Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica
omajul i politicile antiomaj
Dinu Daniel Grupa 1040 Seria A
Cuprins
1. Concepte ................................................................................................................................................... 3 2. Caracteristici ............................................................................................................................................. 3 3. Consecintele si efectele somajului: ........................................................................................................... 5 4. Masuri de prevenire si combatere a somajului:...6 5. Politici Antisomaj ...................................................................................................................................... 7
1.Concepte
Potrivit unei definitii adoptate de catre Biroul International al Muncii, o persoana este considerata somer daca a depasit perioada scolarizarii obligatorii si intruneste simultan urmatoarele conditii: - nu are un loc de munca - cauta o munca salariata - este disponibil sa lucreze imediat. In termenii pietei muncii, somajul reprezinta excedentul ofertei fasa de cererea de munca. Someri sunt toti cei apti de munca dar care nu gasesc de lucru, formand suprapopulatia relativa deoarece reprezinta un surplus de forsa de munca in raport cu numarul celor angajati. Dictionarul complet al economiei de piata defineste somajul ca fiind starea negativa a economiei, concretizata intr-un dezechilibru important al pietei muncii, prin care oferta de munca este mai mare decat cererea de forta de munca, din partea agentilor economici. 1. Caracteristici
Nivelul somajului, care se poate determina atat relativ cat si absolut. In mod absolut, nivelul somajului este dat de numarul somerilor, determinat ca diferenta intre populatia activa si populatia ocupata. Intensitatea somajului Durata somajului Structura somajului
Din perspectiva macroeconomica se disting urmatoarele forme ale somajului: somajul voluntar sau clasic, generat de faptul ca o parte din oferta de munca nu accepta sa se angajeze la nivelul salariului care se formeaza pe piata; somajul tranzitoriu, care se formeaza in decursul perioadei necesare adaptarii ofertei la nivelul cererii; somajul voluntar, situatie in care nu se lucreaza din motive subiective, dependente de vointa persoanei in cauza; In perioada anilor 30 ai secolului nostru, Keynes a identificat existenta unui alt tip de somaj, numit, dupa numele economistului britanic, somaj keynesian. Somerii din aceasta categorie nu refuza sa se angajeze la un anumit nivel al salariului, ci nu gasesc de munca pentru ca cererea de munca este insuficienta in raport cu oferta. Somajul se formeaza pe baza a doua mari procese economico-sociale: - pierderea lucrilor de munca de catre populatia ocupata; - cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei legale pentru a se putea angaja si afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de munca dar inactive in conditiile unei cereri de munca inferioare acestei cresteri. Pornind de la cauzele care stau la baza formarii lui, somajul poate imbraca urmatoarele forme: 1.Somajul conjunctural sau ciclic, este determinat de reducerea activitatii economice generata de crizele economice sau de recesiune. 2. Somajul structural este determinat de tendintele de restucturare economica, geografica, sociala, etc. care au loc in diferite tari 3. Somajul frictional apare si este specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie pentru a schimba frecvent locul de munca, fie pentru a-si ameliora conditia de viata, fie pur si simplu pentru a cunoaste si un alt mediu. 4. Dezechilibre temporare intre cererea si oferta de munca pot aparea in cazul licentiatilor si al femeilor. Somajul tehnologic este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, de utilizare a masinilor moderne cu parametri tehnico-functionali superiori care maresc foarte mult productivitatea muncii, precum si de centralizarea unor capitaluri si unitati economice, cu restrangerea locurilor de munca. 6. Somajul marginal se datoreaza modificarilor ciclice ale,populatiei active. 7. Somajul deghizat este specific economiilor mai putin dezvoltate unde un mare numar de persoane au o activitate aparenta, dar cu o productivitate foarte mica. 8. Somajul sezonier este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori naturali, cum sunt cei din agricultura, industrie extractiva, turism, etc. 9. Somajul intermitent apare ca urmare a practicarii contractelor de angajare pe scurta durata din cauza incertitudinii afacerilor unui anumit numar de unitati economice. 10. Somajul de discontinuitate afecteaza in special femeile si este determinat de intreruperea activitatii din motive familiale sau de maternitate. 3. Consecintele si efectele somajului:
Pozitive -aduce persoanelor afectate timp liber; -reprezinta o rezerva pentru acoperirea cererii suplimentare de forta de munca; -este un factor de presiune asupra propulatiei active, in sensul disciplinarii, impulsionarii si orientarii acesteia; Negative -este o forma a inutilizarii celui mai important factor de productie, forta de munca; -afecteaza direct populatia neocupata si subocupata, pe care o priveaza de dreptul de a munci, de dreptul de autoafirmare si autorealizare; -este dezechilibru economic, conducand la scaderea nivelului de trai, la inrautatirea calitatii vietii; -prin ajutorul de somaj se diminueaza sursele relansarii cresterii si dezvoltarii economice; -presiuni exercitate de patroni asupra personalului angajat; -constituie pachet de contradictii sociale, ducand la actiuni antisociale;
4. Masuri de prevenire si combatere a somajului
1.) omajul determinat de conjunctur economic, cnd cererea se reduce pe piaa economic, se poate printr-o politic fiscal flexibil de a echilibra pierderile provocate prin reducea vnzrilor; 2.) O msur pentru combaterea omajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare, prin colaborare mai bun dintre sindicate i conducerea firmelor, ca tarifele s fie reglate n funcie de gradul ratei de inflatie. Metoda prelungirii colarizrii elevilor i pensionarea timpurie a angajailor s-a dovedit pe o perioad mai lung de timp ca o msur costisitoare i neeficace. O alt msur de reducere a omajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post s fie ocupat de doi angajai; 3.) Msuri politice active pentru reducerea omajului sunt:
la noii angajai este un timp de prob, timp n care primesc o retribuie mai mic, flexibilitate a timpului de lucru, uurarea desfacerii contractului de munc i tarife de salarizare flexibile dup conjunctura economic instruirea i trenarea omerilor n felul n care trebuie s-i caute un loc de munc integrarea n acest proces a celor care triesc n ar i au o cetenie strin ridicarea nivelului de calificare i pregtire a colilor n multe situaii, msurile active au ca efect sporirea numarului i a intensitii barierelor de pe piaa muncii, accentund omajul. Eliminarea tuturor barierelor de pe piaa muncii (normele specifice legislaiei muncii), ar avea drept consecin eliminarea oricarei forme de omaj involuntar, sporirea competiiei dintre salariai pentru cele mai bune locuri de munc (salarii i condiii de munc superioare), sporirea competiiei dintre angajatori pentru cei mai buni salariai, efectele fiind creterea productivitii muncii, reducerea birocraiei, creterea generalizat a veniturilor reale ale populaiei i va fi stimulat dorina oamenilor de a se instrui.
5. Politici Antisomaj
Obiectivul principal al politicilor antisomaj este de a proteja veniturile obtinute de gospodarii de fluctuatiile determinate de trecerea in somaj a unuia sau mai multor membri din cadrul unei gospodarii. Politicile antisomaj se impart in: I. Politici pasive politici prin care statul sustine direct nivelul de trai al indivizilor ale caror sanse de angajare in munca au scazut considerabil. Aceste pol conduc la cresterea chelt statului, adica la deficit bugetar si datoriei publica fapt ce constituie o sursa inflationista deosebit de puternica, avind in vedere ca deficitul bugetar se acopera sporind oferta de bani. Principala deficienta a politicilor pasive este ca ele sunt adoptate dupa ce o persoana a devenit somer. Cu timpul tarile minimizeaza atit valoarea indemnizatiilor de somaj cit si perioada de acordare a lor. II. Politici active politici prin care se intervine direct pe piata muncii cu scopul de a reduce rata somajului stabilind-o la nivel de echilibru. Tipuri: 1) Politici care au drept scop de a inlesni intrarea in contract a ofertantilor si a doritorilor de locuri de munca, care includ: plasarea in munca; angajarea activitatii agentiilor private de plasare in munca; consultanta si orientarea profesionala; cursuri de pregatire si consultanta pentru cei dezavantajati; asistenta pentru a inlesni mobilitatea geografica. 2) Programe de calificare a somerilor, care includ: programe de pregatire a somerilor adulti in alte domenii sau recalificarea lor; programe care sunt orientate catre cei amenintati cu pierderea locurilor de munca. 3) Politici de crearea a noilor locuri de munca, acestea includ: crearea directa de locuri de munca; acordarea de subventii pentru pastrarea anumitor locuri de munca; angajarea de someri cu stagiu indelungat; alocatii pentru intreprinderile care angajeaza tineri specialisti.
Politicile antisomaj mai pot fi completate si cu urmatoarele politici: a) Politici de venit sunt aplicate atunci cind exista forme de control guvernamental asupra salariilor, cum ar fi: un procent maxim permis de crestere a ratei salariilor; stabilirea unui salariu mediu pe economie; acordarea de indexari si compensari pentru toti salariatii etc. b) Politici de impozitare si taxare sunt politici de venit bazate insa pe mecanismele indirecte. Politicile de stabilizare macroeconomica cuprind cele trei tipuri: pol anticiclice, antiinflationiste si antisomaj. Imbinarea lor in mixuri politice eficiente necesita studirea atenta a efectelor pe care le au asupra economiei prin utilizarea de modele de stabilizare. Caracteristic unor astfel de mixuri politice este faptul ca componentele acestora isi pot exercita efectele la intervale diferite de timp.
6. Aplicatie
Evolutia PIB-ului in Anglia, in perioada 1983-2013
Evolutia ratei somajului in Anglia, in perioada 1983-2013
In continuare voi analiza relatia dintre rata somajului si PIB, in Anglia, pe perioada 1983-2013. Construim urmtorul model de regresie y i = 0 + 1 * x 1i + i , unde x = rata somajului y = PIB
y i = 16.83729 0.000296 * x 1i Daca rata somajului creste cu un procent, PIB-ul scade cu 0.000296 procente.
Testarea validitatii modelului H0: modelul nu este valid statistic H1: modelul este valid statistic Datorita faptului ca Prob(F-statistic) = 0 < 5% se respinge ipoteza nula si se accepta H1, deci din punct de vedere statistic, modelul este valid. R 2 = 0.84 deci rezulta ca modelul are o bonitate ridicata. Coeficientul de determinaie reflect faptul ca aproximativ 84% din variaia variabilei dependente este influenat de variaia variabilei independente. Observm c toi parametrii sunt seminificativi din punct de vedere statistic, concluzie susinut de probabilitile corespunztoare din output-ul de regresie ce au valori inferioare pragului de 5%. De asemenea putem spune c modelul este i corect specificat, variabila independent influeneaz variabila dependent datorit valorii foarte mari de 47.25 a indicatorului F-calculat. Ceilali indicatori de bonitate i anume Multiple R = 0.91 i Adjusted R-Squared = 0.83 ce tind spre valoarea 1, confirm bonitatea ridicat a modelului. Am realizat o corelatie intre rata somajului si PIB/locuitor.
Din imaginea de mai sus se poate observa ca intre cele doua variabile exista o legatura inversa puternica, ceea ce inseamna ca cu cat scade mai mult rata somajului, cu atat creste mai mult valoarea PIB-ului pe cap de locuitor.