Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

omajul i politicile antiomaj









Dinu Daniel
Grupa 1040
Seria A




Cuprins

1. Concepte ................................................................................................................................................... 3
2. Caracteristici ............................................................................................................................................. 3
3. Consecintele si efectele somajului: ........................................................................................................... 5
4. Masuri de prevenire si combatere a somajului:...6
5. Politici Antisomaj ...................................................................................................................................... 7



















1.Concepte

Potrivit unei definitii adoptate de catre Biroul International al Muncii, o persoana
este considerata somer daca a depasit perioada scolarizarii obligatorii si
intruneste simultan urmatoarele conditii:
- nu are un loc de munca
- cauta o munca salariata
- este disponibil sa lucreze imediat.
In termenii pietei muncii, somajul reprezinta excedentul ofertei fasa de cererea de
munca. Someri sunt toti cei apti de munca dar care nu gasesc de lucru, formand
suprapopulatia relativa deoarece reprezinta un surplus de forsa de munca in
raport cu numarul celor angajati.
Dictionarul complet al economiei de piata defineste somajul ca fiind starea
negativa a economiei, concretizata intr-un dezechilibru important al pietei muncii,
prin care oferta de munca este mai mare decat cererea de forta de munca, din
partea agentilor economici.
1. Caracteristici

Nivelul somajului, care se poate determina atat relativ cat si absolut.
In mod absolut, nivelul somajului este dat de numarul somerilor, determinat ca
diferenta intre populatia activa si populatia ocupata.
Intensitatea somajului
Durata somajului
Structura somajului


Din perspectiva macroeconomica se disting urmatoarele forme ale somajului:
somajul voluntar sau clasic, generat de faptul ca o parte din oferta de
munca nu accepta sa se angajeze la nivelul salariului care se formeaza pe
piata;
somajul tranzitoriu, care se formeaza in decursul perioadei necesare
adaptarii ofertei la nivelul cererii;
somajul voluntar, situatie in care nu se lucreaza din motive subiective,
dependente de vointa persoanei in cauza;
In perioada anilor 30 ai secolului nostru, Keynes a identificat existenta unui alt tip
de somaj, numit, dupa numele economistului britanic, somaj keynesian. Somerii
din aceasta categorie nu refuza sa se angajeze la un anumit nivel al salariului, ci nu
gasesc de munca pentru ca cererea de munca este insuficienta in raport cu oferta.
Somajul se formeaza pe baza a doua mari procese economico-sociale:
- pierderea lucrilor de munca de catre populatia ocupata;
- cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei
legale pentru a se putea angaja si afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane
apte de munca dar inactive in conditiile unei cereri de munca inferioare acestei
cresteri.
Pornind de la cauzele care stau la baza formarii lui, somajul poate imbraca
urmatoarele forme:
1.Somajul conjunctural sau ciclic, este determinat de reducerea activitatii
economice generata de crizele economice sau de recesiune.
2. Somajul structural este determinat de tendintele de restucturare economica,
geografica, sociala, etc. care au loc in diferite tari
3. Somajul frictional apare si este specific acelor economii in care forta de munca
manifesta o mare inclinatie pentru a schimba frecvent locul de munca, fie pentru
a-si ameliora conditia de viata, fie pur si simplu pentru a cunoaste si un alt mediu.
4. Dezechilibre temporare intre cererea si oferta de munca pot aparea in cazul
licentiatilor si al femeilor.
Somajul tehnologic este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu
altele noi, de utilizare a masinilor moderne cu parametri tehnico-functionali
superiori care maresc foarte mult productivitatea muncii, precum si de
centralizarea unor capitaluri si unitati economice, cu restrangerea locurilor de
munca.
6. Somajul marginal se datoreaza modificarilor ciclice ale,populatiei active.
7. Somajul deghizat este specific economiilor mai putin dezvoltate unde un mare
numar de persoane au o activitate aparenta, dar cu o productivitate foarte mica.
8. Somajul sezonier este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente
de factori naturali, cum sunt cei din agricultura, industrie extractiva, turism, etc.
9. Somajul intermitent apare ca urmare a practicarii contractelor de angajare pe
scurta durata din cauza incertitudinii afacerilor unui anumit numar de unitati
economice.
10. Somajul de discontinuitate afecteaza in special femeile si este determinat de
intreruperea activitatii din motive familiale sau de maternitate.
3. Consecintele si efectele somajului:

Pozitive
-aduce persoanelor afectate timp liber;
-reprezinta o rezerva pentru acoperirea cererii suplimentare de forta de munca;
-este un factor de presiune asupra propulatiei active, in sensul disciplinarii,
impulsionarii si orientarii acesteia;
Negative
-este o forma a inutilizarii celui mai important factor de productie, forta de
munca;
-afecteaza direct populatia neocupata si subocupata, pe care o priveaza de
dreptul de a munci, de dreptul de autoafirmare si autorealizare;
-este dezechilibru economic, conducand la scaderea nivelului de trai, la
inrautatirea calitatii vietii;
-prin ajutorul de somaj se diminueaza sursele relansarii cresterii si dezvoltarii
economice;
-presiuni exercitate de patroni asupra personalului angajat;
-constituie pachet de contradictii sociale, ducand la actiuni antisociale;

4. Masuri de prevenire si combatere a somajului

1.) omajul determinat de conjunctur economic, cnd cererea se reduce pe
piaa economic, se poate printr-o politic fiscal flexibil de a echilibra pierderile
provocate prin reducea vnzrilor;
2.) O msur pentru combaterea omajul structural, este stabilirea unor tarife
flexibile de salarizare, prin colaborare mai bun dintre sindicate i conducerea
firmelor, ca tarifele s fie reglate n funcie de gradul ratei de inflatie. Metoda
prelungirii colarizrii elevilor i pensionarea timpurie a angajailor s-a dovedit pe
o perioad mai lung de timp ca o msur costisitoare i neeficace. O alt msur
de reducere a omajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca
un post s fie ocupat de doi angajai;
3.) Msuri politice active pentru reducerea omajului sunt:

la noii angajai este un timp de prob, timp n care primesc o retribuie mai
mic, flexibilitate a timpului de lucru, uurarea desfacerii contractului de
munc i tarife de salarizare flexibile dup conjunctura economic
instruirea i trenarea omerilor n felul n care trebuie s-i caute un loc de
munc
integrarea n acest proces a celor care triesc n ar i au o cetenie
strin
ridicarea nivelului de calificare i pregtire a colilor
n multe situaii, msurile active au ca efect sporirea numarului i a intensitii
barierelor de pe piaa muncii, accentund omajul.
Eliminarea tuturor barierelor de pe piaa muncii (normele specifice legislaiei
muncii), ar avea drept consecin eliminarea oricarei forme de omaj involuntar,
sporirea competiiei dintre salariai pentru cele mai bune locuri de munc (salarii
i condiii de munc superioare), sporirea competiiei dintre angajatori pentru cei
mai buni salariai, efectele fiind creterea productivitii muncii, reducerea
birocraiei, creterea generalizat a veniturilor reale ale populaiei i va fi
stimulat dorina oamenilor de a se instrui.

5. Politici Antisomaj

Obiectivul principal al politicilor antisomaj este de a proteja veniturile
obtinute de gospodarii de fluctuatiile determinate de trecerea in somaj a unuia
sau mai multor membri din cadrul unei gospodarii.
Politicile antisomaj se impart in:
I. Politici pasive politici prin care statul sustine direct nivelul de trai al indivizilor
ale caror sanse de angajare in munca au scazut considerabil. Aceste pol conduc
la cresterea chelt statului, adica la deficit bugetar si datoriei publica fapt ce
constituie o sursa inflationista deosebit de puternica, avind in vedere ca
deficitul bugetar se acopera sporind oferta de bani. Principala deficienta a
politicilor pasive este ca ele sunt adoptate dupa ce o persoana a devenit
somer. Cu timpul tarile minimizeaza atit valoarea indemnizatiilor de somaj cit
si perioada de acordare a lor.
II. Politici active politici prin care se intervine direct pe piata muncii cu scopul de
a reduce rata somajului stabilind-o la nivel de echilibru. Tipuri:
1) Politici care au drept scop de a inlesni intrarea in contract a ofertantilor si a
doritorilor de locuri de munca, care includ: plasarea in munca; angajarea
activitatii agentiilor private de plasare in munca; consultanta si orientarea
profesionala; cursuri de pregatire si consultanta pentru cei dezavantajati;
asistenta pentru a inlesni mobilitatea geografica.
2) Programe de calificare a somerilor, care includ: programe de pregatire a
somerilor adulti in alte domenii sau recalificarea lor; programe care sunt
orientate catre cei amenintati cu pierderea locurilor de munca.
3) Politici de crearea a noilor locuri de munca, acestea includ: crearea directa
de locuri de munca; acordarea de subventii pentru pastrarea anumitor
locuri de munca; angajarea de someri cu stagiu indelungat; alocatii pentru
intreprinderile care angajeaza tineri specialisti.


Politicile antisomaj mai pot fi completate si cu urmatoarele politici:
a) Politici de venit sunt aplicate atunci cind exista forme de control
guvernamental asupra salariilor, cum ar fi: un procent maxim permis de
crestere a ratei salariilor; stabilirea unui salariu mediu pe economie;
acordarea de indexari si compensari pentru toti salariatii etc.
b) Politici de impozitare si taxare sunt politici de venit bazate insa pe
mecanismele indirecte.
Politicile de stabilizare macroeconomica cuprind cele trei tipuri: pol anticiclice,
antiinflationiste si antisomaj. Imbinarea lor in mixuri politice eficiente necesita
studirea atenta a efectelor pe care le au asupra economiei prin utilizarea de
modele de stabilizare. Caracteristic unor astfel de mixuri politice este faptul ca
componentele acestora isi pot exercita efectele la intervale diferite de timp.





6. Aplicatie

Evolutia PIB-ului in Anglia, in perioada 1983-2013

Evolutia ratei somajului in Anglia, in perioada 1983-2013


In continuare voi analiza relatia dintre rata somajului si PIB, in Anglia, pe perioada
1983-2013.
Construim urmtorul model de regresie y
i
=
0
+
1
* x
1i
+
i
, unde
x = rata somajului
y = PIB


y
i
= 16.83729 0.000296 * x
1i
Daca rata somajului creste cu un procent, PIB-ul scade cu 0.000296 procente.






Testarea validitatii modelului
H0: modelul nu este valid statistic
H1: modelul este valid statistic
Datorita faptului ca Prob(F-statistic) = 0 < 5% se respinge ipoteza nula si se
accepta H1, deci din punct de vedere statistic, modelul este valid.
R
2
= 0.84 deci rezulta ca modelul are o bonitate ridicata. Coeficientul de
determinaie reflect faptul ca aproximativ 84% din variaia variabilei dependente
este influenat de variaia variabilei independente. Observm c toi parametrii
sunt seminificativi din punct de vedere statistic, concluzie susinut de
probabilitile corespunztoare din output-ul de regresie ce au valori inferioare
pragului de 5%.
De asemenea putem spune c modelul este i corect specificat, variabila
independent influeneaz variabila dependent datorit valorii foarte mari de
47.25 a indicatorului F-calculat.
Ceilali indicatori de bonitate i anume Multiple R = 0.91 i Adjusted R-Squared =
0.83 ce tind spre valoarea 1, confirm bonitatea ridicat a modelului.
Am realizat o corelatie intre rata somajului si PIB/locuitor.

Din imaginea de mai sus se poate observa ca intre cele doua variabile exista o
legatura inversa puternica, ceea ce inseamna ca cu cat scade mai mult rata
somajului, cu atat creste mai mult valoarea PIB-ului pe cap de locuitor.