Sunteți pe pagina 1din 15

TULBURRILE DEPRESIVE

1. Reprezentarea public a tulburrilor depresive


71% Atribuie tulburarea unei slbiciuni emoionale
65% Deficitele de educaie sunt principala cauz a depresiei
45% onsider c afeciunea este !ina pacientului" acesta put#nd oric#nd s se
mobilizeze $i s o %nlture
4&% 'd depresia ca pe o boal incurabil
&5% Depresia este consecina unor pcate
1(% )ecunosc un substrat neurobiolo*ic al depresiei
2. Fiziopatologia depresiei
Deficite ale neurotransmisiei:
-noradrenergice,
-serotoninergice,
-doaminergice,
-!"B"-ergice,
-glutamatergice,
-neuroetidergice#
Disfunc$ii neuroendocrine:
- a%a &iotalamo-&iofi'o-corticosurarenalian( )*+, din deresi-i nu au o
suresie normal( a secre$iei de corti'ol du( administrarea de D.T/ au fost
o0ser-ate le'iuni &iocamice induse de &iercorti'olemie1
-a%a tiroidian( )2+, din acien$ii cu deresie, care nu au disfunc$ii
tiroidiene e-idente, au eli0erare redus( de TS3 la ro0a de stimulare cu TR31
-&ormonul de cre4tere )reducerea reac$iei de eli0erare a !3 indus( de somn/
r(suns diminuat al eli0er(rii de !3 la stimularea cu clonidin(1
"nomalii ale somnului
-laten$( crescut( a instal(rii somnului
-laten$( redus( a somnului RE5
-cre4terea duratei rimei erioade RE5
-anomalii ale somnului delta
"nomalii ale regl(rii ritmului circadian
6enomene si&oneuroimunologice )inter-en$ia &iotalamusului 4i a
&iercorti'olemiei 7n controlul imunit($ii1# E%ist( o reducere a rolifer(rii
limfocitare ca reac$ie la mitogene, recum 4i alte forme de alterare a r(sunsului
imun celular#
8euroimagistica
1
-reducerea flu%ului sanguin cere0ral )SPE9T1 sau a meta0olismului )PET1 7n
corte%ul frontal anterior, mai ales de artea st:ng(, modificare deendent( de stare/
reduceri ale meta0olismului 7n 'onele doaminergice me'ocorticale 4i me'olim0ice
-cre4teri ale flu%ului sanguin deendente de stare 7n regiunile
eri-entriculare, ganglionii 0a'ali 4i talamusul medial la deresi-i, recum 4i
cre4teri corelate cu terenul -ulnera0il la ni-elul amigdalei
6actori genetici
-deresia uniolar( este reg(sit( la un rocent crescut din rudele de gradul I
ale acien$ilor 0iolari )de ;-2 ori mai mult dec:t media oula$iei normale1
-concordan$a diagnosticului de deresie uniolar( 4i 0iolar( este mai mare
)de ;-< ori1 la gemenii mono'igo$i, comarati- cu gemenii di'igo$i, ace4tia din urm(
a-:nd o re-alen$( asem(n(toare cu a rudelor de gradul I#
-studiile de ado$ie au g(sit un risc de ; ori mai mare entru deresia
uniolar( 4i de 2 ori mai mare entru deresia 0iolar( la rudele 0iologice ale
ro0an'ilor 0iolari
3. Criteriile DSM 5 pentru diagnosticul episodului
depresiv maor
9riteriile de diagnostic entru eisodul deresi- ma=or conform DS5 *
"# 9inci )sau mai multe1 dintre urm(toarele simtome au fost re'ente cel u$in
dou( s(t(m:ni, concomitent 4i ele rere'int( o sc&im0are fa$( de ni-elul de
func$ionare anterior al su0iectului:
-cel u$in unul din urm(toarele dou( este re'ent:
)>1 diso'i$ie deresi-(/
);1 ierderea interesului sau a l(cerii/
Diso'i$ia deresi-( este re'ent( 7n cea mai mare arte a 'ilei, aroae 'ilnic,
du( cum indic( fie acu'ele su0iectului, fie semnele o0ser-ate de ceilal$i# La
adolescen$i sau coii, diso'i$ia oate fi irita0il(#
Diminuarea marcat( a interesului sau a l(cerii este e-ident( 7n toate sau aroae
toate acti-it($ile desf(4urate 7n cea mai mare arte a 'ilei, aroae 'ilnic, du( cum
rele-( fie o0ser-area acientului de c(tre clinician, fie raortarea sontan( a
su0iectului#
)21 Reducerea semnificati-( a greut($ii cororale, 7n a0sen$a unui regim
imus sau cre4terea acesteia )de e%# -aria$ii ale greut($ii de este *, 7ntr-o lun(1#
9re4terea sau reducerea imortant( a aetitului alimentar 'ilnic oate fi o
alternati-( a acestui criteriu diagnostic#
)<1 Insomnie sau &iersomnie aroae 'ilnic(
)*1 "gita$ie sau in&i0i$ie si&omotorie o0ser-at( aroae 'ilnic, fie de c(tre
ceilal$i, fie de acient )sen'a$ie de nelini4te sau de mi4care 7ncetinit(1
)?1 6atiga0ilitate sau ierderea energiei aroae 7n fiecare 'i
)@1 Sentimente de lis( de -aloare sau autocula0ili'are e%cesi-(A inadc-at(
)intensitatea oate fi delirant(1 re'ente aroae 'ilnic# "ceste sentimente nu sunt
auto-rero4uri sau -in( 7n leg(tur( cu fatul de a fi 0olna-#
+
)B1 Reducerea caacit($ii de concentrare a aten$iei sau indeci'ie, menifestate
aroae 'ilnic, raortate de acient sau de aar$in(tori
)C1 !:nduri legate de moarte )distincte de teama de moarte1, idea$ie
autolitic( recurent( f(r( un lan secific sau e%isten$a unui lan suicidar#
B# Simtomele determin( disconfort su0iecti- semnificati- sau disfunc$ii 7n
sfera ocua$ional(, social( sau 7n alte arii de func$ionare#
9# Simtomele nu se datorea'( efectelor fi'iologice ale unei su0stan$e sau
condi$ii medicale generale#
Simtomele nu se e%lic( mai 0ine rin doliu )de e%#, du( moartea unei
ersoane aroiate, simtomele ersist( este dou( luni sau sunt caracteri'ate rin
disfunc$ii imortante, reocu(ri mor0ide 7n leg(tur( cu lisa de -aloare, idei
suicidare, simtome si&otice sau in&i0i$ie si&omotorie#1
D# Simtomele nu sunt mai 0ine e%licate de tul0urarea sc&i'oafecti-(,
sc&i'ofrenie, tul0urarea sc&i'ofreniform(, tul0urare delirant(, alte tul0ur(ri
si&otice
E# Simtomele nu 7ndelinesc criteriile de diagnostic entru un eisod mi%t#
"cest criteriu nu se alic( dac( toate eisoadele maniacale sau
&iomaniacale sunt induse de su0stan$e sauot fi atri0uite efectelor fi'iologice ale
unei alte condi$ii medicale
Secifican$ii eisodului deresi- ma=or )DS5 *1
!ntensitate
-u4oar(: e%ist( doar c:te-a criterii 7n lus sau niciunul din cele necesare
diagnosticului, iar afectarea func$ional( este minim(
-moderat(: num(rul de simtome 4i afectarea func$ional( se afl( 7ntre ragul
necesar entru un eisod u4or 4i unul se-er
-se-er(: e%ist( mai multe criterii sulimentare, fa$( de cele necesare unui
diagnostic de eisod deresi- ma=or, iar func$ionarea cotidian( este se-er
ertur0at(#
-se-er(, cu simtome si&otice: e%ist(, e l:ng( simtomele men$ionate mai
sus, delir sauA4i &alucina$ii# Dn re'en$a elementelor si&otice, tre0uie secificat
dac( acestea sunt congruente sau incongruente cu diso'i$ia#
Remisiune
-7n remisiune ar$ial(: e%ist( simtome incluse 7n ta0loul clinic al unui eisod
deresi- ma=or, dar nu suficiente entru a sta0ili un diagnosticA e%ist( o erioad( de
mai u$in de dou( luni f(r( simtome semnificati-e, du( terminarea unui eisod
deresi- ma=or#
-7n remisiune comlet(: 7n ultimele dou( luni nu au e%istat simtome
semnificati-e de deresie
"rsturi speci#ice
-elemente melancoli#orme: 7n cursul celei mai se-ere erioade a eisodului
deresi- ma=or e%ist(
&
)>1 ierderea l(cerii o0$inute din toate sau aroae toate acti-it($ile sauA4i
);1 lisa reacti-it($ii la stimuli l(cu$i/
iar aceste semne se 7nso$esc de cel u$in 2 din urm(toarele:
)>1 calitate distinct( a diso'i$iei deresi-e/
);1 deresia este mai gra-( diminea$a/
)21 tre'iri matinale, cu cel u$in dou( ore 7naintea orei o0i4nuite de tre'ire/
)<1 in&i0i$ie sau agita$ie si&omotorie marcat(/
)*1 anore%ie semnificati-( sau ierdere 7n greutate/
)?1 -in( e%cesi-( sau inadec-at(
,trsturi atipice$ acest secificant se alic( atunci c:nd urm(toarele
elemente sunt re'ente 7n ultimele dou( s(t(m:ni ale unui eisod deresi- ma=or:
)"1 Reacti-itatea diso'i$iei )de e%# starea afecti-( se ameliorea'( 7n
conte%tul unor e-enimente fericite1
)B1 Dou( sau mai multe din urm(toarele elemente e%ist( cel u$in dou(
s(t(m:ni:
)>1 cre4tere semnificati-( a greut($ii cororale sau cre4tere imortant( a
aetitului alimentar
);1 &iersomnie
)21 arali'ie Ede lum0F
)<1 attern de sensi0ilitate la re=ec$ia interersonal(, caa0il de a interfera
ma=or cu func$ionarea social( sau ocua$ional(
)91 "cest secificant se diagnostic&ea'( 7n a0sen$a tr(s(turilor melancolice
sau catatonice 7n cadrul eisodului deresi- resecti-
%trsturi catatonice$ acest secificant este re'ent dac( e%ist( cel u$in trei
elemente din urm(torul set de criterii:
)>1 catalesie
);1 stuor
)21 fle%i0ilitate ceroas(
)<1 mutism
)*1 negati-ism
)?1 osturare
)@1 manierisme
)B1 stereotiii
)C1 agita$ie neinfluen$at( de stimulii e%terni
)>+1 grimase
)>>1 ecolalie
)>;1 ecora%ie

-debut postpartum$ dac( eisodul deresi- se instalea'( 7n rimele <
s(t(m:ni ostartum
%cu distres an&ios u'or(moderat(moderat%sever(sever%cel u$in dou( simtome
din urm(toarele:
)>1 sen'a$ie de 7ncordare sau tensiune intrasi&ic(
);1 nelini4te
4
)21 dificultate de concentrare datorit( gri=ilor
)<1 teama c( se -a 7nt:mla ce-a 7ngro'itor
)*1 teama de ierdere a autocontrolului
%cu trsturi mi&te% cel u$in 2 din urm(toarele simtome 7nso$esc
manifest(rile deresi-e:
)>1 diso'i$ie e%ansi-(
);1 cre4terea stimei de sine, idei de grandoare
)21 cre4terea de0itului -er0al, resiunea -or0irii
)<1 fug( de idei
)*1 cre4terea energiei sau a acti-it($ii orientate sre sco
)?1 imlicare e%cesi-( 7n acti-it($i cu oten$iale consecin$e negati-e
)@1 sc(derea ne-oii de somn
-pattern sezonier$ eisoadele deresi-e se instalea'( 7ntr-un anumit anotim,
de e%emlu toamna sau iarna#
Dn ultimii ; ani au e%istat dou( eisoade deresi-e care au coresuns
acestei rela$ii temorale#
Remisiunile eisoadelor deresi-e aar de o0icei 7ntr-o erioad(
definit( a anului#
). Spectrul tulburrilor depresive
Tul0urare afecti-( disruti-(
Tul0urarea deresi-( ma=or(
Tul0urare deresi-( ersistent( )distimia1
Tul0urarea disforic( remenstrual(
Tul0urare deresi-( indus( de su0stan$(
Tul0urare deresi-( indus( de condi$ii medicale generale
Tul0urare deresi-( scurt( recurent(
Eisod deresi- cu durat( scurt( )<->2 'ile1
Eisod deresi- cu simtome insuficiente
Tul0urare deresi-( nesecificat(
5. *&amenul psi+iatric
on$tien- lucid
.rientare- prezent
Aspect *eneral- in/ibiie sau nelini$te psi/omotorie0 posibil catatonie sau stupor
1imba2- ritm $i flu3 !erbal reduse" tonalitate 2oas" reducerea iniiati!ei"
rspunsuri monosilabice
ontact !izual- pri!ire fi3" pri!e$te %n 2os
5
4imic $i *estic- concordante cu dispoziia" de obicei reduse ca amplitudine0
posibil ome*a melancolic0 postura relati! fi3" cu e3cepia episoadelor depresi!e
%nsoite de an3ietate marcat0 pl#ns facil
Dispoziie- trire dureroas" /ipersensibilitate la stimulii neplcui"
insensibilitate la stimulii plcui" reducerea plcerii anticipatorii" an/edonie" tocire
afecti! " apatie0 aproape 5(% din subieci nu,$i recunosc dispoziia depresi!5 6rec!ent
este asociat an3ietatea5
7ercepie- /alucinaii auditi!e %n cadrul episoadelor depresi!e cu manifestri
psi/otice0 /iperestezie la ni!elul unuia sau mai multor analizatori0 multiplele acuze
somatice fr substrat or*anic pot fi considerate o masc a depresiei5
8deaie- ritm ideati! %ncetinit" mai rar bloca2e complete0 coninutul ideati! este
autodepreciati!" cu idei de incapacitate" inadec!are" autoculpabilizare0 pot e3ista idei
delirante con*ruente sau incon*ruente cu dispoziia5 9riada co*niti! :ec;- co*niii
ne*ati!e despre <ine" 1ume $i 'iitor
8nsi*/t- de obicei prezent" uneori e3cesi!
4emorie- %ntre 5( $i 75% din pacieni au /ipomnezie =pseudodemne>5
Atenie- deficit prose3ic !oluntar
ontrol pulsional- ideaie suicidar" tentati!e suicidare0 riscul suicidar poate cre$te
dup instalarea efectelor dezin/ibitorii ale antidepresi!elor
'oin- diminuat
)elaionare interpersonal- redus
)andament util- redus
<omnul- insomnie de adormire =predomin an3ietatea>" medie" de trezire
=predomin depresia> sau mi3t
Apetitul alimentar- redus" de obicei" dar poate fi $i crescut
Acti!itate se3ual- reducerea libidoului5
,.Diagnosticul di#eren-ial
9ulburri depresi!e cauzate de o boal somatic-
:oala 7ar;inson" boala ?untin*ton" A'
@eoplazii" traumatisme sau infecii ale sistemului ner!os central
<cleroza multipl
:oala us/in*" boala Addison
?iper $i /ipoparatiroidismul
?ipotiroidismul" dar $i /ipertiroidismul
1upus eritematos sistemic" artrita reumatoid
Deficitele !itaminelor :1+" " niacin" tiamin $i folai
@eoplasme
:oli cardiace cronice
:oli erspiratorii cronice
<8DA
9ulburri depresi!e cauzate de consumul unor substane-
6
Alcool" amfetamine" cannabis" /alucino*ene" opioide" 77
medicaie cardiotrop =clonidina" metildopa" propranolol>" sedati!ele $i
/ipnoticele" corticosteroizii" antineoplazicele
9risteea normal
,are un caracter reacti!" este adec!at situaiei $i prezint o durat limitat
Doliul necomplicat
Demena Alz/eimer
.. *volu-ie
Debut-
,5(% din pacienii aflai la primul episod prezint antecedente de simptome
depresi!e semnificati!e" ne*li2ate
,instalarea mai tardi! a primului episod depresi! coreleaz cu absena
antecedentelor /eredo,colaterale" abuzul de alcool $i personalitatea antisocial5
Durata-
,un episod netratat dureaz 6,1& luni
,pe parcursul a +( ani" numrul mediu al episoadelor este de 5,6
/. 0rognostic
9ulburarea depresi! are tendin la cronicizare" iar pacienii tind s recad dup
un inter!al !ariabil
8niierea precoce a tratamentului $i meninerea acestuia pe o perioad
corespunztoare se asociaz cu un pronostic mai fa!orabil
Aproape +5% din pacieni au recurene" %n primele 6 luni de la e3ternarea din
spital" &(,5(% %n primele +4 luni" iar 5(,75% %ntr,un inter!al de 5 ani
u c#t numrul recidi!elor este mai mare" cu at#t inter!alul dintre episoade este
mai mic" iar se!eritatea fiecrui episod cre$te
6actori de pro*nostic fa!orabil-
,se!eritatea redus a episoadelor
,lipsa elementelor psi/otice asociate
,o durat de spitalizare redus
,suport social prezent
,funcionare profesional corespunztoare
,absena unor comorbiditi pe a3a 8 sau 88
,numr redus de spitalizri
,!#rst a!ansat la debutul depresiei
6actori de pro*nostic nefa!orabil-
,depresia dubl
,comorbiditi pe a3a 88
,lipsa suportului social
,abuz de alcool sau alte substane
,mai multe spitalizri pentru depresie
7
,se3ul masculin se asociaz cu o e!oluie mai trenant
1. Complica-ii
<uicidul
,6actori de risc le*ai de episodul depresi!- planuri autolitice" tentati!e anterioare"
depresia se!er" lipsa de speran" autoculpabilizarea" e3ternarea recent din spital"
trsturile psi/otice" comorbiditi an3ioase" adicti!e" boli somatice se!ere" tulburri de
personalitate
,6actori de risc demo*rafici- se3ul masculin" adolescenii $i !#rstnicii" debutul
precoce al depresiei" istoric familial de suicid" e3periene traumatice %n copilrie" stresori
psi/osociali receni" lipsa suportului social
Asocierea unor comorbiditi de tip adicti!
ronicizarea depresiei" depresia rezistent la tratament
Afecte ne*ati!e asupra bolilor somatice
8mpact ne*ati! asupra funcionrii sociale" profesionale $i familiale
12. Forme particulare de depresie
Depresia v3rstnicului
,dispoziie depresi! marcat de an/edonie
,multiple acuze somatice" /ipocondrie
,an3ietate important
,pseudodemen frec!ent
,insomnie foarte des %nt#lnit
,a*itaie se!er
,suicid reu$it mai frec!ent" c/iar dac ideaia autolitic este mai rar obser!at
Depresia la adolescen-i
,dispoziia depresi! este principalul simptom
,insomnie mai rar %nt#lnit
,a*itaie mai puin e3primat
,ideaie suicidar mai frec!ent obser!at dar suicidul finalizat este mai rar
,mai puine acuze somatice
,foarte rar pseudodemen
Depresia post%partum
,apare la 5,+5% din femei %n perioada postpartum
,prezena unor antecedente de tip depresi! poate ridica riscul p#n la 7(,B(%
,pacienta prezint tristee" an3ietate" retra*ere social" insomnie" are senzaia de
inadec!are" simte c nu poate a!ea *ri2 de copil5
,e3ist un rspuns anormal al dispoziiei la estradiol $i pro*esteron %n perioada
postpartum" la persoanele !ulnerabile" comparati! cu persoanele normale
B
,administrarea unor doze mari de estro*eni %n perioada puerperal reduce riscul
apariiei perturbrilor afecti!e
6orme particulare de depresie
Depresia post%stro4e
,instalarea unui episod depresi! a fost raportat la +6,4(% din totalul pacienilor
care prezint un A'
,leziunile lobului frontal st#n* se asociaz cu depresie ma2or la peste 5(% din
pacieni
,depresia post,stro;e netratat cre$te riscul de morbiditate $i mortalitate
,e3ist dificulti de e!aluare a acestor subieci datorit afaziei
,%n tabloul clinic al depresiei post,stro;e apare incontinena afecti!" mar;er al
afeciunii cerebrale
,terapia acestor cazuri este mai dificil deoarece trebuie s in cont de multiple
!ariabile" cum ar fi dificultile de de*lutiie" reducerea pra*ului con!ulsi!ant"
interaciunile farmacolo*ice
Depresia la pacien-ii oncologici
,incidena depresiei ma2ore la apcienii cu afeciuni oncolo*ice este de +5,&B%
,cele mai frec!ente forme de cancer care asociaz depresie sunt afeciunile
neoplazice ale pancreasului" farin*elui" s%nului $i cele cu localizare pulmonar
,c/imioterapia poate contribui la cre$terea incidenei depresiei %n acest *rup de
pacieni" comparati! cu c/irur*ia sau radioterapia
,depresia netratat cre$te riscul de e!oluie nefa!orabil" reduce semnificati!
calittaea !ieii pacienilor $i scade compliana la tratamentele specifice pentru afeciunea
de baz
11. Concluzii%!
Deresia ma=or( rere'int( una din cele mai imortante cau'e de mortalitate
7n re'ent 4i se asocia'( cu imortante costuri sociale
Deresia ma=or( identificat( recoce 4i tratat( coresun'(tor asocia'( un
rognostic semnificati- mai 0un
Riscul suicidar al deresiei uni- 4i 0iolare tre0uie 7ntotdeauna a-ut 7n
-edere c:nd e-alu(m astfel de acien$i
Deresia se asocia'( frec-ent cu alte tul0ur(ri de a%( I, II sau III, care
comlic( e-olu$ia tul0ur(rii afecti-e
12. "ratament
I5"G
7rimul antidepresi! cu eficien clinic do!edit a fost descoperit %nt#mpltor- un
a*ent farmacolo*ic antituberculos" iproniazida" a fost asociat cu efecte timoanaleptice $i
clasificat %n cate*oria in/ibitoarelor de 4A.
84A. au aciune ire!ersibila asupra enzimei care metabolizeaz catecolaminele"
dar e3ist $i o nou *eneraie de antidepresi!e care produc blocarea re!ersibil a
monoamino3idazei =)84A>5
4A.8 clasiceCire!ersibile $i nonselecti!e
D
fenelzina
tranilcipromina
isocarbo3azid
8n/ibitorii re!ersibili ai 4A.,A =)84A>
moclobemid
"8TIDEPRESIVELE TRI9I9LI9E
Antidepresi!ele triciclice au fost iniial testate ca antipsi/otice $i au determinat
rezultate dezam*itoare5
En timpul administrrii la pacienii cu sc/izofrenie au fost descoperite proprietile
timoanaleptice ale triciclicelor5
ISRS
ei $ase membri ai clasei in/ibitorilor selecti!i ai recaptrii serotoninei =8<)<>
aparin" din punct de !edere c/imic" unor cate*orii distincte" dar au %n comun proprietatea
de in/ibiie a recaptrii serotoninei5
"ntideresi-ul Do'a teraeutic(
)mgA'i1
9oncentra$ii lasmatice
teraeutice )HgAml1
8mipramina 15(,&(( 15(,&((
Desipramina 15(,&(( 15(,&((
9rimipramina 15(,&((
Amitriptilina 15(,&(( 15(,+5(
@ortriptilina 5(,1(( 5(,15(
7rotriptilina 15,6( 75,+5(
Amo3apina 15(,4((
Do3epin 15(,&(( 1((,+5(
4aprotilina 15(,+&( 15(,&((
lomipramina 1&(,+5(
1(
Datorit %nlturrii efectelor indezirabile %n plan farmacolo*ic ale triciclicelor"
8<)< nu au efectele ad!erse ale acestora5
Doza de iniiere !a fi aceea$i cu doza de %ntreinere5
Debutul rspunsului apare de obicei la &,B sptm#ni5
)spunsul urmrit este remisiunea complet a simptomelor5
<imptomele int nu se a*ra!eaz la iniierea tratamentului5
61F.GA98@A
,1(,+( m*Hzi iniial" de obicei dimineaa0 doza ma3im pentru depresie este 6(,B(
m*Hzi
7A).GA98@A
,+(,5( m*Hzi" dup o doz iniial de +( m*Hzi
61F'.GA48@A
,1((,+(( m*Hzi
A<89A1.7)A4F1
,1(,+( m*Hzi
89A1.7)A4F1
,+(,6( m*Hzi
<A)9)A18@A
,5(,+(( m*Hzi
8"RI
7rimul in/ibitor selecti! al recaptrii noradrenalinei este reboxetina5 Acest a*ent
farmacolo*ic este folosit %n depresia noradrener*ic" form ce are ca simptome
cardinale fati*abilitatea" apatia" scderea concentrrii" !iteza redus a asociaiilor
co*niti!e $i deficitele mnestice5
Doza uzual este B m*Hzi" %n dou doze5
S8RI
Aceste antidepresi!e nu sunt doar a*eni cu aciune dual =c/iar tripl" %n cazul
!enlafa3inei>" ci au $i selecti!itate pentru aceste sisteme de neurotransmitori5
<@)8 au proprietile 8<)< $i ale unui @)8 combinate %ntr,o sin*ur molecul5
'A@1A6AG8@A
,la toate dozele determin blocarea puternic a recaptrii serotoninei
,75,++5 m*Hzi aciunea sa poate fi predominant serotoniner*ic la unii pacieni $i
dual =5?9,@A> la alii
,++5,&75 m*Hzi acioneaz dual =5?9,@A> la cei mai muli pacieni
,dozele peste &75 m*Hzi bloc/eaz $i recaptarea dopaminei5
)ecomandat %n- depresia in/ibat" atipic" asociat cu an3ietate" cu simptome
somatice" durere" oboseal0 la pacienii care nu rspund la 8<)<5
DF1.GA98@A
,4(,D( m*Hzi %n 1,+ doze pentru depresie
,6( m* o datHzi pentru durerea periferic neuropat diabetic
,at#t blocarea recaptrii serotoninei" c#t $i a noradrenalinei se realizeaz la 4(,6(
m*Hzi
481@A87)A@
,5(,1(( m*Hzi %n + doze
11
, doza iniial este +5 m* de + oriHzi $i cre$te dac este necesar $i tolerat p#n la
1(( m*Hzi5
DA<'A@1A6AG8@A
,metabolit acti! al !enlafa3inei
,util %n terapia depresiei ma2ore" dar $i a simptomatolo*iei disforice peri,
menopauzale
,5( m*Hzi
1A'.481@A87)A@F1
,4(,1+( m*Hzi
8DRI
Bupropion este substana reprezentati! pentru aceast clas5 Aa are un metabolit
acti!" care prezint proprieti de blocare mai puternic a recaptrii noradrenalinei dec#t
bupropionul %nsu$i5
:upropionul este folosit atunci c#nd pacienii nu pot tolera efectele ad!erse
serotoniner*ice ale 8<)<" precum $i pentru depresia dopaminer*ic" definit prin
prezena an/edoniei" apatiei" letar*iei $i a fati*abilitii5
:upropionul, doze $i administrare
,1(( m*Hzi" cu cre$tere la 15( m* de dou ori pe zi" dup cel puin & zile0
,folosit %n depresia uni, $i bipolar" dar $i %n cazul depresiei cu
comorbiditi adicti!e0 depresia cu in/ibiie0 depresia atipic0 formele cu disfuncii
se3uale" fie asociate depresiei %n sine" fie tratamentului cu 8<)<0 pacienii preocupai de
cre$terea %n *reutate5
,nu se recomand %n depresia cu an3ietate marcat" istoric de con!ulsii"
anore3ie $i bulimie0 9 recente" crize de 7" tumori ale <@5
"L6";-"8T"!G8IITII
7rin blocarea receptorilor alfa,+" mirtazapina dezin/ib at#t circuitele
serotoniner*ice" c#t $i pe cele noradrener*ice a!#nd" ca urmare" un spectru lar* de
indicaii %n tulburrile depresi!e $i an3ioase5
4ianserina $i setiptilenul fac parte" de asemenea" din aceast clas de
antidepresi!e5
48)9AIA78@A
,doza zilnic 15,45 m*" la culcare
,e3ist o formul cu dispersie oral" a!anta2oas pentru pacienii cu !ariate
probleme somatice
,nu e3ist efecte ad!erse se3uale" scade an3ietatea" cre$te calitatea
somnului $i a apetitului alimentar
48A@<A)8@A
,doza zilnic 15,6( m*
,acelea$i a!anta2e ca %n cazul mirtazapinei
S"RI
9razodona $i nefazodona au aciune puternic de blocare a receptorilor 5?9+A $i
moderat de in/ibiie a recaptrii serotoninei5
1+
9razodona are efecte sedati!e semnificati!e $i pre!ine efectele ad!erse se3uale
ale <<)8 sau pe cele induse de depresie5
9)AI.D.@A
,15(,6(( m*Hzi" doza de start este 5( m*0 se cre$te doza cu 5( m* la
fiecare +,& zile dup caz" p#n la &(( m*Hzi =ambulator> sau 4(( m*Hzi =spitalizat>0
,de obicei se administreaz seara" dar dozele mari trebuie fracionate
,pentru insomnie 5(,1(( m* la culcare
,se poate folosi %n asociere cu 8<)< pentru terapia insomniei" an3ietii
reziduale" disfunciilor se3uale
@A6AI.D.@A
,&((,6(( m*Hzi
5"SS"
Fn a*ent farmacolo*ic din clasa anta*oni$tilor selecti!i ai receptorilor 5?9+ care
are %n plus $i proprieti de a*onist melatoniner*ic =clasa 4A<<A> a fost relati! recent
lansat pe piaa farmaceutic european5
A*omelatina %n doze de +5,5( m*Hzi" administrat %n doz unic seara" are
proprieti antidepresi!e $i de re*lare a tulburrilor /ipnice5
"LTE DEPRESIVE SERGTG8I8ER!I9E
VGRTIG.ETI8" este un antideresi- recent lansat e ia$a farmaceutic(
din SU" );+>21 entru teraia deresiei ma=ore# "cest agent farmacologic
ac$ionea'( rin antagonismul recetorilor *3T2" 4i *3T@, agonism ar$ial
al recetorilor *3T>" 4i in&i0i$ia recat(rii serotoninei# Do'a recomandat(
este de *-;+ mgA'i
VIL"JGDG8" este un alt agent antideresi- recent aro0at entru teraia
deresiei ma=ore# "re roriet($i de in&i0itor al recat(rii serotoninei 4i
agonim ar$ial *3T>"# Se administrea'( >+ mg 7n rimele @ 'ile, aoi ;+ mg
@ 'ile, aoi do'a de 7ntre$inere, de <+ mgA'i#
!&idurile 8a$ionale de Practic( 7n Psi&iatrie );+>+1
-deresia astenic(- antideresi-e noradrenergice sau duale )mirta'aina,
-enlafa%ina1
-deresia in&i0at(- antideresi-e noradrenergice 4i doaminergice
-deresia an%ioas(, cu risc suicidar crescut- antideresi-e serotoninergice
-deresia ostil(- antideresi-e serotoninergice
Dn rimul eisod deresi-:
Linia I
G$iunea "# G$iunea B#
SSRI Tra'odona
8RI sau
8DRI "DTc A "DT
"gomelatina
8SRI
1&
8aSS"
Tianetina
Linia a II-a
-cre4terea do'elor
-sc&im0area antideresi-ului )trecerea de la o$iunea B la o$iunea "1
De la ISRS se recomand( trecerea e antideresi-e duale
De la mirta'aina( se recomand( trecerea e -enlafa%in(, dulo%etin(,
agomelatin(
Linia a III-a
-se adaug( T2 sau 0usiron(
-dou( medicamente antideresi-e din grua "
Linia a IV-a
, Se adaug( antisi&otice atiice- olan'ain(, Kuetiain(, ariira'ol,
amisulrid
Tratamentul de men$inere
, minim C luni dac( acientul r(sunde la tratament
, do'ele se scad rogresi- entru e-itarea sindromului de discontinuare
Tratamentul deresiei recurente
-se recomand( antideresi-ul utili'at la rimul eisod 7n do'e crescute sau
trecerea la un alt antideresi- cu ac$iune farmacologic( aroiat(
-tratamentul se men$ine >;-;< de luni
Teraia deresiei re'istente
-ree-aluarea statusului si&ic 4i somatic
-Fteraii eroiceF )de e%# ISRS cu mirta'ain( sau -enlafa%in( cu
mirta'ain(1
-antisi&otice atiice
>2# C56C789!!%!!
ERe-olu$ia farmacologic(F a rodus o mare -arietate de su0stan$e
antideresi-e, care ermit o adec-are teraeutic( semnificati-( a agentului la
tiulAsu0tiul de deresie descris( la ni-el clinic#
5onoteraia r(m:ne totu4i un de'irat dificil de atins, 7n condi$iile 7n care un
rocent imortant de su0iec$i nu r(sund adec-at# Strategii de augmentare sau
sLitc& ot fi folosite entru a cre4te 4ansele de remisiune a simtomelor 4i d
ere-enire a rec(derilor#

14

15