1

SECTORUL BANCAR DIN REPUBLICA

MOLDOVA
Structura sectorului bancar
Sectorul bancar reprezinta componenta de baza a pietei financiare din Republicii Moldova, in conditiile in
care alte elemente sunt slab dezvoltate (piata de capital), au o pondere redusa (institutiile de
microfinantare i creditare nebancara, leasing), sau sunt virtual inexistente (fondurile de investitii i
capitalul de risc). Acesta este constituit din 2 nivele, reprezentate de Banca Nationala a Moldovei (BNM) i
15 banci comerciale. BNM este responsabila pentru autorizarea, reglementarea i supravegherea activitatii
institutiilor bancare, precum i pentru elaborarea i promovarea politicii monetare a statului. Normele
sistemului de reglementare bancara al BNM au la baza Principiile de baza ale Comitetului Basel pentru
supravegherea bancara (Basel I), iar in unele privinte, mai ales in ceea ce se refera la suficienta capitalului
i provizioanele pentru pierderi la credite, sunt chiar mai stricte. Dintre cele 15 banci comerciale, 9 sunt cu
capital majoritar strain. Sistemul bancar din Republica Moldova este caracterizat printr-o pondere mica a
capitalului de stat - 2,5% din totalul capitalului bancar, sau 12,4% din totalul activelor detinute de bancile
cu capital majoritar de stat. Tn acelai timp, ponderea bancilor cu capital majoritar strain este de 41.1% .
Aceasta este mai putin decat media pe regiune, unde, cu exceptia Belarusului i Azerbaidjanului, toate
tarile ECE au o medie de circa 88%
1
. Din cauza transparentei reduse a capitalului bancar moldovenesc, este
destul de greu de apreciat care este situatia de fapt la capitolul investitii straine. Cu exceptia unor
investitori straini majoritari adevarati" (Group Societe Generale in Mobiasbanca, Gruppo Veneto Banca in
Eximbank, ProCredit Holding in ProCredit Bank, Erste Bank/BCR in BCR Chiinau, Vienna Capital Partners in
Unibank,), ceilalti "investitori straini" majoritari i in multe cazuri altii minoritari reprezinta de fapt
companii off-shore, in spatele carora s-ar afla aparent cetateni moldoveni.

Primele cinci banci detin in jur de 70% din activele pietei bancare i creditele acordate. Acesta este un
nivel inalt in comparatie cu majoritatea tarilor din regiune. La sfaritul anului 2009 acest indicator pentru
Romania constituia 40%, Polonia - 51%, Ucraina - 32%, Rusia - 44%, Serbia - 42%. Concentratii mai mari
aveau doar Belarus-90%, Bosnia i Herzegovina-77%, Croatia-75% i Albania- 73%
2
. Indicele de
concentrare a pietei (indicele Herfindahl-Hirschman) de asemenea releva un grad moderat de concurenta
pe piata bancara din Republica Moldova (1191).

1
Republic of Moldova: Competitiveness and Private Sector Development, OECD, 2011
2
Ricardo Giucci, German Economic Team Moldova/Berlin Economics: Perspectives for SME finance in Moldova"
Tabelul 1: Structura sistemului bancar moldovenesc la 30.11.2011
# Banca
Cota de piata (dupa
valoarea activelor)
Cota de piata (dupa
valoarea creditelor)
Ponderea capitalului
de stat
Ponderea
capitalului
strain
1 Moldova-Agroindbank 19,9% 21,0% - 23,7%
2 Victoriabank 16,6% 16,5% - 60,1%
3 Moldindconbank 13,2% 13,6% - -
4 Banca de Economii 12,4% 10,1% 56,1% 16,4%
5 Eximbank-Gruppo Veneto Banca 7,9% 9,0% - 100,0%
6 Banca Sociala 6,6% 8,0% - -
7 Mobiasbanca-Group Societe Generale 6,4% 5,5% - 96,7%
8 ProCredit Bank 3,9% 4,7% -
100,0%
9 Banca de Finante ?i Comert 3,5% 3,0% - 24,6%
10 Energbank 3,4% 3,2% - -
11 BCR Chi?inau 2,6% 2,3% - 100,00%
12 Comertbank 1,2% 1,0% - 71,5%
13 Unibank 1,1% 1,0% - 100,0%
14 EuroCreditBank 0,9% 0,6% 21,0% 64,2%
15 Universalbank 0,5% 0,7% - 81,1%
- Total/Media 100,0% 100,0% 2,5% 74,0%
Sursa: Calculele autorului in baza datelor bancilor comerciale $i BNM
2

Evolutiile activelor i pasivelor sectorului bancar
Sectorul bancar moldovenesc a crescut continuu pe parcursul ultimilor 13 ani, cu exceptia perioadei de
criza septembrie 2008-februarie 2010, cand au fost inregistrate reduceri ai majoritatii indicatorilor de
performanta. Tncepand cu luna martie 2010, insa, sectorul bancar moldovenesc a intrat din nou intr-o
curba de ascensiune. Evolutiile in ascensiune ale sistemului bancar moldovenesc au fost determinate de
creterea economica per ansamblu a tarii, insotita de cererea sporita pentru produse bancare, cat i de
sporirea volumului de remitente.
La sfaritul trimestrului 3 2011, activele sistemului bancar erau mai mari cu 13,4% fata perioada similara a
anului 2010, depaind i cu cca. 17,7% punctul conventional al inceputului de criza (trimestrul 3, 2008). Cel
mai mult a crescut portofoliul net de credite i leasing financiar - cu 22,8 % fata de perioada similara a
anului 2010, i cu 13,5% fata de 2008. Urmatoarea pozitie ca pondere a activelor bancare moldoveneti o
reprezinta hartiile de valoare de stat, in conditiile in care multe sectoare ale economiei nu i-au revenit pe
deplin din criza (in special constructiile i industriile conexe) iar bancile manifesta o prudenta sporita,
avand inca proaspata memoria creterii alarmante a creditelor toxice in perioada de criza. Sporirea
transferurilor de bani de la cetatenii moldoveni care lucreaza peste hotare a determinat i creterea
depozitelor. Acestea s-au majorat fata de perioadele de referinta cu 16,0% i, respectiv, 13,5%. Capitalul
actionar a crescut cu 5,7% i respectiv 15,5%, aproape exclusiv din contul aporturilor in capitalul statutar
facute de fondatori.

Situatia financial a sectorului bancar
Evolutiile in cretere ale sectorului bancar i-au gasit reflectare i in imbunatatirea majoritatii indicatorilor
de performanta pe sistemul bancar. Dupa o reducere de la 6,6 miliarde pana la cca 6,4 miliarde MDL in anul
2009, capitalul de gradul I a crescut pana la aproape 7,3 miliarde MDL catre trimestrul 3, 2011. Indicatorul
de suficienta al capitalului ponderat la risc i-a pastrat valori foarte inalte chiar i in perioada de criza.
Acesta reflecta predilectia BNM pentru masuri prudentiale sporite. La un normativ minim de 12%, gradul
de suficienta al capitalului ponderat la risc a variat in ultimii ani in jurul valorilor de 28,5%-32,0%. Conform
raportului FMI Global Financial Stability Report, Moldova a inregistrat in 2008 i 2009 cel mai inalt nivel al
suficientei capitalului ponderat la risc printre toate cele 97 de tari ale lumii cuprinse in raport, cu exceptia
unei singure tari
3
. Cu toate acestea, BNM nu numai ca nu a relaxat cerintele respective, ci i a dispus in
2010 majorarea capitalului minim de la 100 milioane MDL pana la 150 milioane MDL in 2011 i 200
milioane MDL in 2012.
Tn aceste conditii i lichiditatea in sistemul bancar moldovenesc inregistreaza valori inalte: la o norma
minima de 20%, rata lichiditatii curente nu a coborat mai jos de 31,4% in ultimii 3 ani.

3
FMI, Global Financial Stability Report, Aprilie 2010
Tabelul 2: Activele, obligatiunile si capitalul sistemului bancar al R. Moldova, mii lei moldovene$ti (MDL) _____
ACTIVE
30.09.2011 30.09.2010 30.09.2009 30.09.2008
Mii MDL
Ponde
rea, % Mii MDL
Ponde
rea, % Mii MDL
Ponde
rea, % Mii MDL
Ponde
rea, %
Mijloace plasate Tn BNM 4.385.730 9,5 2.027.888 5,0 2.398.017 6,3 6.553.942 16,7
Numerar, mijloace plasate Tn alte banci si credite
overniaht, net 5.000.321 10,8 5.789.606 14,2 8.330.944 20,4 4.167.822 10,2
Valori mobiliare net 5.817.670 12,6 6.944.149 17,0 2.727.856 7,2 2.323.987 5,9
Credite si leasing financiar net 27.119.964 58,5 22.078.931 54,0 20.302.948 53,7 23.897.254 60,7
Mijloace fixe si alta avere imobila, net 2.321.558 5,0 2.303.375 5,6 2.206.431 5,4 1.448.591 3,5
Dobanda sporita si alte active, net 1.677.742 3,6 1.721.338 4,2 1.830.827 4,5 964.644 2,4
Total active 46.322.985 100,0 40.865.288 100 37.797.022 100 39.356.239 100
OBLIGATIUNI

Depozite 31.695.885 68,4 27.324.988 66,9 24.871.288 60,9 27.921.422 68,3
Alte Tmprumuturi 5.959.758 12,9 5.380.137 13,2 5.331.625 14,1 3.696.818 9,4
Alte obligatiuni 861.075 1,9 778.048 1,9 777.574 1,9 980.330 2,4
Total obligatiuni 38.516.718 83,1 33.483.173 81,9 30.980.486 82,0 32.598.570 82,8
Capital actionar 7.806.267 16,9 7.382.115 18,1 6.816.535 18,0 6.757.669 17,2
Total obligatiuni si capital actionar 46.322.985
100,0
40.865.288
100,0
37.797.022
100,0
39.356.239
100
Sursa: Alcatuit de autor in baza datelor BNM
3


Nivelul inalt de suficienta a capitalului ponderat la risc, precum i al lichiditatii sistemului bancar
moldovenesc reflecta capacitatea buna, la nivelul intregului sector bancar, de a face fata unor situatii de
criza. Totui, aceasta reduce din eficienta i rentabilitatea bancilor, mai ales in conditiile in care economia
slaba nu este in stare sa absoarba excesul de lichiditati, astfel ca bancile moldoveneti continua sa faca
coada la licitatiile de vanzare a valorilor mobiliare de stat. Tn anul 2008 sistemul bancar moldovenesc
inregistra unul dintre cei mai inalti indicatori de rentabilitate (ROA i ROE) din regiune, fiind i sectorul din
economie care atragea cei mai multi investitori. Catre trimestrul 3 2011, la un an i jumatate dupa
depairea crizei, sistemul bancar a reuit sa recupereze doar circa jumatate din rentabilitatea de altadata.
Perioada de criza a sectorului bancar a fost insotita de creterea dramatica a volumului creditelor
nefavorabile. Acestea au crescut de la 4,5% din totalul creditelor, sau 17,8% in raport cu capitalul normativ
total (CNT), la sfaritul trimestrului 3, 2008 pana la 16,4% i, respectiv, 56,1% catre sfaritul anului 2009.
Acest lucru a determinat ca sectorul bancar per ansamblu sa inregistreze in anul 2009, pentru prima data in
istoria sa, pierderi. Valoarea creditelor nefavorabile s-a diminuat continuu, insa, incepand cu luna martie a
anului 2010, ajungand pana la 8,1% in raport cu portofoliul total de credite, sau 31,9% in raport cu CNT la
data de 30.09.2011.
Figura 1: Indicatorii principali ai
calitatii portofoliului de credite pe
sistemul bancar
3 Total credite nefavorablle/Total credite
IReduceri pentru pierden la credite/Total
credite
Total credite nefavorabile/CNT
Rata medie a dobanzii la creditele
in lei i valuta straina s-a redus
constant incepand cu anul 2008, sub presiunea crizei i a reducerii inflatiei. Astfel ca, in luna octombrie
2011 rata medie a dobanzii la creditele in lei a atins minimul istoric inregistrat vre-odata de 14,03%. i rata
medie a dobanzii la creditele in valuta straina a scazut anul trecut pana la valoarea minima record de
8,67%, numai caspre deosebire de creditele in lei, acest minim a fost inregistrat in luna aprilie. Oferta mai
mare de depozite, volumul mare de lichiditati de care dispun bancile, capacitatea redusa a sectorului real
de a absorbi aceste lichiditati, precum i politicile i practicile prudente ale bancilor in domeniul creditarii
sunt factorii care au determinat ca oferta de credite sa nu-i poata gasi pe deplin materializare. lar acest
lucru a condus la reducerea ratei dobanzii la creditele in lei i valuta straina. i ratele dobanzilor la depozite
au urmat acelai trend de reducere, incepand cu anul 2008, determinat de oferta mai mare de depozite,
impulsionata de creterea remitentelor, precum i de temperarea proceselor inflationiste in perioada de
criza.
Figura 2: Evolutia ratelor dobanzilor la credite i depozite (medii anuale), %

Tabelul 3: Indicator financiari ai sistemului bancar
Indicatorii
Perioada
Sept. 11 Sept. 10 Dec. 09 Sept. 09 Sept. 08
Capitalul de gradul I, mil. MDL 7268.8 6882.6 6425.7 6413.9 6611.6
Suficienta capitalului ponderat la risc (min. 12), % 28.51 31.19 32.1 31.66 30.8
Coeficientul lichiditatii curente % (min. 20), % 31.67 34.05 38.25 34.53 31.42
Profit net, mil. MDL 650.2 371.5 -172.5 45.8 1,080.50
ROA, % 1.96 1.24 -0.39 0.16 4.04
ROE, % 11.53 6.94 -2.12 0.87 23.31
Sursa: Elaborat in baza datelor BNM

Sursa: Alcatuit de autor in baza informatiei BNM
4



- Rata medie a % la depozitele la termen in valuta

Sursa: Alcatuit de autor in baza datelor BNM
Problemele sectorului bancar moldovenesc
Dei sistemul bancar din Republica Moldova este considerat a fi unul dintre cele mai sigure printre tarile
fostei URSS, i pe buna dreptate, dupa nivelul i ritmurile sale de dezvoltare a intrecut nivelul economiei
moldoveneti per ansamblu, acesta nu se poate detaa de deficientele unei economii mici i relativ slabe
in care functioneaza. Printre probleme principale ale sistemului bancar moldovenesc se numara:
- Nivelul relativ redus de intermediere financiara. Dupa profunzimea sistemului bancar (ponderea
creditelor acordate sectorului privat in PIB) Moldova se afla in anul 2010 pe unul din ultimele locuri
printre tarile ECE, cu 37,2%, depaind doar Georgia, Armenia, Azerbaidjan i Kosovo
4
;
- Ratele relativ inalte ale dobanzilor la credite. Dei acestea au scazut anul trecut pana la un nivel minim
istoric, dupa marimea ratei reale a dobanzii in perioada 2005-2010, conform datelor Bancii Mondiale,
Republica Moldova a fost intrecuta in regiune doar de Albania i Georgia;
- Cerintele rigide ale bancilor referitoare la gaj. Instabilitatea relativ inalta a economiei, cadrul legal
imperfect i sistemul judecatoresc ineficient, lipsa unor alternative pentru comercializarea pe piata
secundara a unui ir de bunuri acceptate ca garantii (utilaje, terenuri agricole, etc.), fac ca cerintele
referitoare la gaj ale bancilor moldoveneti sa fie destul de inalte i rigide. Conform unui sondaj al Bancii
Mondiale din 20 09
5
, valoarea medie a gajului raportat la credit era la nivelul de 138,6%, depaind media
pe regiune de 134%. Din aceasta cauza, precum i datorita ratelor inalte ale dobanzii, conform aceluiai
sondaj, Republica Moldova era lider in regiune dupa numarul companiilor care identifica accesul la
finantare ca constrangere majora;
- Nivelul inalt al concentrarii i gradul relativ redus al concurentei pe piata bancara. Dupa cum am amintit
deja, Republica Moldova are unul dintre cele mai inalte grade de concentrare a activelor apartinand
celor mai mari 5 banci, precum si un nivel redus al ponderii bancilor cu capital majoritar strain in totalul
activelor bancare, factori care determina un nivel relativ redus de concurenta pe piata;
- Oferta limitata de resurse financiare pe termen lung, ceea ce face ca termenele de rambursare a
creditelor acordate de banci deseori sa nu corespunda cu termenele de realizare a proiectelor finantate
i cu fluxurile de mijloace baneti ale companiilor creditate (cca. 87% din depozite sunt cu termen de
pana la 1 an, in timp ce cca. 63% din credite au maturitatea mai mare de 1 an);
- Infrastructura informational slab dezvoltata (primul i singurul birou de credit a inceput sa functioneze
doar in 2011), lipsa unor date i informatii statistice de calitate pentru analiza creditara, a analizelor i
cercetarilor de piata; accesul public limitat la rapoartele financiare pentru analiza comparativa, calitatea
joasa a rapoartelor financiare intocmite de catre companii;
- Procedurile lungi i anevoioase de exercitare de catre banci a dreptului de gaj, din cauza legislatiei
imperfecte i a functionarii defectuoase a sistemului de executare judecatoresc;
- Interesul relativ redus al bancilor moldoveneti pentru o mare parte din sectorul IMM din cauza
costurilor de creditare ridicate i a posibilitatii reduse de aplicare a economiilor de scara

4
World Bank Development Indicators
5
WB Enterprise Survey
18,18
18.85
20,96 20,31


16,25
14,48

11,06 10.88
12,02
12,51
9,91 s os

25.00
20.00
15,00
10,00
5.00
0.00
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Rata medie a % la creditele in lei (11 luni)
Rata medie a % la creditele in valuta

15,13

14,66

11,93

4.7,56 7 4

9,64

-----
5,17 6,01

7,61
3.42 3.67
20,00
15.00
10.0
5,00
0,00
18,09
2006 2007 2008 2009 2010 2011(11
-* Rata medie a % la depozitele la termen in lei luni)