"te costurile indirecte, obi"nuina de a le trata numai !n legtur cu procesul
de producie trebuie reconsiderat, deoarece ele influeneaz toate fazele circuitului economic,
deci "i aprovizionarea, respectiv distribuia.
=in aceast cauz apare, pe de o parte:
$ necesitatea calculrii celor dou categorii de costuri apar !n amontele, respectiv !n avalul
produciei costul de ac,iziie "i costul de distribuie. pe de alt parte, apare necesitatea
analizrii costurilor indirecte pe locurile generatoare ale acestora "i care, corespunztor
funciilor !ntreprinderii aprovizionare, producie, distribuie, administraie pot
constitui centre de analiz.
#entrele de analiz sunt utile pentru calculaia costurilor deoarece, regrup*nd costurile
indirecte pe categorii omogene, exist posibilitatea repartizrii mai corecte a acestora asupra
produselor. #ondiia principal este de a determina corect unitatea fizic denumit unitate de
lucru "i baza de repartizare pentru care se poate defini un consum. =e asemenea, urmrirea
costurilor indirecte, la nivelul centrelor de analiz, faciliteaz instituirea responsabilitilor !n
evoluia centrelor lor. n aceast optic, costurile directe pot fi adugate costurilor indirecte ale
unui centru de analiz, dac au legtur cu unitatea de lucru ce !i msoar activitatea %exemplu
manopera direct) alctuind un ansamblu omogen care poate fi atribuit responsabilitii unui
cadru "i deci centrul de analiz devine centru de responsabilitate.
Met#$a "#%a"&
'etoda global numit "i metoda diviziunii simple sau a calcului direct const !n
colectarea tuturor costurilor de producie dintr$o perioad de gestiune ocazionate de obinerea
produciei, !n mod global la nivel de atelier, secie, !ntreprindere, pe articole de calculaie:
#ostul unitar %cu) al produsului rezult din raportarea totalului costurilor !ncorporabile
%directe "i indirecte) la cantitatea de produse fabricat %E
f
), exprimat !n uniti naturale,
folosind relaia:
#u F
Qf
Ci Cd

+
'etoda se aplic !n unitile care fabric un singur produs, lucrare sau serviciu cum sunt
cele productoare de energie, de oxigen, unitile extractive %crbune, iei), fabrici de ciment,
crmizi, !n transporturi etc. >nde nu exist semifabricate sau producie neterminat, la finele
perioadei, iar dac exist ea este constant sau nesemifabricat. =e asemenea, se aplic !n
producia sortodimensional "i cea cuplat, unde din aceea"i materie prim cu aceea"i
te,nologie, utilaje "i for de munc se fabric mai multe feluri, tipuri sau sorto$dimensiuni de
produse. 4a se aplic "i la seciile de producie auxiliar din cadrul !ntreprinderilor industriale
care au producie omogen: central electric, termic, de ap.
#aracteristica principal a metodei const !n faptul c toate costurile de producie se
identific nemijlocit pe produsul sau grupa de produse care le$a ocazionat, av*nd caracterul de
costuri directe.
#u toate c totalul costurilor aferente produsului au caracterul de costuri directe, totu"i
costurile indirecte de producie "i cele generale de administraie se asimileaz costurilor
indirecte !n vederea cunoa"terii costului pe articole de calculaie, !nregistr*ndu$se !n condiiile
de colectare cunoscute. Aa sf*r"itul lunii, aceste costuri se trec !n totalitate asupra contului de
calculaie al produsului respectiv.
3
n cazul produciei cuplate "i sortodimensionale, costul efectiv pe produs se determin
cu ajutorul coeficienilor de ec,ivalent.
:ezult c costurile directe privind consumul de materii prime "i materiale consumabile,
salariile directe, protecia social aferent lor "i alte costuri directe se !nregistreaz !n cursul
lunii !n debitul G21 /#,eltuielile activitii de baz0 sau G22 /#,eltuielile activitii auxiliare0,
iar costurile indirecte, ale produciei de baz !n contul G2D /#,eltuielile indirecte de producie0
"i cele generale de administraie !n contul G23 /#,eltuielile generale de administraie0,
desf"urate pe feluri de c,eltuieli, dup natur.
n urma calculrii costului efectiv, acesta se !nregistreaz !n contabilitate:
GH2 /=econtri interne privind producia obinut0 F G21 /#,eltuielile activitii de baz0
Prin !nsumarea costurilor unitare ale tuturor locurilor de costuri "i adugarea costurilor
generale de administraie rezult costul de !ntreprindere al produsului. )ormula de calcul al
costului unitar pe produs %cu) rezult:
cu F
r
d gad
n
n
Q
C C
Q
C
Q
C
Q
C
Q
C
+
+ + + +
D
D
2
2
1
1
!n care:
#
1
, #
2
, #
D
, #
n
reprezint costul total al locului 1, 2, D,... n.
#
gad
costurile generale ale administraiei.
#
d
c,eltuieli "i costuri de desfacere.
E
1
, E
2
, E
D
, E
n
cantitatea total prelucrat !n fiecare loc de cost.
E
f
cantitatea total de produse finite fabricate.
Aplicaie
13
7 unitate industrial din industria textil are !n nomenclatorul de fabricaie un singur
sortiment de estur, estur din l*n, obin*nd !n decursul unei perioade de gestiune 121.9IH
mp de estur, pentru care s$au ocazionat c,eltuieli de 1H.DJ1.DHH.HHH lei. #ostul antecalculat
utilizat ca pre de !nregistrare este de G9.JHH lei-mp.
@ituaia c,eltuielilor !nregistrate !n contabilitatea financiar este urmtoarea:
#ont )el c,eltuial Procent
%K)
@uma
%lei)
LHH #,eltuieli cu materiile prime 3I 3.GLI.L23.HHH
LH11 #,eltuieli cu materialele auxiliare D D1H.JDG.HHH
LH2 #,eltuieli cu uzura obiectelor de inventar 1 1HD.J1D.HHH
L11 #,eltuieli cu !ntreinere "i reparaii H,J J1.9JL.JHH
LHJ #,eltuieli cu energie "i apa 3 313.HJ2.HHH
L12 #,eltuieli cu c,iriile 1,J 1JJ.2LG.JHH
L21 #,eltuieli cu colaboratorii 2 2H9.H2L.HHH
L23 #,eltuieli transportul de bunuri "i personal H,HD D.HHH.HHH
L2L #,eltuieli po"tale "i taxe de telecomunicaii H,H9 9.HHH.HHH
L29 #,eltuieli cu serviciile bancare "i asimilate H,H2 2.HHH.HHH
LDJ #,eltuieli cu alte impozite "i taxe H,II G1.J1D.HHH
L31 #,eltuieli cu remuneraiile personalului 2J 2.JI9.I2J.HHH
L3J1 #,eltuieli privind contribuia unitii la
asigurrile sociale
G,2J GJ9.3GJ.2JH
L3J2 #,eltuieli privind contribuia unitii la fondul
de "omaj
1,2J 12G.DG1.2JH
LI11 #,eltuieli de exploatare privind amortizarea D,J DL2.2GJ.JHH
1D
Partenie =umbrav coordonator 7P #8T pg 12L
J
imobilizrilor
T7T+A 1HH 1H.DJ1.DHH.HHH
@e cere:
$ @ se calculeze costul unitar cunosc*ndu$se urmtoarele informaii suplimentare:
1) #,eltuielile cu materialele auxiliare sunt alocate !n urmtoarea structur:
$ c,eltuieli simplu indirecte.............................D1.HJD.GHH lei
$ c,eltuieli dublu indirecte...............................1J.J2L.GJH lei
$ c,eltuieli directe..........................................2LD.GJI.1JH lei
2) #,eltuielile cu obiectele de inventar sunt alocate !n sum de I2.I1H.3HH lei sectorului
produciei, iar 2H.9H2.LHH lei sunt alocate sectorului administrativ.
D) #,eltuielile cu energia:
$ c,eltuieli indirecte.................................................DJ1.G33.2HH lei
$ c,eltuieli dublu indirecte.........................................L2.1H9.IHH lei
3) #,eltuieli de !ntreinere "i reparaii sunt alocate !n sum de J.19J.LJH lei sectorului
administrativ "i 3L.JIH.IJH lei sectorului productiv.
J) #,eltuieli cu c,iriile sunt defalcate astfel: 11L.3J2.12J lei spaiile de producie "i DI.I19.D9J
lei pentru birouri.
L) #,eltuielile cu colaboratorii se refer la muncitorii direct productivi sezonieri.
9) #,eltuielile cu transporturile de bunuri, c,eltuielile po"tale, deplasri, comisioane bancare "i
c,eltuielile cu impozitele sunt c,eltuieli generale.
I) #,eltuielile cu salariile sunt structurate astfel: 1.G3H.ILI.9JH lei sunt salarii ale personalului
direct productiv, J19.JLJ.HHH lei sunt salarii ale personalului indirect productiv "i 12G.DG1.2JH
lei sunt salarii ale personalului T4@+.
G) #,eltuielile privind contribuia unitii la asigurrile sociale sunt structurate astfel:
91I.121.3DI lei aferente salariilor directe, 1G1.3GG.HJH lei aferente salariilor indirecte "i
39.I93.9L2 lei aferente salariilor dublu indirecte.
1H) #,eltuielile privind contribuiile unitii la fondul de "omaj sunt structurate astfel:
G9.H3D.3DI lei aferente salariilor directe, 2J.I9I.2JH lei aferente salariilor indirecte "i L.3LG.JL2
lei aferente salariilor dublu indirecte.
11) #,eltuielile cu amortizarea sunt structurate astfel:
$ aferente seciilor de producie.........................................D2L.HLJ.GJH lei
$ aferente spaiilor administrative........................................DL.22G.JJH lei
$ @ se !nregistreze !n contabilitatea de gestiune preluarea c,eltuielilor din contabilitatea
financiar, !nregistrarea produciei obinute, decontarea c,eltuielilor efective asupra produciei,
determinarea "i !nregistrarea la sf*r"itul perioadei a diferenelor dintre preurile de !nregistrare
"i costurile efective "i !nc,iderea la sf*r"itul perioadei a conturilor de rezultate din contabilitatea
de gestiune.
Rezolvare:
a) ntocmirea tabloului de conversie, prezentat !n tabel:
Tabelul
#ontabilitate
financiar
Total G21 /#,eltuielile activitii de baz0 G2D /#,eltuielile indirecte de
producie0
G23H
G21H G211 G212 G2D3 G2DJ
LHH 3.GLI.L23.HHH 3.GLI.L23.HHH
LH11 D1H.JDG.HHH 2LD.GJI.1JH D1.HJD.GHH 1J.J2L.GJH
LH2 1HD.J1D.HHH I2.I1H.3HH 2H.9H2.LHH
LHJ 313.HJ2.HHH DJ1.G33.2HH L2.1H9.IHH
L11 J1.9JL.JHH 3L.JIH.IJH J.19J.LJH
L12 1JJ.2LG.JHH 11L.3J2.12J DI.I19.D9J
L21 2H9.H2L.HHH 2H9.H2L.HHH
L23 D.HHH.HHH D.HHH.HHH
L2L 9.HHH.HHH 9.HHH.HHH
L29 2.HHH.HHH 2.HHH.HHH
L
LDJ G1.J1D.HHH G1.J1D.HHH
L31 2.JI9.I2J.HHH 1.G3H.ILI.9JH J19.JLJ.HHH 12G.DG1.2JH
L3J1 GJ9.3GJ.2JH 91I.121.3DI 1G1.3GG.HJH 39.I93.9L2
L3J2 12G.DG1.2JH G9.H3D.3DI 2J.I9I.2JH L.3LG.JL2
LI11 DL2.2GJ.JHH D2L.HLJ.GJH DL.22G.JJH
Total
c,eltuieli
1H.DJ1.DHH.HHH J.2D2.JI2.1JH 2.139.IG3.9JH I1J.1L3.I9L IDI.3JJ.DHH IJ1.DG3.32J 3LJ.IHI.3GG
Producia
obinut
121.9IH mp
#ost efectiv
unitar
IJ.HHH lei-mp
b) :edactarea filierelor de !nregistrri contabile adecvate, !n cele dou circuite contabile,
prezentate !n urmtorul jurnal de !nregistrare:
M>:<+A =4 <:4(8@T:+:4
<r.
crt.
4NPA8#+?88 #7<T+68A8T+T4+ )8<+<#8+:O #7<T+68A8T+T4+ =4 (4@T8><4
#7<T>:8 @ume #7<T>:8 @ume
debitoare creditoare debitoare creditoare
H 1 2 D 3 J L 9
1 nregistrarea
c,eltuielilor directe
pe articole de
circulaie
LHH
LH11
L21
L31
L3J1.1
L3J2
DHH
DH11
3H1.1
321
3D11.1
3D91
3.GLI.L23.HHH
2LD.GJI.1JH
2H9.H2L.HHH
1.G3H.ILI.9JH
91I.121.3DI
G9.H3D.3DI
G21
G21H
G211
G212
GH1 I.1GJ.L31.99L
J.2D2.JI1.1JH
2.139.IG3.9JH
I1J.1L3.I9L
2 nregistrarea
c,eltuielilor
indirecte sau comune
ale seciei
LH11
LH2
LHJ
L11
LI11
L31
L3J1.1
L3J2
L12
DH11
D22
3H1
3H1
2I11
321
3D11.1
3D91
J121
D1.HJD.GHH
I2.I1H.3HH
DJ1.G33.2HH
3L.JIH.IJH
D2L.HLJ.GJH
J19.JLJ.HHH
1G1.3GG.HJH
2J.I9I.2JH
11L.3J2.12J
G2D
G2D3
G2DJ
GH1 1.LIG.I3G.92J
IDI.3JJ.DHH
IJ1.DG3.32J
D nregistrarea
c,eltuielilor generale
de administraie
LH11
LH2
LHJ
L11
L12
L23
L2L
L29
LDJ
L31
L3J1.1
L3J2
LI11
DH11
D22
3H1
3H1
3H1
JD11
3H1
J121
33L
321
3D11.1
3D91
2I11
1J.J2L.GJH
2H.9H2.LHH
L2.1H9.IHH
J.19J.LJH
DI.I19.D9J
D.HHH.HHH
9.HHH.HHH
2.HHH.HHH
G1.J1D.HHH
12G.DG1.2JH
39.I93.9L2
L.3LG.JL2
DL.22G.JJH
G23H GH1 3LJ.IHI.3GG
3 =econtarea
c,eltuielilor simplu
indirecte
G21 K
G2D3
G2DJ
1.LIG.I3G.92J
IDI.3JJ.DHH
IJ1.DG3.32J
J =econtarea
c,eltuielilor dublu
indirecte %generale
de administraie)
G21 G23H 3LJ.IHI.3GG
L nregistrarea
produciei obinute
la cost antecalculat
D3J 911 11.I9D.JJH.HHH GD1P) G2H 11.I9D.JJH.HHH
9 nregistrarea
decontrii
c,eltuielilor efective
GH2 G21 1H.DJ1.DHH.HHH
I =eterminarea "i
!nregistrarea la
sf*r"itul perioadei de
gestiune a
diferenelor de pre
dintre preul de
!nregistrare "i costul
efectiv
D3I 911 1.J22.2JH.HHH GHD GH2 1.J22.2JH.HHH
<ot: #ontul GD1 /#ostul produciei obinute0 nu se detaliaz !n aceast situaie !ntruc*t !n nomenclatorul de fabricaie exist un singur
produs.
G nc,iderea la
sf*r"itul perioadei de
gestiune a conturilor
de rezultate
GH1 K
GD1
GHD
1H.DJ1.D
HH.HHH
11.I9D.J
JH.HHH
9
1.J22.2J
H.HHH
1H nc,iderea conturilor
de c,eltuieli ale
contabilitii
financiare
121 K
LHH
LH11
LH2
LHJ
L11
L12
L21
L23
L2L
L29
LDJ
L31
L3J1
L3J2
LI11
1H.DJ1.DHH.HHH
3.GLI.L23.HHH
D1H.JDG.HHH
1HD.J1D.HHH
313.HJ2.HHH
J1.9JL.JHH
1JJ.2LG.JHH
2H9.H2L.HHH
D.HHH.HHH
9.HHH.HHH
2.HHH.HHH
G1.J1D.HHH
2.JI9.I2J.HHH
GJ9.3GJ.2JH
12G.DG1.2JH
DL2.2GJ.JHH
11 nc,iderea conturilor
de venituri
911 121 1H.DJ1.DHH.HHH
Met#$a $e ca"c'"a(ie )e *a+e
'etoda se aplic !ntreprinderile cu producie de mas, unde produsul finit rezult dintr$
un proces te,nologic omogen, desf"urat !n anumite stadii sau faze succesive de prelucrare. =e
exemplu, !n industria siderurgic %faza obinerii fontei din minereu, a oelurilor din font "i a
laminatelor din oel etc.) !n industria textil %faza bobinat, depnat, urzit, esut, vopsit etc.), !n
industria berii %prepararea orzului, fabricarea malului, fierbere, fermentaie, umplerea
butoaielor sau a sticlelor etc.)
7biectul calculaiei !n constituie produsele "i fiecare faz de prelucrare prin care trece
produsul sau grupele de produse respective, colectarea costurilor fc*ndu$se pe articole de
calculaie !n conturi desc,ise lunar pe fiecare faz, astfel c la finele perioadei de gestiune, prin
cumularea costurilor !n ultima faz de fabricaie, rezult costul efectiv al produsului finit.
)iind o metod absorbant, metoda de calculaie pe faze implic acelea"i etape succesive de
desf"urare a lucrrilor de calculaie a costurilor ca "i celelalte metode de tip absorbant "i
anume:
a) colectarea costurilor directe pe faze "i a celor indirecte pe sectoare de c,eltuieli.
b) repartizarea costurilor indirecte delimitate pe sectoare asupra fazelor de fabricaie.
c) stabilirea costului unitar al semifabricatelor "i al produselor.
+plicarea metodei pe faze necesit soluionarea urmtoarelor probleme:
$ determinarea fazelor de calculaie a costurilor.
$ stabilirea costului semifabricatelor pe faze.
$ repartizarea costurilor de producie pe produsele obinute !n aceea"i faz.
Delimitarea fazelor de calculaie a costurilor, stabilirea numrului "i a nomenclaturii lor
trebuie rezolvat de organele te,nice "i cele economice din !ntreprindere, deoarece de
secionarea procesului te,nologic depinde delimitarea corect a costurilor pe purttori de
costuri, evaluarea produciei neterminate, identificarea pierderilor te,nologice pe faze. )azele
de calculaie pot reprezenta centre de responsabilitate !n privina produciei "i a costurilor.
<umrul optim al fazelor de calculaie se stabile"te fie prin comparaie cu !ntreprinderi ce
au acela"i obiect de activitate "i proces te,nologic, fie prin observaie direct av*nd !n vedere
urmtoarele:
a) )aza de fabricaie %te,nologic) !n calitatea ei de loc de producie !n care se execut o
anumit operaie din lanul operaiilor succesive de prelucrare a materiei prime este !n acela"i
timp "i loc generator de costuri, deci fiecare faz de fabricaie este o faz de calculaie. n
situaia !n care !n cadrul unui atelier sau secii se desf"oar mai multe faze de fabricaie, care
nu pot constitui !n mod independent c*te o faz de calculaie a costurilor !ntruc*t nu este
I
eficient sau nu este posibil delimitarea costurilor pe fiecare faz de calculaie reune"te mai
multe faze de fabricaie care se succed !n fabricaia produsului.
b) @ecia %atelierul) trebuie s constituie subdiviziunea de baz pentru o calculaie pe centre
de responsabilitate.
c) n cadrul seciilor, liniile te,nologice sau instalaiile complexe pot constitui faze de
calculaie, dac rezult semifabricate sau produse care se deosebesc de celelalte prin destinaie,
calitate etc.
d) @e vor crea faze de calculaie distincte pentru fazele te,nologice !n urma crora rezult
un semifabricat ce se prelucreaz !n continuare sau un produs finit.
e) #ondiia esenial a stabilirii fazelor de calculaie a costurilor este ca la sf*r"itul acestor
faze producia obinut s poat fi msurat.
f) #ostul fiecrui produs trebuie calculat printr$un numr c*t mai redus de faze, pentru a se
asigura eficiena calculaiei.
=up stabilire, fazele de calculaie se simbolizeaz. simbolul se trece pe toate documentele
privind consumurile "i producia obinut.
n metoda pe faze, contul 921 Cheltuielile activitii de baz! se dezvolt !n analitic pe
faze de calculaie %av*nd rolul de zone de c,eltuieli), produse, grupe de produse sau
semifabricate, ca purttori de cost.
n unele cazuri, pe fazele de calculaie se identific at*t costurile directe %consum de materii
prime, materiale auxiliare, de energie electric, ap "i alte utiliti te,nologice, retribuii
directe), c*t "i unele costuri indirecte cum sunt cele cu !ntreinerea "i funcionarea utilajelor.
=ac faza de calculaie coincide cu secia "i semifabricatul, toate costurile indirecte de
producie se individualizeaz pe semifabricatul obinut.
n situaia !n care din procesul de producie rezult dou sau mai multe produse cuplate sau
simultane, manopera constituie costul indirect.
8ndiferent de modul de identificare a costurilor indirecte "i de aria de cuprindere a lor,
ele se colecteaz cu ajutorul conturilor G2D /#,eltuieli indirecte de producie0 "i G23 /#,eltuieli
generale de administraie0.
#ontul G2D /#,eltuieli indirecte de producie0 se desf"oar !n analitic, pe secii "i faze
de calculaie dac ele se suprapun sau numai pe secii, atunci c*nd avem !n secie mai multe
faze de calculaie, iar !n cadrul acestora, pe feluri de costuri.
#osturile generale de administraie se colecteaz la nivelul !ntreprinderii pe feluri de
c,eltuieli, dup natura lor.
Aa sf*r"itul lunii, costurile indirecte colectate se repartizeaz pe faze "i produse prin
procedeul suplimentrii.
'odelul general de calcul al costului pe unitate de produs, !n cazul metodelor /full$
costing0, este redat prin relaia:
cu F
Q
Ci Cd

+
!n care:
#u costul unitar.
#d costuri directe.
#i costuri indirecte.
E cantitatea.
n metoda pe faze, costul efectiv al produselor se determin lunar, put*ndu$se utiliza
dou variante: varianta /cu semifabricate0 "i varianta /fr semifabricate0.
Varianta cu semifabricate se folose"te !n situaia !n care !n fiecare faz de prelucrare se
obine c*te un semifabricat, care urmeaz a fi depozitat !n vederea prelucrrii ulterioare !n
unitate sau v*ndut terilor, al crui cost trebuie cunoscut. #ostul dup aceast variant se
G
stabile"te pe articole de calculaie pentru fiecare faz !n parte, costul ultimei faze reprezent*nd
costul produsului finit. #ostul primei faze se transfer la cea de a doua, iar prin adugarea la
acesta al costurilor fazei respective rezult costul de secie al semifabricatului obinut !n faza a
doua etc.
Presupun*nd c avem trei faze de fabricaie, !n fiecare obin*nd c*te un semifabricat,
costul se poate determina prin relaiile:
cus
1
F
1
1 1
Q
Ci Cd

+
%1)
cus
2
F cus
1
Q
2
2 2
Q
Ci Cd

+
%2)
cus
D
F cus
2
Q
D
D D
Q
Ci Cd

+
%D)
!n care:
cus1, cus2, cusD reprezint costul unitar al semifabricatelor din fiecare faz.
cup reprezint costul unitar de secie al produsului finit.
Varianta fr semifabricate are o utilitate larg !n !ntreprinderile industriale, costul
produsului rezult*nd prin adugarea la consumul de materiale %') a costurilor de prelucrare
efectuate !n fazele prin care trece produsul respectiv fr a lua !n considerare, deci fr
translocare, costul semifabricatelor de la o faz la alta. n ultima faz rezult costul produsului
finit pe articole de calculaie.
:ezultatele procesului de producie din fazele anterioare fazei de obinere a produsului
finit sunt considerate producie neterminat, care trece de la o faz de prelucrare la alta, fr
depozitri intermediare sau depozitri de scurt durat.
'odelul privind calculul costului produsului finit devine:
Cup F
Q
Ci Cd Ci Cd "

+ + + +
2 2 1 1
n subramurile industriei unde din aceea"i faz "i din acela"i fel de materie prim rezult
simultan mai multe produse principale "i secundare, costul previzionat "i efectiv se determin
astfel:
a) dac din prelucrarea succesiv rezult numai produse principale, costul unitar se
calculeaz pe baza coeficienilor de ec,ivalen.
b) !n cazul !n care rezult at*t produse principale, c*t "i produse secundare, se scade din
totalul costurilor de producie costul aferent produselor secundare, diferena repartiz*ndu$se pe
baza coeficienilor de ec,ivalen asupra produselor principale.
=ac din acela"i proces de producie rezult produse de mai multe tipodimensiuni sau
caliti, costul lor se calculeaz !n felul urmtor:
$ atunci c*nd exist norme distincte de consumuri de materii prime, materiale auxiliare,
combustibil, energie "i norme de munc, costul efectiv se calculeaz separat pe fiecare
tipodimensiune sau calitate a produselor.
$ !n situaia !n care prin prelucrarea complex a materiei prime rezult produse de
tipodimensiuni sau caliti, costul efectiv al lor se calculeaz pe baza coeficienilor de
ec,ivalen.
1H
=e"i metoda de calculaie pe faze este cea mai indicat !n producia de mas, stabilind
responsabilitatea personalului pe fiecare faz, ea prezint "i unele dezavantaje:
$ necesit lucrri multe !n cazul aplicrii variantei cu semifabricate, atunci c*nd sunt multe
faze "i exist producie neterminat.
$ delimitarea fazelor nu se poate efectua riguros, fiind convenional !n funcie de fluxul
te,nologic, ca urmare nu se pot reflecta exact costurile aferente fiecrei faze.
A)"ica(ie
7 !ntreprindere cu producie de mas, produce produsele + "i 6, prin faze succesive de
fabricaie !n varianta cu semifabricate, cunosc*ndu$se urmtoarele:
1. #onsumurile de materii prime, !n faza a 8$a de fabricaie,
RturntorieR...........................................23.HHH.HHH lei
din care: $ pentru semifabricatul +.....................1I.HHH.HHH lei
$ pentru semifabricatul 6.......................L.HHH.HHH lei
2. #onsum de combustibili, energie "i ap.........................L.HHH.HHH lei
respectiv: $ semifabricatul +..........................................LHH buc.
$ semifabricatul 6..........................................3HH buc.
D. @alariile personalului direct productiv din faza 8$a......13.HHH.HHH lei
din care: $ pentru semifabricatul +.......................G.HHH.HHH lei
$ pentru semifabricatul 6.......................J.HHH.HHH lei
3. #,eltuieli cu amortizarea utilajelor "i ma"inilor din faza 8$a
................................................................2.HHH.HHH lei
:epartizarea c,eltuielilor cu amortizarea
mijloacelor fixe din secii pe cele dou
semifabricate se face !n funcie de numrul orelor de
funcionare, respectiv 2HH ore, din care:
$ pentru semifabricatul +................................12H ore
$ pentru semifabricatul 6..................................IH ore
J. n faza a 88$a de fabricaie, RprelucrareR, se fac urmtoarele
c,eltuieli:
J.1. @alariile personalului direct productiv.......................33.HHH.HHH lei
din care: $ pentru semifabricatul +.....................2L.HHH.HHH lei
$ pentru semifabricatul 6.....................1I.HHH.HHH lei
J.2. 4nergie electric consumat........................................G.HHH.HHH lei
#onsumul de energie se repartizeaz pe cele dou
semifabricate !n funcie de numrul orelor de
prelucrare, respectiv:
$ pentru semifabricatul +................................LHH ore
$ pentru semifabricatul 6................................DHH ore
J.D. ntreaga cantitate de semifabricate deinute se consum !n faza
urmtoare, evaluate la cost efectiv.
L. n ultima faz de fabricaie, RmontajulR se consum integral
semifabricatele obinute !n faza a 88$a RprelucrareR,
efectu*ndu$se !n plus urmtoarele c,eltuieli:
L.1. #,eltuieli cu montajul produselor, !n sum de..........1L.HHH.HHH lei
const*nd !n salariile personalului direct productiv,
din care:
$ pentru semifabricatul +.....................1H.HHH.HHH lei
$ pentru semifabricatul 6.......................L.HHH.HHH lei
11
L.2. +mortismentele ma"inilor "i utilajelor faza a 888$a RmontajR
................................................................J.HHH.HHH lei
@e repartizeaz pe produsele + "i 6 dup valoarea
de inventar a ma"inilor......................JHH.HHH.HHH lei
$ pentru cele folosite la montajul produsului +..............DHH.HHH.HHH lei
$ pentru cele folosite la montajul produsului 6..............2HH.HHH.HHH lei
L.D. #,eltuielile de administraie "i conducere general a societii
repartizabile pe cele dou produse !n funcie de
costul de secie a fiecrui semifabricat consumat
pentru obinerea celor dou produse.....2.3HH.HHH lei
@e cere:
$ @ se !nregistreze !n contabilitatea de gestiune c,eltuielile preluate din contabilitatea
financiar.
$ @ se evalueze costul unitar efectiv de secie a fiecrui semifabricat, cunosc*nd c nu s$a
rebutat nici o bucat din cele lansate !n fabricaie.
$ @ se calculeze costul unitar efectiv de producie a celor dou produse, "tiind c !ntreaga
cantitate lansat !n fabricaie a fost finisat.
$ #ontul de calculaie a costurilor este contul G21 R#,eltuielile activitii de bazR.
Rezolvare:
#urnal de $nregistrare
<r.
crt.
4xplicaii #ontabilitatea financiar #ontabilitatea de gestiune
#onturi #onturi
=ebi$
toare
#redi$
toare
@ume =ebi$
toare
#redito
are
@ume
H 1 2 D 3 J L 9
)aza 8$a RTurntorieR
1. Preluarea din contabilitatea
financiar !n contabilitatea de
gestiune a c,eltuielilor cu
materiile prime "i materialele
directe
,-.
,-.IA
,-.IB
,/. 23.HHH.HHH
1I.HHH.HHH
L.HHH.HHH
2. Preluarea din contabilitatea financiar !n contabilitatea de gestiune "i repartizarea consumului de
combustibili, energie "i ap asupra celor dou semifabricate !n funcie de cantitatea de semifabricate lansate
!n fabricaie
2.1. Preluarea din contabilitatea
financiar !n cea de gestiune a
consumului de combustibili,
energie "i ap pentru turnarea
semifabricatelor !n faza 8$a
,-0
,-0i
,/. L.HHH.HHH
2.2. ntocmirea situaiei de repartizare
a c,eltuielilor cu combustibilii,
energia "i apa, prezentat !n
tabelul de mai jos:
<r.
crt.
4lemente de calcul 6aza de repartizare
%cantitate)
#,eltuieli repartizate
pe bucat
#,eltuieli repartizate
H 1 2 D 3F2 x D
1. @emifabricatul + LHH buc L.HHH D.LHH.HHH
2. @emifabricatul 6 3HH buc L.HHH 2.3HH.HHH
D. T7T+A 1.HHH buc L.HHH L.HHH.HHH
2.D. nregistrarea repartizrii
c,eltuielilor cu combustibilii,
energia "i apa pe semifabricate,
conform situaiei de mai sus
,-.
,-.IA
,-.IB
,-0
,-0I
L.HHH.HHH
D.LHH.LLL
2.3HH.HHH
D. Preluarea !n contabiltiatea de ,-. ,/. 13.HHH.HHH
12
gestiune a salariilor personalului
direct productiv, care a lucrat la
cele dou semifabricate
,-.IA
,-.IB
G.HHH.HHH
J.HHH.HHH
3. Preluarea !n contabilitatea de
gestiune a c,eltuielilor cu
amortizarea utilajelor "i ma"inilor
din faza a 8$a RturntorieR
3.1. Prelucrarea c,eltuielilor !n
contabilitatea de gestiune
,-0
,-0I
,/. 2.HHH.HHH
2.HHH.HHH
3.2. :epartizarea c,eltuielilor cu
amortizrile utilajelor din faza a 8$
a, pe semifabricatele obinute, !n
funcie de numrul orelor de
funcionare, conform situaiei
prezentate !n tabelul de mai jos:
<r.
crt.
4lemente de calcul 6aza de repartizare
%cantitate)
#,eltuieli repartizate
pe bucat
#,eltuieli repartizate
H 1 2 D 3F2 x D
1. @emifabricatul + 12H 1H.HHH 1.2HH.HHH
2. @emifabricatul 6 IH 1H.HHH IHH.HHH
D. T7T+A 2HH 1H.HHH 2.HHH.HHH
3.D. nregistrarea repartizrii
c,eltuielilor cu amortizarea
utilajelor fazei a 8$a, pe
semifabricate
,-.
,-.IA
,-.IB
,-0 2.HHH.HHH
1.2HH.HHH
I.HH.HHH
J. =eterminarea costului total "i unitar al semifabricatelor obinute !n faza a 8$a
J.1. =eterminarea costului total
pe fiecare semifabricat
G218+
,-.IB
%1)
%2.D)
%D)
%3.D)
1I.HHH.HHH
D.LHH.HHH
G.HHH.HHH
1.2HH.HHH
%1)
%2.D)
%D)
%3.D)
L.HHH.HHH
2.3HH.HHH
J.HHH.HHH
IHH.HHH
D1.IHH.HHH D1.IHH.HHH %9) 13.2HH.HHH 13.2HH.HHH %9)
J.2. =eterminarea costului unitar pe semifabricat
<r.
crt.
@pecificaii #,eltuieli totale
%lei)
#antitate obinut
%buc)
#ost unitar
%lei-buc)
1. @emifabricatul + D1.IHH.HHH LHH JD.HHH
2. @emifabricatul 6 13.2HH.HHH 3HH DJ.JHH
L. 7binerea semifabricatelor , din
prima faz de producie, evaluate la
cost efectiv de secie
,0.
,0.IA
,0.IB
,/-
,/-IA
,/-IB
3L.HHH.HHH
D1.IHH.HHH
13.2HH.HHH
9. =econtarea costului efectiv al
semifabricatelor obinute !n faza a 8$
am conform postcalculului
,/-
,/-IA
,/-IB
,-.
,-.IA
,-.IB
3L.HHH.HHH
D1.IHH.HHH
13.2HH.HHH
I. nc,iderea contului de c,eltuieli
aferente semifabricatelor obinute !n
faza a 8$a
,/. ,0.
,0.1I1A
,0.1I1B
3L.HHH.HHH
D1.IHH.HHH
13.2HH.HHH
)aza a 88$a RPrelucrareR
1. #onsumul semifabricatelor + "i 6
obinute !n faza 8$am !n faza a 88$a
RprelucrareR, conform bonurilor de
consum
,-.
,-.IIA
,-.IIB
,/. 3L.HHH.HHH
D1.IHH.HHH
13.2HH.HHH
2. Prelucrarea salariilor personalului
direct productiv din faza a 88$a
RprelucrareR, care au lucrat la
obinerea semifabricatelor + "i 6
,-.
,-.Iia
,-.IIB
,/. 33.HHH.HHH
2L.HHH.HHH
1I.HHH.HHH
D. Prelucrarea !n contabilitatea de
gestiune a c,eltuielilor cu consumul
de energie electric, !n sum de
G.HHH.HHH lei
,-0
,-0II
,/. G.HHH.HHH
G.HHH.HHH
1D
3. :epartizarea c,eltuielilor cu
consumul de energie electric pe cele
dou semifabricate, !n funcie de
numrul de ore de prelucrare,
conform situaiei prezentate !n tabelul
de mai jos:
<r.
crt.
@emifabricate 6aza de repartizare
%ore)
#,eltuieli pe or
funcionare
#,eltuieli cu energia
electric repartizate
H 1 2 D 3F2 x D
1. @emifabricatul + LHH 1H.HHH L.HHH.HHH
2. @emifabricatul 6 DHH 1H.HHH D.HHH.HHH
D. T7T+A GHH 1H.HHH G.HHH.HHH
J. nregistrarea c,eltuielilor cu
consumul de energie electric pe
semifabricate
,-.
,-.IIA
,-.IIB
,-0II G.HHH.HHH
L.HHH.HHH
D.HHH.HHH
L. =eterminarea costului total "i unitar
al semifabricatelor + "i 6 obinute !n
faza a 88$a RprelucrareR
L.1. =eterminarea costului total
pe fiecare semifabricat
G2188+
,-.IIB
%1)
%2)
%J)
D1.IHH.HHH
2L.HHH.HHH
L.HHH.HHH
%1)
%2)
%J)
13.2HH.HHH
1I.HHH.HHH
D.HHH.HHH
LD.IHH.HHH LD.IHH.HHH %I) DJ.2HH.HHH DJ.2HH.HHH %I)
L.2. =eterminarea costului unitar pe semifabricat
<r.
crt.
@pecificaii #,eltuieli totale
%lei)
#antitate obinut
%buc)
#ost unitar
%lei-buc)
1. @emifabricatul + LD.IHH.HHH LHH 1HL.DDD
2. @emifabricatul 6 DJ.2HH.HHH 3HH II.HHH
9. nregistrarea obinerii
semifabricatelor !n faza a 88$a,
conform notelor de predare
semifabricate, evaluate la cost efectiv
,0.
,0.Iia
,0.IIB
,/-
,/-IIA
,/-IIB
GG.HHH.HHH
LD.IHH.HHH
DJ.2HH.HHH
I. =econtarea costului efectiv al
semifabricatelor obinute !n faza a 88$
a, conform postcalculului
,/-
,/-IIA
,/-IIB
,-.
,-.IIA
,-.IIB
GG.HHH.HHH
LD.IHH.HHH
DJ.2HH.HHH
G. nc,iderea contului de c,eltuieli
aferente semifabricatelor obinute !n
faza a 88$a
,/. ,0.
,0.IIA
,0.IIB
GG.HHH.HHH
LD.IHH.HHH
DJ.2HH.HHH
)aza a 888$a R'ontajR
1. #onsumul de semifabricate !n faza a
888$a RmontajR conform bonurilor de
consum
,-.
,-.IIIA
,-.IIIB
,/. GG.HHH.HHH
LD.IHH.HHH
DJ.2HH.HHH
2. Preluarea c,eltuielilor cu salariile
personalului direct productiv, care a
lucrat la montajul produselor + "i 6,
!n faza de montaj
,-.
,-.IIIA
,-.IIIB
,/. 1L.HHH.HHH
1H.HHH.HHH
L.HHH.HHH
D. Preluarea !n contabilitatea de gestiune
a c,eltuielilor cu amortizarea
mijloacelor fixe ale fazei a 888$a
RmontajR
,-0II ,/. J.HHH.HHH
D.1. ntocmirea situaiei de repartizare a c,eltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe din faza de montaj,
repartizate pe produse !n funcie de valoarea de !nregistrare a mijloacelor fixe, conform situaiei prezentate !n
tabelul de mai jos
<r.
crt.
Produse 6aza de repartizare
%valoare mijloace
fixe)
#oeficient de
repartizare !n
procente
#,eltuieli cu
amortizarea repartizate
H 1 2 D 3F2 x D
1. Produsul + DHH.HHH.HHH 1K D.HHH.HHH
2. Produsul 6 2HH.HHH.HHH 1K 2.HHH.HHH
13
D. T7T+A JHH.HHH.HHH 1K J.HHH.HHH
D.2. nregistrarea repartizrii c,eltuielilor
cu amortizarea din faza a 888$a
RmontajR, pe produse fabricate,
conform situaiei %pct.D.1)
,-.
,-.IIIA
,-.IIIB
,-0II J.HHH.HHH
D.HHH.HHH
2.HHH.HHH
3. Prelucrarea !n contabilitatea de gestiune a c,eltuielilor de administraie "i conducere, care se repartizeaz pe
produse !n funcie de costul de secie
3.1. Preluarea c,eltuielilor din
contabilitatea financiar !n cea de
gestiune
,-2 ,/. 2.3HH.HHH
3.2. :epartizarea c,eltuielilor de administraie "i conducere pe produse, !n funcie de mrimea costului de secie a
celor dou produse, conform situaiei prezentate !n tabelul de mai jos: %2.3HH.HHH : 12H.HHH.HHH x 1HH F 2K)
<r.
crt.
Produse 6aza de repartizare
%valoare mijloace
fixe)
#oeficient de
repartizare !n
procente
#,eltuieli cu
amortizarea repartizate
H 1 2 D 3F2 x D
1. Produsul + 9L.IHH.HHH 2K 1.JDL.HHH
2. Produsul 6 3D.2HH.HHH 2K IL3.HHH
D. T7T+A 12H.HHH.HHH 2K 2.3HH.HHH
,-.
,-.IIIA
,-.IIIB
,-2 2.3HH.HHH
1.JDL.HHH
IL3.HHH
G21888+
,-.IIIB
%1)
%2)
%D.2)
cost
secie
LD.IHH.HHH
1H.HHH.HHH
D.HHH.HHH
9L.IHH.HHH
%1)
%2)
%D.2)
cost
secie
DJ.2HH.HHH
L.HHH.HHH
2.HHH.HHH
3D.2HH.HHH
%3.2) 1.JDL.HHH %3.2) IL3.HHH
9I.DDL.HHH 33.HL3.HHH
J. #alculul costului unitar al celor dou produse dup faza a 888$a RmontajR, prin procedeul diviziunii simple:
<r.
crt.
@pecificaii #,eltuieli totale
%lei)
#antitate obinut
%buc.)
#ost unitar
%lei-buc)
1. Produsul + 9I.DDL.HHH LHH 1DH.JLH
2. Produsul 6 33.HL3.HHH 3HH 11H.1LH
Met#$a $e ca"c'"a(ie )ri! c#3e!+i
n !ntreprinderile cu producie individual "i de serie mic, cum este cazul
!ntreprinderilor constructoare de ma"ini, !ntreprinderilor industriei electronice, de mobil,
reparaii de ma"ini "i utilaje, construcii montaj etc. se aplic metoda pe comenzi.
6az*ndu$se pe conceptul costurilor integrale, metoda pe comenzi presupune
desf"urarea lucrrilor de calculaie !n etapele succesive specifice metodelor absorbante.
Purttorul de costuri !l constituie !n planificare /produsul0, iar pentru urmrirea "i
!nregistrarea costurilor de producie /comanda0 lansat pentru o anumit cantitate %lot) de
produse sau semifabricate care prezint elemente asamblabile %piese, repere, agregate,
subansamble) ale produsului finit.
7biectul comenzii este diferit !n funcie de felul produciei. =e pild, producia
individual se organizeaz, de regul, !n varianta /fr semifabricate0, iar producia de serie se
poate organiza at*t !n varianta /cu semifabricate0, c*t "i !n varianta /fr semifabricate0.
Aa producia individual "i de serie /fr semifabricate0 comanda are ca obiect un
produs sau un lot de produse, !n calculaie nefc*ndu$se separarea costurilor pe componentele
acesteia.
'odelul sintetic privind calculaia costului este redat de relaiile:
1J
a) !n ipoteza unei comenzi:
cu F #=
c
Q #i
c
b) !n cazul unui lot de produse:
cu F
c
c c
Q
Ci Cd

+
!n care:
cu reprezint costul unitar
#=
c
reprezint costurile directe ale comenzii
#i
c
reprezint costurile indirecte ale comenzii
E
c
reprezint numrul de produse din lot
n cazul produciei de serie organizat !n varianta /cu semifabricate0 !n care produsul
finit se obine prin !mbinarea unor pri componente fabricate anterior sau cumprate, calculaia
acestuia va fi precedat de elaborarea calculaiilor pentru prile lui componente. 'odelul de
calculaie al costurilor !n acest caz este:
#p.f F #
1
Q #
2
Q ... Q #
n
Q
Q
Ci Cd
a a
+
>nde:
cp.f reprezint costul produsului finit.
#1 Q #2 Q ...#n reprezint costurile prilor componente.
#da, #i
a
reprezint costurile directe, respectiv indirecte privind finisarea, !mbinarea "i
ambalarea.
E cantitatea obinut.
Pentru fiecare parte component se determin costul de secie al acesteia dup relaia:
#
1
F
Q
Ci Cd

+
#omanda poate avea ca obiect, !n varianta cu semifabricate:
$ un lot sau loturi de piese brute.
$ un lot sau loturi de piese, repere cumprate sau din producia proprie care se prelucreaz
"i finiseaz.
$ subansamble ce compun produsul finit.
$ loturi de produse finite.
7rganizarea calculaiei dup metoda pe comenzi presupune dup lansarea comenzii
desc,iderea !n cadrul contului G21 /#,eltuielile activitii de baz0 a analiticelor pe comenzi
%fi"e de postcalcul) !n care se colecteaz pe locuri de producie %secii, ateliere) "i pe articole de
calculaie, !n cursul lunii, costurile directe "i la sf*r"itul lunii costurile indirecte repartizate pe
comand din conturile G2D /#,eltuieli indirecte de producie0, respectiv G23 /#,eltuieli
generale de administraie0, pe baza unor c,ei de repartizare.
1L
Pentru aceasta, fiecare comand prime"te un simbol cifric din registrul de comenzi care se
!nscrie !n toate documentele justificative de consum %bonuri de consum, fi"e limit de consum,
bonuri de lucru, bonuri de predare produse etc.)
#ostul efectiv pe comand se stabile"te la terminarea comenzii prin relaiile artate.
n cazul unor comenzi cu ciclu lung de fabricaie, dac unele loturi pariale se predau la
magazie sau clientului, !nainte de terminarea !ntregii comenzi, ele se evalueaz la costul
antecalculat sau efectiv al produselor similare, fr a dep"i !ns costurile efective !nregistrate
la comanda respectiv. metoda de evaluare adoptat la !nceputul anului pentru acelea"i produse
se menine p*n la finele anului.
=iferenele care apar la terminarea comenzii !ntre costul efectiv al ei "i costul la care s$au
!nregistrat produsele predate se includ !n costul efectiv al ultimului lot. Producia neterminat
este reflectat de totalitatea costurilor de producie privind comenzile aflate !n curs de execuie
la sf*r"itul lunii.
'etoda pe comenzi prezint avanta%ul c asigur o individualizare "i o calculare a costului
unitar al produselor c*t mai apropiat de realitate. #u toate acestea, prezint "i urmtoarele
dezavanta%e:
$ nu asigur la finele perioadei de gestiune cunoa"terea costurilor reale de producie, !ntruc*t
execuia unor comenzi continu "i !n perioadele viitoare.
$ calcularea costului efectiv al comenzii la terminarea acesteia !n totalitate nu permite
urmrirea operativ a costurilor !n cazul comenzilor de lung durat.
$ posibilitatea trecerii unor consumuri de materiale "i manoper !n cadrul aceluia"i produs
de la o comand la alta, denatur*nd costul produselor.
$ la sf*r"itul perioadei de gestiune apar multe comenzi !n curs de execuie, iar determinarea
"i evaluarea produciei neterminate necesit un mare volum de munc, put*nd influena
exactitatea, calitatea "i operativitatea indicatorilor calculaiei.
$ evaluarea la costul standard, normat, sau a unor produse similare fabricate anterior a
produselor predate parial clienilor !naintea terminrii integrale a comenzii face ca devierile
fa de costul efectiv al produselor s fie suportate de ultima parte din comanda respectiv,
denatur*ndu$se astfel costurile perioadei.
A)"ica(ie
Aa o societate comercial pentru producerea mobilei s$au lansat !n fabricaie dou
produse "i anume:
$ 6ufet, model HJ1L A, JHH buc. cu #omanda nr.3D2 din 1 noiembrie anul <.
$ =ulap cu dou u"i, model H233 =, 2HH buc. cu #omanda nr.3DI din 1 noiembrie anul <.
+ntecalculul costului unitar pentru cele dou produse, !n structura pe elemente primare
de c,eltuieli, este prezentat !n tabel:
Tabelul
4lemente de c,eltuieli 6ufet HJ1L $A =ulap 2 u"i H233 6
#ost unitar Ponderea
elementului
!n total cost
%K)
#ost unitar Ponderea
elementului !n
total cost %K)
'ateriile prime "i materiale LLH.I33 DL,L3 D19.II3 D3,9I
#ombustibili, energie "i ap 92.JJJ 3,HD DJ.L32 D,GH
+mortizarea imobilizrilor
corporale
23L.D2G 1D,LL 1D2.G3J 13,JJ
Aucrri "i servicii executate de
teri
L3.3II D,J9 32.G1I 3,9H
@alarii personal J12.222 2I,3H 232.I1L 2L,J9
19
#ontribuia la asigurrile
sociale "i protecia social
1J3.1LJ I,JJ 99.3D2 I,39
+lte c,eltuieli G2.GLJ J,1J L3.21I 9,HD
T7T+A #7@T ><8T+: 1.IHD.JLI 1HH,HH G1D.IJJ 1HH,HH
n luna noiembrie anul < s$au fcut urmtoarele c,eltuieli pentru lansarea !n fabricaie a
produciei pentru cele dou comenzi, prezentate !n tabel:
Tabelul
4lemente de c,eltuieli 6ufet HJ1L A
%lei)
=ulap 2 u"i
H233 6 %lei)
#,eltuieli
totale %lei)
'ateriile prime "i materiale 1GI.2JD.2HH D3.GL9.23H 2DD.22H.33H
#ombustibili, energie "i ap 1G.LI2.9HH
+mortizarea imobilizrilor corporale 93.I9L.9JH
Aucrri "i servicii executate de teri 2D.LDI.2HH
@alarii personal, din care:
$ pentru personal direct productiv.
$ pentru personalul indirect al seciei.
$ pentru personalul de conducere "i
administraie.
12D.HJJ.HHH 21.2I1.LHH
1J2.DD9.1HH
133.DDL.LHH
J.HHH.JHH
D.HHH.HHH
#ontribuia la asigurrile sociale "i
protecia social, din care:
$ aferente personalului direct productiv.
$ aferente personalului indirect al seciei.
$ aferente personalului de conducere "i
administraie.
3L.9LH.GHH I.HI9.HHI
J9.III.HGI
J3.I39.GHI
1.GHH.1GH
1.13H.HHH
+lte c,eltuieli 31.3DH.3D2
T7T+A c,eltuieli luna noiembrie, an < DLI.HLG.1HH L3.DDJ.I3I LHD.H9D.92H
n luna noiembrie s$au obinut 1IH buc. din produsul R6ufetR model HJ1L$A "i GJ buc.
din produsul R=ulap cu dou u"iR model H233$=, evaluate la cost antecalculat, iar producia !n
curs de execuie s$a stabilit prin metoda contabil.
n luna decembrie anul < s$a continuat procesul de producie, finaliz*ndu$se !ntreaga
cantitate de produse lansat cu cele dou comenzi, efectu*ndu$se !n continuare urmtoarele
c,eltuieli, prezentate !n tabel:
Tabel
4lemente de c,eltuieli #,eltuieli imputabile %lei) #,eltuieli
totale %lei) 6ufet HJ1LA =ulap 2 u"i
H2336
'ateriile prime "i materiale 12J.1HH.HHH 21.JDH.HHH 13L.LDH.HHH
#ombustibili, energie "i ap 2D.122.HHH
+mortizarea imobilizrilor corporale 92.JLH.HHH
Aucrri "i servicii executate de teri 1L.J32.HHH
@alarii personal, din care:
$ pentru personal direct productiv.
$ pentru personalul indirect al seciei.
$ pentru personalul de conducere "i
administraie.
12H.GJ3.3HH 1G.9JD.LHH
13G.9HI.HHH
13H.9HI.HHH
L.2JH.HHH
2.9JH.HHH
#ontribuia la asigurrile sociale "i 2J.HHH.HHH J.HLH.HHH DH.HLH.HHH
1I
protecia social, din care:
$ aferente personalului direct productiv.
$ aferente personalului indirect al seciei.
$ aferente personalului de conducere "i
administraie.
1.I9J.HHH
I2J.HHH
+lte c,eltuieli 1L.HHH.HHH
T7T+A c,eltuieli luna noiembrie, an < 291.HJ3.3HH 3L.D3D.LHH 3J9.D22.HHH
@e cere:
$ nregistrarea !n contabilitatea de gestiune a c,eltuielilor cu fabricarea produselor lansate cu
cele dou comenzi.
$ #alcularea valorii produciei !n curs de execuie prin metoda contabil "i oglindirea acesteia !n
contabilitatea de gestiune.
$ ntocmirea fi"elor de postcalcul pentru produsele lansate !n fabricaie, cu cele dou comenzi.
$ :epartizarea c,eltuielilor efective neafectabile nemijlocit produselor lansate !n fabricaie cu
cele dou comenzi, se face !n funcie de mrimea elementelor de c,eltuieli din antecalcul.
$ nregistrarea produciei obinute "i decontarea c,eltuielilor de producie !n contabilitatea de
gestiune.
$ #alculul costului unitar efectiv pentru cele dou produse.
&recizare: #ontul de calculaie a costurilor este G21 R#,eltuielile activitii de bazR,
structurate pe elemente de c,eltuieli, dup urmtorul cadru operaional:
$ G211 R'aterii prime "i materiale directeR
$ G212 R#ombustibili, energie "i apR
$ G21D R+mortizarea imobilizrilor corporaleR
$ G213 Rlucrri "i servicii prestate de teriR
$ G21J R@alarii personalR
$ G21L R#ontribuia unitii la asigurrile sociale "i protecie socialR
$ G219 R+lte c,eltuieliR
#omanda nr.HJ1L$A, cu fabricarea produsului R6ufetR model HJ1L$A, se va prescurta
pentru simplificare, cu simbolul #d
1
.
#omanda nr.H233$=, cu fabricarea produsului R=ulap cu dou u"iR model H233$=, se va
prescurta pentru simplificare, cu simbolul #d
2
.
Rezolvare:
#urnal de $nregistrare
<r.
crt.
4xplicaii #ontabilitatea financiar #ontabiltiatea de gestiune
#onturi #onturi
=ebi$
toare
#redi$
toare
@ume =ebi$
toare
#redi
toare
@ume
H 1 2 D 3 J L 9
Auna noiembrie anul <:
1. Preluarea din contabilitatea financiar
!n contabilitatea de gestiune a
c,eltuielilor cu materiile prime "i
materialele directe
,-.
,-..1.
,-..1-
,/. 2DD.22H.33H
1GI.2JD.2HH
D3.GL9.23H
2. #onsumul de combustibili, energie "i
ap impune urmtoarele operaii:
2.1. Preluarea c,eltuielilor din
contabilitatea financiar !n cea de
gestiune
,-0 ,/. 1G.LI2.9HH
2.2. :epartizarea c,eltuielilor cu consumul de combustibili, energie "i ap, pe produsele lansate cu cele dou
comenzi, !n funcie de mrimea antecalculat a acestor c,eltuieli, conform situaiei de mai jos:
1G
<r.
crt.
4lemente de calcul 6ufet HJ1L$A =ulap 2 u"i
H233$=
Total
1. #,eltuieli unitare antecalculate 92.JJJ DJ.L32 1HI.1G9
2. Ponderea procentual a c,eltuielilor
!n total
L9,H2K D2,GJK 1HH,HHK
D. #,eltuieli efective !nregistrate $ $ 1G.LI2.9HH
3. :epartizarea c,eltuielilor efective pe
produse %rd.2xrd.D-1HH)
1D.1G9.2JH L.3IJ.3JH 1G.LI2.9HH
2.D. nregistrarea !n contabilitatea de
gestiune a repartizrii c,eltuielilor cu
combustibilii, energia "i apa, pentru
produsele lansate cu cele dou
comenzi
,-.
,-.-1.
,-.-1-
,-0
,-0-
,-0-
1G.LI2.9HH
1D.1G9.2JH
L.3IJ.3JH
D. Preluarea c,eltuielilor cu amortizarea
imobilizrilor corporale, din
contabilitatea financiar !n
contabilitate de gestiune:
D.1. Preluarea c,eltuielilor !n
contabilitatea de gestiune
,--
,-00
,/. 93.I9L.9JH
93.I9L.9JH
D.2. :epartizarea c,eltuielilor cu
amortizarea imobilizrilor corporale
pe produsele lansate !n fabricaie, pe
cele dou comenzi, !n funcie de
ponderea procentual a amortizrii
din antecalcul, conform situaiei:
<r.
crt.
4lemente de calcul 6ufet HJ1L$A =ulap cu 2
u"i H223$=
T#ta"
1. #,eltuieli unitare antecalculate 23L.D2G 1D2.G3J D9G.293
2. Ponderea procentual a c,eltuielilor
!n total
L3,GJK DJ,HJK 1HH,HHK
D. #,eltuieli efective !nregistrate $ $ 93.I9L.9JH
3. :epartizarea c,eltuielilor efective pe
produse %rd.2xrd.D-1HH)
3I.LD2.33G 2L.233.DH1 93.I9L.9JH
D.D. nregistrarea repartizrii c,eltuielilor
cu amortizarea pe produse, conform
datelor din situaia de mai sus
,-.
,-.01.
,-.01-
,-0
,-00
,-00
93.I9L.9JH
3I.LD2.33G
2L.233.DH1
3. Preluarea c,eltuielilor cu lucrrile "i serviciile prestate de teri, din contabilitatea financiar !n contabilitatea
de gestiune, ocazioneaz urmtoarele operaii:
3.1. Preluarea c,eltuielilor !n
contabilitatea de gestiune
,-0
,-02
,/. 2D.LDI.2HH
2D.LDI.2HH
3.2. :epartizarea c,eltuielilor cu lucrrile
"i serviciile prestate de teri pe
produsele lansate cu cele dou
comenzi, !n funcie de nivelul
antecalculat al acestora, conform
situaiei:
<r.
crt.
4lemente de calcul 6ufet HJ1L$A =ulap cu 2
u"i H223$=
T#ta"
1. #,eltuieli unitare antecalculate L3.3II 32.G1I 1H9.3HL
2. Ponderea procentual a c,eltuielilor
!n total
LH,H3K DG,GLK 1HH,HHK
D. #,eltuieli efective !nregistrate $ $ 2D.LDI.2HH
3. :epartizarea c,eltuielilor efective pe
produse %rd.2xrd.D-1HH)
2D.LDI.2HH
3.D. nregistrarea !n contabilitatea de
gestiune a repartizrii c,eltuielilor cu
lucrrile "i serviciile prestate de teri,
de produse, conform datelor din
situaia de mai sus
,-.
,-.21.
,-.21-
,-0
,-02
,-02
2D.LDI.2HH
13.1G2.D9J
G.33J.I2J
2H
J. Preluarea din contabilitatea financiar !n cea de gestiune a c,eltuielilor cu salariile personalului din societate
J.1. Preluarea c,eltuielilor !n
contabilitatea de gestiune
4
,-.
,-.51.
,-.51-
,-0
,-05
,-2
,-25
,/. 1J2.DD9.1HH
133.DDL.LHH
12D.HJJ.HHH
21.2I1.LHH
J.HHH.JHH
J.HHH.JHH
D.HHH.HHH
D.HHH.HHH
J.2. :epartizarea c,eltuielilor cu salariile personalului indirect din secii de produse, !n funcie de mrimea
c,eltuielilor cu salariile antecalculate, conform situaiei:
<r.
crt.
4lemente de calcul 6ufet HJ1L$A =ulap cu 2
u"i H223$=
T#ta"
1. #,eltuieli unitare antecalculate J12.222 232.I1L 6557/08
2. Ponderea procentual a c,eltuielilor
!n total
L9,I3K D2,1LK .//9//4
D. #,eltuieli efective !nregistrate $ $ 57///75//
3. :epartizarea c,eltuielilor efective pe
produse %rd.2xrd.D-1HH)
D.DG2.DDG 1.LHI.1L1 57///75//
J.D. nregistrarea repartizrii c,eltuielilor
cu salariile personalului indirect din
secie pe produse, conform datelor
din situaia de mai sus
,-.
,-.51.
,-.51-
,-0
,-05
,-05
J.HHH.JHH
D.DG2.DDG
1.LHI.1L1
J.3. :epartizarea c,eltuielilor cu salariile personalului de conducere "i administraie pe produse, conform situaiei.
<r.
crt.
4lemente de calcul 6ufet HJ1L$A =ulap cu 2
u"i H223$=
T#ta"
1. #,eltuieli unitare antecalculate J12.222 232.I3L 9JJ.HDI
2. Ponderea procentual a c,eltuielilor
!n total
L9,I3K D2,1LK 1HH,HHK
D. #,eltuieli efective !nregistrate $ $ D.HHH.HHH
3. :epartizarea c,eltuielilor efective pe
produse %rd.2xrd.D-1HH)
2.HDJ.2HH GL3.IHH D.HHH.HHH
J.J. :epartizarea c,eltuielilor cu salariile
personalului de conducere "i
administraie pe produse, conform
datelor din situaia de mai sus
,-.
,-.51.
,-.51-
,-2
,-25
,-25
D.HHH.HHH
2.HDJ.2HH
GL3.IHH
L. Preluarea din contabilitatea financiar
!n cea de gestiune a c,eltuielilor cu
contribuiile "i protecia social:
4
,-.
,-.:1.
,-.:1-
,-0
,-0:
,-2
,-2:
,/. J9.III.HGI
J3.I39.GHI
3L.9LH.GHH
I.HI9.HHI
1.GHH.1GH
1.GHH.1GH
1.13H.HHH
1.13H.HHH
L.1. :epartizarea c,eltuielilor cu contribuia "i protecia social aferente personalului indirect productiv din secii
pe produse, !n funcie de mrimea antecalculat a acestora, conform situaiei.
<r.
crt.
4lemente de calcul 6ufet HJ1L$A =ulap cu 2
u"i H223$=
T#ta"
1. #,eltuieli unitare antecalculate 1J3.1LJ 99.3D2 2D1.JG9
2. Ponderea procentual a c,eltuielilor
!n total
LL,J9K DD,3DK 1HH,HHK
D. #,eltuieli efective !nregistrate $ $ 1.GHH.1GH
3. :epartizarea c,eltuielilor efective pe
produse %rd.2xrd.D-1HH)
1.2L3.GJL LDJ.2D3 1.GHH.1GH
L.2. #ontabilizarea contribuiei "i
proteciei sociale pe produse,
conform datelor din situaia de mai
sus
,-.
,-.:1.
,-.:1-
,-0 1.GHH.1GH
1.2L3.GJL
LDJ.2D3
21
L.D. :epartizarea c,eltuielilor cu contribuiile "i protecia social aferente personalului de conducere "i
administraie pe produse, !n funcie de mrimea antecalculat a acestora:
<r.
crt.
4lemente de calcul 6ufet HJ1L$A =ulap cu 2
u"i H223$=
T#ta"
1. #,eltuieli unitare antecalculate 1J3.1LJ 99.3D2 2D1.JG9
2. Ponderea procentual a c,eltuielilor
!n total
LL,J9K DD.3DK 1HH,HHK
D. #,eltuieli efective !nregistrate $ $ 1.13H.HHH
3. :epartizarea c,eltuielilor efective pe
produse %rd.2xrd.D-1HH)
9JI.IGI DI1.1H2 1.13H.HHH
L.3. nregistrarea !n contabilitatea de
gestiune a c,eltuielilor cu contribuia
"i protecia social pe produse,
conform situaiei de mai sus
,-.
,-.:1.
,-.:1-
,-2
,-2:
,-2:
1.13H.HHH
9JI.IGI
DI1.1H2
9. Preluarea Raltor c,eltuieliR din contabilitatea financiar !n contabilitatea de gestiune impune urmtoarele
operaii:
9.1. Preluarea altor c,eltuieli !n
contabilitatea de gestiune
,-2
,-26
,/6 31.3DH.3D2
31.3DH.3D2
9.2. :epartizarea altor c,eltuieli pe produse, !n funcie de c,eltuielile unitare antecalculate, conform situaiei:
<r.
crt.
4lemente de calcul 6ufet HJ1L$A =ulap cu 2
u"i H223$=
T#ta"
1. #,eltuieli unitare antecalculate G2.GLJ L3.21I 1J9.1ID
2. Ponderea procentual a c,eltuielilor
!n total
JGH13K 3H,ILK 1HH,HHK
D. #,eltuieli efective !nregistrate $ $ 31.3DH.3D2
3. :epartizarea c,eltuielilor efective pe
produse %rd.2xrd.D-1HH)
23.JH1.GJ9 1L.G2I.39J 31.3DH.3D2
9.D. :epartizarea Raltor c,eltuieliR pe
produse, conform datelor din situaia
de mai sus
,-.
,-.61.
,-.61-
,-2
,-26
,-26
31.3DH.3D2
23.JH1.GJ9
1L.G2I.39J
I. =eterminarea c,eltuielilor antecalculate aferente produciei obinute, conform situaiei prezentate mai jos:
<r.
crt.
4lemente de c,eltuieli 6ufet HJ1L$A =ulap 2 u"i H223$= Total
c,eltuieli #ost unitar
antecal$
culat
#ant
ita$
tea
de
prod
u$se
obi
nute
#,eltuieli
aferente
produciei
obinute
#ost
unitar
antecalc
ulat
#ant
ita$
tea
de
prod
u$se
obi
nute
#,eltuieli
aferente
produciei
obinute
1. 'aterii prime "i
materiale
LLH.I33 1IH 11I.GJ1.G2H D91.II3 GJ DH.1GI.GIH 13G.1JH.GHH
2. #ombustibil, energie "i
ap
92.JJJ 1IH 1D.HJG.GHH DJ.L32 GJ D.DIJ.GGH 1L.33J.IGH
D. +mortizarea
imobilizrilor corporale
23L.D2G 1IH 33.DDG.22H 1D2.G3J GJ 12.L2G.99J JL.GLI.GGJ
3. Aucrri "i servicii
prestate de teri
L3.3II 1IH 11.LH9.I3H 32.G1I GJ 3.H99.21H 1J.LIJ.HJH
J. @alarii personal J12.222 1IH G2.1GG.GLH 232.I1L GJ 2D.HL9.J2H 11J.2L9.3IH
L. #ontribuia "i protecia
social
1J3.1LJ 1IH 29.93G.9HH 99.3D2 GJ 9.DJL.H3H DJ.1HJ.93H
9. +lte c,eltuieli G2.GLJ 1IH 1L.9DD.9HH L3.21I GJ L.1HH.91H 22.ID3.31H
T7T+A 1.IHD.JLI 1IH D23.L32.23H G1D.IJJ GJ IL.I1L.22J 311.3JI.3LJ
I.2. =eterminarea c,eltuielilor aferente produciei !n curs de execuie, prin metoda contabil, conform situaiei
prezentate mai jos:
<r.
crt.
4lemente de
c,eltuieli
6ufet HJ1L$A =ulap 2 u"i H223$=
Total c,eltuieli
colectate
#,eltuieli
aferente
produciei
obinute
#,eltuieli
aferente
produciei !n
curs
Total c,eltuieli
colectate
#,eltuieli
aferente
produciei
obinute
#,eltuieli
aferente
produciei !n
curs
22
1. 'aterii prime "i
materiale
1GI.2JD.2HH 11I.GJ1.G2H 9G.DH1.2IH D3.GL9.23H DH.1GI.GIH 3.9LI.2LH
2. #ombustibil,
energie "i ap
1D.1G9.2JH 1D.HJG.GHH 1D9.DJH L.3IJ.3JH D.DIJ.GGH D.HGG.3LH
D. +mortizarea
imobilizrilor
corporale
3I.LD2.33G 33.DDG.22H 3.2GD.22G 2L.233.DH1 12.L2G.99J 1D.L13.J2L
3. Aucrri "i servicii
prestate de teri
13.1G2.D9J 11.LH9.I3H 2.JI3.JDJ G.33J.I2J 3.H99.21H J.DLI.L1J
J. @alarii personal 12I.3I2.JDG G2.1GG.GLH DL.2I2.J9G 2D.IJ3.JL1 2D.HL9.J2H 9I9.H31
L. #ontribuia "i
protecia social
3I.9I3.9J3 29.93G.9HH 21.HDJ.HJ3 G.1HD.D33 9.DJL.H3H 1.939.DH3
9. +lte c,eltuieli 23.JH1.GJ9 1L.9DD.9HH 9.9LI.2J9 1L.G2I.39J L.1HH.91H 1H.I29.9LJ
T7T+A 39L.H33.J23 D23.L32.23H 1J1.3H2.2I3 129.H2G.1GL IL.I1L.22J 3H.212.G91
I.D. nregistrri !n contabilitatea de
gestiune a produciei !n curs de
execuie la sf*r"itul lunii noiembrie
anul <, conform datelor din situaia
de mai sus
,00
,00.1.
,00-1.
,0001.
,0021.
,0051.
,00:1.
,0061.
,00.1-
,00-1-
,0001-
,0021-
,0051-
,00:1-
,0061-
,-.
,-..1.
1G1.L1J.2JJ
9G.DH1.2IH
1D9.DJH
3.2GD.22G
2.JI3.JDJ
DL.2I2.J9G
21.HDJ.HJ3
9.9LI.2J9
3.9LI.2LH
D.HGG.3LH
1D.L13.J2L
J.DLI.L1J
9I9.H31
1.939.DH3
1H.I29.9LJ
G. nregistrarea produciei obinute,
evaluat la cost antecalculat,
respectiv, 1IH buc. R6ufetR model
QJ1L$A, a 1.IHD.JLI lei-buc. %1IH buc
x 1.IHD.JLI lei-buc F D23.L32.23H
lei) "i GJ buc. R=ulap cu dou u"iR
model H223$=, a G1D.IJJ lei-buc. %GJ
buc x G1D.IJJ lei-buc F IL.I1L.22J
lei) prin formula contabil
,0.
,0.1.
,0.1-
,/-
,/-1.
,/-1-
311.3JI.3LJ
D23.L32.23H
IL.I1L.22J
1H. =econtarea c,eltuielilor aferente
produciei obinute, la cost
antecalculatm prin formula contabil:
,/-
,/-1.
,/-1-
,-.
,-..1.
,-.-1.
,-.01.
,-.21.
,-.51.
,-.:1.
,-.61.
,-..1-
,-.-1-
,-.01-
,-.21-
,-.51-
,-.:1-
,-.61-
311.3JI.3LJ
11I.GJ1.G2H
1D.HJG.GHH
33.DDG.22H
11.LH9.I3H
G2.1GG.GLH
29.93G.9HH
1L.9DD.9HH
DH.1GI.GIH
D.DIJ.GGH
12.L2G.99J
3.H99.21H
2D.HL9.J2H
9.DJL.H3H
L.1HH.91H
11. nc,iderea contului de rezultate
privind producia obinut, la sf*r"itul
lunii noiembrie anul <, prin
!nregistrarea
,/. ,0.
,0..1.
,0.-1-
311.3JI.3LJ
D23.L32.23H
IL.I1L.22J
2D
+naliza sumelor din conturile utilizate din clasa a G$a pune !n eviden faptul c toate
conturile sunt soldate, la sf*r"itul lunii noiembrie anul <, cu excepia conturilor GH1 R=econtri
interne privind c,eltuielileR "i GDD R#ostul produciei !n curs de execuieR, care prezint sold "i
care reprezint valoarea produciei !n curs de execuie, !n sum de 1G1.L1J.2JJ lei.
<r.
crt.
4xplicaii #ontabilitatea financiar #ontabilitatea de gestiune
#onturi #onturi
=ebi$
toare
#redi$
toare
@ume =ebi$
toare
#redito
are
@ume
H 1 2 D 3 J L 9
Auna decembrie anul <:
1. nregistrarea relurii c,eltuielilor cu
producia !n curs de execuie, !n
contul de calculaie G21 R#,eltuielile
activitii de bazR, pe produse, iar !n
cadrul lor pe elemente de c,eltuieli
,-.
,-..1.
,-.-1.
,-.01.
,-.21.
,-.51.
,-.:1.
,-.61.
,-..1-
,-.-1-
,-.01-
,-.21-
,-.51-
,-.:1-
,-.61-
,00
,00.1.
,00-1.
,0001.
,0021.
,0051.
,00:1.
,0061.
,00.1-
,00-1-
,0001-
,0021-
,0051-
,00:1-
,0061-
1G1.D1J.2JJ
9G.DH1.2IH
1D9.DJH
3.2GD.22G
2.JI3.JDJ
DL.2I2.J9G
21.HDJ.HJ3
9.9LI.2J9
3.9LI.2LH
D.HGG.3LH
1D.L13.J2L
J.DLI.L1J
9I9.H31
1.939.DH3
1H.I29.9LJ
2. Preluarea c,eltuielilor cu materiile
prime din contabilitatea financiar !n
contabilitatea de gestiune
,-.
,-..1.
,-..1-
,/. 13L.LDH.HHH
12J.1HH.HHH
21.JDH.HHH
D. Preluarea din contabilitatea financiar !n cea de gestiune a consumului de combustibili, energie "i ap:
D.1. Preluarea c,eltuielilor cu
combustibilii, energia "i apa "i
repartizarea acestora pe produse
,-0- ,/. 2D.122.HHH
D.2. :epartizarea c,eltuielilor cu combustibilii, energia "i ap pe produsele fabricate !n secie !n funcie de
mrimea antecalculat a acestora, conform situaiei
<r.
crt.
4lemente de calcul 6ufet HJ1L$A =ulap 2
u"i H223$=
Total
1. Ponderea procentual a c,eltuielilor
!n total
L9,HJK D2,GJK 1HH,HHK
2. #,eltuieli cu combustibilul, energia
"i apa
$ $ 2D.122.HHH
D. :epartizarea c,eltuielilor pe produse
%rd.1 x rd.2-1HH)
1J.JHD.DH1 9.L1I.LGG 2D.122.HHH
D.D. nregistrarea !n contabilitatea de
gestiune a repartizrii c,eltuielilor cu
combustibilii, energia "i apa conform
datelor de mai sus
,-.
,-.-1.
,-.-1-
,-0
,-0-
,-0-
2D.122.HHH
1J.JHD.DH1
9.L1I.LGG
3. Preluarea din contabilitatea financiar !n contabilitatea de gestiune a c,eltuielilor cu amortizarea
imobilizrilor corporale "i repartizarea acestora pe produse:
3.1. Preluarea amortizrilor !n
contabilitatea de gestiune
,-0
,-00
,/. 92.JLH.HHH
92.JLH.HHH
3.2. :epartizarea c,eltuielilor cu amortizarea pe produsele fabricate !n secie, !n funcie de mrimea antecalculat
a acestora, conform situaiei de mai jos:
<r.
crt.
4lemente de calcul 6ufet HJ1L$A =ulap 2
u"i H223$=
T#ta"
1. Ponderea procentual a c,eltuielilor
!n total
L3,GJK DJ,HJK 1HH,HHK
23
2. #,eltuieli cu combustibilul, energia
"i apa
$ $ 92.JLH.HHH
D. :epartizarea c,eltuielilor pe produse
%rd.1 x rd.2-1HH)
39.129.92H 2J.3D2.2IH 92.JLH.HHH
3.D. nregistrarea repartizrii c,eltuielilor
cu amortizarea pe produse, conform
situaiei de mai sus
,-.
,-.01.
,-.01-
,-0
,-00
,-00
92.JLH.HHH
39.129.92H
2J.3D2.2IH
J. Preluarea c,eltuielilor cu lucrrile "i serviciile prestate de teri pentru fabricarea celor dou produse lansate !n
fabricaie pe baz de comand
J.1. Preluarea c,eltuielilor !n
contabilitatea de gestiune
,-0
,-02
,/. 1L.J32.HHH
1L.J32.HHH
J.2. :epartizarea consumului de lucrri "i servicii prestate de teri, !n funcie de mrimea antecalculat a acestora,
conform situaiei de mai jos:
<r.
crt.
4lemente de calcul 6ufet HJ1L$A =ulap 2
u"i H223$=
T#ta"
1. Ponderea procentual a c,eltuielilor
!n total
LH,H3K DG,GLK 1HH,HHK
2. #,eltuieli cu combustibilul, energia
"i apa
$ $ 1L.J32.HHH
D. :epartizarea c,eltuielilor pe produse
%rd.1 x rd.2-1HH)
G.GD1.I19 L.L1H.1ID 1L.J32.HHH
J.D. nregistrarea !n contabilitatea de
gestiune a repartizrii c,eltuielilor cu
lucrrile "i serviciile pe produse,
conform situaiei de mai sus
,-.
,-.21.
,-.21-
,-0
,-02
,-02
1L.J32.HHH
G.GD1.I19
L.L1H.1ID
L. Preluarea !n contabilitatea de gestiune
a c,eltuielilor cu salariile "i
repartizarea lor pe produse lansate cu
cele dou comenzi:
L.1. Preluarea c,eltuielilor cu salariile
muncitorilor direct productivi
,-.
,-.51.
,-.51-
,/. 13H.9HI.HHH
12H.GJ3.3HH
1G.9JD.LHH
L.2. Preluarea c,eltuielilor cu salariile
personalului indirect productiv din
secii "i a personalului de conducere
"i administraie, !n contabilitatea de
gestiune
4
,-0
,-05
,-2
,-25
,/. G.HHH.HHH
.L2JH.HHH
L.2JH.HHH
2.9JH.HHH
2.9JH.HHH
L.D. :epartizarea c,eltuielilor cu salariile personalului indirect productiv din secii pentru cele dou comenzi, pe
baza c,eltuielilor antecalculate, conform situaiei de mai jos:
<r.
crt.
4lemente de calcul 6ufet HJ1L$A =ulap 2
u"i H223$=
T#ta"
1. Ponderea procentual a c,eltuielilor
!n total
L9,I3K D2,1LK 1HH,HHK
2. #,eltuieli cu combustibilul, energia
"i apa
$ $ L.2JH.HHH
D. :epartizarea c,eltuielilor pe produse
%rd.1 x rd.2-1HH)
3.23H.HHH .2H1H.HHH L.2JH.HHH
L.3. nregistrarea repartizrii c,eltuielilor
cu salariile indirecte din secii pe
produse, conform situaiei de mai sus
,-.
,-.51.
,-.51-
,-0
,-05
,-05
L.2JH.HHH
3.23H.HHH
2.H1H.HHH
L.J. :epartizarea c,eltuielilor cu salariile personalului de conducere "i administraie, !n baza c,eltuielilor cu
salariile antecalculate, conform situaiei
<r.
crt.
4lemente de calcul 6ufet HJ1L$A =ulap 2
u"i H223$=
T#ta"
1. Ponderea procentual a c,eltuielilor
!n total
L9,I3K D2,1LK 1HH,HHK
2. #,eltuieli cu combustibilul, energia
"i apa
$ $ 2.9JH.HHH
2J
D. :epartizarea c,eltuielilor pe produse
%rd.1 x rd.2-1HH)
1.ILJ.LHH II3.3HH 2.9JH.HHH
L.L. nregistrarea repartizrii c,eltuielilor
cu salariile personalului de
conducere, pe produse, conform
situaiei de mai sus
,-.
,-.51.
,-.51-
,-2
,-25
,-25
2.9JH.HHH
1.ILJ.LHH
II3.3HH
9. Preluarea "i repartizarea !n contabilitate de gestiune a c,eltuielilor cu contribuiile "i protecia social:
9.1. Preluarea c,eltuielilor cu contribuiile
"i protecia social, !n contabilitatea
de gestiune
4
,-.
,-.:1.
,-.:1-
,-0
,-0:
,-2
,-2:
,/. D2.9LH.HHH
DH.LHL.HHH
2J.HHH.HHH
J.HLH.HHH
1.I9J.HHH
1.I9J.HHH
I2J.HHH
I2J.HHH
9.2. :epartizarea c,eltuielilor cu contribuiile "i protecia social aferente personalului indirect productiv din
secii pe produse, !n funcie de mrimea antecalculat a acestora, conform situaiei:
<r.
crt.
4lemente de calcul 6ufet HJ1L$A =ulap 2
u"i H223$=
T#ta"
1. Ponderea procentual a c,eltuielilor
!n total
LL,J9K DD,3DK .//9//4
2. #,eltuieli cu combustibilul, energia
"i apa
$ $ .78657///
D. :epartizarea c,eltuielilor pe produse
%rd.1 x rd.2-1HH)
1.23L.1II L2L.I12 1.I9J.HHH
9.D. nregistrarea repartizrii c,eltuielilor
cu contribuiile "i protecia social
aferente personalului din secii pe
produse, conform situaiei de mai sus
,-.
,-.:1.
,-.:1-
,-0
,-0:
,-0:
1.I9J.HHH
1.23I.1II
L2L.I12
9.3. :epartizarea c,eltuielilor cu contribuia "i protecia social aferente personalului de conducere "i
administraie pe produse, n funcie de mrimea antecalculat a acestora, conform situaiei:
<r.
crt.
4lemente de calcul 6ufet HJ1L$A =ulap 2
u"i H223$=
T#ta"
1. Ponderea procentual a c,eltuielilor
!n total
LL,J9K DD,3DK 1HH,HHK
2. #,eltuieli cu combustibilul, energia
"i apa
$ $ I2J.HHH
D. :epartizarea c,eltuielilor pe produse
%rd.1 x rd.2-1HH)
J3G.2HD 29J.9G9 I2J.HHH
9.J. nregistrarea repartizrii c,eltuielilor
cu contribuiile "i protecia social pe
produse, conform situaiei de mai sus
,-.
,-.:1.
,-.:1-
,-2
,-2:
I2J.HHH
J3G.2HD
29J.9G9
I. Preluarea "i virarea altor c,eltuieli din contabilitatea financiar !n cea de gestiune
I.1. Preluarea altor c,eltuieli !n
contabilitatea de gestiune
,-2
,-26
,/. 1L.HHH.HHH
1L.HHH.HHH
I.2. :epartizarea altor c,eltuieli !n funcie de mrimea antecalculat a acestora conform situaiei de mai jos:
<r.
crt.
4lemente de calcul 6ufet HJ1L$A =ulap 2
u"i H223$=
T#ta"
1. Ponderea procentual a c,eltuielilor
!n total
JG,13K 3H,ILK 1HH,HHK
2. #,eltuieli cu combustibilul, energia
"i apa
$ $ 1L.HHH.HHH
D. :epartizarea c,eltuielilor pe produse
%rd.1 x rd.2-1HH)
G.3L2.3HH L.JD9.LHH 1L.HHH.HHH
I.D. nregistrarea repartizrii altor
c,eltuieli pe produse, conform
situaiei de mai sus:
,-.
,-.61.
,-.61-
,-2
,-26
,-26
1L.HHH.HHH
G.3L2.3HH
L.JD9.LHH
nregistrarea produciei obinute "i decontarea c,eltuielilor aferente celor dou comenzi %#d1 "i #d2) cu care
s$au lansat produsele !n fabricaie:
2L
<r.
crt.
4lemente de c,eltuieli 6ufet HJ1L$A =ulap 2 u"i H223$= Total
c,eltuieli #ost unitar
antecal$
culat
#ant
ita$
tea
de
prod
u$se
obi
nute
#,eltuieli
aferente
produciei
obinute
#ost
unitar
antecalc
ulat
#ant
ita$
tea
de
prod
u$se
obi
nute
#,eltuieli
aferente
produciei
obinute
1. 'aterii prime "i
materiale
LLH.I33 D2H 211.39H.HIH D19.II3 1HJ DD.D99.I2H 233.I39.GHH
2. #ombustibil, energie "i
ap
92.JJJ D2H 2D.219.LHH DJ.L32 1HJ D.932.31H 2L.GLH.H1H
D. +mortizarea
imobilizrilor corporale
23L.D2G D2H 9I.I2J.2IH 1D2.G3J 1HJ 1D.GJG.22J G2.9I3.JHJ
3. Aucrri "i servicii
prestate de teri
L3.3II D2H 2H.LDL.1LH 32.G1I 1HJ 3.JHL.DGH 2J.132.JJH
J. @alarii personal J12.222 D2H 1LD.G11.H3H 232.I1L 1HJ 2J.3GJ.LIH 1IG.3HL.92H
L. #ontribuia "i protecia
social
1J3.1LJ D2H 3G.DD2.IHH 99.3D2 1HJ I.1DH.DLH J9.3LD.1LH
9. +lte c,eltuieli G2.GLJ D2H 2G.93I.IHH L3.21I 1HJ L.932.IGH DL.3G1.LGH
T7T+A 1.IHD.JLI D2H J99.131.9LH G1D.IJJ 1HJ GJ.GJ3.99J L9D.HGL.JDJ
1. 7binerea produciei, respectiv:
$ D2H buc. R6ufetR model HJ1L$A
$ 1HJ buc. R=ulap cu dou u"iR model
H223$= %2HH buc. GJ buc. F 1HJ
buc.)
evaluate la cost antecalculat
,0.
,0.1.
,0..
,0.-
,0.0
,0.2
,0.5
,0.:
,0.6
,0.1-
,0..
,0.-
,0.0
,0.2
,0.5
,0.:
,0.6
,/-
,/-1.
,0-.
,/--
,/-0
,/-2
,/-5
,/-:
,/-6
,/-1-
,/-.
,/--
,/-0
,/-2
,/-5
,/-:
,/-6
L9D.HGL.JDJ
J99.131.9LH
211.39H.HIH
2D.219.LHH
9I.I2J.2IH
2H.LDL.1LH
1LD.G11.H3H
3G.DD2.IHH
2G.93I.IHH
GJ.GJ3.99J
DD.D99.I2H
D.932.31H
1D.GJG.22J
3.JHL.DGH
2J.3GJ.LIH
I.1DH.DLH
L.932.IGH
2. nregistrarea costului efectiv al produciei obinute, diminu*nd totalul c,eltuielilor colectate !n contul G21
R#,eltuielile activitii de bazR, cu cele decontate !n luna noiembrie anul < la nivelul antecalculat, conform
situaiei prezentate mai jos:
2.1. #alculul c,eltuielilor de decontat la terminarea comenzilor
<r.
crt.
4lemente de
c,eltuieli
6ufet HJ1L$A =ulap 2 u"i H223$=
Total c,eltuieli
colectate
#,eltuieli
decontate
#,eltuieli de
decontat
Total c,eltuieli
colectate
#,eltuieli
decontate
#,eltuieli de
decontat
1. 'aterii prime "i
materiale
D2D.DJD.2HH 11I.GJ1.G2H 2H3.3H1.2IH JL.3G9.23H DH.1GI.GIH 2L.2GI.2LH
2. #ombustibil,
energie "i ap
2I.9HH.JJ1 1D.HJG.GHH 1J.L3H.LJ1 13.1H3.13G D.DIJ.GGH 1H.91I.1JG
D. +mortizarea
imobilizrilor
corporale
GJ.9LH.1LG 33.DDG.22H J1.32H.G3G J1.L9L.JI1 12.L2G.99J DG.H3L.IHL
3. Aucrri "i
servicii prestate
de teri
23.123.1G2 11.LH9.I3H 12.J1L.DJ2 1L.HJL.HHI 3.H99.21H 11.G9I.9GI
J. @alarii personal 2JJ.J32.JDG G2.1GG.GLH 1LD.D32.J9G 3L.JH2.JL1 2D.HL9.J2H 2D.3DJ.H31
L. #ontribuia "i
protecia social
9J.JI2.13J 29.93G.9HH 39.ID2.33J 1J.HLJ.GJD 9.DJL.H3H 9.9HG.G1D
29
9. +lte c,eltuieli DD.GL3.DJ9 1L.9DD.9HH 19.2DH.LJ9 2D.3LL.H9J L.1HH.91H 19.DLJ.DLJ
T7T+A ID9.H29.1JD D23.L32.23H J12.DI3.G1D 22D.DLI.JL9 IL.I1L.22J 1DL.JJ2.D32
2.2. nregistrarea !n contabilitatea de
gestiune a decontrii c,eltuielilor
aferente produselor finalizate !n luna
decembrie a celor dou comenzi
,/-
,/-1.
,/-.
,/--
,/-0
,/-2
,/-5
,/-:
,/-6
,/-1-
,/-.
,/--
,/-0
,/-2
,/-5
,/-:
,/-6
,-.
,-.1.
,-..
,-.-
,-.0
,-.2
,-.5
,-.:
,-.6
,-.1-
,-..
,-.-
,-.0
,-.2
,-.5
,-.:
,-.6
D3I.GD9.2JJ
J12.DI3.G1D
2H3.3H1.2IH
1J.L3H.LJ1
J1.32H.G3G
12.J1L.DJ2
1LD.D32.J9G
39.ID2.33J
19.2DH.LJ9
1DL.JJ2.D32
2L.2GI.2LH
1H.91I.1JG
DG.H3L.IHL
11.G9I.9GI
2D.3DJ.H31
9.9HG.G1D
19.DLJ.DLJ
D. #ontabilizarea diferenelor de pre aferente produselor lansate cu cele dou comenzi, !n baza situaiei:
D.1. #alculul diferenelor de pre %sold cont GH2 R=econtri interne privind producia obinutR, !n structur pe
elemente primare de c,eltuieli, prezentat !n tabelul de mai jos:)
<r.
crt.
4lemente de
c,eltuieli
6ufet HJ1L$A =ulap 2 u"i H223$=
#ost
antecalculat
#ost efectiv =iferen #ost
antecalculat
#ost efectiv =iferen
1. 'aterii prime "i
materiale
211.39H.HIH 2H3.3H1.2IH 9.HLI.IHH DD.D99.I2H 2L.2GI.2LH 9.H9G.JLH
2. #ombustibil,
energie "i ap
2D.219.LHH 1J.L3H.LJ1 9.J9I.G3G D.932.31H 1H.91I.1JG L.G9J.93G
D. +mortizarea
imobilizrilor
corporale
9I.I2J.2IH J1.32H.G3G 29.3H3.DD1 1D.GJG.22J DG.H3L.IHL 2J.HI9.JI1
3. Aucrri "i
servicii prestate
de teri
2H.LDL.1LH 12.J1L.DJ2 I.11G.IHI 3.JHL.DGH 11.G9I.9GI 9.392.3HI
J. @alarii personal 1LD.G11.H3H 1LD.D32.J9G JLI.3L1 2J.3GJ.LIH 2D.3DJ.H31 2.HLH.LDG
L. #ontribuia "i
protecia social
3G.DD2.IHH 39.ID2.33J 1.JHH.DJJ I.1DH.DLH 9.9HG.G1D 32H.339
9. +lte c,eltuieli 2G.93I.IHH 19.2DH.LJ9 12.J1I.13D L.932.IGH 19.DLJ.DLJ 1H.L22.39J
T7T+A J99.131.9LH J12.DI3.G1D L3.9JI.I39 GJ.GJ3.99J 1DL.JJ2.D32 3H.JG9.JL9
D.2. nregistrarea diferenelor !ntre costul
antecalculat "i cel efectiv, aferente
produselor fabricate cu cele dou
comenzi:
,/0
,/01.
,/0.
,/0-
,/00
,/02
,/05
,/0:
,/06
,/01-
,/0.
,/0-
,/00
,/02
,/05
,/-
,/-1.
,/-.
,/--
,/-0
,/-2
,/-5
,/-:
,/-6
,/-1-
,/-.
,/--
,/-0
,/-2
,/-5
23.1JG.2IH
L3.9JL.I39
9.HLI.IHH
9.J9L.G3G
29.3H3.DD1
I.11G.IHI
JLI.3L1
1.JHH.DJJ
12.J1I.13D
3H.JG9.JL9
9.H9G.JLH
L.G9J.93G
2J.HI9.JI1
9.392.3HI
2.HLH.LDG
32H.339
1H.L22.39J
2I
,/0:
,/06
,/-:
,/-6
3. nc,iderea c,eltuielilor aferente
veniturilor, la terminarea comenzilor:
,/. ,0.
,0.1.
,0..
,0.-
,0.0
,0.2
,0.5
,0.:
,0.6
,0.1-
,0..
,0.-
,0.0
,0.2
,0.5
,0.:
,0.6
1.HLH.DGJ.92H
I3D.JL3.9JD
D2D.DJD.2HH
2I.9HH.JJ1
GJ.9LH.1LG
23.123.1G2
2JJ.J32.JDL
9J.JI2.13J
3H.JH1.GJ9
21L.IDH.GL9
JL.3G9.23H
13.1H3.13G
J1.L9L.JI1
1L.HJL.HHI
3L.JH2.JL1
1J.HLJ.GJD
1L.G2I.39J
J. nc,iderea conturilor de diferene de
pre aferente produselor lansate cu
cele dou comenzi
,/. ,/0
,/01.
,/0.
,/0-
,/00
,/02
,/05
,/0:
,/06
,/01-
,/0.
,/0-
,/00
,/02
,/05
,/0:
,/06
23.1JG.2IH
L3.9JL.IHH
9.HLI.IHH
9.J9L.G3G
29.3H3.DD1
I.11G.IHI
JLI.3L1
1.JHH.DJJ
12.J1I.13D
3H.JG9.JL9
9.H9G.JLH
L.G9J.93G
2J.HI9.JI1
9.392.3HI
2.HLH.LDG
32H.339
1H.L22.39J
Met#$a sta!$ar$ ; c#st
'etoda costurilor standard, sau standard$cost, const !n stabilirea cu anticipaie a unui
cost standard pentru producia ce urmeaz a se fabrica.
7biectivul su !l constituie alertarea responsabilitilor c*nd se produce o anomalie,
ceea ce presupune compararea costurilor prestabilite cu cele efective "i stabilirea abaterilor,
permi*nd astfel evaluarea performanelor interne ale agenilor economici !ntr$o perioad dat.
se poate aprecia !n dou modaliti:
a) prin aptitudinea sa de a atinge un obiectiv %standard) rezonabil, care !i este fixat,
rezult*nd din relaia:
P F #ost real #ost standard
2G
b)prin efortul depus pentru a se apropia de un obiectiv %standard) ideal, determin*ndu$se
prin relaia:
P F +baterea de cost real !n K %+K) - #ostul standard
+ K F %#ostul real la !nceputul perioadei costul real la finele perioadei) x 1HH
4lementele ce definesc calculaia costurilor standard sunt:
a) costurile standard se stabilesc pe fiecare purttor de costuri pe unitatea de produs care
sunt costuri de producie sau costuri complete,
b) calcularea unor cote standard difereniate pe locuri de costuri pentru elaborarea
costurilor de regie%indirecte).
c) !ntruc*t, !n forma iniial, calculaia costurilor standard se bazeaz pe o anumit
!ncrcare a intreprinderii poate fi catalogat ca o form acalculaiei rigide a costurilor.
d) integrarea calculaiei costurilor standard !n sistemul de planificare a intreprinderii.
13
Costul standard este un cost complet care cuprinde costurile directe de producie
'materiale( manoper etc.) denumite *i standarde *i costuri indirecte 'costuri comune ale
seciei( generale de administraie *i cheltuielile de desfacere) denumite bugete de cheltuieli.
+cesta este considerat un cost real, admisibil !n condiiile unei anumite activiti. 4l este folosit
ca etalon la msurarea costului efectiv "i conceput pentru a orienta activitatea !ntreprinderii
indic*nd condiiile !n care trebuie s se produc.
#ostul standard fiind considerat un cost normal de producie, nu mai este necesar
calculaia costului efectiv %#ef) al produselor, calculaia costului standard %#s) fiind singura
calculaie "i constituind baza de stabilire a preurilor de v*nzare.
=eci, esena metodei standard poate fi exprimat prin relaia:
#ef F #s
+plicarea metodei costurilor standard necesit parcurgerea etapelor.
$@tabilirea volumului standard al activitii si const !n alegerea volumului standard de
activitate al intreprinderii !n funcie de care sunt dimensionate costurile standard exprimate !n
uniti cantitative sau valorice.
$@tabilirea costurilor standard pentru costurile directe de materiale "i manoper.
$@tabilirea standardelor pentru costurile indirecte.
$@tabilirea costurilor standard pe purttorii de costuri.
$ calculul, urmrirea "i raportarea abaterilor de la costurile standard
$ contabilitatea costurilor
$ .
E"a%#rarea ca"c'"a(ii"#r sta!$ar$ )e )r#$'s
#alculaiile standard se determin !naintea !nceperii fabricaiei, pe feluri de costuri,
repere "i produse !n funcie de documentaia te,nico$economic. standardele elaborate pentru
costurile directe "i a bugetelor costurilor indirecte.
n literatura de specialitate standardele au fost clasificate dup mai multe criterii:
1. =up modul de exprimare se divid !n standarde cantitative %fizice, naturale) "i
valorice.
Standardele fizice exprim cantitile de materiale %Cg, m, mp etc.) sau timpul necesar
%secunde, minute, ore etc.) fabricrii reperului semifabricatului, produsului respectiv sau
capacitatea de producie a utilajelor !n uniti fizice. =eci, ele pot fi standarde de materiale, de
manoper sau bugete de producie.
13
Slaus 4bbeCen, Aadislau Possler,'i,ai :istea 7P.#8T pg2H3.
DH
+cestea se stabilesc in*nd seama de produsul ce trebuie fabricat %semifabricat, reper)
calitatea standard a materialelor, utilajelor ce urmeaz a fi folosite de procesul te,nologic ales,
for de munc standard etc. )iind determinate !n baza documentaiei te,nice "i a condiiilor
specifice procesului te,nologic, au o valabilitate de 2$D ani.
Standardele valorice (financiare) reprezint expresia bneasc a standardelor fizice.
4le se calculeaz prin ponderea standardelor fizice de materiale, manoper cu preurile de
aprovizionare, respectiv tarifele de retribuire standard. Tot !n standardele valorice se includ
bugetele de costuri indirecte, volumul creanelor fa de teri, obligaiile !ntreprinderii, viteza de
rotaie a mijloacelor circulante, rata rentabilitii etc.
2. n funcie de perioada de valabilitate, avem standarde curente "i de baz:
Standardele curente au str*ns legtur cu condiiile "i particularitile perioadei la
care se refer. #a urmare, ele se reactualizeaz la modificrile survenite fa de condiiile
iniiale.
Standardele de baz reprezint standardele fizice "i valorice stabilite pe o perioad mai
mare de timp %J$1H ani) spre care tinde, deci sunt standarde de perspectiv.
D. n funcie de scopul urmrit, standardele se clasific !n standarde ideale %calculate !n
condiii ideale de desf"urare a procesului de producie), standarde normale %stabilite pe baza
realizrilor perioadelor precedente considerate normale) "i standarde reale %considerate ca
mrimi posibile de realizat).
n funcie de principalele articole de calculaie a costurilor, distingem: standarde de
materiale, de manoper "i de costuri de regie formate din dou grupe:
a) costuri indirecte de producie %fabricaie).
b) costuri generale de administraie "i de distribuie %desfacere).
=eterminarea costurilor de producie standard pe articole de calculaie este precedat de
stabilirea sortimentelor "i a volumului de producie standard care s asigure folosirea optim a
capacitilor de producie. n funcie de previziunea v*nzrilor "i de stocaj, se stabilesc
obiectivele de producie, iar prin intermediul bugetelor flexibile pe centre de responsabilitate, se
calculeaz consumurile normale pentru diferite niveluri de activitate.
Pentru a fi operaionale "i fiabile este necesar revizuirea periodic a standardelor !n funcie
de sc,imbrile de preuri "i tarife, modificarea condiiilor de lucru, modificrile aduse
produselor fabricate, experiena !n lansarea produselor "i experimentarea metodei etc.
a) alculul costurilor standard cu materialele directe
#osturile standard de materiale se calculeaz pentru fiecare fel de material, !nmulind
standardele fizice de materiale %Ts) din documentaia te,nic a fiecrui produs, in*ndu$se
seama de pierderile te,nologice "i de eventualele materiale recuperabile din prelucrare, cu
preurile standard de aprovizionare %Ps), rezult*nd din relaia:
#
@'
F

n
i
si si
& +
1
#ostul standard de aprovizionare considerat previzional se poate determina pe baza
datelor din perioada imediat precedent, a preurilor medii pe o perioad de J$1H ani etc., in*nd
seama de gradul de stabilitate a preurilor.
n perioada de inflaie, evoluia preurilor este dificil de estimat. =e aceea, preul
previzionat din momentul stabilirii standardelor trebuie corectat cu un indice previzional de
cre"tere a preurilor.
Pentru a obine costul standard al materiei prime, la preul previzionat de aprovizionare
se adaug cota standard a costurilor sectorului de aprovizionare, rezultate din bugetul de
aprovizionare.
D1
b) alculul costurilor standard cu manopera direct (
S!"
)
#osturile standard de manoper direct se stabilesc !n funcie de timpul standard necesar
executrii diferitelor operaii ale produsului %&s) "i de tarifele standarde %pe or) pe operaii
%T
sj
), rezult*nd relaia:
#
@'<
F
s%
n
%
s%
, -

=1
Tarifele orare de salarizare standard se stabilesc in*nd seama de complexitatea
operaiilor te,nologice "i calificarea necesar, salariile personalului !n funcie de forma de
salarizare utilizate.
#elelalte costuri directe legate de manoper, respectiv contribuia la asigurri sociale "i
fondul de "omaj se determin !n funcie de manopera direct "i cotele procentuale existente !n
vigoare la acea dat.
Prin ponderea costului standard de materiale "i manoper pe unitate de produs, cu
cantitatea de produse planificate rezult costurile standarde directe.
c) alculul costurilor de regie standard
#ostul standard fiind un cost complet include "i cota$parte din costurile indirecte.
=eterminarea costurilor indirecte ridic probleme deosebite, ca urmare a structurii lor
neomogene, a varietii lor, a caracterului complex pe care$l au, fiind generate de activitatea
privind asigurarea "i meninerea !n stare de funcionare a capacitii de producie a
!ntreprinderii. +cestea sunt legate de crearea condiiilor te,nice, te,nologice "i organizatorice
necesare executrii !ntregii producii. 4le se pot determina prin procedeul global sau procedeul
analitic pe grupe "i feluri de c,eltuieli.
#rocedeul global presupune stabilirea costurilor de regie global pe cele dou categorii
%costuri indirecte de producie "i generale de administraie "i distribuie) !n funcie de
c,eltuielile medii din mai multe perioade de gestiune %J$1H ani) sau a celor din anul precedent "i
corectarea acestor medii cu cre"terea procentual a volumului produciei.
Aa stabilirea realist a lor se ia !n considerare volumul produciei exprimat cantitativ la
producia omogen, valoric, sau !n ore de munc standard.
=ac !ntre volumul mediu al produciei din perioadele precedente "i volumul produciei
!n perioada de calcul exist diferene sensibile, se coreleaz costurile indirecte medii din
perioada anterioar cu volumul standard de producie, astfel:
$ se stabile"te cre"terea procentual %PK) a valorii volumului produciei standard %5Es)
fa de valoarea produciei medii %5E) prin relaia:
P %K) F
1HH 1HH
.Q
.Q
s
$ corelarea costurilor indirecte %
Ci
) medii !n funcie de cre"terea procentual a
volumului produciei prin relaia:
#is F
1HH
K & Ci
Ci

+
n situaia !n care costurile indirecte calculate %#is) anterior nu se pot considera costuri
standard !ntruc*t nu sunt suficient de stimulative, se procedeaz la reducerea acestora.
D2
#rocedeul analitic, denumit al standardelor individuale, presupune stabilirea costurilor
indirecte pe fiecare loc generator %atelier, secie, administraie, !ntreprinderi) "i !n cadrul
acestora pe feluri de costuri.
@eciile productive, ca centre de analiz operaionale, pot constitui centre de profit, la
nivelul crora se stabilesc c,eltuielile, veniturile "i profitul !n urma v*nzrii produselor realizate
sau a contribuiei pe care o aduc la profitul !ntreprinderii.
<ivelul costurilor indirecte se determin pe baza unor mrimi standard, preuri "i tarife
standard, in*nd seama de gradul de ocupare a capacitii de producie.
/intetizarea lucrrilor de elaborare a standardelor pentru costurile indirecte se face cu ajutorul
bugetelor de costuri care pot fi fi0e *i fle0ibile. >tilizarea lor a contribuit la apariia !n evoluia
ei la dou variante ale metodei standard: calculaia rigid a costului standard %@tandard #ost
+ccounting) care stabilea costul standard pe feluri de costuri, pe zone "i pe purttori de costuri
pentru un anumit nivel de activitate productiv "i calculaia fle0ibil a costului standard care
separ costurile indirecte !n fixe "i variabile !n funcie de gradul de !ncrcare a zonei respective
de c,eltuieli. +stfel, bugetul flexibil de costuri devine un important instrument al conducerii,
at*t pentru controlul "i analiza modului de desf"urare a activitii, c*t "i pentru cunoa"terea
cauzelor abaterilor.
Prin recalcularea costurilor indirecte standard !n funcie de realizrile efective,
bugetarea devine un instrument al conducerii operative a locurilor de costuri "i al introducerii
responsabilitii !n special pentru costurile contabile.
n elaborarea bugetelor costurilor indirecte, pe centre de responsabilitate, trebuie s se
aib !n vedere structurarea lor pe fazele circuitului economic: aprovizionare, producie,
desfacere %distribuie).
Pentru activitatea de producie, structurarea bugetelor pe locuri de activiti are !n
vedere bugetele costurilor indirecte ale seciilor de baz "i bugetul sectorului administrativ "i de
conducere al !ntreprinderii.
n elaborarea bugetelor pentru costurile indirecte ale seciilor de baz "i sectorului
administrativ "i de conducere se are !n vedere faptul c !n structura lor intr at*t costuri simple
sau complexe preluate din bugetele seciilor auxiliare ca urmare a decontrilor efectuate
%reparaii capitale la utilaje sau alte mijloace fixe, costul energiei, al aburului etc.), c*t "i
costurile proprii ale fiecrei secii %costuri de !ntreinere "i funcionare ale utilajelor, costuri
generale ale seciei), defalcate !n fixe "i variabile, folosind procedeele de soluionare a lor.
ntruc*t nivelul de activitate atins influeneaz costurile variabile, se impune ca la nivelul
locului generator de costuri s se elaboreze bugete de costuri indirecte, pe diferite niveluri de
activitate %9HK, IHK, GHK, 1HHK). +ctivitatea unui loc de costuri poate fi exprimat prin una
din urmtoarele mrimi: producie !n uniti fizice, manoper direct, ore de funcionare
ma"in, producie valoric.
:epartizarea costurilor din bugetele de costuri asupra costului standard al produselor se
face !n funcie de numrul orelor necesare fabricrii produsului sau alte criterii, !n funcie de
care se poate exprima activitatea locului de costuri.
Pe baza standardelor pentru costurile directe "i a bugetelor costurilor indirecte se
!ntocme"te 1i*a de costuri standard ale fiecrui produs!, %tabelul 3.1).
DD
,abelul
FI<A DE COSTU=I STANDA=D
P=ODUSUL A
Ca!titate )r#ra3at&> .// %'c7
De!'3irea c#st'ri"#r Sta!$ar$e *i+ice Pre( '!itar1tari*
sta!$ar$
?a"#are
8. 'ateriale
1. 'aterialul +
2. 'aterialul 6
D. 'aterialul #
IH Cg
2H Cg
1H Cg
1H
2H
3H
IHH,HH
3HH,HH
3HH,HH
Total materiale 1LHH,HH
88. 'anoper
1. 7peraia x
2. 7peraia U
7peraia z
D,H ,
1,H ,
1,J ,
1L
1H
13
3I,H
1H,H
21,H
Total manoper 9G,H
#osturi de regie IHK asupra
manoperei
LD,2
#ost standard pe bucat 1932,2
Ca"c'"'"9 'r3&rirea @i ra)#rtarea a%ateri"#r $e "a c#st'ri"e sta!$ar$
ntruc*t costul standard constituie un etalon de msur "i comparare a c,eltuielilor
efective este necesar compararea c,eltuielilor efective cu cele standard $n vederea stabilirii *i
analizei abaterilor pe feluri de abateri( pe produse( pe locuri *i pe cauze( $n scopul lurii
msurilor de $nlturare a abaterilor "i !ncadrrii !n costurile standard sau al corectrii
standardelor !n perioada viitoare.
2baterile de la costurile standard se urmresc pe cele trei grupe mari de costuri:
materiale, manoper "i costuri indirecte.
A%ateri"e $e "a c#st'ri"e sta!$ar$ $e 3ateria"e
Principiul general !n stabilirea abaterilor !l constituie faptul c o abatere este !n mod
obi"nuit funcia a mai multor elemente, de aceea analiza ei const !n aprecierea incidenei
fiecrui element, neutraliz*ndu$le, adic consider*ndu$le constante pe celelalte.
+baterile de la consumul standard pentru materiale pot fi abateri de cantitate "i abateri
de la preul standard de materiale.
.) A%ateri"e $e "a c#!s'3'" sta!$ar$ sau de ca!titate se determin pe fiecare fel de
material, zon de c,eltuieli, pe baza documentelor de eliberare a materialelor de consum, sau a
inventarierii materiilor prime neconsumate !n secii la perioade scurte de timp determin*ndu$se
pe aceast baz consumurile efective, care se compar cu consumurile standard aferente
produciei efectiv fabricate. +ceasta rezult din relaia:
+
E5
F %E
e
x T
e
) %E
e
x T
s
) P
s
D3
sau
+
E5
F %T
e
x T
s
) E
e
x P
s
!n care:
+
E5
reprezint abaterea valoric de cantitate
T
s
, T
e
F consumul cantitativ efectiv "i standard pe unitate de produs
E
e
F cantitatea efectiv de produse fabricate
P
s
F preul unitar efectiv, respectiv standard al materialului
+baterile de la consumul standard sunt provocate de folosirea de materiale
necorespunztoare, solicitarea de cantiti suplimentare de materiale, modificarea standardelor
fizice de consum, !nlocuiri de materiale etc.
Presupunerea c pentru fabricarea produsului /N0, consumul standard %T
s
) pe unitate de
produs este H,JHH Cg-buc., preul unitar standard al materialului %P
s
) 2J lei-Cg. preul unitar
efectiv 2H lei-Cg. cantitatea efectiv produs %fabricat) din produsul /N0 2HH buc. %E
e
).
+
E5
F %T
e
T
s
) E
e
x T
e
+
E5
F %H,JJH H,JHH) 2HH x 2J F 2JH lei
-) A%ateri"e $e )re( "a 3ateria"e se pot calcula !n funcie de cantitatea aprovizionat
%E
a
) sau !n funcie de materialele consumate pentru producie.
a) +baterea de pre aferent materialelor intrate rezult din relaia:
+
P
F %P
e
P
s
) E
e
x T
e
n exemplul luat
+
p
F %2H 2J) 2HH x H,JJH F $JJH
#auzele abaterilor de pre pot fi: modificarea surselor de aprovizionare "i a preurilor de
aprovizionare, !nlocuirea unor materiale, dep"irea c,eltuielilor de ac,iziie a materialelor etc.
0) A%aterea t#ta"& de materiale rezult din abaterea de cantitate "i cea de pre astfel:
+ F +
E5
Q +
p
F 2JH JJH F $DHH lei
sau
+ F %T
e
x P
e
x E
e
) %T
s
x P
s
x E
s
)
+ F %H,JJH x 2H x 2HH) %H,JHH x 2J x 2HH) F $DHH
A%ateri"e $e "a c#st'ri"e sta!$ar$ )e!tr' 3a!#)er&
+baterile calculate la manoper pot fi "i ele abateri din utilizarea timpului de lucru
standard denumite "i abateri de la eficiena muncii "i abateri din variaia tarifului de retribuire
efectiv fa de cel standard.
#alculele sunt similare cu cele ale materialelor, !nlocuindu$se cantitile cu orele
%timpul) "i preurile cu tarifele de retribuire.
1) +stfel, a%ateri"e $e "a ti3)'" $e "'cr' sta!$ar$ rezult din relaia:
+
&5
F %&
e
&
s
) E
e
x T
s
!n care:
DJ
+
&5
reprezint abaterea valoric de eficien a muncii
&
e
, &
s
$ timp de lucru efectiv, respectiv standard pe unitate %pies, produs etc.)
T
e
, T
s
F tarif de retribuire efectiv, respectiv standard.
#auzele acestor abateri pot fi: executarea de operaii suplimentare neprevzute de
procesul te,nologic, folosirea unor utilaje necorespunztoare sau altele dec*t cele prevzute la
previzionarea costului, defeciuni !n pregtirea fabricaiei etc.
2) A%ateri"e $i! Aaria(ia tari*'"'i $e retri%'ire se determin:
+
T
F %T
e
T
s
) E
e
x &
s
#auzele abaterilor le constituie modificarea tarifelor de retribuire, folosirea unor
lucrtori cu alt !ncadrare dec*t cea prevzut.
D) A%aterea t#ta"& "a 3a!#)er& reprezint suma celor dou abateri sau rezult din
relaia:
+
'
F %&
e
x T
e
x E
e
) %&
@
x T
s
x E
e
)
A%ateri $e "a c#st'ri"e $e reie sta!$ar$
6ugetele !ntocmite pe centre de responsabilitate ce delimiteaz costurile fixe %#
)
) "i
variabile %#
5
) servesc pe de o parte pentru calcularea costului standard, iar, pe de alt parte, la
compararea costurilor efective cu cele previzionate.
#aracterul complex al costurilor indirecte "i dependena lor de o serie de factori necesit
o metodologie specific pentru calculul abaterilor.
+baterile de la costurile indirecte pot fi:
a) abateri din modificarea volumului costurilor indirecte denumite "i abateri de la buget.
b) abateri din modificarea gradului de utilizare a capacitii de producie.
c) abateri de randament.
a) A%ateri"e $i! 3#$i*icarea A#"'3'"'i c#st'ri"#r i!$irecte se pot stabili !n dou
variante:
1. +bateri ale costurilor efective %#
ie
) fa de bugetul standard iniial %6
s
) rezult*nd din relaia:
+
6@
F #
ie
$ 6
s
2. +bateri ale costurilor efective, fa de bugetul iniial standard recalculat !n funcie de
activitatea efectiv. n urma recalculrii bugetului standard iniial stabilit pentru o producie
programat, !n funcie de producia efectiv realizat se determin un buget admisibil %6
a
), ce
cuprinde costurile standard aferente produciei efective !n randamentul standard.
:ecalcularea costurilor indirecte standard se face numai pentru costurile variabile, !ntruc*t cele
fixe rm*n nesc,imbate fa de modificarea volumului produciei, av*nd la baz fie c,eltuiala
indirect standard %#
is
) ce revine pe or standard, fie raportul dintre volumul de activitate
efectiv exprimat !n ore %&
e
) "i cel standard %&
s
). +stfel, costurile indirecte standard recalculate,
admisibile %buget admisibil) rezult din relaiile:
DL
6
a
F
e
s
vs
1s
-
-
C
C +
6
a
F
vs
s
e
1s
C
-
-
C +
#
)s
reprezint costurile fixe standard
#
5@
costurile variabile standard
&
s
, &
e
volumul de activitate exprimat !n ore standard, respectiv efective.
+baterea costurilor indirecte efective fa de bugetul standard recalculat %admisibil)
rezult:
+
6a
F #
ie
$ 6
a
b) A%aterea $i! 3#$i*icarea ra$'"'i $e 'ti"i+are a ca)acit&(ii (a%atere $e
ca)acitate) arat costurile de regie standard corespunztoare orelor nelucrate. +ceasta se
determin compar*nd costurile de regie standard aferente orelor efective, !n randament real.
adic bugetul standard recalculat %6
sr
) cu:
1. costurile de regie standard nerecalculate
+
c
F 6
s
6
sr
2. cu costurile de regie standard conform bugetului admisibil
+
c
F 6
a
6
sr
#osturile de regie standard aferente orelor efective !n randament real %6
sr
) rezult din relaia:
6
sr
F #
is
-&
s
x &
e
unde:
#
is
-&
s
F
s
is
-
C
sau
6
sr
F
e
s
is
-
-
C

Aa calcularea 6
sr
se recalculeaz at*t costurile fixe, c*t "i cele variabile standard, aferente
orelor efective, nu numai cele variabile ca !n cazul bugetului admisibil.
c) A%aterea $e ra!$a3e!t ()r#$'ctiAitate) reprezint diferena dintre costurile standard
aferente orelor efective de activitate %6
s r
) "i costurile standard pentru producia
fabricat %6
s
E
e
). +ceasta rezult din relaia:
+: F 6
sr
$ 6
s
E
e
D9
unde:
6
s
E
e
F
s
is
e
s
s
-
C
Q
Q
-

n organizarea evidenei "i analizei abaterilor trebuie respectate urmtoarele principii:
a) Principiul urmririi permanente "i complete a abaterilor operative sau a contabilitii
pe locuri "i feluri de costuri pentru evidenierea cauzelor care le$au generat, a persoanelor
responsabile "i msurile ce se impun.
b) Principiul informrii fr excepie a organelor de conducere, utiliz*nd /:aportul
abaterilor0, fc*ndu$se o separare a abaterilor favorabile de cele nefavorabile, respectiv a celor
care fac excepie de la standarde. Ae asigur astfel o informare selectiv numai asupra abaterilor
ce impun decizii urgente.
c) Principiul informrii operative a organelor de conducere de la diverse niveluri privind
abaterile pentru eliminarea acuzelor acestora.
n unele variante ale metodei costurilor standard, abaterile se !nregistreaz !n conturi separate de
abateri, de unde se repartizeaz la finele perioadei de gestiune fie integral asupra rezultatelor
financiare obinute din v3nzarea produciei( fie c o parte din ele rm3n ca sold 'cele aferente
produselor din stoc) la contul de abateri( iar restul afecteaz rezultatele financiare. n alt
variant !n contul de calculaie a costurilor !nregistrrile se fac !n paralel pe dou feluri de
costuri: efective "i standard, calcul*ndu$se indicii de !ndeplinire a standardelor, denumii indici
de eficien, nefolosindu$se conturi de abateri.
Aplicaie
7 societate comercial din industria ceramicii aplic metoda standard pentru calculul
costurilor pentru produsul RPlci carbur siliciuR.
4laborarea standardelor de materiale, manoper "i c,eltuieli de regie se face pentru
1.HHH to plci carbur siliciu, pentru luna ianuarie a anului < de activitate, cunosc*ndu$se
$ materiile prime "i materialele folosite "i consumurile specifice pe ton
plci carbur de siliciu "i anume:
$ argil refractar @+ 191, consum specific........................H,123 to
$ carbur de siliciu, consum specific...................................H,IHH to
$ argil refractar + 191, consum specific..........................H,12G to
$ costul unitar standard stabilit prin luarea !n considerare a datelor din
perioada precedent, anul <$1, se prezint astfel:
$ argil refractar @+ 191...............................................1L2.HHH lei
$ carbur de siliciu.......................................................2.2H2.GHH lei
$ argil refractar + 191..................................................233.HHH lei
$ cantitatea de materie prim prelucrat 1.LHH to, cu un timp de
prelucrare !n ore pe ton de H,D3 "i cu un tarif standard de prelucrare de
IHH.GHH lei
$ producia standard pentru prima lun a anului <, 1.LHH to, !n condiiile
unui numr de ore standard de 1I.HHH, iar cea efectiv realizat 1.3HH to,
RPlci carbur siliciuR, cu un numr de ore efective de 1L.HHH.
#antitile de materii prime "i materiale consumate efectiv "i costurile unitare efective,
conform datelor din documentele justificative se prezint astfel:
@pecificaii #onsum efectiv %to) #ost unitar efectiv %lei)
+rgil refractar @+ 191 1L1,L 1JI.HHH
DI
#arbur siliciu 1.HIH 2.1HH.1HH
+rgil refractar + 191 19D,D 2DJ.HHH
Timpii efectivi de execuie pentru prelucrarea celor 1.LHH to materiale sunt de H,D2
ore-to, cu un tarif de salarizare de 9GH.GHH lei-to.
#,eltuielile efective de regie, conform documentelor justificative se prezint astfel:
$ salarii "efi de ec,ip..................................................D.DIJ.HHH lei
$ salarii ingineri............................................................3.2H9.HHH lei
$ contribuii patronale..................................................2.13H.HHH lei
- ntreinerea i repararea utilajelor seciei de plci
carbosilicoase..............................................498.600.000 lei
$ energie termic......................................................9JL.HIJ.LIH lei
$ protecia mediului....................................................D1.H3L.HHH lei
$ diverse c,eltuieli variabile....................................1JI.L91.IHH lei
$ amortismente.............................................................I.III.LHH lei
#,eltuieli de administraie "i distribuie, standard JLH.GHH.HHH lei, !n condiiile unei
producii de 1.LHH to "i a 1I.HHH ore activitate, iar cele efectiv confirmate !n documentele
justificative JDH.IHH.HHH lei, pe c*nd cele ale ultimei luni a anului <$1, de JJH.LHH.HHH lei.
#,eltuielile de regie standard ale seciei RPlci carbur siliciuR, s$au determinat pe baza
c,eltuielilor medii calculate !n funcie de datele din lunile 8N, N, N8 "i N88 ale anului <$1.
@e cere:
$ @ se calculeze standardele pentru materiale pentru produsul RPlci carbur siliciuR, pentru
1.HHH to, conform datelor din cazul ipotetic.
$ @ se calculeze standardele pentru manoper pentru cantitatea de materie prim prelucrat !n
produs finit.
$ @ se elaboreze bugetul c,eltuielilor de regie.
$ @ se !ntocmeasc raportul abaterilor de la normele de materiale.
$ @ se !ntocmeasc raportul privind abaterile de la costurile standard de manoper.
$ @ se !ntocmeasc situaia privind calculul abaterilor c,eltuielilor de regie de la buget !n
condiiile datelor din buget.
$ @ se reflecte !n contabilitatea de gestiune operaiile economice privind fabricarea produsului
RPlci carbur siliciuR.
Rezolvare:
#alculul standardelor pentru materiale pentru produsul RPlci carbur siliciuR, 1.HHH to.
4lemente necesare calculului:
$ felurile de materii prime "i materiale.
$ consumurile specifice din fiecare fel de material folosit la fabricarea produsului RPlci
carbur siliciuR.
$ costul unitar standard prezentate !n cazul ipotetic menionat.
#alculele analitice pentru elaborarea standardelor pentru materiale, pentru produsul
RPlci carbur siliciuR sunt redate !n tabel:
Tabel
)elul materiilor prime >' #onsum
specific
%to)
#antitate
standard
%lei)
#ost unitar
standard
%lei)
@tandard
valoric %lei)
1 2 D 3 J L F 3 x J
+rgil refractar @+ 191 To H,123 123 1L2.HHH 2H.HII.HHH
#arbur siliciu To H,IHH IHH 2.2H2.GHH 1.9L2.D2H.HHH
+rgil refractar + 191 To H,12G 12G 233.HHH D1.39L.HHH
T7T+A 1.I1D.II3.HHH
DG
Pentru producerea a 1.HHH to RPlci carbur siliciuR standardul valoric de materiale este
de 1.I1D.II3.HHH lei.
Pentru una ton RPlci carbur siliciuR standardul valoric este de 1.I1D.II3 lei
%1.I1D.II3.HHH lei : 1.HHH to F 1.I1D.II3 lei).
#alculul standardelor pentru manoper, pentru produsul RPlci carbur siliciuR, 1.HHH to.
4lementele necesare calculului:
$ cantitatea de materie prim prelucrat. .1.LHH
to
$ standardele de timp, pe or-ton..............H,D3
$ tarifele standard de prelucrare, pe ton
materie prim prelucrat...............IHH.GHH lei
Procedura de lucru !n elaborarea standardelor pentru manoper:
$ se pondereaz cantitatea !n tone de materie prim prelucrat cu timpul de execuie !n
ore-ton, rezult*nd standarde de timp de prelucrare.
$ se pondereaz timpul de prelucrare !n ore aferent materiilor prime supuse prelucrrilor cu
tariful standard de plat, estimat !n lei, rezult*nd standardele pentru manoper pentru cele
1.HHH to RPlci carbur siliciuR.
#alculul analitic pentru elaborarea standardelor de manoper este redat !n tabel:
Tabel
)elul materiilor prime #antitate
prelucrat
%lei)
Timp de
execuie
%ore-to)
Timp
prelucrare
%ore)
Tarif
standard
%lei)
@tandard
manoper %lei)
1 2 D 3 F 2 x D J L F 3 x J
#arbur siliciu 1.LHH H,D3 J33 IHH.GHH 3D2.LIG.LHH
:ezult standardul de manoper pentru prelucrarea celor 1.LHH to materie prim de
3DJ.LIG.LHH lei.
S se calculeze bugetul de regie pentru secia "Plci carbur siliciu"
4lementele avute !n vedere:
$ coninutul eterogen al diferitelor feluri de c,eltuieli ale seciei.
$ comportamentul diferit al c,eltuielilor de regie ale seciilor fa de variaia volumului de
activitate.
'odalitatea de lucru:
#,eltuielile de regie s$au determinat prin procedeul analitic, pe secie "i pe fiecare fel de
c,eltuial, pe baza c,eltuielilor medii de regie din lunile 8N, N, N8 "i N88 ale anului <$1.
#alculul analitic al c,eltuielilor de regie bugetare, pentru secia RPlci carbur siliciuR
este redat !n tabel:
Tabel
<r.
crt.
)elul c,eltuielii >' Auna
@eptembrie 7ctombrie <oiembrie =ecembrie
H 1 2 D 3 J L
1. 5olum activitate 7re 19.DHH 19.3HH 19.JHH 19.LHH
2. #,eltuieli fixe Aei I.III.LHH I.III.LHH I.III.LHH I.III.LHH
$ amortizare Aei I.III.LHH I.III.LHH I.III.LHH I.III.LHH
D. #,eltuieli variabile Aei 1.DHH.DHH.IHH 1.J99.GGG.HHH 1.JJI.LGH.HHH 1.D1I.IHH.HD2
3H
$ salarii "efi ec,ipe
$ salarii ingineri
$ contribuii patronale
$ !ntreineri "i reparaii
la utilajele seciei
$ energie termic
$ protecia mediului
$ alte c,eltuieli
Aei
Aei
Aei
Aei
Aei
Aei
Aei
D.332.222
3.JJH.HHH
2.DG9.LLL
DDJ.LH2.HJH
I2J.JJJ.HHH
DH.12J.HHH
GI.L2I.IL2
D.JJ3.I12
3.L2J.HHH
2.3JD.G3D
LJH.2IJ.3H2
I3H.GHG.HHH
22.JJJ.HHH
JD.L1J.I3D
D.2LJ.12D
3.1LH.HHH
2.229.JDL
J3H.JJJ.11H
9H2.999.HHH
DL.932.1HH
2LI.GLD.1D1
D.13L.J1L
3.1LH.HHH
2.1G1.GJ3
33L.92D.H2H
L22.J1L.HHH
DD.322.DHH
2HL.L3H.232
3. Total c,eltuieli secie
%2QD)
Aei 1.DHG.1IG.3HH 1.JIL.II9.LHH 1.JL9.J9I.LHH 1.D29.LII.LD2
#omportamentul diferitelor feluri de c,eltuieli fa de volumul produselor impune
abordarea diferit a celor dou categorii de c,eltuieli de regie:
$ c,eltuielile fixe de regie impun adaptarea standardelor la nivelul perioadei precedente.
$ c,eltuielile variabile de regie impun corelarea c,eltuielilor medii din perioada precedent cu
volumul activitii standard.
Pentru aceasta se aplic relaiile:
$ determinarea c,eltuielilor variabile medii pe unitatea de produs:
Q
Ch
Ch
v
vu
=
$ determinarea c,eltuielilor variabile totale corelate cu volumul produciei:
s vu s
Q Ch Ch =
$ introducerea factorului stimulativ pentru determinarea c,eltuielilor standard:
00
!" Ch
Ch Ch
c
c vs

=
unde:
#,
vu
c,eltuieli variabile medii pe unitatea de program.
#,
v
c,eltuieli variabile medii totale.
E volumul mediu al produciei.
#,
c
c,eltuieli variabile totale corelate cu volumul produciei.
E
s
volumul standard al produciei.
#,
vs
c,eltuieli variabile totale standard.
P@ factor stimulativ sub form de procent.
#orelarea se face analitic pentru fiecare element variabil de c,eltuial de regie pentru
elaborarea bugetului c,eltuielilor de regie ale seciei, "i anume:
&entru elementul 4/alarii *efi echip4:
$ date luate !n calcul:
$ volum activitate mediu..................................................19.3JH ore
$ volum activitate standard..............................................1I.HHH ore
$ factor stimulare..........................................................................2K
$ c,eltuieli medii Rsalarii "efi de ec,ipR....................D.DJ2.1LI lei
#alculul c,eltuielilor standard pentru bugetul seciei:
$ c,eltuieli variabile medii pe unitate de activitate:
or # lei 9$
ore 4%0 . &
lei 68 . '%$ . '
Ch
vu
= =
$ c,eltuieli variabile corelate cu volumul activitii standard:
#,
c
F 1G2 lei-or x 1I.HHH ore F D.3JL.HHH lei
$ introducerea factorului stimulativ pentru determinarea c,eltuielilor standard:
lei 880 . '86 . '
00
$ lei 000 . 4%6 . '
lei 000 . 4%6 . ' Ch
vs
=

=
31
&entru elementul 4/alarii ingineri4:
$ date luate !n calcul:
$ volum activitate mediu..................................................19.3JH ore
$ volum activitate standard..............................................1I.HHH ore
$ c,eltuieli medii Rsalarii ingineriR..............................3.D9D.9JH lei
$ factor stimulare..........................................................................2K
#alculul c,eltuielilor standard pentru bugetul seciei:
$ c,eltuieli variabile medii pe unitate de activitate:
or # lei $%
ore 4%0 . &
lei &%0 . '&' . 4
Ch
vu
= =
$ c,eltuieli variabile corelate cu volumul activitii standard:
#,
c
F 2J1 lei-or x 1I.HHH ore F 3.J1I.HHH lei
$ introducerea factorului stimulativ pentru determinarea c,eltuielilor standard:
lei 640 . 4$& . 4
00
$ lei 000 . %8 . 4
lei 000 . %8 . 4 Ch
vs
=

=
&entru elementul 4Contribuii patronale4:
$ date luate !n calcul:
$ volum activitate mediu..................................................19.3JH ore
$ volum activitate standard..............................................1I.HHH ore
$ c,eltuieli medii Rcontribuii patronaleR.....................2.D19.99J lei
$ factor stimulare..........................................................................2K
#alculul c,eltuielilor standard pentru bugetul seciei:
$ c,eltuieli variabile medii pe unitate de activitate:
or # lei ''
ore 4%0 . &
lei &&% . '& . $
Ch
vu
= =
$ c,eltuieli variabile corelate cu volumul activitii standard:
#,
c
F 1DD lei-or x 1I.HHH ore F 2.DG3.HHH lei
$ introducerea factorului stimulativ pentru determinarea c,eltuielilor standard:
lei $0 . '46 . $
00
$ lei 000 . '94 . $
lei 000 . '94 . $ Ch
vs
=

=
&entru elementul 4Cheltuieli cu $ntreinerea *i reparaiile la utila%ele seciei4:
$ date luate !n calcul:
$ volum activitate mediu..................................................19.3JH ore
$ volum activitate standard..............................................1I.HHH ore
$ c,eltuieli medii R !ntreinere "i reparaii utilaje secieR
.................................................................3GD.2G1.DGJ lei
$ factor stimulare..........................................................................2K
#alculul c,eltuielilor standard pentru bugetul seciei:
$ c,eltuieli variabile medii pe unitate de activitate:
or # lei $69 . $8
ore 4%0 . &
lei '9% . $9 . 49'
Ch
vu
= =
$ c,eltuieli variabile corelate cu volumul activitii standard:
#,
c
F 2I.2LG lei-or x 1I.HHH ore F JH.II3.2HH lei
$ introducerea factorului stimulativ pentru determinarea c,eltuielilor standard:
lei 60 . 66% . 498
00
$ lei $00 . 884 . %0
lei $00 . 884 . %0 Ch
vs
=

=
&entru elementul 45nergie termic4:
$ date luate !n calcul:
32
$ volum activitate mediu..................................................19.3JH ore
$ volum activitate standard..............................................1I.HHH ore
$ c,eltuieli medii Renergie termicR..........939.GDG.2JH lei
$ factor stimulare..........................................................................2K
#alculul c,eltuielilor standard pentru bugetul seciei:
$ c,eltuieli variabile medii pe unitate de activitate:
or # lei 86$ . 4$
ore 4%0 . &
lei $%0 . 9'9 . &4&
Ch
vu
= =
$ c,eltuieli variabile corelate cu volumul activitii standard:
#,
c
F 32.IL2 lei-or x 1I.HHH ore F 991.J1L.HHH lei
$ introducerea factorului stimulativ pentru determinarea c,eltuielilor standard:
lei 680 . 08% . &%6
00
$ lei 000 . %6 . &&
lei 000 . %6 . && Ch
vs
=

=
&entru elementul 4Cheltuielile cu protecia mediului4:
$ date luate !n calcul:
$ volum activitate mediu..................................................19.3JH ore
$ volum activitate standard..............................................1I.HHH ore
$ c,eltuieli medii cu protecia mediului......DH.911.1HH lei
$ factor stimulare..........................................................................2K
#alculul c,eltuielilor standard pentru bugetul seciei:
$ c,eltuieli variabile medii pe unitate de activitate:
or # lei &60 .
ore 4%0 . &
lei 00 . & . '0
Ch
vu
= =
$ c,eltuieli variabile corelate cu volumul activitii standard:
#,
c
F 1.9LH lei-or x 1I.HHH ore F D1.LIH.HHH lei
$ introducerea factorului stimulativ pentru determinarea c,eltuielilor standard:
lei 400 . 046 . '
00
$ lei 000 . 680 . '
lei 000 . 680 . %' Ch
vs
=

=
&entru elementul 42lte cheltuieli variabile4:
$ date luate !n calcul:
$ volum activitate mediu..................................................19.3JH ore
$ volum activitate standard..............................................1I.HHH ore
$ diverse alte c,eltuieli variabile...............1JL.GL2.H1G lei
$ factor stimulare..........................................................................2K
#alculul c,eltuielilor standard pentru bugetul seciei:
$ c,eltuieli variabile medii pe unitate de activitate:
or # lei 99% . 8
ore 4%0 . &
lei 09 . 96$ . %6
Ch
vu
= =
$ c,eltuieli variabile corelate cu volumul activitii standard:
#,
c
F I.GGJ lei-or x 1I.HHH ore F 1L1.G1H.HHH lei
$ introducerea factorului stimulativ pentru determinarea c,eltuielilor standard:
lei 800 . 6& . %8
00
$ lei 000 . 90 . 6
lei 000 . 90 . 6 Ch
vs
=

=
Pentru determinarea standardelor c,eltuielilor de regie se !ntocme"te bugetul
c,eltuielilor de regie !n care se cuprind "i c,eltuielile generale de administraie "i desfacere.
n buget sunt prezentate comparativ mrimea c,eltuielilor de regie "i administraie din
ultima lun a exerciiului <$1, cu mrimea c,eltuielilor standard calculate pentru prima lun a
anului <, conform datelor din tabel:
3D
Tabel
<r.
crt.
)elul c,eltuielii >' #riteriul de repartizare !n
costul de producie
=ecembrie an
<$1
@tandard 8anuarie an
<
H 1 2 D 3 J
1. 5olum activitate 7re 19.LHH 1I.HHH
2. #,eltuieli fixe Aei I.III.LHH I.III.LHH
$ amortizare Aei I.III.LHH I.III.LHH
D. #,eltuieli variabile Aei 1.D1I.IHH.HD2 1.3J3.L2G.LIH
$ salarii "efi ec,ipe
$ salarii ingineri
$ contribuii patronale
$ !ntreineri "i reparaii la
utilajele seciei
$ energie termic
$ protecia mediului
$ alte c,eltuieli
Aei
Aei
Aei
Aei
Aei
Aei
Aei
D.13L.J1L
3.1LH.HHH
2.1G1.GJ3
33L.92D.H2H
L22.J1L.HHH
DD.322.DHH
2HL.L3H.232
D.DIL.IIH
3.329.L3H
2.D3L.12H
3GI.LLJ.1LH
9JL.HIJ.LIH
D1.H3L.3HH
1JI.L91.IHH
Total c,eltuieli secie %2QD) lei 1.D29.LII.LD2 1.3LD.J1I.2IH
3. #,eltuieli de administraie "i
distribuie
Aei 1JH.LHH.HHH JLH.GHH.HHH 5olumul produciei
standard la RPlci carbur
siliciuR
J. Total c,eltuieli bugetare 1.39I.2II.LD2 2.H23.31I.2IH
'etoda standard de calcul a costurilor impune, ca dup elaborarea standardelor de
materiale, manoper "i a bugetului c,eltuielilor de regie, continuarea procedurilor de lucru cu
calcularea, urmrirea "i raportarea abaterilor de la costurile standard, ca o a doua etap de lucru.
Pentru aceasta se compar c,eltuielile efective conform documentelor justificative, cu
mrimea standardelor, determin*ndu$se mrimea abaterilor "i a cauzelor care le$au generat.
#alcularea, urmrirea "i raportarea abaterilor de la costurile standard pentru materiale
+baterile de la costurile standard pentru marteriale, pot proceni din abaterile de la
cantitate "i-sau din abaterile de diferen de pre.
Pentru determinarea abaterilor de la standardele de materiale se folosesc datele din cazul
ipotetic exemplificat.
n acest scop se impune corectarea standardelor cantitative de materiale corespunztor
cantitii de produse fizice obinute, respectiv 1.3HH to "i nu 1.HHH to RPlci carbur siliciuR,
pentru c*t s$a prevzut !n buget.
Corectarea standardelor cantitative %E
sc
), corespunztor cantitii fizice de produse
finite fabricate:
$ Pentru argila refractar @+ 191:
( )
t 6 ( &'
000 .
400 t $4
t $4
000 .
000 . 400 . Q
Q Q
s
s sc
=

+ =

+ =
$ Pentru carbura de siliciu:
( )
t $0 .
000 .
400 t 800
t 800
000 .
000 . 400 . Q
Q Q
s
s sc
=

+ =

+ =
$ Pentru argila refractar + 191:
( )
t 6 ( 80
000 .
400 t $9
t $9
000 .
000 . 400 . Q
Q Q
s
s sc
=

+ =

+ =
=up corectarea standardelor corespunztoare cantitii efectiv fabricate se pot stabili
abaterile cantitative "i abaterile din diferen de pre.
$ +baterile cantitative %=
T
) se determin conform relaiei:
=
T
F %E
e
$ E
sc
) x P
s
$ +baterile din diferenele de pre %=
p
) se determin conform relaiei:
33
=
p
F %P
e
$ P
s
) x E
e
unde:
=
T
abateri de cantitate.
=
p
abateri din diferene de pre.
E
e
cantitatea de materie efectiv realizat.
E
sc
cantitatea de materie standard.
P
e
preul efectiv %costul).
P
s
preul standard.
=eterminarea abaterilor cantitative "i a abaterilor din diferene de pre pentru fiecare fel
de materii prime "i materiale constructive ale produsului RPlci carbur siliciuR
$ pentru argila refractar @+ 191:
=
T
F %1L1,L 19D,L) x 1L2.HHH F $ 1.G33.HHH lei
=
p
F %1JI.HHH 1L2.HHH) x 1L1,L F $ L3L.3HH lei
$ pentru carbura de siliciu:
=
T
F %1.HIH 1.12H) x 2.2H2.GHH F $ II.11L.HHH lei
=
p
F %2.1HH.1HH 2.2H2.GHH) x 1.HIH F $ 111.H23.HHH lei
$ Pentru argila refractar + 191:
=
T
F %19D,D 1IH,L) x 233.HHH F $ 1.9I1.2HH lei
=
p
F %2DJ.HHH 233.HHH) x 19D,D F $ 1.JJG.9HH lei
=up determinarea abaterilor cantitative "i a abaterilor din diferen de pre se poate
elabora raportul abaterilor de la standardele de materiale, care este prezentat !n tabel:
Tabel
)elul
materiale$
lor
consumate
#antitatea
consumat
%to)
#ost unitar
ac,iziie
%mii lei)
5aloarea materialelor
consumate
%mii lei)
+bateri
%mii lei)
4fectiv @tan$dard 4fectiv @tan$
dard
4fectiv @tandard Totale #antitate Pre
1 2 D 3 J L 9 I G 1H
+rgil
refractar
@+ 191
1L1,L 19D,L 1JI 1L2 2J.JD2,I 2I.12D,2 2.JGH,3 1.G33,H L3L,3
#arbur
silicioas
1.HIH,H 1.12H,H 2.1HH,1 2.2H2,G 2.2LI.1HI 2.3L9.23I 1GG.13H,H II.11L,H 111.H23,H
+rgil
refractar +
191
19D,D 1IH,J 2DJ 233 3H.92J,J 33.HLL,3 D.D3H,G 1.9I1,2 1.JJG,9
Total abateri 2.DD3.DLL,D 2.JDG.3D9,L 2HJ.H91,D G1.I31,2 11D.2DH,1
=in raportul abaterilor rezult c mrimea total a abaterilor fa de standardele de
materiale este de 2HJ.H91.DHH lei, din care abaterile de cantitate G1.I31.2HH lei "i abaterile
din diferene de pre 11D.2DH.1HH lei.
Calcularea, urmrirea i raportarea abaterilor de la costurile de manoper
+baterile de la costul standard de manoper pot fi datorate fie abaterilor eficienei
muncii, fie datorit tarifului de retribuire.
+baterea total apare !ntre costurile de manoper efectiv pltit, de 3H3.G3H.IHH lei "i
costurile de manoper standard de 3DJ.LIG.LHH lei, rezult*nd o economie de DH.93I.IHH lei
%3H3.G3H.IHH lei 3DJ.LIG.LHH lei F $DH.93I.IHH lei).
+baterile de eficien a muncii %=
m
) "i de tarif de retribuire %=
r
) se determin conform
relaiilor:
=
m
F %&
e
&
s
) x T
s
=
r
F %T
e
$ T
s
) x E
c
T
p

unde:
3J
=
m
abaterile de eficien a muncii.
=
r
abaterile de tarif de retribuire.
&
e
numr ore efectiv lucrate.
&
s
numr ore standard.
T
e
tarif efectiv retribuire.
T
s
tarif standard retribuire.
E
c
cantitatea de materie prim prelucrat.
T
p
timp efectiv de prelucrare pe unitate %-to).
Prin aplicarea relaiilor mai sus menionate se determin mrimea abaterilor de eficien
"i de tarif.
#alculul abaterilor:
$ eficiena muncii:
=
m
F %J12 ore J33 ore) x IHH.GHH lei ) 2J.L2I.IHH lei
$ tarif retribuire:
=
r
F %9GH.GHH lei IHH.GHH lei) x 1.LHH to x H,D2 ore-to F $ J.12H.HHH lei
+baterile de la manoper, !n cazul ipotetic exemplificat sunt redate !n raportul din tabel:
Tabel
Total materie prim
prelucrat
>
'
#antit
atea
de
mater
ie
prim
prelu
crat
Timp
total
de
prelu
crare
pe
unitat
e
%to)
Tarif de
retribuire
%lei)
#osturi de
manoper
%lei)
+bateri %lei)
Totale 4ficiena
muncii
Tarif de
retribuire
1 2 D 3 J L 9 I G
#arbur de siliciu To 1.LHH @ H,D3
# H,D2
@ IHH.GHH
# 9GH.GHH
3DJ.LIG.LHH
3H3.G3H.IHH
DH.93I.IHH 2J.L2I.IHH J.12H.HHH
:ezult abateri totale de la costurile standard de manoper de DH.93I.IHH lei, din care
diferena datorat economisirii timpului de munc 2J.L2I.IHH lei "i datorate tarifului efectiv
de retribuire fa de tariful standard de J.12H.HHH lei.
Calculul, urmrirea i raportarea abaterilor cheltuielilor de regie de la buget
+baterile de la bugetul c,eltuielilor de regie se determin de obicei lunar "i pot proveni
din:
$ abateri de la bugetul de c,eltuieli propriu$zis sau de la bugetul real recalculat pentru
c,eltuielile variabile.
$ abateri datorat gradului de utilizare a capacitilor de producie, reprezent*nd c,eltuielile
de regie standard sau aferente orelor nelucrate.
$ abateri de randament.
n cazul ipotetic exemplificat, s$au determinat abateri !ntre c,eltuieli de regie efective "i
cele din bugetul standard nerecalculat.
=atele necesare calculrii abaterilor c,eltuielilor de regie:
$ cele efective se preiau din documentele justificative, fiind redate ca mrime !n coninutul
studiului de caz.
$ cele standard se preiau din bugetul c,eltuielilor de regie nerecalculate.
4laborarea situaiei abaterilor s$a realizat din tabel:
Tabel
<r.
crt.
4xplicaii )el c,eltuial #,eltuieli
contabilitate
:egie buget
nerecalculat
+batere
H 1 2 D 3 J
3L
1 Produse fabricate To 1.3HH .1LHH 2HH
2 7re activitate 7re 1L.HHH 1I.HHH 2.HHH
D #,eltuieli regie
$salarii "efi ec,ipe
$salarii ingineri
$contribuii patronale
$!ntreineri "i reparaii la
utilajele seciei
$energie termic
$protecia mediului
$alte c,eltuieli variabile
$amortizare
5
5
5
5
5
5
5
5
D.DIJ.HHH
3.2H9.HHH
2.13H.HHH
3GI.LHH.HHH
9JL.HIJ.LIH
D1.H3L.HHH
1JI.L91.IHH
I.III.LHH
D.DIL.IIH
3.329.L3H
2.D3L.12H
3GI.LLJ.1LH
9JL.HIJ.LIH
D1.H3L.3HH
1JI.L91.IHH
I.III.LHH
1.IIH
22H.L3H
2HL.12H
IJ.1LH
3HH
Total c,eltuieli secie %2QD) 1.3LD.H23.HIH 1.3LD.J1I.2IH 3G3.2HH
3 #,eltuieli de administraie "i
distribuie
5 JDH.IHH.HHH JLH.GHH.HHH DH.1HH.HHH
T7T+A c,eltuieli 1.GGD.I23.HIH 2.H23.31I.2IH DH.JG3.2HH
:apoartele privind abaterile costurilor materiale "i de manoper sunt oferite managerilor
pe msura apariiei lor, astfel !nc*t metoda costurilor standard constituie un instrument de
control la !ndem*na conducerii oricrei societi comerciale.
#ontabiltiatea c,eltuielilor privind producia de plci carbur siliciu 1.3HH to.
$ se contabilizeaz anticipat c,eltuielile standard.
$ se contabilizeaz abaterile.
$ se contabilizeaz producia obinut.
$ se face calculul costului total "i unitar pentru producia obinut, folosind ca "i cont de
calculaie contul GH2 R=econtri interne privind producia obinutR.
$ se contabilizeaz c,eltuielile privind consumurile de materii prime "i materiale.
<r.
crt.
4xplicaii #ontabilitatea financiar #ontabilitatea de gestiune
#onturi @ume #onturi @ume
=ebi$
toare
#redi$
toare
=ebi$
toare
#redito
are
H 1 2 D 3 J L 9
1. nregistrarea consumului de
materii prime "i materiale
evaluate la cost standard:
$argil refractar @+191
$carbur siliciu
$argil refractar +191
,-.
,-.7.
,-.7-
,-.70
,/. 2.JDG.3D9.LHH
2I.12D.2HH
2.3L9.23I.HHH
33.HLL.3HH
2. nregistrarea c,eltuielilor de
manoper standard
,-.
,-.72
,/. 3DJ.LIG.LHH
3DJ.LIG.LHH
D. nregistrarea c,eltuielilor
bugetului de regie ale seciei de
producie
,-0 ,/. 1.3LD.J1I.2IH
3. nregistrarea c,eltuielilor de
administraie "i desfacere standard
,-2 ,/. JLH.GHH.HHH
J. nregistrarea produciei obinute
la cost standard
,0.
,0.7.
,/-
,/-7.
3.GGG.J3J.3IH
L. nregistrarea abaterilor de la
standardele de materiale
,-.
,-.7.
,-.7-
,-.70
,/. 2HJ.H91.DHH
2.JGH.3HH
1GG.13H.HHH
D.D3H.GHH
9. nregistrarea abaterilor de la
standardele de manoper
,-.
,-.72
,/. DH.93I.IHH
DH.93I.IHH
I. nregistrarea abaterilor de la
bugetul c,eltuielilor de regie ale
seciei
,-0 ,/. 3G3.2HH
G. nregistrarea abaterilor de la ,-2 ,/. DH.1HH.HHH
39
c,eltuielile de administraie "i
conducere
1H. =econtarea costului efectiv al
produciei
,/-
,/-7.
4
,-.
,-.7.
,-.7-
,-.70
,-.72
,-0
,-2
3.9DD.1D1.1IH
2.9DG.DH9.1HH
2J.JD2.IHH
2.2LI.1HI.HHH
3H.92J.JHH
3H3.G3H.IHH
1.3LJ.H23.HIH
JDH.IHH.HHH
11. =eterminarea "i !nregistrarea
diferenelor de pre %sold cont
GH2)
,/0
,/07.
,/-
,/-7.
2LL.GHI.JHH
12. nregistrarea c,eltuielilor aferente
produciei obinute
,/. 4
,0.7.
,/07.
3.9DD.1D1.1IH
3.GGG.J3J.3IH
2LL.313.DHH
C#!ta%i"itatea c#st'ri"#r
:espect*nd principiile fundamentale ale calculaiei standard, care consider costurile
standard drept costuri reale, "i renun la evidena analitic a costurilor efective pe puttori de
costuri, urmrirea "i evidena costurilor efective de producie se face pe sectoare de costuri
%secii, ateliere), iar !n cadrul acestora pe articole de calculaie %materiale, manoper, costuri
indirecte, variabile "i fixe) utiliz*nd contul de calculaie numit /Producie0 sau /+ctiviti de
exploatare0, iar !n :om*nia contul G21 /#,eltuielile activitii de baz0 sau G22 /#,eltuielile
activitii auxiliare0.
#ontabilitatea se poate realiza folosind urmtoarele variante
1J
:
standard cost parial %parial plan)
standard cost unic
standard cost dublu %dual cost)
Met#$a sta!$ar$ c#st )ar(ia"
#osturile de producie se !nregistreaz !n contul /Producie0, care se debiteaz cu
costurile efective aferente produciei e0ecutate $n perioada respectiv *i se crediteaz cu
costurile standard ale produselor finite, iar la finele lunii, cu producia neterminat evaluat la
cost standard.
Aa finele lunii, soldul contului reprezint abaterea total %cantitativ "i de pre) de la
standard, "i anume: soldul creditor reprezint abatere favorabil %costurile efective sunt mai
mici dec*t cele standard), iar soldul debitor abatere nefavorabil %costurile efective fiind mai
mari dec*t cele standard), abateri care se trec !n conturi de abateri de la costurile standard.
:ezult c din conturile /+bateri0 de la costurile standard cu materialele, manopera "i
/c,eltuielile de regie0 se debiteaz cu abaterea nefavorabil "i se crediteaz cu abaterea
favorabil, abateri preluate din contul /Producie0, trec*ndu$se la finele perioadei asupra
rezultatelor financiare.
1J
5aleria 6bi, #orina (rosu, Contabilitate *i calculaia costurilor, vol. 888, Timi"oara, 1GI9, p.113$12J. n
concepia original a metodei standard.
3I
2baterile se determin $n mod global pe articole de calculaie numai la finele lunii prin
inventarierea produciei neterminate( ceea ce implic un volum mare de munc( nu asigur
cunoa*terea pe parcursul desf*urrii procesului de producie a abaterilor pe cauze *i zone de
cheltuieli. =e aceea prezint importan evidena primar a abaterilor "i raportul abaterilor. 4ste
recomandat la !ntreprinderile cu producie continu cu proces te,nologic omogen "i un numr
redus de produse.
Met#$a sta!$ar$ ; c#st '!ic
n aceast variant costurile de producie sunt !nregistrate !n contul de calculaie, at*t $n
debit, c*t "i $n credit la costul standard. /oldul debitor reprezint producia neterminat a
crei inventariere nu mai este necesar.
@tructura contului de calculaie-materiale este urmtoarea:
= C#!t $e ca"c'"a(ie13ateria"e #
1. 'ateriale !ncorporate !n producia
neterminat la !nceputul perioadei la cost
standard
2. 'ateriale consumate la cost standard !n
cursul perioadei
D. /old debitor producie neterminat la finele
perioadei la cost standard
1. 'ateriale !ncorporate !n producia finit la
cost standard
6ntruc3t contul de calculaie nu reflect abaterile( acestea se urmresc separat prin
costuri speciale de abateri( deschise pe cauze la fiecare articol de calculaie *i pe secii.
Conturile de abateri se debiteaz cu abaterile nefavorabile 'dep*iri fa de costurile
standard) "i se crediteaz cu abaterile favorabile %economii), soldurile lor vir*ndu$se la finele
lunii !n contul de rezultate.
#onturile de /+bateri0 mai pot funciona prin debitare cu abaterile favorabile !n ro"u "i
cu cele nefavorabile !n negru, aferente materialelor consumate, credit*ndu$se !n ro"u sau negru
prin contul de rezultate cu abaterile aferente produciei v*ndute, soldul debitor oblig*nd
abaterile aferente produciei !n stoc.
2baterile de pre la materiale se pot determina *i $n momentul aprovizionrii, ceea ce
impune !nregistrarea materialelor aprovizionate la pre standard. @pecific acestei variante este
urmrirea pe prim$plan a abaterilor, pe baza unor documente distincte, ceea ce asigur o
informare operativ *i un control eficient al costurilor. 4a se poate aplica !n producia
diversificat %comenzi, unicate, serie mic) indiferent de mrimea !ntreprinderii "i
complexitatea procesului te,nologic.
Met#$a sta!$ar$ ; c#st $'%"'
+ceast variant se difereniaz de variantele standard cost parial "i unic prin modul
de !nregistrare a costurilor "i de stabilire a abaterilor. #aracteristica principal a standardului
dublu o constituie !nregistrarea !n contul de calculaie a costurilor, !n paralel, at*t la costuri
efective %#ef), c*t "i la costuri standard %#s). +ceasta renun la stabilirea abaterilor !n sum
absolut "i la !nregistrarea lor !n contabilitate, calcul*nd indici de !ndeplinire a costurilor
standard, denumii indici de eficien %Tabelul nr. 3.2). 8ndicii se calculeaz global pe articole
de calculaie, potrivit relaiei:
3G
8 F
Cs
Cef
n aceast variant abaterile nefiind !nregistrate !n contabilitate, servesc numai pentru
analiz.
,abelul nr. 7.2
C#!t'" $e ca"c'"a(ie
4xplicaii #osturi 8ndice
K
4xplicaii 4fective @tandard 8ndici
K 4fective @tandard
'ateriale 2H.HHH 2D.HHH IL,G Prod.
finite
2LD.HHH 2I.GHH G1,H
'anoper J.HHH 3.GHH 1H2 Prod.
neterm.
2.GHH D.HHH GL,L
#osturi
indirecte
3.2HH 3.HHH 1HJ
T#ta" -,7-// 0.7,// ,.95 T#ta" -,7-// 0.7,// ,.95
:egulamentul de aplicare a Aegii contabilitii prevede c metoda costurilor standard
poate fi aplicat !n :om*nia, !ns nu consider costul standard un cost normal de producie,
deci abaterile !ntre costul efectiv "i cel standard nu vor afecta rezultatele financiare. Prin
adugarea sau scderea abaterilor la costurile standard rezult costurile efective ale produciei
obinute
1L
.
)olosirea metodei costurilor standard prezint urmtoarele avantaje:
asigur cunoa"terea anticipat a costurilor de producie.
asigur controlul costurilor de producie, prin evidenierea operativ "i complex a
abaterilor !n scopul fundamentrii deciziilor.
simplific evidena costurilor de producie, care se ine pe locuri generatoare de costuri
%secii, ateliere etc.) "i nu pe purttori de costuri.
permite amplasarea controlului costurilor !n sarcina responsabililor cu conducerea
proceselor economice.
permite stabilirea rspunderii pentru abateri p*n la executanii produselor.
1L
:egulamentul de aplicare a Aegii contabilitii nr. I2-1GG1.
JH
Partic'"arit&(i"e 3et#$ei c#st'ri"#r !#r3ate *a(& $e 3et#$a sta!$ar$
'etoda costurilor normate, ca metod de calculaie absorbant, se aseamn !n unele
privine cu metoda costurilor standard.
4sena metodei costurilor normate o constituie calcularea cu anticipaie a costurilor de
producie pe baza normelor !n vigoare pentru fiecare categorie de costuri "i organizarea unui
sistem corespunztor de urmrire a abaterilor de la norme.
#ostul normat nu este considerat un cost normal, real, astfel c impune "i calcularea
costului efectiv %#e), care este:
#e F #n +n 'n
!n care:
#n reprezint costul normat
+n F abateri de la norme
'n F modificri de norme.
8mplementarea metodei costurilor normate necesit, ca "i !n cazul metodei costurilor
standard, parcurgerea urmtoarelor etape:
stabilirea costurilor normate.
evidena abaterilor de la norme.
evidena modificrilor de norme.
contabilitatea costurilor "i calculul costului efectiv al produselor.
@tabilirea costurilor normate "i organizarea evidenei abaterilor de la norme este identic cu
cea prezentat la metoda standard cost.
n situaia !n care costurile normate pe produs nu se actualizeaz ca urmare a modificrilor
aduse normelor de costuri din documentaia te,nologic "i !n bugetele de c,eltuieli, aceste
c,eltuieli sunt considerate modificri de la costurile normate %'n) stabilite pe produse p*n la
actualizarea lor.
+cesta impune organizarea evidenei modificrilor de norme, pe unitate de produs, care
serve"te la:
$ actualizarea costurilor normate pe produs.
$ urmrirea realizrii efectelor economice asupra costurilor rezultate din aplicarea
msurilor te,nico$organizatorice preconizate !n programe speciale, reducerea normelor
de consum, modificarea preurilor "i a tarifelor etc.
=e"i metoda costurilor normate a fost experimentat !n :om*nia sporadic !n practic, dup
anul 1GJH, totu"i o cauz a implementrii lente a ei o constituie insuficienta clarificare
teoretico$metodologic a organizrii costurilor efective "i a abaterilor.
+stfel, !n cele mai multe lucrri "i metodologii se preconizeaz ca paralel cu determinarea "i
actualizarea analitic a costurilor normate pe produs, reper, subansamblu etc. s se organizeze
evidena analitic a costurilor efective "i a abaterilor pe secii, ateliere, produse "i !n cadrul lor
pe articole de calculaie, desf"urate la r*ndul lor pe structura celor dou componente ale
costului efectiv: costuri !n limita normelor "i abateri de la norme
19
:
19
(,. #*rstea, 7. #lin, Calculaia costurilor, 4ditura =idactic "i Pedagogic, 6ucure"ti, 1GIH, p. 1I1.
'. :istea, Contabilitatea intern de gestiune 8 varianta costuri normate, :evista )inane, #redit #ontabilitate,
nr. J-1GGD, p. 2J V &. #ristea, Contabilitatea *i calculaiile $n conducerea $ntreprinderii, 4d. 'irton, Timi"oara,
1GG9, p. 2JD. V 5asile =arie "i colaboratorii, "anualul e0pertului contabil *i al contabilului autorizat, 4diia a 88$
a, 4d. @agora, 6acu, 1GGJ, p. 2G9.
J1
+preciem c acest mod de organizare a contabilitii costurilor normate mre"te volumul de
munc, prin realizarea !n paralel a lucrrilor de calcul "i actualizare a costurilor normate "i a
calculului costurilor efective pe produs. +ceasta a fost una din cauzele renunrii la metoda
costurilor normate de ctre agenii economici, menin*nd metodele clasice de calculaie a
costurilor efective.
Pe de alt parte se afirm concepia potrivit creia principiile puse la baza conceptului
metodei costurilor normate trebuie s asigure cre"terea rolului normrii "i adoptarea unei
metodologii de calcul !n care efortul se deplaseaz de la lucrrile de eviden "i calcul foarte
analitice a costurilor efective ctre lucrrile de proiectare, fundamentare "i dimensionare
raional a costurilor normate pentru identificarea, urmrirea "i soluionarea operativ a
abaterilor
1I
.
:ezult c !n aceast concepie se pune accentul, ca "i la metoda standard, pe calculaia
costurilor normate "i pe determinarea "i evidena abaterilor, prin care se creeaz premisele
pentru renunarea la evidena "i calculaia analitic a costurilor efective de repere, subansamble
"i produse, deoarece costului normat i se atribuie !n condiii de stabilitate economic caracterul
de cost real "i ca urmare este /preferat0, !n sistemul de gestiune, costului efectiv.
n acest spirit considerm c reflectarea !n sistemul conturilor a costurilor efective trebuie s
asigure controlul sistematic al documentelor justificative ce sunt admise pentru a se !nregistra !n
contabilitatea costurilor. Toate documentele justificative supuse !nregistrrii reflect fie
consumuri !n limita normelor, fie abateri de la costurile normate. #a urmare, nu se mai justific
!nregistrarea analitic pe baza fiecrui document primar a consumurilor aferente produsului,
subansamblului, lucrrii etc.
n colectarea costurilor efective este suficient s se acorde atenie totalitii costurilor
privind producia executat la nivel de secie, pentru a stabili gradul de !ncadrare, !n ansamblu,
!n costurile normate "i a cunoa"te cauzele "i efectele abaterilor de la documentaia te,nic "i
condiiile organizatorice ale activitii programate. @e obine astfel o simplificare a lucrrilor de
eviden, !ndrept*ndu$se efortul spre urmrirea operativ "i controlul sistematic al abaterilor "i
al consumurilor, !n vederea !ncadrrii !n limitele costurilor normate.
7rganizarea !n acest mod a contabilitii costurilor efective implic !ns ca la nivelul seciei
contul G21 /#,eltuielile activitii de baz0, respectiv G22 /#,eltuielile activitilor auxiliare0
s se dezvolte, pe de o parte, !n conturi de gradul 88 G21.1 /#,eltuielile activitii de baz0
costuri normate "i G21.2 /#,eltuielile activitii de baz0 abateri, iar, pe de alt parte, !n
conturi de gradul 888, reprezent*nd articole de calculaie, !n vederea urmririi costurilor "i a
abaterilor la nivelul seciei.
n acest mod se poate determina costul efectiv la nivelul seciei prin relaia:
#
e
F #
n
+
n
#ostul efectiv al fiecrui produs se poate stabili plec*nd de la costul normat %#n) astfel:
#
e-P.).
F #
n
+
n-P.).
+baterile de la norme %+n) aferente fiecrui produs se calculeaz prin procedeul suplimentrii
proporional cu costul normat al fiecrui produs astfel:
+
n-P.).
F #
+
x #
n-P.).
1I
'. 4puran, metoda normativ !n Contabilitatea $ntreprinderii moderne, 4ditura )acla, 1G93, p. 119.
J2
unde #
+
F
tie C
tie 2
n
sec -
sec -

!n care:
#
+
F coeficientul de abateri
#
n
F costul normat pe secie, respectiv produs finit.
n acela"i mod se poate stabili "i costul efectiv pe articole de calculaie.
n situaia !n care necesitile proprii ale agenilor economici "i particularitile
produciei permit, evidena abaterilor se poate ine nu numai la nivelul seciilor, ci "i a fiecrui
produs. +ceasta se impune "i !n condiiile tranziiei la economia de pia, datorit modificrilor
frecvente ale standardelor pentru a putea fi depistate acele produse ale cror abateri
nefavorabile de la condiiile prestabilite le fac nerentabile.
+t*t metoda costurilor normate, c*t "i metoda standard cost, bazate pe calculul
previzionar al costurilor, constituie un instrument al conducerilor previzionale a activitii
!ntreprinderii pe baza costurilor.
+mbele metode !ndeplinesc !n procesul conducerii trei funcii principale:
$ funcia de previzionare a costurilor, realizat prin stabilirea costului normat sau
standard.
$ funcia de control, prin urmrirea "i analiza abaterilor.
$ funcia decizional !ndeplinit prin utilizarea abaterilor "i a cauzelor ce le$au generat
prin fundamentarea deciziilor.
Met#$a Tari*-Or&-Ma@i!& (T7B7M7)
C#!(i!'t'" 3et#$ei T7B7M7
Perfecionarea continu a proceselor industriale, prin mecanizare "i automatizare,
produce sc,imbri importante !n te,nologia produciei, !n care ma"ina, linia te,nologic,
instalaia complex constituie unitatea de baz a capacitii productive. @tr*nsa interdependen
!ntre latura te,nico$organizatoric "i cea a calculaiei costurilor a determinat adaptarea
metodelor de calculaie la noile condiii de producie. 7 astfel de metod de calculaie este
metoda tarif$or$ma"in %T.&.'.).
+ceast metod a fost tratat detaliat !n anul 1GL2 de ctre economistul nord$american
@pencer +. TucCer, recunoscut autorul ei, gsind o larg aplicabilitate !n unitile industriale din
@.>.+., !ncep*nd din anul 1GLD, iar ulterior extinz*ndu$se !n rile 4uropei occidentale. 4sena
metodei T.&.'. const !n stabilirea costurilor directe %cu excepia materialelor) "i a celor
indirecte ocazionate de funcionarea fiecrei ma"ini sau grup de ma"ini omogene timp de o or.
=eci, ma"ina se consider ca obiect al calculaiei, costul unei ore de funcionare a ma"inii
rezult*nd din raportarea totalului costurilor aferente ma"inii sau grupului de ma"ini omogene la
numrul orelor de funcionare prevzute.
Prin !nmulirea timpului de funcionare al fiecrei ma"ini sau grup de ma"ini pentru
realizarea produciei %t) cu T.&.'. rezult costul complet de prelucrare a materialelor. C#st'"
c#3)"et $e *a%rica(ie al produsului %#) se obine prin relaie:
# F %T.&.'. V t) Q #m
!n care:
#m reprezint costul materialelor prelucrate.
JD
ntreaga metodologie care caracterizeaz metoda tarif$or$ma"in %T.&.'.) vizeaz
determinarea a doi indicatori sintetici de baz, "i anume:
$ tariful$or$ma"in %T.&.'.)
$ costul pe produs.
@e poate aprecia c metoda reprezint o !ncercare de trecere de la optica viziunii pe produs
la optica viziunii pe centre de responsabilitate, fr a exclude !ns calculul costului unitar pe
produs.
Ca"c'"'" tari*'"'i-#r&-3a@i!& (T7B7M7)
Tariful$or$ma"in reprezint totalitatea costurilor necesare pentru funcionarea unei
ma"ini sau grupe de ma"ini dintr$o !ntreprindere, timp de o or.
#ostul unei ore de funcionare cuprinde costurile directe %cu manopera) "i costurile
indirecte %comune de fabricaie "i generale de administrare "i conducere) ocazionate de
fabricarea unui produs, executarea unei lucrri sau prestarea unui serviciu la o anumit ma"in
sau grup de ma"ini, cu excepia costuri directe cu materiile prime "i materialele. 4le se mai
numesc "i costuri de prelucrare.
#alculul costului unei ore de funcionare %T.&.'.$ului) presupune parcurgerea urmtoarelor
lucrri specifice:
$ stabilirea centrelor de producie.
$ determinarea structurii efectivelor de personal "i a capacitii de producie ale fiecrui
centru de producie.
$ elaborarea bugetului operaional.
$ repartizarea costurilor pe centre de producie.
$ stabilirea T.&.'.$ului.
Sta%i"irea ce!tre"#r $e )r#$'c(ie
n concepia metodei T.&.'., ma"ina, utilajul, locul de munc sunt considerate uniti
tehnico9economice fundamentale, stabilindu$se tariful orar de funcionare al acestora.
n cadrul acestei etape are loc gruparea efectivului de ma"ini, utilaje productive "i locuri
de munc pe centre de producie. >n centru de producie poate fi: una sau mai multe ma"ini,
locuri de munc la care se execut aceea"i operaie sau operaii similare, o linie te,nologic sau
o band de fabricaie de unde rezult o pies, subansamblu, produs etc.
@tabilirea centrelor de produse constituie o problem important av*nd !n vedere faptul
c centrul de producie sau de activitate constituie obiect al calculaiei costurilor. =e regul,
gruparea ma"inilor, utilajelor sau locurilor de munc !n centre de producie nu impune "i
sc,imbarea amplasamentului ma"inilor !n sensul concentrrii lor !n acela"i loc, ci o sectorizare
%divizare) "i structurare a procesului de fabricaie, servind scopurilor calculaiei "i gestiunii.
Aa baza gruprii ma"inilor, utilajelor pe centre de producie stau diferite criterii, cum ar
fi: capacitatea ma"inilor, randamentul lor, caracteristicile dimensionale %lungime, suprafa
ocupat, greutate), putere instalat, tipul ma"inilor, valoarea lor, efectivul personalului de
deservire, numrul de sc,imburi !n care sunt utilizate, numrul de ore lucrate anual.
<omenclatura centrelor de producie se stabile"te adopt*nd fie denumirea operaiei sau
grupului de operaiuni executate, fie denumirea ma"inilor pe baza crora sunt constituite. =ifer
aceast nomenclatur de la o !ntreprindere la alta, !n funcie de te,nologia de fabricaie, iar
numrul centrelor de producie constituite este determinat !n principal de: nomenclatura
produselor fabricate, complexitatea procesului te,nologic, !nzestrarea te,nic a !ntreprinderii,
J3
posibilitatea localizrii costurilor pe centre, mijloacelor folosite !n programarea produciei "i
urmrirea costurilor.
@tabilirea unui numr corespunztor de centre de producie asigur delimitarea just a
responsabilitilor, centrul de producie constituind !n acela"i timp centru de responsabilitate
ca element fundamental al autogestiunii.
Pentru activitile auxiliare "i de deservire desf"urate !n atelierele de !ntreinere "i
reparaii, ateliere de sculrie, centrale de energie etc. nu se constituie centre de producie, ci
numai centre de costuri, deoarece, de"i sunt necesare desf"urrii activitii de baz productive,
ele nu sunt legate direct de fabricarea produciei. #osturile ocazionate de aceste activiti sunt
legate direct de fabricarea produciei. #osturile ocazionate de aceste activiti sunt cuprinse !n
bugetul operaional de unde se repartizeaz apoi asupra centrelor de producie care beneficiaz
de lucrrile sau serviciile activitilor auxiliare "i de deservire.
#entrele de producie stabilite dup criteriile menionate se !nscriu !n documentul
/:omenclatorul centrelor de producie0 !mpreun cu o serie de date caracteristice, cum ar fi:
numrul de ma"ini pe centru, valoarea ma"inilor, puterea instalat, suprafaa de lucru
productiv, producia anual programat exprimat !n ore etc.
=intre aceste date, producia programat exprimat !n ore pe fiecare centru de producie
ocup o poziie deosebit, deoarece ea constituie baza de raportare a costurilor de prelucrare
pentru stabilirea tarifului orar de funcionare %T.&.'.$ului). 7rele de producie anual pe centru
cuprind at*t timpul de pregtire, c*t "i timpul de funcionare productiv a utilajelor "i ma"inilor
din centrul respectiv. n scopul determinrii lor se ine seama de realizrile perioadelor
precedente "i de estimrile mai"trilor "i ale organelor care se ocup cu programarea "i urmrirea
produciei.
Deter3i!area str'ct'rii e*ectiAe"#r $e )ers#!a" @i a ca)acit&(i"#r $e )r#$'c(ie a" *iec&r'i
ce!tr'
n cadrul acestei etape se urmre"te stabilirea structurii efectivelor de personal din
seciile de baz: muncitori direct productivi, muncitori indirect productivi, personal auxiliar.
stabilirea fondului de salarii a personalului direct productiv privind producia programat.
determinarea capacitii de producie pe centre "i corelarea ei cu producia programat !n ore.
n documentul /@ituaia structurii efectivelor0 se cuprind urmtoarele elemente:
$ numrul de ma*ini pe centru este stabilit !n prima etap, prelu*ndu$se din
/<omenclatorul centrelor de producie0.
$ efectivul unitar standard de muncitori se determin de ctre compartimentul de
organizare a muncii, cuprinz*nd unul sau mai muli muncitori care lucreaz !n mod
normal la o ma"in sau la un utilaj, execut*nd o operaie productiv. n cazul c*nd un
muncitor deserve"te mai multe ma"ini, el va intra !n calculul efectiv unitar cu o fracie
corespunztoare.
=e exemplu, dac un muncitor deserve"te 2 ma"ini %semiautomate sau automate) se va
prelua !n calculul efectivului unitar cu:
$ salariul orar pe muncitor reprezint salariul orar mediu cuvenit unui lucrtor "i este
format din salariul tarifar plus sporurile cuvenite muncitorului !n perioada programat.
$ salariul orar pe centru se determin !n funcie de salariul orar pe muncitor, efectivul
unitar standard de muncitor "i de numrul de ma"ini pe centrul de producie dup
urmtoarea relaie:
@
,i
F <
mi
=

u
%
l% h
/
1
-
n
lj
JJ
unde:
@
,
salariul orar pe centrul de producie.
<
m
numrul de ma"ini pe centru.
@
,-1
salariul orar pe lucrtor %muncitor).
i centrul de producie.
j categoria de personal.
n numrul de muncitori.
=e exemplu, dac !n cazul unui centru de producie format din D ma"ini, efectivul unitar
standard este compus din 2 muncitori direct productivi cu un salariu orar de 1H,JH lei-, "i un
muncitor auxiliar care deserve"te cele D ma"ini ale centrului av*nd salariul de G lei-, salariul
orar al centrului va fi:
@
,i
F D x W%1H,JH c 2) Q %G x 1-D)X F 92 mii lei
9 numrul ma0im anual de ore pe centru %&
max.
) reprezint totalul orelor de lucru
posibile de realizat !n decursul unui an pe fiecare centru de producie.
Pentru determinarea lui se ine seama de numrul zilelor calendaristice %;
c
) din care se
scad zilele nelucrtoare %;
nl
) %duminici, srbtori legale, zile libere legale), rezultatul
!nmulindu$se cu durata zilei de lucru, !n funcie de numrul de sc,imburi.
n cazul centrelor formate din mai multe ma"ini, numrul maxim de ore anual pe centru
se determin prin produsul dintre numrul orelor maxim de funcionare pe ma"in %,
max.)
cu
numrul de ma"ini dup urmtoarea relaie !n cazul regimului de lucru !ntr$un sc,imb.
&
max.
F W%;
c
;
nl
) x IX x <
mi
=e exemplu, pentru centrul de producie format din D ma"ini timpul maxim de funcionare se
determin astfel:
&
max
. F %DLJ LG) x I x D F 9.D2H ore
9 numrul anual de ore disponibile pe centru %&
d
) se determin scz*nd din orele pltite
pentru !ntreruperi planificate %concedii de odi,n, pauze !n timpul programului de lucru "i alte
!ntreruperi legale) "i exprim capacitatea de producie a acestuia.
9 producia programat pe fiecare centru se !nscrie !n /@ituaia structurii efectivelor0,
exprimat at*t !n ore preluate din /nomenclatorul centrelor de producie0, c*t "i valoric,
reprezent*nd manopera direct corespunztoare centrelor de producie %#
'd
). +cest indicator de
baz care intr !n componena costului orei de funcionare pe centru %T.&.'.$ului) se determin
!nmulind producia programat exprimat !n ore %&pli) cu salariul orar pe centrul de producie
%@
,i
) dup relaia:
#
'di
F &
pli
x @
,i
#ompar*nd capacitatea de producie %numrul orelor disponibile) cu producia
programat exprimat !n ore pe fiecare centru, se poate stabili gradul de $ncrcare a capacitii
de producie, determin*ndu$se excedentul, respectiv lipsa de capacitate exprimat !n ore.
4xcedentul de capacitate %&d B &pl) determin !ncetinirea ritmului produciei cu toate
consecinele ce decurg din aceasta %cre"terea costurilor, mic"orarea beneficiilor, scderea
gradului de lic,iditate etc.). Pentru evitarea acestor fenomene negative se impune atragerea de
JL
noi comenzi, cooperarea !n producie cu alte !ntreprinderi, transferarea de personal !n alte centre
deficitare etc.
Aipsa de capacitate de producie %&d Y &pl) creeaz greuti !n !ndeplinirea programului
de producie. pentru eliminarea strangulrilor se impune transferul de operaii la alte centre
unde exist capaciti excedentare %dac acest transfer este posibil din punct de vedere te,nic,
fr a deregla procesul te,nologic), crearea de noi capaciti, cooperarea !n producie,
renunarea la unele comenzi mai puin rentabile etc.
/@ituaia structurii efectivelor0 este un document deosebit de important care serve"te, pe
de o parte, la stabilirea efectivului standard de personal "i a fondului de salariu aferent
personalului direct productiv, iar, pe de alt parte, la determinarea capacitii de producie !n
corelaie cu producia programat, permi*nd !n acela"i timp luarea de decizii privind utilizarea
c*t mai complet a capacitii de producie pe fiecare centru, relev*nd valoric consecinele
nefolosirii ei.
E"a%#rarea %'et'"'i #)era(i#!a"
6ugetul operaional cuprinde totalitatea costurilor indirecte de fabricaie, cu excepia
urmtoarelor elemente:
$ costurile cu manopera direct stabilit prin /@ituaia structurii efectivelor0.
$ costurile cu materiile prime "i materialele directe care se determin odat cu stabilirea
costului unitar al produsului.
Aa baza !ntocmirii bugetului operaional stau costurile efectuate !n anul de baz, corectate !n
funcie de condiiile prevzute pentru anul de plan.
#aracterul diferit al costurilor care fac obiectul bugetului operaional impune gruparea
costurilor !n costuri fixe "i variabile, asigur*ndu$se astfel cunoa"terea nivelului fiecrui element
de cost sub aciunea diferiilor factori de influen "i posibilitatea elaborrii unui buget flexibil,
u"or adaptabil la modificrile intervenite !n activitatea !ntreprinderii. ntocmirea unui buget
operaional flexibil, la anumite niveluri de utilizare a capacitii de producie, ofer posibilitatea
aprecierii influenei gradului de utilizare a capacitii de producie asupra rezultatelor financiare
prin intermediul costurilor.
Pentru determinarea costurilor ce se !nscriu !n buget se apeleaz la calcule matematice,
grafice sau procedee statistico$experimentale !n cazul !n care nu exist alte posibiliti sau unde
volumul de munc ce ar trebui depus este prea mare.
=e asemenea, o atenie deosebit trebuie acordat calculului "i prelurii !n bugetul
operaional a costurilor ocazionate de activitile auxiliare "i de deservire, care nu constituie
centre productive, ci numai centre de costuri.
:eflect*nd costurile comune de fabricaie "i costurile de administraie, conducere "i
desfacere a produciei, bugetul operaional poate fi structurat pentru activitatea programat a
!ntreprinderii pe timp de un an, pe grupe "i feluri de costuri, indic*ndu$se pentru fiecare criteriul
luat !n considerare pentru repartizare pe centrele de producie.
=e)arti+area c#st'ri"#r )e ce!tre $e )r#$'c(ie
+ceast etap are drept scop determinarea cotei$pri anuale ce revine fiecrui centru de
producie din costurile cuprinse !n bugetul operaional, !n raport cu caracteristicile specifice ale
acestora. n vederea repartizrii costurilor indirecte se apeleaz la procedeul suplimentrii, !n
varianta coeficienilor difereniai pe grupe "i feluri de costuri.
J9
#riteriile utilizate pentru repartizarea diferitelor grupe de costuri din bugetul operaional
sunt variate, !n alegerea lor lu*ndu$se !n considerare legtura lor cauzal cu costurile de
repartizat. =eci asigurarea unei juste repartizri a costurilor impune ca !n alegerea criteriilor de
repartizare s se aibe !n vedere particularitile generate de obiectul activitii !ntreprinderii,
structura acesteia, te,nologia de fabricaie, cauzele care genereaz diferitele costuri de
repartizat, comportamentul lor fa de volumul produciei etc.
+stfel, costurile cu reparaiile utilajelor, instalaiilor, amortizarea acestora se pot
repartiza !n funcie de valoarea ma"inilor sau !n funcie de numrul anual de ore de funcionare.
retribuiile indirecte se repartizeaz !n funcie de manopera direct. energia te,nologic !n
funcie de puterea instalat. amortizarea cldirilor dup suprafaa productiv etc.
=up stabilirea criteriilor de repartizare adoptate, acestea se !nscriu !n Aista criteriilor de
repartizare, unde pe baza elementelor furnizate de /<omenclatorul centrelor de producie0,
/@ituaia structurii efectivelor0 "i /6ugetul operaional0 se procedeaz la calculul coeficienilor
de suplimentare pentru fiecare criteriu de repartizare, dup relaia:
C
s
F

=
=
n
i
ci
m
%
r%
"
C
1
1
unde:
C
s
coeficientul mediu de suplimentare %de repartizare).
#
r
costurile din bugetul operaional de repartizat.
j elementul %grupa) de costuri.
'
c
mrimea criteriului ales ca baz de repartizare.
i centrul de producie.
n baza coeficienilor de suplimentare stabilii, cota$parte de costuri indirecte ce revine
fiecrui centru de producie %#
ri
) se stabile"te dup relaia:
#
ri
F C
s
x '
ci
Sta%i"irea T7B7M7-'"'i
n baza colii de repartizare a costurilor se stabile"te pentru fiecare centru de producie
T.&.'.$ul.
Pentru stabilirea T.&.'.$ului se !mparte totalul costurilor %#rji) cu manopera direct
%'mdi) al costurilor comune de fabricaie, de administrare, conducere "i desfacere a produciei
%#rji) la numrul de ore planificate anual pentru funcionarea fiecrui centru de producie
%&pli), utiliz*nd relaia:
T.&.' F
pli
m
%
r%i "di
-
C C

=
+
1
deci, pentru fiecare centru de producie %i) costul orei de funcionare %T.&.'.$ul) cuprinde
manopera direct %#
'di
) "i costurile indirecte %
#rj
unde j reprezint grupa costurilor din
bugetul operaional repartizat pe un centru de producie dup un anumit criteriu) eferente unei
ore de activitate productiv.
JI
=ac se calculeaz tarife$or$ma"in difereniate pe grade de utilizare a capacitii de
producie a centrelor, cu separarea lor !n costuri fixe "i variabile, /#oala de repartizare a
costurilor0 presupune o structur mult mai complex. +ceasta !n scopul stabilirii unui T.&.'.
flexibil, u"or adaptabil modificrilor ce pot interveni !n activitatea !ntreprinderii.
Ca"c'"'" c#st'"'i )e )r#$'s
@tructura costului produsului, !n concepia metodei T.&.'., cuprinde urmtoarele
componente de baz:
$ costul de prelucrare ce revine pe produs.
$ costul materiei prime "i materialelor directe aferente produsului.
#unosc*nd fluxul procesului te,nologic, deci operaiile prin care trece produsul "i respectiv
centrele de producie pe care le parcurge, se determin costul produsului cu cele dou
componente, dup urmtoarea relaie:
cj F
m%
m
i
t%i
C ; " - , +

=1
. . .
unde:
cj costul pe unitatea de produs j.
T.&.'.i costul orei de funcionare !n centrul de producie i.
tji timpul unitar de prelucrare %!n ore) al produsului j !n centrul i.
#mj costul unitar cu materia prim "i materiale directe.
Pentru !ntreaga producie fabricat, costul total al produsului se va determina dup relaia:
# F

= = =
+

n
%
m%
m
i
%i
n
%
%
C t i " - , +
1 1 1
. . .
unde:
# costul !ntregii producii.
T cantitatea din produsul j.
#mj costul total al materiilor prime "i materialelor directe aferente produsului j.
Pe baza datelor furnizate de documentaia te,nic %fi"e te,nologice, listele consumurilor
specifice de materiale prime "i materiale directe, liste de manoper specific pe unitatea de
produs).
#osturile efective se pot urmri folosind mijloacele contabilitii. +stfel, consumul de
materii prime "i materiale directe se urmre"te cu ajutorul analiticelor desc,ise pe produs !n
cadrul contului de calculaie /#,eltuielile activitii de baz0 la baza !nregistrrilor !n
contabilitate stau documentele primare "i situaiile de repartizare !ntocmite manual sau
mecanizat !n sistemul costurilor normate sau standard cost.
:etribuiile personalului direct productiv se reflect !n contul de calculaie, !nregistrrile
fc*ndu$se !n baza centralizatorului statelor de retribuii !ntocmite pe centre de producie.
#osturile indirecte se urmresc distinct, pe total "i pe grupe de costuri, folosind structura
lor din bugetul operaional.
<umrul orelor de funcionare pe fiecare centru cu defalcare pe produsele executate se
urmre"te prin intermediul evidenei operative organizate !n acest scop.
JG
Aa sf*r"itul perioadei de gestiune, pentru produsele fabricate se pot stabili abateri de la
timpul de prelucrare "i de la T.&.'.$ul programat %planificat) !n uniti de timp "i valoric !n
structura costului de prelucrare al produselor, iar pentru costul complet de prelucrare se
determin abateri "i de la costul planificat %normat) cu materia prim "i materialele directe ale
produselor realizate.
)a de metodele clasice de calculaie a costurilor, metoda T.&.'. prezint o serie de
avanta%e, viz*nd at*t !mbuntirea calculului costului pe produs, dintre care menionm:
$ asigur o mai bun folosire a ma"inilor "i instalaiilor datorit urmririi, pe prim$plan,
a utilizrii capacitii de producie maxime disponibile a acestora.
$ permite stabilirea utilajelor "i ma"inilor insuficient !ncrcate sau cu rentabilitate
sczut.
$ asigur folosirea integral a timpului de lucru.
$ mobilizeaz personalul te,nic !n folosirea mai raional a ma"inilor "i utilajelor,
reducerea costurilor de funcionare a acestora, ceea ce contribuie la reducerea costurilor
produselor.
$ asigur folosirea mai bun a forei de munc.
$ permite o repartizare mai judicioas a costurilor indirecte pentru utilizarea unor baze
alese dup principiul cauzalitii, asigur*nd o fundamentare realist a costurilor "i preurilor
produselor.
$ creeaz condiii pentru determinarea rentabilitii ma"inilor "i centrelor de producie,
fapt ce permite o lansare judicioas a produciei.
$ asigur stabilirea abaterilor de la costurile planificate cu ajutorul T.&.'.$ului care
constituie un etalon de comparaie a costurilor.
'etoda prezint "i dezavanta%e, cum sunt:
$ are caracter de aplicabilitate limitat cu eficien !ndeosebi !n !ntreprinderile care
folosesc utilaje de tipul ma"inilor$unelte, produsul finit fiind rezultatul prelucrrii intermitente
!ntr$un numr redus de centre.
$ metoda este deosebit de laborioas !n cazul produselor de !mbinare mecanic a unor
piese %repere) "i subansamble numeroase, implic*nd calculul costului fiecrei piese dup
metodologia specific, ajung*nd la costul produsului finit prin adugarea la costul pieselor "i
subansamblelor componente a costurilor ocazionate de centrele de montaj.
$ includerea !n costul orei de funcionare a c,eltuielilor de desfacere %v*nzare) este
discutabil deoarece acestea sunt influenate nu de timpul de prelucrare a produsului pe ma"ini,
ci de ali factori %volumul produciei, tarifele de transport etc.).
$ metoda pune !n prim$plan costul prelucrrii produselor, ls*nd pe un plan secundar un
cost important "i cu pondere !n unele ramuri costul cu materii prime "i directe.
'etoda T.&.'. se poate aplica mai ales !n !ntreprinderile cu un grad ridicat de
mecanizare "i automatizare a proceselor te,nologice "i !n care costurile de prelucrare au o
pondere !nsemnat !n structura costurilor produciei, iar calculele se pot executa !n sistem de
prelucrare automat a datelor.
Met#$a GEO=GES PE==IN (G7P7)
'etoda (.P. este o metod de tip absorbant care determin costul produsului pe baza
costurilor de prelucrare la care se adaug costul cu materiile prime "i materialele directe.
LH
Pornind de la neajunsurile metodelor clasice de calculaie a costurilor !n ceea ce prive"te
tratarea "i repartizarea costurilor indirecte, !n scopul calculrii unui cost c*t mai exact, metoda
(.P. pune pe prim$plan principiul cauzalitii costurilor av*nd ca obiectiv determinarea unui
cost c*t mai real pe unitatea de produs.
'etoda de calculaie (.P. este o metod de programare "i urmrire a costurilor de
producie av*nd ca scop calcularea c*t mai exact a costului pe produs, apel*nd !n acest sens la
o unitate de msur convenional denumit (.P., stabilit cu anticipaie.
n esen, (.P.$ul exprim o unitate convenional de msur a produciei, considerat
unitate de /efort de producie0, ce poate fi regsit !n fiecare produs. =eoarece fabricarea
produciei implic eforturi de aceea"i natur "i esen %materiale, umane etc.), aceast unitate de
/efort de producie0 ofer posibilitatea omogenizrii produciei indiferent de varietatea acesteia,
de procesul de fabricaie, de locul de producie %secie, atelier, ma"in etc).
#um !ns (.P.$ul este fundamentat pe ideea c el reprezint cota$parte din efortul depus
!n procesul de producie, pentru fabricarea produselor se impune comensurarea acestuia, care nu
este posibil dec*t prin intermediul costurilor de producie.
Potrivit metodologiei de calcul a (.P.$urilor, costurile de prelucrare se !mpart !n dou
grupe:
$ costuri imputabile
$ costuri neimputabile.
C#st'ri"e i3)'ta%i"e sunt acele costuri de prelucrare ce se pot repartiza asupra operaiilor
sau produselor fabricate pe baza unor criterii logice de cauzalitate. +ceste costuri sunt luate !n
considerare la calculul (.P.$urilor. =in aceast grup fac parte: costurile cu retribuiile
personalului direct productiv "i auxiliar, combustibilul "i energia te,nologic, amortizarea
mijloacelor fixe etc.
C#st'ri"e !ei3)'ta%i"e sunt acele costuri pentru care nu se gsesc criterii logice de
repartizare pe operaii "i produse, !ntruc*t privesc producia !n ansamblul ei.
n aceast categorie se cuprind: costurile generale de administrare "i conducere, costurile
ocazionate de activiti anexe "i de deservire etc. 4le nu sunt luate !n considerare !n calculul
(.P.$urilor, ci numai !n calculul costului pe produs.
'etoda (.P. nu admite clasificarea costurilor !n costuri directe "i costuri indirecte,
tocmai pentru a nu oferi posibilitatea repartizrii !n costul produselor a unei grupe mari de
costuri dup acela"i criteriu, fr a ine seama de legtura de cauzalitate dintre acestea "i natura
fiecrui element de cost.
7 alt clasificare a costurilor acceptat de metoda (.P. este cea referitoare la
dependena lor fa de volumul fizic al produciei !n funcie de care costurile se !mpart !n
costuri variabile %proporionale, degresive) "i costuri fixe, utiliz*ndu$se la elaborarea bugetelor
de costuri "i la controlul bugetar al desf"urrii procesului de producie.
'etoda (.P. de calculaie a costurilor presupune parcurgerea urmtoarelor grupe de lucrri:
$ stabilirea (.P.$urilor
$ calculul costului pe produs.
Sta%i"irea G7P7-'ri"#r
=eterminarea (.P.$urilor, care constituie baza calculaiei costurilor dup aceast
metod, presupune efectuarea succesiv a urmtoarelor lucrri:
a) C!t#c3irea "istei #)era(ii"#r
Pe baza documentaiei te,nice a procesului de fabricaie se !ntocme"te un nomenclator al
operaiilor de munc ocazionate de fabricarea produciei grupat !n operaii de baz %direct
productive), auxiliare "i de deservire. ntocmirea listei impune o examinare precis a fiecrui
element de cost de la fiecare operaie !nscriindu$se "i timpii de munc corespunztoare pentru o
L1
delimitare c*t mai corect a operaiilor. +ceasta prezint o deosebit importan !n stabilirea
costurilor pe fiecare operaie.
%) Sta%i"irea c#st'ri"#r i3)'ta%i"e pe operaii "i produse %cu excepia costului cu
materiile prime "i materialele directe) "i care pot apare fie sub forma unor sume totale, fie sub
form de cote medii stabilite pe or, pe muncitor sau pe unitatea de produs.
c) Deter3i!area c#st'ri"#r !ei3)'ta%i"e $i! t#ta"'" c#st'ri"#r $e )r#$'c(ie.
'etoda urmre"te reducerea la minimum a costurilor neimputabile prin gsirea unor c,ei de
repartizare a lor, cunosc*nd c prin aceasta cre"te gradul de exactitate a costului calculat ca
urmare a lurii !n considerare a unei pri mai mari din totalul costurilor de producie sub forma
costurilor imputabile.
$) A"eerea )r#$'s'"'i $e %a+& !n vederea determinrii (.P.$urilor pe operaii.
Produsul de baz este etalonul !n funcie de care se stabile"te unitatea de msur, (.P.$ul. Pe
baza lui se calculeaz (.P.$urile pe fiecare operaie "i pe fiecare produs.
Aa alegerea produsului de baz se analizeaz minuios condiiile de fabricaie urmrindu$se s
corespund unor condiii optime de fabricaie a produciei "i s asigure calcularea cu exactitate
a costului pe produs.
e) Ca"c'"area i!$ice"'i )e!tr' )r#$'s'" $e %a+&. @e determin ca sum a raporturilor
dintre costurile imputabile orare "i cantitatea de producie planificat a se fabrica !ntr$o or la
fiecare operaie de la produsul de baz, dup relaia:
8b F

=
n
i i
<i
+
C
1
unde:
8
b
F indicele produsului de baz
#
8
F costurile totale imputabile pe fiecare operaie
T F cantitatea %uniti fizice) produs !ntr$o or pe fiecare operaie
i F operaie %l n).
*) Ca"c'"area G7P7 )e #)era(ii !n funcie de indicele produsului de baz, ca raport !ntre
costurile imputabile ale fiecrei operaii %#o) "i indicele de baz %ib) dup relaia:
(.P
7
F
b
<
Co
) Ca"c'"area G7P7-'ri"#r )e *iecare )r#$'s. n funcie de producia orar planificat
%T) pentru fiecare operaie %i) prin care trece produsul "i (.P.$ul fiecrei operaii %(.P
7i
) se
determin (.P.$ul pe produs %(.P
p
), folosind formula:
(.P
7
F

=
n
i i
oi
+
& =
1
. .
(.P.$urile stabilite pot fi utilizate o perioad relativ mare de timp %J$L ani) dac
condiiile te,nico$economice avute !n vedere la stabilirea lor rm*n nesc,imbate.
Ca"c'"'" c#st'"'i )e )r#$'s
L2
+ doua grup de lucrri pe care o presupune metoda (.P. asigur determinarea costului
fiecrui produs pe baza (.P.$urilor calculate.
n acest scop se parcurg urmtoarele lucrri:
a) O3#e!i+area )r#$'c(iei *i+ice D! '!it&(i G7P7 prin !nmulirea cantitilor cu (.P.$
ul pe produs aferent fiecrui sortiment %j)
E(P F

=
m
%
p%
=& +%
1
V
b) Sta%i"irea c#st'"'i '!ei '!it&(i G7P7 prin raportarea costurilor de producie totale
%imputabile "i neimputabile) la producia exprimat !n (.P. dup relaia
#
(P
F
=&
: <
Q
C C +
c) Deter3i!area c#st'"'i '!itar $e )re"'crare a" )r#$'s'"'i prin !nmulirea costului
unui (.P. cu (.P.$ul aferent unei uniti din produsul respectiv, conform relaiei:
c
prj
F c
(.P.
x (.P.
pj
unde:
c
pr
costul unitar de prelucrare pe produs
c
(.P.
costul unui (.P.
(.P.
pj
(.P.$ul produsului /j0.
d) Deter3i!area c#st'"'i '!itar c#3)"et a" )r#$'s'"'i %c
c
) prin adugarea la costul
prelucrrii %c
pr
) a costului cu materiile prime "i materialele directe %c
m
) aferente
produsului %j).
c
cj
F c
prj
Q c
mj
'etoda (.P. prezint o serie de avantaje, cum sunt:
$ asigur calcularea unui cost pe produs mai exact ca urmare a folosirii unor criterii de
repartizare a costurilor bazate pe legtura lor de cauzalitate.
$ (.P.$urile calculate au o stabilitate relativ mare !n timp simplific*nd oarecum lucrrile
de calculaie.
$ permite optimizarea structurii produciei prin prisma numrului de Zuniti de efort de
producie0 stabilite pe produse.
$ asigur efectuarea analizei comparate a gradului de realizare a planului de producie !n
funcie de producia exprimat !n uniti (.P.
n acela"i timp metoda prezint o serie de limite:
$ volumul mare de munc pe care !l presupune stabilirea (.P.$urilor
$ dificulti !n aplicarea ei la !ntreprinderi cu variaii mari ale produciei neterminate de la
o perioad la alta.
LD