Sunteți pe pagina 1din 4

Discriminare rasiala

Discriminare rasiala reprezinta tratamentul inegal la care este supus un grup de populatie
numai pe motivul posedarii unor caracteristici fizice sau de alta natura definite din punct de
vedere social ca desemnand o anumita rasa. Rasisimul este sistemul determinist de credinte
aflate in spatele discriminarii rasiale, asociind acest ecaracteristici cu anumite trasaturi fizice,
psihologice sau sociale valorizate negativ.
Romii sunt, fr ndoial, o minoritate cu statut particular, nu doar n Romnia, ci la
nivel European. De sute de ani, ei au fost situai din mai multe puncte de vedere la limita
inferioar a societii i au constituit inta constant a unor prejudeci i oiectul unor
puternice stereotipuri negative. !ai mult, romii au reprezentat, i reprezint chiar n prezent
n multe ri, inclusiv la noi, imaginea tipic a diferenei culturale. "n decursul istoriei, diferite
state europene, ntre care i Romnia, au elaorat i pus n practic politici de e#cludere, de
reprimare sau chiar de anihilare a romilor, ca identitate cultural, ca grup etnic sau ca mod de
via.
Din aceste motive, cazul romilor este o e#celent ilustrare a teoriei psihosociologice a
apului ispitor. $onform acestei teorii, n special n perioadele de criz, frustrarea acumulat
de grupul majoritar este transformat n agresivitate fa de un grup minoritar care este fcut
responsail de dificultile pe care le traverseaz ansamlul societii.
"n cazul romilor avem de%a face cu atitudini negative i comportamente discriminatorii
de factur rasist. E#istena rasismului la adresa romilor n societatea romneasc a fost
puternic negat pn recent dar este tot mai deschis recunoscut pulic. &ceast tendin de
negare este de neles ntruct ea vine n contradicie cu o caracteristic important a auto%
stereotipului romnilor ca popor tolerant i deschis.
Discriminarea la scoala
Romii vor s%i dea copiii la coal, n ciuda prerii majoritarilor, dar i mpiedic
srcia i, de multe ori, atitudinea discriminatorie a profesorilor i a colegilor, care
refuz s%i ai n clas.
'Dac lua note une, profesoara zicea( )*edei+ & luat note une chiar dac e
iganc,.' &a i amintete o mmic rom e#periena copilului ei la coal. '-rinii
copiilor neromi refuzau s%i trimit copiii n clasele unde erau i elevi romi, cereau s
fie mutai', descrie o realitate i un printe din $raiova.
n coli speciale sau acas
-rin urmare, nu e de mirare c e#ist coli speciale n care sunt integrai copiii romi,
chiar dac acetia nu sufer de nicio dizailitate.
Datele arat din nou c mai mult de jumtate dintre persoanele de etnie rom vor s%i
dea copiii la coal, ncepnd chiar cu crea. -rofilul familiilor deschise ctre educaie
arat o frecven a prinilor cu un loc de munc, un nivel mai ridicat de educaie % de
cel puin opt clase % i cu un venit mai mare. "n plus, copiii au cri acas i nu sunt
voritori de romani.
.tudiul arat c, de oicei, romii care nu i%ar da copiii la cree sunt sraci, din mediul
rural sau periuran, unde nu e#ist aceste instituii, au su opt clase i voresc romani
acas. $ei care fac marele pas de a%i duce copiii la coal, n proporie de aproape
/01, au contientizat nevoia de educaie i de pregtire pentru coal.
!ai mult, motivele care%i mpiedic s%i duc prichindeii cu ghiozdanul n spate la
unitile de nvmnt sunt aceleai care i determin i pe majoritari s%i in copiii
acas( calitatea resurselor umane i a serviciilor de educaie, distana pn la grdini,
infrastructura i mediul social din instituiile precolare. unii prini sunt analfaei i
astfel nu au informaii cu privire la nscriere i la proceduri. "n plus, o un parte nu au
acte de identitate, iar grdiniele nu%i pot primi.
Discriminarea in spitale
E#emplu( .pitalul 'Marie Curie' din Bucuresti
Spitalul "Marie Curie" din Bucuresti, acuzat ca tine copiii de etnie roma in saloane separate, a fost reclamat
Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) de catre Centrul Euroregional pentru Initiative
Publice, care cer constatarea si sanctionarea faptei de discriminare
"Este vorba despre segregarea copiilor romi fata de copiii ma!oritari prin asezarea lor in saloane separate Este
pentru prima data cand informatii despre astfel de practici in spitalele din "omania s#au putut concretiza intr#o
plangere catre autoritati", se arata in comunicatul transmis agentiei $ediafa%
"&oala nu face discriminare pe criteriul etnic ' avea un copil bolnav este o tragedie pentru orice familie, indiferent
de etnie Denigrarea si e%cluderea micutilor pacienti doar pentru ca sunt de etnie roma nu face decat sa adauge
si mai multa suferinta si nemultumire",
"Desi legea romaneasca interzice e%pres si sanctioneaza discriminarea etnica, aplicarea legii intarzie cand este
vorba despre sistemul sanitar De aceea, credem ca este cazul ca $inisterul Sanatatii si autoritatile publice locale
care au in subordine spitale sa verifice daca regulamentele interne ale spitalelor contin prevederi prin care se
interzice segregarea etnica si daca aceste prevederi sunt respectate in practica"
Cele doua organizatii neguvernamentale precizeaza ca un principiu fundamental care sta la baza e%ercitiului
dreptului la sanatate este ca acesta sa fie respectat fara discriminare, inclusiv pe criteriul etniei
ECPI au realizat ()idul monitorilor de drepturile omului in domeniul discriminarii in accesul la servicii de sanatate
al persoanelor de etnie roma, cu a!utorul caruia isi vor intensifica activitatea de monitorizare si raportare a
discriminarilor care au loc in legatura cu dreptul la sanatate in cazul persoanelor de etnie roma si nu numai
Discriminarea la angajare
$opiii romi nu sunt primiti la scoala, aratii nu%si gasesc de lucru, iar femeile raman fara
niciun an in casa daca sotii sunt prinsi de politisti pentru diferite infractiuni. $u astfel de
proleme se confrunta romii din judet, chiar daca pentru comaterea discriminarii se
cheltuie anual sume importante de ani europeni si guvernamentali. 2anii de cele mai
multe ori ajung la diferite organizatii guvernamentale care doar 'mimeaza' interesul
pentru comunitatea de romi.
Discriminarea romilor incepe din clasa I
$el mai revoltator caz este cel al unei mame de etnie roma care a depus actele de
inscriere a fetitei sale la o scoala step%3%step inca din octomrie anul trecut. 4n
feruarie s%a dus din nou la scoala cu pricina, insa a aflat ca fata ei nu are un loc,
deoarece toate locurile sunt deja ocupate, asta in conditiile in care aia din martie
incepea ciclul de inscrieri. 5emeia a depus o cerere de inscriere la o alta scoala, insa s%
a plans la organizatia de partid cu privire la modul in care a fost tratata.
La angajare, romii priviti cu superioritate
6n alt mod de a%i discrimina pe romi, adus in atentia conducerii -artidei Romilor, este
legat de sansele de angajare. Din start sansele romilor sunt diminuate, iar cei mai multi
nu sunt angajati tocmai din cauza etniei, indiferent cat de ine sau prost sunt
imracati. 7egendele urane care ii vizeaza pe romi sunt atat de vii in mintea
angajatorilor, incat acestia prefera ori sa nu isi ocupe pozitia vacanta, ori sa angajeze o
persoana majoritara, inferioara ca pregatire.
Scop% este crearea unui mecanism complementar de implementare a egalitii de
anse, a nediscriminrii n activitatea economic, n materie de angajare i n profesie
pentru grupurile vulneraile.
Obiective
vizeaz creterea accesului grupurilor defavorizate la educaie i formare profesional
de calitate la activiti economice i n materie de angajare i n profesie
creterea gradului de protecie mpotriva discriminrii
reducerea costurilor economice cauzate de discriminarea grupurilor defavorizate
aplicarea efectiv a legislaiei comunitare n domeniu.
Strategii
urmrete crearea unui sistem de colectare de date privind situaia grupurilor
vulneraile n domeniul educaiei, n activitatea economic i n materie de angajare i
n profesie, necesare pentru contientizarea prolemei i cunoaterea real a
suiectului n vederea aplicrii soluiilor de politici pulice n mod eficient i fle#iil.
4nstituiile de nvmnt treuie s adopte un -lan de implementare a egalitii de
anse i a nediscriminrii.
'-lanul treuie s conin mecanisme interne de respectare a principiului egalitii de
anse i a nediscriminrii, proceduri de gestionare a situaiilor de discriminare i
aciuni de promovare a egalitii i nediscriminrii', se arat n proiectul supus
dezaterii pulice.
-rincipiul egalitii de anse i nediscriminrii ar treui aplicat i n cultura
organizaional a angajatorilor instituii pulice i angajatori privai, recomandndu%se
acestora s adopte un $od etic privind egalitatea de anse, nediscriminarea i
respectarea demnitii umane.
.trategia mai prevede i crearea unui sistem de raportare anual a situaiei grupurilor
vulneraile n domeniul educaiei, n activitatea economic i n materie de angajare i
profesie i realizarea unui sondaj anual cu privire la egalitatea de anse i
nediscriminarea grupurilor vulneraile.

8 strategie individual frecvent utilizat n cazul romilor este aceea de prsire a


grupului, de refuz al identitii rome i de asimilare n restul populaiei. Dintre strategiile
colective, putem meniona(
% creativitatea social, care se refer la tendina de identificare a unor criterii de
comparaie cu celelalte grupuri care s pun romii n situaie avantajoas 9:romii au un
sim practic foarte dezvoltat, sunt descurcrei etc;< :romii sunt cei mai uni
muzicieni;=
% redefinirea caracteristicilor, adic reevaluarea unor caracteristici stereotipe dintr%o
perspectiv care s le confere valoare pozitiv 9:romii sunt oemi, tiu s triasc
viaa cu adevrat, sunt mai fericii chiar dac nu au condiii materiale, sunt mai lieri;=
% competiia social, adic angajarea ntr%un proces care s duc la modificarea
raporturilor intergrupuri la nivelul societii prin formularea i susinerea unor
revendicri pulice n acest sens.
Concluii
4n concluzie, nu treuie sa ii judecam dupa infatisare, dupa etnie, religie etc. ci dupa
ailitatile si aptitudinile lor.